MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 794         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 17 septembrie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 450 din 28 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (4) şi art. 86 alin. (2) cu trimitere la art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

83. - Ordonanţă de urgenţă privind acordarea unei măsuri de protecţie socială persoanelor concediate din cadrul societăţilor din sectorul crescătorilor de suine a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane

 

709. - Hotărâre privind transmiterea unui bun aflat în domeniul privat al statului şi în administrarea Băncii Naţionale a României în domeniul public al statului şi în administrarea Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale

 

725. - Hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

217. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate privind publicarea Listei unităţilor sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare la data de 3 septembrie 2018

 

4.507. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale

 

4.813. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018-2019

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 450

din 28 Iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (4) şi art. 86 alin. (2) cu trimitere la art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (4) şi art. 86 alin. (2) cu trimitere la art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Luminiţa Laura Gliga, în Dosarul nr. 2.959/107/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.969D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.  Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 302 din 28 aprilie 2015. Cât priveşte invocarea de către autoarea excepţiei a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 261 din 5 mai 2016 apreciază că aceasta nu are legătură cu situaţia din cauza de faţă, în care suspendarea din funcţie operează de drept, în temeiul legii. Totodată, arată Că din dispoziţiile art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 rezultă că măsura suspendării din funcţie are caracter temporar. În final, cu privire la celelalte critici apreciază că acestea constituie probleme de interpretare şi aplicare a legii, care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia nr. 2.854 din 27 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.959/107/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (4) şi art. 86 alin. (2) cu trimitere la art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta Luminiţa Laura Gliga într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea recursului împotriva sentinţei civile a Tribunalului Alba, prin care s-a respins cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 284 din 6 aprilie 2014, emisă de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la pronunţarea instanţei de fond.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei susţine că, la momentul săvârşirii faptelor de care este acuzată, nu avea calitatea de funcţionar public. Mai susţine că, „într-o orientare nouă a practicii Curţii Constituţionale”, după pronunţarea Deciziei nr. 302 din 28 aprilie 2015, Curtea a pronunţat Decizia nr. 261 din 5 mai 2016, declarând neconstituţionale prevederile din Codul muncii referitoare la posibilitatea suspendării raportului de serviciu până la soluţionarea cercetării disciplinare. Invocând Decizia nr. 12 din 27 februarie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi jurisprudenţa curţilor de apel, autoarea excepţiei susţine că, în caz de condamnare sub supraveghere, suspendarea raportului de serviciu ar produce efecte definitive, iar nu provizorii, depăşind ceea ce a permis legiuitorul. Într-o atare ipoteză nu va mai putea beneficia de acele garanţii menţionate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa. În final, autoarea excepţiei susţine că art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 reglementează „strict şi exclusiv în cazul de achitare, renunţare la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei şi încetarea procesului penal, nefiind reglementată situaţia încetării efectelor suspendării.” Această exprimare generală şi neexplicită a textului de lege criticat a generat o inechitate juridică, în conflict cu Legea fundamentală, fără a se lua în seamă că, la momentul săvârşirii faptei, aceasta nu avea calitatea de funcţionar public, iar raporturile sale de serviciu nu erau reglementate de Legea nr. 188/1999.

6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece măsura suspendării din funcţie are ca finalitate protejarea interesului public, nefiind încălcat echilibrul necesar a fi existent între interesul public şi cel privat, având în vedere că: măsura are natură temporară; este justificată de trimiterea în judecată a funcţionarului public pentru săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită: persoana este repusă în funcţie în cazul în care nu este găsită vinovată, cu plata retroactivă a salariului. Pe de altă parte, măsura de suspendare operează de drept, în baza legii, nefiind consecinţa săvârşirii unei abateri disciplinare. Cu privire la săvârşirea infracţiunii imputate prin actul de trimitere în judecată, în cadrul dosarului penal, inculpatului - funcţionar public suspendat de drept - îi este asigurat accesul la justiţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere, astfel cum a fost reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 219 din 2 aprilie 2015, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 95 alin. (4) şi art. 86 alin. (2) cu trimitere la art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:

- Art. 86 alin. (2): „în cazul în care funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune suspendarea funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine.

- Art. 94 alin. (1) lit. m): „Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii: (...) m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h);”;

- Art. 95 alin. (4): „Suspendarea raportului de serviciu se constată în cazurile prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aprobă în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al persoanei care are competenta numirii în funcţia publică.”

12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 48 paragraful 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi art. 14 paragraful 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la prezumţia de nevinovăţie.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 86 alin. (2) şi art. 94 alin, (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva aceloraşi critici ca şi cele aduse în prezenta cauză, prin Decizia nr. 522 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, prin Decizia nr. 219 din 2 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, sau prin Decizia nr. 302 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 500 din 7 iulie 2015, Curtea Constituţională respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora. Curtea a reţinut, în esenţă, că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 219 din 2 aprilie 2015, paragraful 22).

14. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 41 din Constituţie, Curtea a statuat că suspendarea din funcţie sau suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, în cazul trimiterii în judecată

pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999, nu încalcă principiul alegerii libere a profesiei, a meseriei, a ocupaţiei sau a locului de muncă, deoarece, pe de-o parte, măsura suspendării este temporară, iar, pe de altă parte, este justificată de trimiterea în judecată a funcţionarului public pentru infracţiuni de o gravitate deosebită (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 302 din 28 aprilie 2015, paragraful 13).

15. Totodată, Curtea a constatat că textele de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 47 din Constituţie privind nivelul de trai, deoarece, potrivit art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală ori achitarea sau renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, suspendarea din funcţia publică încetează, iar funcţionarul public respectiv îşi va relua activitatea în funcţia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 219 din 2 aprilie 2015, paragraful 25).

16. Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prezumţia de nevinovăţie prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este relevantă nu numai în acţiunea penală, dar şi în alte cauze în care instanţele naţionale nu au trebuit să stabilească problema vinovăţiei, scopul său esenţial fiind să prevină orice autoritate naţională să reflecte opinia că reclamantul este vinovat înainte ca acesta să fie găsit vinovat conform legii. În acest sens s-a pronunţat instanţa de contencios al drepturilor omului în Cauza Ţehanciuc împotriva României, prin Decizia de inadmisibilitate din 22 noiembrie 2011, paragraful

17. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că cererea reclamantului privind încălcarea dreptului său la prezumţia de nevinovăţie din cauza suspendării din funcţie în momentul trimiterii în judecată este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă, deoarece suspendarea sa era obligatorie şi automată conform Legii nr. 188/1999 şi nimic din această lege nu arată că scopul măsurii de suspendare ar fi unul punitiv, ci mai degrabă de precauţie şi provizoriu, în măsura în care priveşte apărarea interesului public prin suspendarea din funcţie a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni de serviciu şi, astfel, de prevenire a altor posibile acte similare sau consecinţe ale unor asemenea acte (paragraful 19). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reţinut că, şi în absenţa unui scop punitiv, trebuie evaluat impactul acestei măsuri asupra drepturilor individuale apărate la art. 6 paragraful 2 din Convenţie şi, în mod special, trebuie să se ţină seama de garanţiile prevăzute de lege în acest sens, menţionând că dispoziţiile relevante din Legea nr. 188/1999 prevăd că, la terminarea procesului, persoana este repusă În funcţie dacă nu a fost găsită vinovată, cu plata retroactivă a salariului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 242 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 24 iulie 2017, paragraful 19).

17. Cât priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că prevederile de lege criticate nu conţin norme contrare acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 302 din 28 aprilie 2015, paragraful 17).

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Referitor la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie, invocate de autoarea excepţiei, Curtea constată că şi această critică este neîntemeiată, deoarece decizia prin care se constată suspendarea de drept din funcţie a funcţionarului public poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, ceea ce s-a întâmplat şi în speţă.

20. Cu privire la susţinerea potrivit căreia textele de lege criticate au o „exprimare generală şi neexplicită”, deoarece, la momentul săvârşirii faptelor de care este acuzată, autoarea excepţiei nu avea calitatea de funcţionar public, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci ţine de interpretarea şi aplicarea legii la cazul dedus judecăţii de către instanţele judecătoreşti.

21. În final, Curtea reţine că invocarea Deciziei nr. 12 din 27 februarie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, nu are legătură cu analiza excepţiei de neconstituţionalitate. Totodată, Curtea reţine că Decizia Curţii Constituţionale nr. 261 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 7 iulie 2016, pe care o invocă autoarea excepţiei, nu are relevanţă în cauza de faţă, deoarece această decizie vizează suspendarea contractului individual de muncă, în cazul începerii cercetării disciplinare prealabile împotriva salariatului, iar nu suspendarea de drept ca urmare a trimiterii în judecată a funcţionarului public, pentru infracţiunile prevăzute de lege.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Luminiţa Laura Gliga, în Dosarul nr. 2.959/107/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 95 alin. (4) şi art. 86 alin. (2) cu trimitere la art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind acordarea unei măsuri de protecţie socială persoanelor concediate din cadrul societăţilor din sectorul crescătorilor de suine a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane

 

Având în vedere obligaţiile ce revin României, ca stat membru al Uniunii Europene,

în contextul epidemiologie actual al evoluţiei pestei porcine africane în state terţe Uniunii Europene, vecine României, şi pe teritoriul Uniunii Europene în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Republica Cehă şi România,

având în vedere hotărârile nr. 1 din 22.06.2018, nr. 2 din 6.07.2018 şi nr. 3 din 1.08.2018 ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă privind necesitatea aplicării urgente a măsurilor adecvate pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane pe teritoriul României,

luând în considerare instituirea măsurilor sanitar-veterinare în societăţile din sectorul crescătorilor de suine, pierderile economice ale societăţilor româneşti ca urmare a sacrificării porcilor, la care se adaugă pierderile colaterale, cum ar fi furaje distruse, costurile cu distrugerea în sine - care revin tot acestora, costurile dezinfecţiei ulterioare şi altele, precum şi perioadele de carantină care implică încetarea activităţii, care au condus la concedierea salariaţilor din societăţile din sectorul crescătorilor de suine afectate de pesta porcină africană,

ţinând cont de imposibilitatea asigurării resurselor financiare minime în familiile cu persoane disponibilizate de la fermele comerciale afectate de pesta porcină africană,

având în vedere faptul că la nivelul societăţilor din sectorul crescătorilor de suine nu există încheiate contracte colective de muncă aplicabile erga omnes la nivelul unităţilor, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi că prin acest act normativ Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale îşi propune să asigure acordarea unei compensaţii tuturor salariaţilor afectaţi de concedierile colective pentru motive neimputabile,

ţinând seama de faptul că apariţia şi extinderea pestei porcine africane reprezintă o situaţie extraordinară şi imprevizibilă, care impune măsuri urgente de contracarare a efectelor sociale generate de închiderea societăţilor respective,

luând în considerare că prezentul act normativ vizează reglementarea în mod exclusiv a unei situaţii de urgenţă fără precedent, generată de pesta porcină africană, care conduce la concedieri de amploare şi afectează un număr semnificativ de unităţi economice şi de salariaţi,

acordarea compensaţiei prevăzute de prezentul act normativ are la bază îndeplinirea unor condiţii minime, printre care şi vechimea de 6 luni la acelaşi angajator, cu scopul de a evita eventuale solicitări abuzive de plată a acestor drepturi, principiu respectat în toate situaţiile în care sunt reglementate măsuri de protecţie socială.

Faţă de această situaţie este necesară adoptarea unei măsuri urgente de compensare a angajaţilor concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana acestora din cadrul societăţilor afectate de pesta porcină africană.

Luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile asupra unei părţi a populaţiei, cu impact negativ asupra veniturilor angajaţilor din sectorul agricol al României,

faţă de considerentele expuse, nepromovarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar avea consecinţe negative, după cum urmează:

- impactul social negativ determinat de deprecierea situaţiei financiare a familiilor persoanelor concediate de la societăţile respective;

- trecerea persoanelor concediate de la statutul de salariat la cel de persoană inactivă, care poate deveni în timp persoană asistată social, situaţie care poate conduce la creşterea cheltuielilor suportate de la bugetul de stat;

- posibilitatea apariţiei riscului de marginalizare socială a persoanelor concediate prin resimţirea unui grad de sărăcie accentuat şi pierderea încrederii în sine a acestor persoane.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesele economice ale României şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ţinând cont de prevederile art. 67 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă reglementează acordarea unei măsuri de protecţie socială pentru persoanele concediate individual sau colectiv, după caz, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, În conformitate cu art. 67 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt concediate din cadrul societăţilor din sectorul crescătorilor de suine a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane, potrivit actului sanitar-veterinar de declarare a bolii, eliberat de medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, unde a fost declarată boala.

