MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 219/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 219         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 12 martie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 836 din 14 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

73. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Gorj, Mureş, Giurgiu, Vrancea, Timiş, Dolj, Dâmboviţa, Braşov şi municipiul Bucureşti, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

96. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 836

din 14 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Adrian Arvunescu în Dosarul nr. 23/109/2014 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.368D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a depus note scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, în cuprinsul cărora menţionează că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate sunt „criticate doar cu privire la o interpretare posibilă”.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens, susţine că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu limitează, ci, dimpotrivă, reglementează dreptul de a recuza judecătorul, în vederea asigurării imparţialităţii şi, ca atare, nu se aduce nicio atingere garanţiilor procesuale privind dreptul la apărare. În ceea ce priveşte art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, susţine că aceste norme nu afectează drepturile salariatului în caz de neprezentare la cercetarea disciplinară, întrucât nu se poate dispune sancţionarea sa în situaţia în care lipsa este justificată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 30 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 23/109/2014, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Adrian Arvunescu în calea de atac a apelului declarat împotriva unor hotărâri-încheieri de şedinţă şi sentinţă civilă - pronunţate de Tribunalul Argeş, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de autor împotriva deciziei de sancţionare dispuse de angajator.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă, autorul acesteia susţine că termenul de exercitare „de îndată ce acestea îi sunt cunoscute” este neclar, arbitrar şi imprevizibil, întrucât textul de lege nu precizează un termen fix în zile, iar instanţele invocă tardivitatea pentru a respinge cererile de recuzare. Astfel, recuzarea devine lipsită de eficacitate. Prin urmare, se încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Consideră că norma juridică trebuie să fie clară, astfel încât cei cărora li se adresează să înţeleagă consecinţele actelor şi faptelor lor.

7. De asemenea, autorul excepţiei subliniază că „motivele de recuzare nu se identifică cu faptele care nasc aceste motive, că formularea unei cereri de recuzare este un procedeu extrem de dificil, analitic, presupunând documentare riguroasă, mai ales pentru o parte lipsită de asistenţă calificată. Soluţionând cererea de recuzare, completul decide pur arbitrar, tardivitatea nefiind supusă dezbaterii contradictorii”.

8. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, autorul apreciază că aceste prevederi contravin art. 1 alin. (5), art. 41 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 24 privind dreptul la protecţie în caz de concediere din Carta socială europeană. Astfel, susţine că interpretarea potrivit căreia Reprezentarea salariatului la cercetarea disciplinară dă dreptul angajatorului să dispună o sancţiune, fără să facă individualizarea prevăzută de art. 250 din Codul muncii, lipseşte salariatul de protecţie împotriva concedierilor nelegale, întrucât angajatorul stabileşte arbitrar dacă motivul de absentare al salariatului este sau nu obiectiv.

9. În final, autorul consideră că respectarea garanţiilor de obiectivitate şi de temeinicie ale deciziei de sancţionare disciplinară poate fi pusă sub semnul îndoielii, dacă textul de lege criticat lasă aprecierea temeiului măsurii în întregime la dispoziţia angajatorului, protecţia socială a muncii, consacrată ca obligaţie în sarcina statului, prin Constituţie, devenind formală şi iluzorie.

10. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă apreciază că se impune lămurirea pe calea contenciosului constituţional a existenţei unei eventuale neclarităţi a art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, instanţa consideră necesar a se clarifica dacă lăsarea la aprecierea angajatorului a caracterului nejustificat al absenţei salariatului la cercetarea disciplinară constituie o îngrădire a dreptului la muncă.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu limitează, ci, din contră, reglementează dreptul de a recuza judecătorii în vederea asigurării imparţialităţii justiţiei şi, ca atare, acestea nu aduc nicio atingere drepturilor şi garanţiilor procesuale prin care se concretizează dreptul la apărare. Referitor la art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se susţine că procedura cercetării disciplinare prealabile are scopul de â oferi angajatului ocazia de a formula şi susţine apărări în favoarea sa şi de a prezenta probele considerate necesare, pe parcursul acestei proceduri el putând beneficia de asistenţă juridică. Această procedură este impusă sub sancţiunea nulităţii absolute a măsurilor dispuse, iar prezentarea angajatului la această procedură este evident în favoarea sa. Lipsa nejustificată a acestuia este văzută ca o lipsă de diligentă din partea angajatului şi este sancţionată cu eliminarea acestei etape prealabile.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care se referă deopotrivă la ivirea sau la cunoaşterea motivelor de incompatibilitate după începerea dezbaterilor, nu limitează, ci, din contră, reglementează dreptul de a recuza judecătorii în vederea asigurării imparţialităţii justiţiei. Or, în aceste condiţii, normele legale criticate nu aduc nicio atingere drepturilor şi garanţiilor procesuale şi nici nu impun vreo restrângere a vreunui drept. În privinţa prevederilor art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în măsura în care neprezentarea salariatului la convocare este justificată de motive obiective, nu se poate dispune sancţionarea lui disciplinară pentru fapta pentru care fusese convocat, într-o astfel de situaţie angajatorul având posibilitatea de a efectua o nouă convocare.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, şi cele ale art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora:

- Art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute,

- Art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: „Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

17. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind Statul român, art. 21 care consacră accesul liber Ea justiţie, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 44 din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală „Recuzarea “, prevede că „(1) Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri. (2) Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute

19. Curtea observă că reglementarea procesual civilă anterioară, respectiv Codul de procedură civilă din 1865, prevedea la art. 29 alin. 2 că atunci „Când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute

20. Relativ la cererea de recuzare, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că judecarea acesteia „nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin aceasta legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului liber la justiţie”. A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 166 din 16 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017, paragraful 16, şi Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 6 decembrie 2006.

21. Prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, Curtea a reţinut că „reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face «de îndată», iar judecătorul sau părţile sunt ascultate numai «dacă se apreciază că este necesar», în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Potrivit doctrinei, momentul la care partea interesată a cunoscut existenţa motivului de recuzare constituie o împrejurare de fapt, care va fi apreciată de instanţa care soluţionează cererea. Însă, pentru a evita abuzul, partea trebuie să probeze nu doar cazul de incompatibilitate, ci şi împrejurările în care a luat cunoştinţă de acesta, astfel încât să se poată determina când a aflat că judecătorul este incompatibil. Aşadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii reprezintă o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile şicanatorii, de natură să tergiverseze soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzei, Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părţilor, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacă numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri”. Prin urmare, Curtea a reţinut că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.

22. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin, (5), Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, întrucât normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În legătură cu principiul previzibilităţii normei legale, instanţa europeană a statuat, de exemplu prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, instanţa europeană a arătat că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune. Totodată, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practică (hotărârile din 25 mai 1993 şi din 20 mai 1999, pronunţate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, şi Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31). Funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 491 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2016, paragraful 19).

23. Faţă de cele anterior referite, Curtea constată că textul de lege criticat este reglementat cu suficientă claritate şi precizie, interpretarea sa în ansamblul actului normativ din care face parte relevând cu claritate voinţa legiuitorului şi reprezintă norme de procedură prin intermediul cărora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

24. Curtea observă că alin. (2) al art. 251 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, la care fac trimitere dispoziţiile alin. (3) supuse controlului de constituţionalitate, prevede că „în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii”.

25. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile

26. În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, potrivit art. 251 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. Totodată, salariatul are dreptul sa formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

27. Potrivit art. 252 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizia de sancţionare se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată; f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

28. Ca atare, Curtea reţine că, în situaţia neprezentării salariatului la convocarea făcută în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, sancţiunea disciplinară se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: convocarea să li fost făcută în condiţiile legii, respectiv potrivit art. 251 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, şi neprezentarea la cercetarea disciplinară să aibă la bază lipsa unui motiv obiectiv, în această din urmă situaţie, neprezentarea salariatului poate ti interpretată ca o renunţare la exercitarea dreptului la apărare, întrucât scopul convocării este chiar formularea şi susţinerea tuturor apărărilor în favoarea sa. Per a contrarie), în situaţia în care neprezentarea salariatului la convocare este determinată de un motiv obiectiv, mai presus de voinţa salariatului, care să îl fi împiedicat să se prezinte, angajatorul este obligat să reconvoace salariatul la cercetarea disciplinară.

29. Faţă de cele anterior referite, Curtea constată că lipsa de diligentă a salariatului - neprezentarea fără un motiv obiectiv la convocarea făcută de angajator în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile - dă dreptul angajatorului, potrivit art. 40 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

30. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 privind dreptul la muncă, iar cât priveşte invocarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Arvunescu în Dosarul nr. 23/109/2014 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Gorj, Mureş, Giurgiu, Vrancea, Timiş, Dolj, Dâmboviţa, Braşov şi municipiul Bucureşti, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, şi având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adreselor poştale ale imobilelor 655 şi 1125 aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a înscrierii acestora în cartea funciară.

Art. 4. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1*), 2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 73.


*) Anexa nr. 1 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor părţi de imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, care se trec în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa

Elemente-cadru de descriere tehnică, construcţii cu destinaţie specială şi amenajări la teren aferente imobilului propuse pentru trecere în domeniul privat al statului şi valoarea contabilă totală a acestora propusă pentru diminuare din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului/ nr. CF/nr. cadastral

Persoana juridică - administrator al imobilului/ CUI

0

1

2

3

4

5

6

1.

103840 - parţial

8.19.01

Imobil 880 - parţial

Comuna Scoarţa,

judeţul Gorj

1. Construcţii:

Pavilionul Y1:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei;

Pavilionul Y2:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei;

Pavilionul Y3:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei;

Pavilionul Y4:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 iei;

Pavilionul Y5:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei;

Pavilionul Y6:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei;

Pavilionul Y7:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei;

Pavilionul Y8:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 932,10 lei.

Total valoare contabilă: imobil 880 - parţial = 7.456,80 lei

CF nr. 35133 Scoarţa/Nr. cadastral 35133;

CF nr. 35134 Scoarţa/Nr. cadastral 35134.

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

2.

104105 - parţial

8.19.01

Imobil 462 - parţial

Municipiul Târgu Mureş,

judeţul Mureş

1. Amenajări:

Împrejmuire prefabricate beton:

- suprafaţa construită = 200,00 ml;

- valoarea contabilă = 2,52 lei.

Total valoare contabilă: imobil 462 - parţial = 2,52 lei

CF nr. 137284 Târgu Mureş/Nr. cadastral 137284

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

3.