Art. 2. - (1) Persoanele concediate prevăzute la art. 1 beneficiază de o compensaţie, neimpozabilă în sensul art. 62 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare de 500 lei, care se acordă lunar, pentru o perioadă de maximum 6 luni, începând cu data încetării contractului individual de muncă.

(2) Compensaţia prevăzută la alin, (1) este exceptată de la plata contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Compensaţia se acordă, Sa cerere, pentru fiecare persoană concediată cu o vechime în muncă de minimum 6 luni la una dintre societăţile prevăzute la art. 1 alin. (2).

(4) Persoanele concediate pot beneficia o singură dată de compensaţia prevăzută la alin. (1)

Art. 3. - Plata compensaţiei încetează înainte de expirarea perioadei prevăzute la art. 2 alin. (1):

a) la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată prin încheierea unui contract individual de muncă;

b) la data decesului beneficiarului.

Art. 4. - (1) Compensaţia prevăzută la art. 2 alin. (1) se acordă persoanelor concediate, la cerere, cerere care se depune la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, în termen de 30 de zile de la data încetării contractului individual de muncă.

(2) Cererea trebuie însoţită de următoarele documente:

a) actul de identitate, în original şi copie;

b) adeverinţă emisă de angajator din care să reiasă data încetării contractului individual de muncă şi care să ateste îndeplinirea condiţiei de vechime prevăzute la art. 2 alin. (3), în original;

c) decizia de concediere emisă de angajator în condiţiile legii, în original şi copie,

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) care beneficiază de indemnizaţie de şomaj depun, pentru acordarea compensaţiei, doar cererea prevăzută la alin. (1).

(4) în vederea acordării compensaţiei prevăzute la art. 2 alin. (1), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă solicită la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor confirmarea existenţei situaţiei de boală la societăţile în cauză, în baza unei proceduri aprobate prin ordin comun al celor două instituţii.

Art. 5. - Compensaţia prevăzută la art. 2 alin. (1) se plăteşte de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Munca, prin structurile sale teritoriale, şi este suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Art. 6. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1), pentru persoanele cărora le-a încetat contractul individual de muncă, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (3), înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, termenul este de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), compensaţia prevăzută la art. 2 alin. (1) se acordă, pentru o perioadă de maximum 6 luni, începând cu data depunerii cererii.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Geronimo Răducu Brănescu

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 83.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui bun aflat în domeniul privat al statului şi în administrarea Băncii Naţionale a României în domeniul public al statului şi în administrarea Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 8 şi 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 863 lit. e), art. 867 alin. (1) şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi al art. 226 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea bunului imobil, monument istoric, din domeniul privat al statului şi din administrarea Băncii Naţionale a României în domeniul public al statului şi în administrarea Universităţii „Aurei Vlaicu”, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Universitatea „Aurel Vlaicu” asigura protejarea bunului imobil, monument istoric, în condiţiile legii.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 2 se face pe bază de proces-verbal de predare-preluare încheiat între Banca Naţională a României şi Universitatea „Aurel Vlaicu” în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,

Art. 4. - Banca Naţională a României şi Universitatea „Aurel Vlaicu” îşi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică, iar Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice.

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

George Vladimir Ivaşcu

 

Bucureşti, 5 septembrie 2018.

Nr. 709.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unui bun aflat în domeniul privat al statului şi în administrarea Băncii Naţionale a României - C.U.I. 361684, care se transmite în domeniul public al statului şi în administrarea Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad - CUI 3519500, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale

 

Denumirea bunului

Nr. inventar domeniul privat al stalului

Codul de clasificate

Anul şi actul dobândirii bunului

Adresa

Vecinătăţile

Caracteristicile tehnice ale bunului conform OMFP nr. 1.718/2011*

Baza legală

Valoarea

- lei -

Nr. MFP

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Imobil, monument istoric

INVPPS-28572000 - 2018

8.26.10

1948

Strada Revoluţiei nr. 72,

localitatea Arad,

judeţul Arad

Locuinţe proprietate privată

Sediu:

Suprafaţa construită - 1.110 mp

Suprafaţa desfăşurată - 5.107 mp

S + D + P + 2E Garaj parter:

Suprafaţa construită - 62 mp

Suprafaţa desfăşurată - 62 mp

Suprafaţă teren aferent - 1.438 mp

Număr CF 348615

Decret nr. 326/1948

11.104.366

Se va atribui.

 

* Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea proiectului prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale răspunde de modul de implementare a proiectului prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p Ministrul fondurilor europene,

Mihaela Virginia Toader,

secretar de stat

p. Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Ionel Sorin Bălan

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 725.

 

ANEXĂ

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă”

 

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) este administratorul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU), sistem de comunicaţii şi tehnologia informaţiei creat şi dezvoltat pentru a răspunde, procesa şi opera apelurile de urgenţă 112 într-o manieră unitară, complet informatizată, la nivel naţional.

Implementarea şi operaţionalizarea SNUAU s-a realizat în conformitate cu reglementările europene şi naţionale pe linia apelului de urgenţă.

Unul dintre lucrurile care diferenţiază sistemul 112 din România de sistemele similare de la nivel european este faptul că acesta este un sistem naţional unitar, utilizat de toate agenţiile de urgenţă şi subunităţile de intervenţie ale acestora, permiţând o cooperare facilă şi o transmitere rapidă a informaţiilor de interes către toate eşaloanele implicate în intervenţie.

Deşi performanţele SNUAU sunt recunoscute la nivel european prin diferite premii şi distincţii, infrastructura critică ce asigură funcţionarea acestuia pentru 40 din cele 41 de centre 112, cu dispeceratele şi substaţiile aferente acestora, are o vechime de peste 14 ani, funcţionarea neîntreruptă din această perioadă ducând la o uzură excesivă a infrastructurii SNUAU. Astfel, în anul 2017 s-a constatat o triplare a intervenţiilor neprogramate de natură tehnică, riscul de nefuncţionare crescând de la an la an, acesta neputând fi diminuat fără înnoirea echipamentelor sau a sistemului în ansamblul lui, pe baza unei noi concepţii tehnice, adaptată la realitatea tehnologică actuală.

Proiectele derulate pentru extinderea funcţionalităţilor sistemului şi recunoaşterea internaţională relevă preocuparea permanentă a STS, în calitate de administrator al SNUAU, pentru creşterea calităţii serviciilor de urgenţă oferite cetăţenilor.

De la operaţionalizarea sistemului şi până în prezent s-au realizat investiţii care s-au axat pe extinderea sistemului şi a funcţionalităţi lor sale, pentru creşterea eficienţei managementului urgenţelor, fără a viza componenta operaţională şi structurală de bază, de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă.

Componenta de bază a sistemului 112 este într-o situaţie critică, generată în principal de următorii factori:

- uzura fizică, ca urmare a funcţionării neîntrerupte de la punerea în funcţiune a sistemului la nivel naţional în anul 2005 şi până în prezent, dar şi uzura morală a componentelor sistemului, cauzată de evoluţia tehnologică extrem de dinamică în domeniul IT&C şi implicit al comunicaţiilor de urgenţă. Mai mult, la nivelul infrastructurii IT, după încheierea perioadei de acordare a suportului pentru platforma Windows XP (8.04.2014), nu se mai produc sisteme şi/sau componente hardware compatibile cu acest sistem de operare, aceste constrângeri ducând la imposibilitatea înlocuirii infrastructurii hardware care asigură funcţiile de bază ale sistemului, existând pe măsura defectării acesteia, un risc major de nefuncţionare a serviciului 112;

- aplicaţia 112 actuală funcţionează doar pe platforma hardware-software Windows XP uzată moral, iar introducerea unor beneficiari noi în sistem nu mai este posibilă, limitându-se astfel interoperabilitatea SNUAU cu noi sisteme sau agenţii de urgenţă;

- echipamentele de comunicaţii care asigură interconectarea dispeceratelor cu centrele 112 judeţene, conform arhitecturii de reţea implementate în anul 2004, prin intermediul sistemelor radio de bandă largă cu acces multiplu în tehnologie LMDS, în banda de 28 GHz, nu se mai fabrică şi nu mai beneficiază de suport postgaranţie, iar modulele şi componentele necesare pentru reparaţii nu mai sunt disponibile, în condiţiile în care rata de defecte apărute în funcţionarea acestora este foarte mare în ultima perioadă, iar posibilităţile de remediere prin înlocuirea cu echipamente de acelaşi tip sunt limitate, este necesară implementarea unei noi soluţii de asigurare a serviciilor de comunicaţii în amplasamentele Operaţionale din cadrul SNUAU.

Pe lângă constrângerile actuale (uzura fizică şi morală atât a componenţei hardware, cât şi a componentei software), o serie de factori de risc suplimentari (schimbări climatice, condiţii meteorologice extreme, ore de vârf în zonele cu aflux mare de turişti în sezonul cald ce generează fluctuaţii în numărul de apeluri primite) pot cauza disfuncţionalităţi majore în preluarea apelurilor de urgenţă, impunându-se măsuri urgente pentru remedierea acestei situaţii, prin modernizarea infrastructurii hardware şi software a SNUAU.

Proiectul propus spre finanţare prin Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 constă în modernizarea sistemului de gestionare, comandă şi control al urgenţelor recepţionate în SNUAU şi a sistemelor IT şi de comunicaţii asociate, în vederea asigurării creşterii interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, a unui management optim al resurselor de intervenţie şi a informaţiilor necesare gestionării eficiente a riscurilor generate de fenomenele meteorologice asociate schimbărilor climatice, pentru un răspuns în timp util şi eficient al autorităţilor la astfel de situaţii de amploare.

Obiectivul general al proiectului îl constituie modernizarea sistemului informatic al SNUAU la nivel naţional, pentru asigurarea unui răspuns prompt şi eficient al agenţiilor de urgenţă şi al altor autorităţi responsabile în cazul raportărilor unor urgenţe individuale sau colective, respectându-se principiile unei modernizări sustenabile şi durabile. Astfel, în cadrul proiectului se va realiza dotarea centrelor de preluare a urgenţelor, de dispecerizare, conducere şi coordonare a intervenţiei, prin achiziţionarea sistemelor de comunicaţii şi IT şi a aplicaţiilor aferente acestora.

Obiectivul general al proiectului urmează a fi atins prin îndeplinirea următoarelor obiective specifice:

- modernizarea la nivel naţional a infrastructurii hardware şi software a SNUAU, prin adoptarea unei arhitecturi eficiente aliniate bunelor practici în domeniu, pentru o gestionare mai eficientă a situaţiilor de urgenţă şi asimilarea cu adaptări minore a noilor standarde din domeniul comunicaţiilor de urgenţă;

- creşterea capacităţii de primire a mesajelor, informaţiilor şi apelurilor de urgenţă generate din medii heterogene, precum şi a capacităţii de răspuns a sistemului la solicitările cetăţenilor aflaţi în situaţii de urgenţă, prin distribuirea inteligentă a apelurilor la nivel naţional, în funcţie de gradul de disponibilitate a operatorilor 112/dispecerilor;

- reducerea timpului de gestionare a urgenţelor atât la nivelul operatorilor 112, cât şi la nivelul dispeceratelor agenţiilor de urgenţă, prin implementarea unor funcţii de suport specifice fiecărei zone de responsabilitate;

- alertarea imediată a entităţilor înrolate în SNUAU care au responsabilităţi în gestionarea intervenţiei într-o situaţie de amploare şi crearea premiselor alertării la nivel local/central şi a entităţilor responsabile neînrolate în SNUAU;

- îmbunătăţirea posibilităţilor de preluare şi gestionare a informaţiilor de localizare asociate apelurilor de urgenţă în vederea creşterii gradului de acurateţe şi de precizie a localizării apelanţilor aflaţi într-o situaţie de urgenţă;