103642 - parţial

8.19.01

Imobil 1279 - parţial

Comuna Bolintin-Deal,

satul Ciorogârla, judeţul Giurgiu

1. Construcţii:

Pavilionul C:

- suprafaţa construită = 412,44 mp;

- valoarea contabilă = 38.405,44 lei;

Pavilionul F1:

- suprafaţa construită = 148,20 mp;

- valoarea contabilă = 6.028,20 lei;

Pavilionul N:

- suprafaţa construită = 50,22 mp;

- valoarea contabilă = 4.743,14 lei;

Pavilionul Ţ:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ1:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ2:

- suprafaţa construită = 9,60 mp.

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ3:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ4;

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ5:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ6:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ7:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ8:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 177,86 lei;

Pavilionul Ţ9:

- suprafaţa construită = 9,60 mp;

- valoarea contabilă = 191,94 lei;

Pavilionul X:

- suprafaţa construită = 54,00 mp;

- valoarea contabilă = 56,48 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1279 - parţial = 51.025,94 lei

CF nr. 32227 Bolintin-Deal/Nr. cadastral 32227

Ministerul Apărării Naţionale

4183229


4.

106991 - parţial

8.19.01

Imobil 2937 - parţial

Municipiul Focşani,

strada Cezar Boliac nr. 8,

judeţul Vrancea

1. Amenajări:

Drum betonat:

- suprafaţa construită = 496,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.857,98 lei;

Platformă betonată:

- suprafaţa construită = 635 mp;

- valoarea contabilă = 18.216,16 lei.

Total valoare contabilă: imobil 2937 - parţial = 26.074,14 lei

CF nr. 56921 Focşani/Nr. cadastral 6490NL

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

5.

104174 - parţial

8.19.01

Imobil 2399 - parţial

Oraşul Deta,

judeţul Timiş; comuna Banloc,

judeţul Timiş

1. Construcţii:

Pavilionul R:

- suprafaţa construită = 73,00 mp;

- valoarea contabilă - 62,50 lei.

Total valoare contabilă: imobil 2399 - parţial = 62,50 lei

CF nr. 401306 Deta/Nr. cadastral 401306;

CF nr. 402375 Banloc/Nr. cadastral 402375;

CF nr. 402383 Banloc/Nr. cadastral 402383.

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

6.

103900 - parţial

8.19.01

Imobil 1232 - parţial

Comuna Pleniţa,

judeţul Dolj

1. Construcţii:

Pavilionul S1:

- suprafaţa construită = 102,00 mp;

- valoarea contabilă = 11.473,10 lei;

Pavilionul S3:

- suprafaţa construită = 82,00 mp;

- valoarea contabilă = 9.334,00 lei;

Pavilionul S4:

- suprafaţa construită = 82,00 mp;

- valoarea contabilă = 9.334,00 lei;

Pavilionul S5:

- suprafaţa construită = 82,00 mp;

- valoarea contabilă = 9.334,00 Iei;

Pavilionul R:

- suprafaţa construită = 27,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.528,00 lei;

Pavilionul R5:

- suprafaţa construită = 22,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.165,75 lei;

Pavilionul T:

- suprafaţa construită = 129,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.195,00 lei;

Pavilionul T1:

- suprafaţa construită . 129,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.195,00 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1232 - parţial = 59.558,85 lei

CF nr. 31045 Pleniţa/nr. cadastral 31045;

CF nr. 31046 Pleniţa/nr. cadastral 31046.

Ministerul Apărării Naţionale

4183229


7.

103928 - parţial

8.19.01

Imobil 341 - parţial

Municipiul Târgu Jiu,

strada Tudor Vladimirescu nr. 131,

judeţul Gorj

1. Construcţii:

Pavilionul N:

- suprafaţa construită = 17,00 mp;

- valoarea contabilă = 5.444,90 lei;

Pavilionul B5:

- suprafaţa construită = 414,00 mp;

- valoarea contabilă = 14.234,40 lei;

Pavilionul C1:

- suprafaţa construită = 340,00 mp;

- valoarea contabilă = 198.376,32 lei;

Pavilionul C2:

- suprafaţa construită = 260,00 mp;

- valoarea contabilă = 134.371,92 lei;

Pavilionul F:

- suprafaţa construită = 530,00 mp;

- valoarea contabilă = 20.515,40 lei;

Pavilionul G:

- suprafaţa construită = 784,00 mp;

- valoarea contabilă = 24.074,10 lei;

Pavilionul J1:

- suprafaţa construită = 168,00 mp;

- valoarea contabilă = 5.853,20 lei;

Pavilionul H8:

- suprafaţa construită = 749,00 mp;

- valoarea contabilă = 34.069,30 lei;

Pavilionul H10:

- suprafaţa construită = 749,00 mp;

- valoarea contabilă = 31.307,90 lei.

Total valoare contabilă: imobil 341 parţial = 468.247,44 lei

CF nr. 47394 Târgu Jiu/nr. cadastral 47394

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

8.

104050 - parţial

8.19.01

 

 

 

Imobil 862 - parţial

Comuna Solovăstru,

judeţul Mureş

1. Construcţii:

Pavilionul J7:

- suprafaţa construită = 440,00 mp;

- valoarea contabilă = 8,90 lei.

Total valoare contabilă: imobil 862 - parţial = 8,90 lei.