- recepţionarea şi ataşarea la caz a unor informaţii suplimentare de la apelanţi, de tip transmisii video, imagini, date, text în timp real, SMS;

- implementarea unor funcţionalităţi extinse de cooperare care să asigure un management eficient în cazul situaţiilor de amploare, prin oferirea de comunicaţii voce-date directe între oricare două entităţi din sistem şi integrarea comunicaţiilor radio în aplicaţia de gestionare a apelurilor de urgenţă;

- dezvoltarea unor instrumente de management centralizate, de comandă şi control de tip dashboard pentru factorii decizionali, cu date esenţiale şi relevante reprezentate GIS, în vederea gestionării eficiente a situaţiilor de urgenţă colective;

- implementarea unor mecanisme eficiente de gestionare a resurselor şi echipajelor de intervenţie care să propună dispecerilor cele mai potrivite resurse, în funcţie de diverse criterii (competenţă, distanţă faţă de incident etc.);

- implementarea de mecanisme de acces la date interne/externe care să asigure interoperabilitatea SNUAU cu diverse aplicaţii şi surse de date, prin crearea de interfeţe de intrare-ieşire centralizate, standardizate şi programabile.

Modernizarea SNUAU va genera o creştere substanţială de calitate în procesarea apelurilor de urgenţă, prin:

- distribuirea inteligentă a apelurilor la orele de vârf sau în situaţiile de amploare către toţi operatorii disponibili la nivel naţional, pentru preluarea fiecărei urgenţe din momentul primului apel, asigurându-se astfel un timp de aşteptare minim până la preluarea acestuia;

- reducerea cu minimum 5 secunde a timpului mediu de procesare a urgenţelor la nivelul centrelor 112 şi al dispeceratelor, prin facilităţile noi oferite, mapate pe fluxul de operare al fiecărei agenţii de urgenţă în parte;

- reducerea atât a riscurilor tehnologice actuale, prin crearea unei platforme hardware independente de producător, cât şi a costurilor de mentenanţă şi adaptare la schimbările tehnologice.

Din analiza detaliată a arhitecturii existente a SNUAU, a scenariilor de rezilienţă la dezastru şi a necesităţilor actuale existente la nivelul centrelor 112 şi a dispeceratelor agenţiilor de intervenţie au fost identificate două tipuri de arhitecturi care pot fi implementate pentru modernizarea sistemului informatic şi de comunicaţii actual: arhitectură centralizată la nivel naţional şi arhitectură distribuită la nivel judeţean. Cele două tipuri de arhitecturi au fost analizate pentru selectarea soluţiei optime de modernizare a SNUAU, avându-se în vedere criterii de natură tehnică, operaţională, de securitate şi economică, iar în baza rezultatului obţinut soluţia centralizată este varianta optimă pentru modernizarea SNUAU la nivel naţional.

Arhitectura centralizată va viza modernizarea următoarelor componente majore care au impact direct în funcţionarea SNUAU:

- Subsistem procesare apeluri de urgenţă şi administrare aplicaţii şi date specifice SNUAU;

- Subsistem backup comunicaţii voce;

- Subsistem GIS;

- Subsistem ARLS;

- Subsistem localizare apeluri din reţelele publice mobile;

- Componentă interconectare operatori pentru preluarea apelurilor;

- Componentă reţea;

- Componentă electroalimentare;

- Componentă interfaţare cu infrastructura radio TETRA.

Totodată, prin proiect vor fi achiziţionate echipamente de comunicaţii date WAN/MAN pentru asigurarea conectivităţii centrelor 112/dispeceratelor la infrastructura centrală, precum şi echipamente pentru modernizarea centrelor 112, a dispeceratelor integrate ISU-SMURD-ambulanţă, a dispeceratelor de poliţie, a dispeceratelor jandarmi şi a substaţiilor acestora.

Realizarea proiectului, pe lângă eliminarea riscului major de nefuncţionare a sistemului 112 existent, va genera o creştere semnificativă a calităţii şi eficienţei activităţii tuturor componentelor SNUAU, prin optimizări, standardizări şi automatizări introduse în fluxurile de lucru, prin asigurarea interoperabilităţii şi a cooperării facile pentru entităţile cu rol în gestionarea urgenţelor colective, toate acestea ducând la o creştere semnificativă a calităţii serviciului de urgenţă şi, implicit, la O creştere a nivelului de încredere în serviciile de urgenţă.

În ceea ce priveşte implementarea proiectului, datorită complexităţii impuse, a faptului că sistemul 112 este un sistem critic, de importanţă naţională, care trebuie să funcţioneze permanent, inclusiv pe perioada trecerii de la sistemul actual la cel nou implementat, proiectul va fi derulat pe o perioadă de 36 de luni, începând cu intrarea în vigoare a contractului de finanţare.

Implementarea proiectului presupune achiziţia de echipamente şi aplicaţii informatice pentru modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, precum şi achiziţia de bunuri şi servicii pentru realizarea informării şi publicităţii implementării proiectului, respectiv realizarea auditului tehnic şi financiar al proiectului.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 221.740 mii lei, inclusiv TVA, şi a fost depus pentru finanţare în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020, Axa prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbări climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, obiectivul specific 5.2 Creşterea nivelului de pregătire pentru o reacţie rapidă şi eficientă la dezastre a echipajelor de intervenţie.

Caracteristicile principale ale proiectului „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă”:

Titular: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

Beneficiar: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

Amplasament: site principal: Splaiul Independenţei nr. 323A, sectorul 6, Bucureşti site-uri secundare: sediile centrelor 112, ale dispeceratelor agenţiilor de urgenţă şi ale substaţiilor acestora, constituite la nivelul municipiilor

 

Valoarea totală a proiectului, inclusiv TVA (preţuri iulie 2018: 1 euro = 4,6584 lei)

mii lei

221.740

Eşalonarea cheltuielilor

 

 

- anul I

mii lei

44.595

- anul II

mii lei

66.500

- anul III

mii lei

110.645

 

Indicatori prestabiliţi

Indicatori prestabiliţi de rezultat

 

Nr. crt.

Denumire indicator

Valoarea de referinţa

Anul de referinţă*)

Valoarea-ţintă

1

Timpul mediu de răspuns la situaţii de urgenţă

59 secunde

2018

54 secunde

 

*) Anul semnării contractului de finanţare.