CF nr. 50600 Solovăstru/nr. cadastral 50600

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

9.

103585 - parţial

8.19.01

Imobil 1107 - parţial

Municipiul Bucureşti,

sectorul 1,

bulevardul Ion Mihalache

nr. 124-126

1. Construcţii:

Pavilionul A1:

- suprafaţa construită = 223,00 mp;

- valoarea contabilă = 21.014,00 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1107 - parţial = 21.014,00 lei

CF nr. 241781 Bucureşti/nr. cadastral 241781

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

10.

103807 - parţial

8.19.01

Imobil 655 - parţial

Municipiul Târgovişte,

strada Nicolae Bălcescu nr. 5,

incinta nr. 1, strada Nicolae Bălcescu nr. 2,

incinta nr. 2, judeţul Dâmboviţa

1. Construcţii:

Pavilionul Q:

- suprafaţa construită = 300,00 mp;

- valoarea contabilă * 18.309,63 lei; Pavilionul Q1:

- suprafaţa construită - 45,00 mp,

- valoarea contabilă = 1.604,28 lei;

Pavilionul U:

- suprafaţa construită = 51,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.305,80 lei;

Pavilionul U1:

- suprafaţa construită = 72,00 mp;

- valoarea contabilă = 65.532,80 lei;

Pavilionul V6:

- suprafaţa construită = 976,00 mp;

- valoarea contabilă = 11.574,24 lei;

Pavilionul Z:

- suprafaţa construită = 104,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.944,60 lei.

Total valoare contabilă: imobil 655 - parţial = 102.271,35 lei

CF nr. 81468 Târgovişte/nr. cadastral 81468;

CF nr. 71774 Târgovişte/nr. cadastral 71774

Ministerul Apărării Naţionale

4183229


11.

104015 - parţial

8.19.01

Imobil 374 - parţial

Oraşul Ghimbav,

judeţul Braşov

1. Construcţii:

Pavilionul M:

- suprafaţa construită = 1.121,00 mp;

- valoarea contabilă = 81.229,50 lei;

Pavilionul X4:

- suprafaţa construită = 8,00 mp;

- valoarea contabilă = 194,50 lei;

Pavilionul O:

- suprafaţa construită = 121,00 mp;

- valoarea contabilă = 13.417,70 lei;

Pavilionul R:

- suprafaţa construită = 420,00 mp;

- valoarea contabilă = 37.346,30 lei;

Pavilionul V:

- suprafaţa construită = 186,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.993,40 lei;

Pavilionul Z3:

- suprafaţa construită = 71,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.778,40 lei.

Total valoare contabilă: imobil 374 - parţial = 147.959,80 lei

CF nr. 101832 Ghimbav/nr. cadastral 101832

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

12.

103864 - parţial

8.19.01

Imobil 878 - parţial

Municipiul Craiova,

strada Vasile Alecsandri nr. 91,

judeţul Dolj

1. Construcţii:

Pavilionul 1:

- suprafaţa construită = 305,00 mp;

- valoarea contabilă = 5.931,00 lei;

Pavilionul K:

- suprafaţa construită = 51,06 mp;

- valoarea contabilă = 991,70 lei;

Pavilionul M2:

- suprafaţa construită = 483,00 mp;

- valoarea contabilă = 35.482,60 lei;

Pavilionul M3:

- suprafaţa construită = 473,80 mp;

- valoarea contabilă = 34.823,80 lei;

Pavilionul T1:

- suprafaţa construită = 66,00 mp;

- valoarea contabilă = 17.512,60 lei.

Total valoare contabilă: imobil 878 - parţial = 94.741,70 lei

CF nr. 24181 Craiova/nr. cadastral 24181

Ministerul Apărării Naţionale

4183229


13.

106813 - parţial

8.19.01

Imobil 1125 - parţial

Municipiul Bucureşti,

sectorul 6, Prelungirea Ghencea

nr. 3-5, Bucureşti

1. Construcţii:

Pavilionul A:

- suprafaţa construită = 413,00 mp;

- valoarea contabilă = 10.900,00 lei;

Pavilionul B:

- suprafaţa construită = 30,00 mp;

- valoarea contabilă = 600,00 lei;

Pavilionul C:

- suprafaţa construită = 37,00 mp;

- valoarea contabilă = 5.087,58 lei;

Pavilionul D;

- suprafaţa construită = 177,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.710,72 lei;

Pavilionul F:

- suprafaţa construită = 176,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.480,00 lei;

Pavilionul I:

- suprafaţa construită = 14,00 mp;

- valoarea contabilă = 500,00 lei;

Pavilionul K:

- suprafaţa construită = 10,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.080,00 lei;

Pavilionul K2:

- suprafaţa construită = 66,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.098,33 lei;

Pavilionul M:

- suprafaţa construită = 495,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.800,00 lei;

Pavilionul N:

- suprafaţa construită = 12,00 mp;

- valoarea contabilă = 800,00 lei;

Pavilionul Ş:

- suprafaţa construită = 15,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.201,23 lei;

Pavilionul Ţ:

- suprafaţa construită = 141,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.230,00 Iei;

Pavilionul W:

- suprafaţa construită = 360,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.600,00 lei.

2. Reţele:

Reţea alimentare cu apă:

- lungime = 600,00 ml;

- valoarea contabilă = 1.413,22 lei.