 

indicatori prestabiliţi de realizare

 

Nr. crt.

Denumirea indicatorului

Valoarea de referinţă

Anul de referinţă*)

Valoarea-ţintă

1

Sistem IT pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

0

2018

1

 

*) Anul semnării contractului de finanţare.

 

Durata de realizare a proiectului: 36 de luni

Finanţarea investiţiei

Finanţarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind publicarea Listei unităţilor sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare la data de 3 septembrie 2018

 

Având în vedere:

- Referatul Serviciului juridic şi relaţii externe aprobat cu nr. 697/C.V. din data de 12 septembrie 2018;

- dispoziţiile art. 2 lit. e) şi h), art. 6 lit. e), art. 9 alin. (2) şi art. 13 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate;

- prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 10/2018* privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente celui de al II-lea ciclu de acreditare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 185/2017,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Listei unităţilor sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare la data de 3 septembrie 2018, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

Vasile Cepoi

 

Bucureşti, 12 septembrie 2018.

Nr. 217.

 

ANEXĂ

 

LISTA

unităţilor sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare la data de 3 septembrie 2018

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii sanitare ou paturi

Judeţul

Codul de înregistrare fiscală

Raportul de acreditare

Hotărârea Colegiului director pentru aprobarea raportului de acreditare

Ordinul de încadrare în categoria de acreditare

Categoria de acreditare

Perioada de încadrare în categoria de acreditare

1

FUNDAŢIA „BUCURIA AJUTORULUI”- CENTRU MEDICAL DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE

Bucureşti

27303715

654/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

193/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

2

SPITALUL ORĂŞENESC BOLINTIN-VALE

Giurgiu

4352689

663/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

194/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

3

Societatea EUROMEDICA HOSPITAL – S.A.

Maramureş

15740619

659/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

195/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a reportului de acreditare

4

FUNDAŢIA „DR. VICTOR BABEŞ”

Bucureşti

7925187

651/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

196/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

5

INSTITUTUL NAŢIONAL DE BOU INFECŢIOASE „PROF. DR. MATEI BALŞ”

Bucureşti

9524980

662/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

197/3.09.2018

a II-a acreditat cu recomandări

3.09.2018-2.09.2023

6

SPITALUL MUNICIPAL DE URGENŢA MOINEŞTI

Bacău

4278710

657/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

198/03.09.2018

a IV-a acreditat cu încredere redusă

3.09.2018-2.09.2023

7

RAPITEST CLINICA - S.R.L.

Vâlcea

16195723

652/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

199/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

8

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA

Dolj

5046653

653/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

200/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

9

Societatea CHE. COSMEDICA - S.R.L.

Maramureş

14836023

648/CV/29.08.2018

11/29.08 2018

201/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

10

SPITALUL ORĂŞENESC ŢĂNDĂREI

Ialomiţa

4365417

655/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

202/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

11

SPITALUL FILIŞANILOR

Dolj

5077722

660/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

203/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

12

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE CU AMBULATORIU INTEGRAT CÂMPULUNG

Argeş

5010021

656/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

204/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

13

CLINICA MEDICALĂ „HIPOCRAT 2000” - S.R.L. - unitate sanitară privată cu paturi

Bucureşti

8272361

650/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

205/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

14

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENTĂ „SFÂNTUL IOAN CEL NOU

Suceava

4243983

661/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

206/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

15

SPITALUL MUNICIPAL DOROHOI

Botoşani

13727320

658/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

207/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

16

SPITALUL CLINIC „DR. I. CANTACUZINO”

Bucureşti

4203490

647/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

208/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

17

MEDICOVER HOSPITALS  - S.R.L.

Bucureşti

28890251

649/CV/29.08.2018

11/29.08.2018

209/3.09.2018

a V-a

maximum 12 luni de la primirea de către unitatea sanitară a raportului de acreditare

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale

 

În temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor art. 6 din Legea nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.890/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală economică, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală învăţământ superior, instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi unităţile şcolare din învăţământul preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 28 august 2018.

Nr. 4.507.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale

 

Art. 1. - Bursele de merit olimpic internaţional sunt atribuite elevilor care la olimpiadele şcolare internaţionale se situează pe unul din primele patru locuri, echivalent cu obţinerea medaliei de aur sau a premiului I, a medaliei de argint sau a premiului al II-lea, a medaliei de bronz sau a premiului al III-lea şi, respectiv, a menţiunii.

Art. 2. - Bursele de merit olimpic internaţional se acordă pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna imediat următoare realizării performanţei şcolare prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Cuantumul lunar al burselor de merit olimpic internaţional acordate este diferenţiat, în funcţie de nivelul distincţiei obţinute, după cum urmează:

a) pentru locul I (medalie de aur sau premiul I), cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;

b) pentru locul al II-lea (medalie de argint sau premiul al II-lea), cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;

c) pentru locul al III-lea (medalie de bronz sau premiul al III-lea), cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;

d) pentru menţiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia.

Art. 4. - Cuantumul lunar al burselor de merit olimpic internaţional se calculează anual, în funcţie de valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Art. 5. - Bursele elevilor care au obţinut distincţiile prevăzute la art. 1, la olimpiadele şcolare internaţionale, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

Art. 6. - (1) Lista olimpiadelor internaţionale pentru care se acordă bursele prevăzute la art. 1 se aprobă de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar şi se publică pe site-ul MEN, la începutul anului şcolar.

(2) Lista, menţionată la alin. (1), cuprinde olimpiadele internaţionale la care Ministerul Educaţiei Naţionale finanţează participarea echipelor reprezentative ale României.

(3) Echipele reprezentative ale României, participante la olimpiadele internaţionale, sunt constituite numai din elevii care se califică la etapele naţionale ale olimpiadelor finanţate de MEN şi care, ulterior, se califică în loturile restrânse naţionale după promovarea etapelor de selecţie specifice acestora, organizate de MEN în conformitate cu Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare în vigoare.

Art. 7. - Bursele de merit olimpic internaţional se acordă elevilor, membri ai echipelor reprezentative ale României conform art. 6 alin. (3), participanţi la olimpiada internaţională, care au obţinut distincţiile prevăzute la art. 1 - câte o bursă pentru fiecare medalie obţinută/premiu obţinut, respectiv menţiune obţinută.