Reţea energie electrică subterană;

- lungime = 3.800,00 ml;

- valoarea contabilă = 10.299,90 lei.

Reţea alimentare gaze:

- lungime = 600,00 ml;

- valoarea contabilă = 720,00 lei.

3. Amenajări:

Drumuri şi alei interioare betonate:

- suprafaţă = 2.616,00 mp;

- valoarea contabilă = 44.363,68 lei.

Total valoare contabilă: imobil 1125 - parţial = 97.884,66 lei

CF nr. 228578 Bucureşti/nr. cadastral 228578;

CF nr. 228579 Bucureşti/nr. cadastral 228579;

CF nr. 228591 Bucureşti/nr. cadastral 228591;

CF nr. 231485 Bucureşti/nr. cadastral 231485.

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, la care se actualizează adresele poştale, în urma înscrierii în cartea funciară

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresa actualizată a bunului imobil, conform cărţii funciare

1.

103807

8.19.01

Imobil 655

Municipiu] Târgovişte, strada Nicolae Bălcescu nr. 5, judeţul Dâmboviţa, CF nr. 81468 Târgovişte, nr. cadastral 81468;

Municipiul Târgovişte, strada Nicolae Bălcescu nr. 2, judeţul Dâmboviţa, CF nr. 71774 Târgovişte, nr. cadastral 71774.

2.

106813

8.19.01

Imobil 1125

Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Prelungirea Ghencea nr. 3-5, Bucureşti, CF nr. 228578, Bucureşti, nr. cadastral 228578;

Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Prelungirea Ghencea nr. 3-5, Bucureşti, CF nr. 228579, Bucureşti, nr. cadastral 228579;

Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Prelungirea Ghencea nr. 3-5, Bucureşti, CF nr. 228591, Bucureşti, nr. cadastral 228591;

Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Prelungirea Ghencea nr. 3-5, Bucureşti, CF nr. 231485, Bucureşti, nr. cadastral 231485.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel

 

Având în vedere:

- prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 14 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale Anti-Doping, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 227/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 265/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 20 octombrie 2016, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

Graziela-Elena Vâjială

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 96.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Comisiei de apel

 

CAPITOLUL I

Cadru legislativ

 

Art. 1. - Agenţia Naţională Anti-Doping, denumită în continuare Agenţia, organizează procedura de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor prevăzute la art. 73 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi a deciziilor Agenţiei cu privire la încălcarea reglementărilor anti-doping de sportivii de nivel naţional şi/sau personalul asistent al acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 74 şi 76 din Lege.

Art. 2. - Procedura soluţionării contestaţiilor se desfăşoară în faţa Comisiei de apel, denumită în continuare Comisia, care se constituie în temeiul art. 14 din Lege.

 

CAPITOLUL II

Organizare

 

Art. 3. - (1) Comisia este formată din 8 membri, după cum urmează:

a) 7 membri care participă la deliberările Comisiei şi au drept de vot, desemnaţi, la solicitarea Agenţiei, după cum urmează:

- un membru desemnat de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român;

- 4 membri desemnaţi de Secretariatul General al Guvernului;

- 2 membri desemnaţi de facultăţi de drept acreditate potrivit legii, din rândul cadrelor didactice ale acestora;

b) 1 membru fără drept de vot desemnat de Agenţie din rândul salariaţilor acesteia, care asigură secretariatul tehnic al Comisiei şi nu participă la deliberările acesteia.

(2) Secretarul Comisiei se numeşte din rândul salariaţilor Agenţiei, prin ordin al preşedintelui.

(3) Membrii Comisiei sunt numiţi prin ordin al preşedintelui Agenţiei în urma desemnării acestora de către autorităţile menţionate la alin. (1) lit. a).

(4) Membrii Comisiei desemnaţi potrivit alin. (1) lit. a) nu pot fi angajaţi ai Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

Art. 4. - (1) Durata mandatului membrilor Comisiei este de 2 ani.

(2) Durata mandatului este unică pentru Comisie, chiar dacă membrii acesteia nu au fost desemnaţi toţi la aceeaşi dată sau dacă au intervenit schimbări în componenţa Comisiei pe parcursul mandatului. Numărul mandatelor unui membru nu este limitat.

(3) Cu 30 de zile înainte de data încheierii mandatului, Agenţia va declanşa procedura de numire a noilor membri.

Art. 5. - Membrii Comisiei trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie cetăţeni români cu domiciliul în România;

b) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

c) să aibă o bună reputaţie şi pregătire profesională;

d) să nu fi suferit condamnări pentru comiterea unei fapte prevăzute de legea penală care îi face nedemni pentru îndeplinirea acestei activităţi;

e) să aibă studii superioare juridice cu durata stabilită de lege, atestate în condiţiile legii;

f) să cunoască legislaţia sportivă şi legislaţia antidoping.

Art. 6. - (1) Mandatul unui membru al Comisiei încetează înainte de termen în următoarele situaţii:

a) prin renunţarea la calitatea de membru;

b) ca urmare a transferului în cadrul altei autorităţi/organizaţii;

c) prin revocare de către autorităţile/organizaţiile care l-au desemnat;

d) prin revocare dispusă prin ordin al preşedintelui Agenţiei, în cazul în care nu mai sunt întrunite cerinţele prevăzute la art. 5 sau ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor stabilite prin Lege şi prin prezentul regulament;

e) prin deces.

(2) Secretarul Comisiei se revocă prin ordin al preşedintelui Agenţiei.

(3) în cazurile prevăzute la alin. (1) se numeşte un nou membru, desemnat de aceeaşi entitate care l-a desemnat pe cel al cărui mandat a încetat.

Art. 7. - Pentru asigurarea condiţiilor organizatorice necesare desfăşurării activităţii Comisiei, secretariatul tehnic al acesteia este asigurat de către membrul prevăzut la art. 3 alin. (1)li1 b).

 

CAPITOLUL III

Funcţionare

 

Art. 8. - Şedinţele Comisiei se desfăşoară la sediul Agenţiei şi nu sunt publice.

Art. 9. - (1) Comisia este legal întrunită în prezenţa a 5 membri, iar deciziile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Comisiei.

(2) în situaţia în care nu este întrunit cvorumul necesar prevăzut la alin. (1), şedinţa se amâna pentru cel mult 14 zile calendaristice.

(3) Membrii Comisiei îşi exercită mandatul potrivit legii. Art. 10. - Prin grija secretariatului, convocarea membrilor Comisiei se face prin poştă electronică, cu confirmare de primire la secretariatul Comisiei.

Art. 11. - (1) Pentru fiecare apel înregistrat, conducerea şedinţelor va fi încredinţată unui preşedinte, denumit în continuare preşedinte de caz, ales cu votul majorităţii membrilor prezenţi înaintea primei şedinţe stabilite pentru respectivul apel.

(2) în situaţia în care preşedintele de caz nu este prezent la una dintre şedinţe, conducerea şedinţei este asigurată de către un alt membru, ales cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

Art. 12. - Preşedintele de caz are următoarele atribuţii principale în legătură cu respectivul caz:

a) stabileşte primul termen de soluţionare a apelului;

b) verifică, la deschiderea şedinţei, existenţa cvorumului necesar pentru luarea deciziilor, precum şi calitatea de reprezentant legal sau convenţional a unei persoane;

c) conduce şedinţa;

d) coordonează activitatea Comisiei şi a secretariatului acesteia;

e) reprezintă Comisia în faţa altor autorităţi sau instituţii publice, precum şi în faţa oricărei persoane fizice sau juridice, în legătură cu căzui pe care îl conduce.

Art. 13. - (1) Şedinţele Comisiei pot fi înregistrate prin mijloace audio, înregistrările fiind arhivate prin grija secretarului Comisiei şi păstrate la sediul Agenţiei.

(2) Declaraţiile persoanelor audiate se transcriu integral, în baza înregistrărilor audio, se semnează de către secretar şi se ataşează la dosarul cazului.

(3) Măsurile dispuse de Comisie la fiecare termen se consemnează în încheierile de şedinţă întocmite de secretarul Comisiei şi semnate de preşedintele de caz.

(4) încheierile de şedinţă sunt cuprinse într-un registru special, numerotat, ţinut de secretarul Comisiei şi păstrat la sediul Agenţiei. Încheierile sunt arhivate şi în format electronic.

Art. 14. - (1) Activitatea de secretariat a Comisiei este asigurată de secretarul acesteia.

(2) Secretarul Comisiei are următoarele atribuţii principale:

a) înregistrarea apelului;

b) stabilirea termenului administrativ pentru desemnarea preşedintelui de caz şi punerea la dispoziţie a documentaţiei, în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării apelului;

c) preluarea dosarului de la Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, denumită în continuare Comisia de audiem;

d) convocarea contestatarului, a Agenţiei, precum şi, dacă este cazul, a persoanelor care urmează să fie audiate;

e) punerea la dispoziţia membrilor Comisiei a documentaţiei aferente apelului (pe suport hârtie sau electronic, după caz);

f) transcrierea declaraţiilor, tehnoredactarea încheierilor de şedinţă şi a deciziilor pronunţate;

g) comunicarea deciziei contestatarului şi intimatului, clubului la care sportivul este legitimat, Agenţiei, federaţiei sportive naţionale de specialitate, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Tineretului şi Sportului, Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, federaţiei internaţionale de specialitate, precum şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping, după caz;

h) păstrarea şi arhivarea înregistrărilor audio şi a documentelor cazului, în conformitate cu prevederile art. 13;

i) eliberarea, la cererea persoanelor îndreptăţite, de copii de pe actele aflate la dosarul cazului sau certificate cuprinzând minuta deciziei;

j) îndeplinirea oricăror altor sarcini stabilite în cadrul şedinţelor şi dispuse de preşedintele de caz sau, în absenţa acestuia, de înlocuitorul său.

Art. 15. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, Comisia pronunţă încheieri şi decizii, sub semnătura preşedintelui de caz, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament.

 

CAPITOLUL IV

Atribuţiile Comisiei

 

Art. 16. - Comisia are următoarele atribuţii principale:

a) cercetează aspectele în legătură cu care a fost sesizată;

b) analizează cazul pe fond;

c) dispune orice măsură necesară pentru justa soluţionare a cazului cu care a fost sesizată;

d) pronunţă decizia.