Art. 8. - Bursa de merit olimpic internaţional se acordă şi studenţilor din anul I care, în calitate de elevi în clasa a XII-a, au participat la olimpiadele şcolare internaţionale şi îndeplinesc condiţiile din prezentele norme metodologice.

Art. 9. - Listele elevilor/studenţilor din anul I care au obţinut la olimpiadele şcolare internaţionale distincţiile prevăzute la art. 1 sunt întocmite de Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial şi Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi se publică pe site-ul MEN.

Art. 10. - (1) Bursele de merit olimpic pentru elevii din învăţământul preuniversitar care au participat la olimpiadele şcolare internaţionale şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1 şi 7 se acordă prin inspectoratele şcolare şi se suportă de la bugetul de stat prin bugetul MEN.

(2) Bursele de merit olimpic pentru studenţii din anul I care au participat la olimpiadele şcolare internaţionale în calitate de elevi în clasa a XII-a şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1 şi 7 se acordă prin instituţiile de învăţământ superior şi se suportă de la bugetul de stat, din bugetul MEN.

(3) Bursele de merit olimpic pentru elevii şi studenţii din anul I care au participat la olimpiadele şcolare internaţionale şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1 şi 7, care studiază în străinătate sau care, ulterior obţinerii distincţiei, şi-au întrerupt studiile sunt virate de MEN în conturile bancare personale.

(4) Beneficiarii bursei de merit olimpic internaţional, prevăzuţi la alin (3), au obligaţia ca în termen de 10 zile de la publicarea pe site-ul MEN a listelor prevăzute la art. 9 să comunice conturile bancare Direcţiei generale economice. Operaţiile de virare a banilor în contul bancar al elevilor/studenţilor prevăzuţi la alin (4) intră în atribuţiile Direcţiei generale economice.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018-2019

 

În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) şi ale art. 361 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul de desfăşurare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018- 2019, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se desfăşoară în anul şcolar 2018-2019 în conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, şi cu prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Programele pentru disciplinele limba şi literatura română şi matematică, valabile pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018-2019, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015.

(2) Programa pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă, valabilă pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018-2019, este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.924/2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014.

(3) Programele pentru disciplinele la care se susţine evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018-2019, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi (2), sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011.

Art. 4. - (1) Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale poate elabora instrucţiuni/proceduri, în vederea bunei organizări şi desfăşurări a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

(2) Pentru elevii cu tulburări de învăţare, adaptarea procedurilor de examinare respectă prevederile art. 27 din Metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.124/2017.

Art. 5. - (1) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VII l-a răspund/răspunde pentru buna organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale.

(2) Componenţa comisiei judeţene/Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale, menţionată la art. 8 alin. (1) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010, se completează cu un vicepreşedinte - inspector şcolar general adjunct sau inspector şcolar.

(3) în vederea pregătirii evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, comisiile judeţene/comisia municipiului Bucureşti creează două baze de date, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 94/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ şi la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, conform solicitărilor Comisiei Naţionale de Organizare a Evaluării Naţionale, care cuprind:

a) date personale ale elevilor din clasa a VIII-a;

b) date personale ale profesorilor evaluatori, abilitaţi în domeniul evaluării.

(4) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru evaluarea naţională, care se aplică pe documentele de examen. Se confecţionează două tipuri de ştampile rotunde, care vor avea următorul conţinut:

a) ştampila-tip pentru unităţile de învăţământ/centrele de examen în care se organizează probe scrise pentru evaluarea naţională: „Evaluare Naţională 2019 - C E “;

b) stampila-tip pentru centrele zonale de evaluare: „Evaluare Naţională 2019 - C.Z.E.”.

(5) Ştampilele vor fi rotunde, cu diametrul de 25 mm şi nu vor fi numerotate.

Art. 6. - (1) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a stabilesc/stabileşte componenţa comisiilor pentru evaluarea naţională cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, cu respectarea principiilor competenţei în evaluare şi ale compatibilităţii.

(2) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, comisiile din unităţile de învăţământ/centrele de examen, comisiile din centrele zonale de evaluare şi comisiile din centrul de contestaţii judeţene/a municipiului Bucureşti se compun din personal didactic care nu are rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv printre candidaţii care participă la respectiva sesiune a evaluării naţionale.

(3) Personalul didactic care face parte din comisiile menţionate în alin. (2) va da o declaraţie scrisă în care va menţiona că nu are rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv printre candidaţii care participă la respectiva sesiune a evaluării naţionale. Declaraţiile fac parte din documentele evaluării naţionale.

(4) Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori sunt selectate din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale.

(5) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele zonale de evaluare sunt stabilite de către comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, prin tragere la sorţi.

(6) Tragerea la sorţi se efectuează, în fiecare judeţ/în municipiul Bucureşti, din lista alcătuită la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, pe baza propunerilor primite de la unităţile de învăţământ cuprinzând numele profesorilor care doresc să participe în comisiile pentru evaluarea naţională şi care, în sesiunile anterioare, au respectat prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale, urmând ca inspectorul şcolar general să emită decizii scrise.

(7) Tragerea la sorţi se efectuează în şedinţă publică. Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti invită, în scris, la tragerea la sorţi, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative din învăţământul preuniversitar, ai organizaţiilor de părinţi reprezentative, ai consiliului judeţean/municipal al elevilor şi ai mass-mediei.

(8) Repartizarea pe comisii a cadrelor didactice se consemnează într-un proces-verbal, în care se menţionează şi persoanele aparţinând societăţii civile care au participat la şedinţa publică de tragere la sorţi Procesul-verbal este semnat de membrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, de persoanele invitate şi de persoanele aparţinând societăţii civile, care au participat la şedinţa publică de tragere la sorţi.

(9) Cadrelor didactice nominalizate ca asistenţi le este interzisă intrarea în sălile de examen cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul ori de comunicare, precum şi cu ziare, reviste, cărţi etc. Materialele nepermise în sala de examen vor fi introduse într-un plic/o pungă, împreună cu un bilet/o etichetă pe care se notează numele şi prenumele posesorului, care va fi păstrat până după predarea lucrărilor scrise într-o sală special stabilită pentru depozitarea obiectelor personale ale profesorilor asistenţi, supravegheată de o persoană desemnată de comisia din unitatea de învăţământ/centrul de examen.