 

CAPITOLUL V

Confidenţialitatea informaţiilor

 

Art. 17. - (1) Membrii Comisiei au obligaţia de a păstra confidenţialitatea cu privire la activitatea legată de caz, precum şi la orice informaţie la care au acces în cursul procedurii de stabilire a gradului de vinovăţie şi/sau a sancţiunilor.

(2) Membrii Comisiei semnează declaraţii de confidenţialitate.

(3) Membrii Comisiei au obligaţia de a se abţine de la participarea la soluţionarea unui apel în situaţia unui conflict de interese şi de a-i informa corespunzător în acest sens pe ceilalţi membri ai Comisiei.

(4) Prin conflict de interese, în sensul alin. (3), se înţelege situaţia sau împrejurarea în care interesul personal, direct ori indirect, al unui membru al Comisiei în exercitarea activităţii sale în această calitate afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în soluţionarea unui apel.

 

CAPITOLUL VI

Procedura de soluţionare a apelurilor

 

Art. 18. - (1) Procedura de soluţionare a apelurilor se desfăşoară într-un interval de 60 de zile calendaristice, calculat de la data stabilită pentru prima şedinţă, cu respectarea următoarelor principii:

a) dreptul la o audiere echitabilă şi imparţială;

b) dreptul persoanei de a fi reprezentată pe cheltuiala sa;

c) dreptul la o decizie în formă scrisă, motivată, datată şi comunicată.

(2) în cazul în care administrarea de probe o impune, termenul prevăzut la alin. (1) va putea fi prelungit cu cel mult 30 de zile.

Art. 19. - Sesizarea Comisiei se face prin depunerea şi înregistrarea apelului în Registrul secretariatului Comisiei de apel.

Art. 20. - (1) Cererea de apel cuprinde în mod obligatoriu:

a) numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa, precum şi calitatea contestatarului, iar pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. Se vor menţiona totodată numărul certificatului de identitate sportivă, dacă este cazul, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail;

b) dacă este cazul, numele şi calitatea celui care reprezintă partea în litigiu;

c) decizia apelată;

d) obiectul apelului;

e) motivele apelului în fapt şi În drept;

f) arătarea dovezilor pe care se întemeiază apelul;

g) semnătura contestatarului;

h) chitanţa atestând plata taxei de apel.

(2) Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e) şi h) atrage clasarea apelului. Celelalte menţiuni pot fi complinite cel târziu la prima şedinţă.

Art. 21. - Agenţia transmite de îndată apelul secretarului Comisiei, care verifică dacă acesta îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 20 alin. (1). În cazul neconformităţii cererii de apel, secretariatul Comisiei transmite constatările sale în scris contestatarului şi îi pune în vedere să îşi completeze, să precizeze sau să îşi modifice cererea în termen de 5 zile de la data comunicării, sub sancţiunea clasării apelului.

Art. 22. - (1) La primirea apelului, respectiv după completarea sau modificarea acestuia în condiţiile prevăzute la art. 20, secretarul Comisiei informează membrii acesteia, care stabilesc de comun acord data primei şedinţe, în vederea soluţionării apelului.

(2) Termenul stabilit pentru întrunirea membrilor Comisiei nu poate fi mai mare de 15 zile de la data depunerii apelului, cu respectarea prevederilor art. 20.

(3) Secretarul convoacă membrii Comisiei, părţile şi reprezentantul Comisiei de audiere, al Comisiei de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic sau al Agenţiei, după caz, pentru data, ora şi locul stabilite. Totodată, vor fi convocate şi persoanele desemnate ca martori, dacă este cazul.

(4) Punctul de vedere al intimatului este prezentat în scris şi susţinut personal sau prin reprezentant în faţa Comisiei şi este menţionat în decizia Comisiei.

(5) Comunicarea datei stabilite pentru soluţionarea apelului se face în scris, cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Art. 23. - (1) în situaţia în care contestatarul, până la data stabilită pentru soluţionarea apelului, renunţă în scris la soluţionarea acestuia, Comisia se întruneşte la data stabilită pentru a lua act de renunţare.

(2) în situaţia în care contestatarul renunţă la apel în cadrul dezbaterilor, acesta are obligaţia de a da o declaraţie scrisă în acest sens.

(3) Declaraţia de renunţare se depune la dosarul cazului, apelul urmând a fi clasat.

Art. 24. - (1) Procedura de soluţionare a apelului se desfăşoară în prezenţa părţilor.

(2) Dacă una dintre părţi, deşi convocată conform prevederilor art. 22 alin. (5), nu se prezintă la şedinţa Comisiei la două termene consecutive, la cel de-al doilea termen Comisia poate proceda la deliberare în absenţa acesteia.

(3) în situaţia în care Comisia apreciază ca fiind necesară prezenţa la dezbateri a părţii lipsă, aceasta poate stabili un nou termen, cu notificarea părţii în cauză. Termenul nu poate fi mai mare de 14 zile calendaristice.

(4) La cererea motivată şi însoţită de acte doveditoare, depusă de una dintre părţi cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de data întrunirii Comisiei, aceasta va putea acorda un nou termen, care nu va depăşi 14 zile calendaristice.

Art. 25. - (1) După deschiderea şedinţei, dacă cerinţele de cvorum sunt îndeplinite, preşedintele de caz verifică dacă apelul a fost formulat în termen şi dacă cererea de apel este conformă. Depăşirea termenului legai atrage respingerea apelului ca tardiv introdus. Neconformitatea cererii atrage clasarea apelului, dacă neconformitatea nu este remediată la data primei şedinţe sau până la data stabilită în acest scop de Comisie.