(10) Nu vor fi nominalizate în comisiile pentru evaluarea naţională persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile, care au săvârşit abateri, respectiv au fost sancţionate.

(11) în unităţile de învăţământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat nereguli grave în organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale, comisiile judeţene/comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a pot/poate decide nominalizarea în comisiile pentru evaluarea naţională a unor cadre didactice din alte unităţi de învăţământ.

(12) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a pot/poate decide suspendarea constituirii drept centre de examen unităţi de învăţământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat nereguli grave în organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale.

Art. 7. - În cazul în care Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale decide ca evaluarea lucrărilor dintr-un judeţ/municipiul Bucureşti să se facă în alt judeţ, transportul lucrărilor dintr-un judeţ/municipiul Bucureşti în judeţul desemnat de Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale pentru evaluarea iniţială a acestora/rezolvarea contestaţiilor şi invers, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi la evaluarea naţională se fac în conformitate cu procedura elaborată de Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale.

Art. 8. - (1) în procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, notele obţinute se trec pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roşie, de către profesorii evaluatori, după ce este verificată concordanţa cu borderourile individuale, şi se semnează de aceştia. Nota finală se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor evaluatori, de către preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei calculează nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, şi semnează, nota fiind înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

(2) în cazul în care diferenţa între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori numiţi de preşedintele comisiei. După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală care se trece pe lucrare şi este înregistrată în catalogul evaluării naţionale. Sub nota finală semnează cei patru evaluatori şi preşedintele comisiei. Numărul pachetului şi numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.

(3) în cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii numeşte o a treia comisie formată din alţi doi profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare, în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2). Nota acordată de a treia comisie este nota finală a comisiei de contestaţii,

(4) Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

Art. 9. - (1) Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat la cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. În cazul candidatului minor declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali al acestuia.

(2) Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale va transmite comisiilor judeţene/comisiei municipiului Bucureşti anexe la procedura specifică evaluării naţionale privind cererea-tip pentru depunerea contestaţiei şi declaraţia-tip menţionată la alin. (1).

Art. 10. - (1) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VII l-a vor/va asigura dotarea cu camere funcţionale de supraveghere video şi audio a sălilor de clasă din unităţile de învăţământ/centrele de examen în care se desfăşoară probele pentru evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a, a sălilor în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi a sălilor în care se predau, se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise ale candidaţilor.

(2) Până la începerea probelor scrise, comisiile judeţene/ Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale iau/ia toate măsurile, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru asigurarea dotării tuturor sălilor de examen cu camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

(3) Activitatea de monitorizare a desfăşurării evaluării naţionale prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfăşura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale.

(4) în vederea asigurării desfăşurării corecte a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei â VIII-a, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, comisiile din unităţile de învăţământ/centrele de examen şi comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audiovideo din sălile de examen, după încheierea probei scrise, în cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraudă, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile menţionate la alin. (1) din unitatea de învăţământ respectivă.

(5) Dacă, în urma verificărilor menţionate la alin. (3) şi (4), se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare, comisia din unitatea de învăţământ ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

(6) în cazul în care verificările sunt făcute de către comisia din unitatea de învăţământ/centrul de examen, aceasta anunţă comisia judeţeană/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care propune eventualele măsuri de sancţionare şi anunţă, după caz, Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale.

Art. 11. - (1) Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învăţământ/centrul de examen în acest scop.

(2) Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate la alin. (1) în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiţi în examen.

(3) Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

(4) Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/asistenţi din unitatea/unităţile de învăţământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul

(5) Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.

(6) încălcarea regulilor menţionate la alin. (3)-(5) va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi sunt eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise.

(7) Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

(8) înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a evaluării naţionale şi prevederile alin. (1)-(7) şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

(9) După parcurgerea paşilor menţionaţi la alin. (8), candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menţionate la alin. (3)-(5) are drept consecinţă măsurile menţionate la alin. (6) şi (7).

Art. 12. - (1) Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor la art. 17 alin. (23) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010, pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră de la distribuirea subiectelor în săli.

(2) La părăsirea sălii de examen toţi candidaţii predau odată cu lucrările scrise şi foaia/foile conţinând subiectul de examen.

Art. 13, - (1) Candidatul major şi părinţii/reprezentanţii legali ai candidatului minor poate/pot solicita comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii/propriului copil numai după afişarea rezultatelor finale, după etapa de soluţionare a contestaţiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

(2) Solicitarea de vizualizare, menţionată la alin. (1), nu poate conduce la reevaluarea şi/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

(3) Cu excepţia candidatului sau a părinţilor/reprezentanţilor legali ai acestuia, pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor doar membrii comisiei judeţene/comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale sau cei ai Comisiei Naţionale de Organizare a Evaluării Naţionale, în scopul reevaluării acesteia/acestora, conform prevederilor art. 6 alin. (10) şi ale art. 9 alin. (25) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010.

Art. 14. - Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia minorităţi, Direcţia generală economică, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ/centrele de examen duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 15. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 4.813.

 

ANEXĂ

 

CALENDARUL

de desfăşurare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2018-2019

 

3-7 iunie 2019 înscrierea la evaluarea naţională

7 iunie 2019 încheierea cursurilor pentru clasa a VII l-a

18 iunie 2019 Limba şi literatura română - probă scrisă

20 iunie 2019 Matematica - probă scrisă

21 iunie 2019 Limba şi literatura maternă - probă scrisă

25 iunie 2019 Afişarea rezultatelor înaintea contestaţiilor (până la ora 12,00)

25 iunie 2019 Depunerea contestaţiilor (orele 14,00-20,00)

26-28 iunie 2019 Soluţionarea contestaţiilor

29 iunie 2019 Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor

 

NOTĂ:

La solicitarea comisiilor judeţene/comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale poate aproba, în situaţii excepţionale, prelungirea perioadelor de evaluare a lucrărilor scrise ori de afişare a rezultatelor, precum şi reducerea perioadei de afişare a rezultatelor.