(2) în situaţia în care apelul a fost formulat în termen şi cererea de apel este conformă, preşedintele de caz acordă cuvântul părţilor, fiind audiat mai întâi contestatarul şi apoi intimatul. La cererea părţilor, poate fi încuviinţată administrarea de probe, dacă acestea sunt concludente, pertinente şi utile cauzei. Comisia poate dispune din oficiu administrarea de probe.

(3) Toţi membrii Comisiei pot pune întrebări părţilor şi martorilor.

(4) Părţile sau reprezentanţii acestora pot pune întrebări martorilor şi celorlalte părţi numai prin intermediul preşedintelui de caz.

Art. 26. - (1) Aspectele dezbătute în cadrul şedinţei Comisiei sunt consemnate în încheierea de şedinţă.

(2) încheierea de şedinţă trebuie să cuprindă menţiuni privind:

a) componenţa nominală a Comisiei;

b) locul şi data dezbaterilor;

c) numele sau denumirea părţilor, precum şi numele reprezentanţilor legali sau convenţionali ai acestora;

d) cererile formulate de părţi;

e) înscrisurile noi depuse de părţi.

(3) încheierea de şedinţă se semnează, sub sancţiunea nulităţii, de preşedintele de caz şi de secretarul Comisiei.

(4)j La cererea părţilor, acestora li se comunică o copie de pe încheierea de şedinţă.

Art. 27. - Comisia verifică motivele apelului şi temeinicia deciziei contestate pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, precum şi a probelor noi administrate în cadrul procedurii apelului.

Art. 28. - (1) Comisia se pronunţă în şedinţă secretă, prin decizie scrisă şi motivată, cu respectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1)şi (3), sau, după caz, prin încheiere.

(2) în situaţia în care complexitatea cazului o impune, Comisia poate amâna pronunţarea de cel mult două ori, cu respectarea prevederilor art. 18. În situaţia în care, cu prilejul deliberării, Comisia constată necesitatea clarificării unor aspecte sau a administrării de probe suplimentare, aceasta poate repune cazul pe rol. În acest caz, termenul prevăzut la art. 18 alin. (2) poate fi prelungit cu cel mult 20 de zile.

(3) Decizia Comisiei este obligatorie.

Art. 29. - Soluţionând apelul, Comisia poate decide: a) respingerea apelului şi menţinerea deciziei contestate, dacă apelul a fost tardiv formulat ori dacă este nefondat;

b) admiterea apelului, cu modificarea sau desfiinţarea deciziei contestate.

Art. 30. - (1) Decizia Comisiei trebuie să conţină următoarele elemente, sub sancţiunea nulităţii:

a) data, ora şi locul şedinţei Comisiei;

b) obiectul apelului;

c) decizia contestată;

d) numele şi prenumele părţilor, cu arătarea calităţii lor şi cu indicarea prezenţei acestora la şedinţa în care s-a pronunţat Comisia;

e) susţinerile părţilor;

f) temeiurile de fapt şi de drept care au dus, după caz, la admiterea sau respingerea apelului;

g) decizia luată de Comisie;

h) termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa competentă;

i) data şi numărul deciziei;

j) semnăturile preşedintelui de caz şi secretarului.

(2) în situaţia în care există opinii separate, acestea vor fi anexate deciziei.

Art. 31. - (1) Decizia se comunică părţilor în cel mult 14 zile lucrătoare de la data pronunţării ei. Termenul de comunicare nu este cuprins în durata prevăzută la art. 18.

(2) Comunicarea deciziei se face cu confirmare de primire.

(3) Decizia poate fi înmânată şi personal contestatarului ori reprezentantului acestuia, sub semnătură certificată de secretarul Comisiei, cu precizarea datei înmânării.

(4) Dovezile de comunicare se depun la dosarul cauzei.

(5) Minuta deciziei se consemnează în registrul de pronunţări sub semnătura preşedintelui de caz.

(6) Registrul de pronunţări se păstrează la sediul Agenţiei. Art. 32. - (1) Aspectele dezbătute în cadrul şedinţei

Comisiei sunt consemnate în procesul-verbal de şedinţă, semnat de toţi membrii acesteia, de către părţi sau reprezentanţii acestora şi de către secretar.

(2) Procesul-verbal de şedinţă va cuprinde:

a) componenţa nominală a Comisiei, locul şi data întrunirii acesteia;

b) locul şi data pronunţării deciziei;

c) numele părţilor, domiciliul sau reşedinţa lor sau, după caz, denumirea şi sediul, precum şi numele reprezentanţilor părţilor şi ale celorlalte persoane care au participat la procedura în faţa Comisiei;

d) susţinerile părţilor şi declaraţiile martorilor audiaţi;

e) opinia separată a membrilor care au votat împotrivă, dacă este cazul, cu indicarea considerentelor pe care aceasta se întemeiază;

f) semnăturile membrilor prezenţi.

(3) La cererea contestatarului, acestuia i se comunică o copie de pe procesul-verbal de şedinţă.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 33. - Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile art. 102 din Lege, precum şi cu prevederile actelor normative incidente în vigoare.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.