MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 514/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 514         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 iunie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

146. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

487. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015- 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 157 din 27 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

431. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru municipiul Alexandria, judeţul Teleorman

 

432. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2018 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru finanţarea cheltuielilor privind administrarea, funcţionarea, conservarea, întreţinerea, repararea, instruirea personalului specializat şi protejarea bazei materiale destinate activităţii de reprezentare şi protocol

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

627. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare

 

1.947/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.412/C/2013 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de absolvire a cursurilor cu durata de un an la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna

 

2.047. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii

 

3.915. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.243/2015 privind constituirea Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

10. - Normă pentru completarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate aplicabile brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, aprobate prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 36/2015

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

11. - Hotărâre privind modificarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010

 

12. - Hotărâre privind modificarea Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 2/2014

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4 din 15 februarie 2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 19 februarie 2018, cu următoarele completări:

1. La articolul unic, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. La articolul 2 alineatul (1), litera r) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«r) utilizarea terenului înseamnă utilizarea pentru activităţi agricole a suprafeţei de teren agricol din cadrul exploataţiei aflate la dispoziţia fermierului la data depunerii cererii, în anul de cerere;»“.

2. La articolul unic, după punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 81, cu următorul cuprins:

„81. La articolul 12, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

«(3) Ajutorul naţional tranzitoriu în sectorul vegetal se acordă pentru suprafeţele determinate la plată în anul de cerere.

(4) Ajutorul naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic se acordă:

a) pentru efectivele de animale existente în Registrul Naţional al Exploataţilor la data de 1 ianuarie a anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul carne;

b) pentru cantităţile de lapte livrate în anul anterior anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul lapte;

c) pentru efectivele de femele ovine/caprine care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de cerere, în cazul schemei pentru speciile ovine/caprine.»“

3. La articolul unic, după punctul 17 se introduce un nou punct, punctul 171, cu următorul cuprins:

„171. La articolul 34, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

«(6) Nu se retrage plata şi nu se aplică sancţiuni administrative în baza prevederilor privind plăţile necuvenite şi sancţiunile administrative din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza art. 47 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, în cazul neconformităţilor pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a altor obligaţii care rezultă din aplicarea normelor privind plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi măsurile compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute la art. 33 alin. (2), ca urmare a identificării de diferenţe de amplasament sau de mărime a parcelelor agricole din declaraţiile din cererile de ajutor sau de plată şi/sau în legătură cu cereri de ajutor sau de plată pentru ani anteriori, rezultate în urma înregistrării sistematice sau sporadice a imobilelor potrivit dispoziţiilor din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.»“

4. La articolul unic, după punctul 18 se introduce un nou punct, punctul 19, cu următorul cuprins:

„19. După articolul 41 se introduce un nou articol, articolul 411, cu următorul cuprins:

«Art. 411. - (1) Fermierii vor fi notificaţi cu minimum 14 zile înainte, iar în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, cu minimum 48 de ore înainte în vederea pregătirii documentelor necesare controlului, de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

(2) Suspendarea nejustificată a plăţilor către fermierii din cadrul schemelor de plăţi directe şi a ajutorului naţional tranzitoriu, pentru motive neimputabile acestora, raportate la legislaţia naţională şi europeană, constituie contravenţie şi se sancţionează cu imputarea sumelor respective persoanelor din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură care au efectuat controlul.»“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

 

Bucureşti, 20 iunie 2018.

Nr. 146.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2018.

Nr. 487.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 157

din 27 martie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Moiş în Dosarul nr. 461/111/2015 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.480D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Trăistaru Nicolae din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a acesteia, deoarece prin termenul „poate” se creează o reprezentare neclară, lacunară şi dubitativă în ceea ce priveşte judecarea apelului. O astfel de reglementare afectează principiul egalităţii în faţa legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi înfăptuirea justiţiei şi nu asigură un raport corespunzător de proporţionalitate cu scopul urmărit.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală arată că instanţa de apel poate readministra probele administrate la prima instanţă şi poate administra probe noi, în condiţiile art. 100 din acelaşi cod. Prin urmare, cu privire la ambele teze ale articolului criticat sunt aplicabile prevederile art. 100 din Codul de procedură penală, care reglementează în alin. (4) în ce condiţii o instanţă poate respinge administrarea probelor solicitate. Rezultă din aceasta că hotărârea instanţei cu privire la readministrarea probelor nu este una discreţionară, în plus, există nişte limitări suplimentare pe care le are judecătorul din apel în administrarea sau readministrarea unor probe şi acestea sunt impuse de art. 420 alin. (4) din Codul de procedură penală, care arată că judecătorul din apel întotdeauna procedează la ascultarea inculpatului, şi de art. 421 pct. 2 lit. a) din acelaşi cod care arată, conform jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg, că atunci când există o hotărâre de achitare şi prin apel se solicită condamnarea, readministrarea probelor este obligatorie. Textul criticat este unul raţional, întrucât pot exista situaţii când în apel nu se pune nici problema vinovăţiei inculpatului şi nici problema cuantumului pedepsei, fiind puse în discuţie doar anumite chestiuni de drept, condiţii în care readministrarea probelor este cu desăvârşire inutilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 9 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 461/111/2015, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Moiş în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în apel.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece instanţa de judecată se antepronunţă cu privire la valoarea utilităţii probei, motiv pentru care admiterea sau respingerea probatoriului devine o simplă formalitate pe baza căreia judecătorul, în lipsa unor argumente rezonabile, dispune aleatoriu, respectiv respinge apelul fără să stabilească adevărul în cauză. Prin termenul „poate” se creează o reprezentare neclară, lacunară şi dubitativă în ceea ce priveşte judecarea apelului.

7. Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, nefiind încălcate dispoziţiile constituţionale enunţate şi nici principiile rezultate din convenţiile internaţionale, posibilitatea conferită instanţelor de a aprecia asupra probelor solicitate, fiind expresia rolului constituţional şi legat conferit acestora în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, un aspect important al unui proces penal echitabil este acela ca probele în cauză să fie administrate nemijlocit în prezenţa judecătorului care, în cele din urmă, se pronunţă asupra cauzei. În calea de atac a apelului nu este obligatorie readministrarea probelor din judecata în fond decât dacă judecătorul consideră că e utilă pentru aflarea adevărului, că prima instanţă nu a epuizat probatoriul relevant sau a apărut necesitatea administrării unor probe noi.

10. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie evidenţiază acest aspect. În Hotărârea din 15 septembrie 2015, pronunţată în Cauza Moinescu împotriva României, instanţa europeană a reamintit că modalităţile de aplicare a art. 6 din Convenţie în cadrul procesului dintr-o cale de atac depind de caracteristicile procedurii, fiind necesar să se ţină cont de ansamblul procedurii interne.

11. Admisibilitatea probelor intră, în primul rând, sub incidenţa normelor de drept intern potrivit cărora, de principiu, instanţele naţionale sunt cele care trebuie să evalueze probele administrate în faţa lor.

12. Totodată, în Hotărârea din 18 martie 2014, pronunţată în Cauza Beraru împotriva României, s-a arătat că reaudierea se impune atunci când observaţiile instanţei cu privire la conduita şi credibilitatea unui martor pot avea consecinţe asupra acuzatului. Mijloacele de probă esenţiale în cauză nu sunt declaraţiile martorilor, ci înscrisurile aflate la dosarul cauzei, sesizările şi rapoartele organelor de urmărire penală sau a altor instituţii abilitate, rapoartele de constatare sau expertiză. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 4 iunie 2013, pronunţată în Cauza Costin Ursu împotriva României, a statuat expres că, în măsura în care instanţa de judecată a dispus condamnarea inculpatului bazându-se în mod determinant pe cuprinsul actelor aflate la dosarul cauzei, acte ce au putut fi cunoscute şi contestate de inculpat, rigorile art. 6 din Convenţie sunt deplin respectate, nefiind necesară readministrarea de probe testimoniale.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, temerea autorului excepţiei cu privire la subiectivitatea instanţei de judecată în aprecierea necesităţii administrării ori readministrării unor probe nu este justificată de conţinutul textelor de lege criticate. Acestea menţionează fără echivoc că toate probele administrate în cauză vor fi evaluate, obiectivul instanţei fiind de aflare a adevărului, condamnarea putând fi dispusă doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Legea nu conţine prevederi care ar da posibilitatea utilizării unor criterii subiective de apreciere a probelor. În acest sens, textele de lege criticate sunt corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală privind aflarea adevărului, care instituie obligaţia organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Totodată, instituie obligaţia organelor de urmărire penală de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. În plus, respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează conform dispoziţiilor Codului de procedură penală. Ca urmare, legea procesual penală conţine norme de natură să asigure şi să garanteze aflarea adevărului prin aprecierea obiectivă a probelor.

14. Prin Decizia nr. 778 din 17 noiembrie 2015, paragraful 32, Curtea Constituţională a statuat că convingerea ce stă la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunţă are drept fundament o conştiinţă juridică ce se formează numai după epuizarea duelului judiciar. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere, judecătorul va face o analiză logică, ştiinţifică şi riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii lor ca un tot unitar. Aşa fiind, câtă vreme convingerea magistratului respectă principiul constituţional al independenţei judecătorului care se supune numai legii, atunci ea nu poate fi privită ca un impediment în înfăptuirea actului de justiţie, ci, dimpotrivă, ca o garanţie a Iui, Că aceasta a fost viziunea legiuitorului stă dovadă însuşi dreptul judecătorului dintr-un complet de judecată de a formula, potrivit propriei convingeri, o opinie separată [a se vedea în acest sens prevederile art. 394 alin. (2)-<4) din Codul de procedură penală].

15. În plus, dispoziţiile legale criticate nu contravin art. 1 alin. (3) ori art. 124 din Constituţie, ci, dimpotrivă, constituie o reflectare a acestora, constituind garanţia constituţională a „nesupunerii” judecătorului unei alte puteri, unor altor persoane sau interese, din interiorul sau din afara sistemului judiciar, şi a „supunerii” sale doar legii, astfel încât orice structură de subordonare sau de comandă asupra acestuia să nu îi afecteze independenţa.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 420 alin. (5) cu denumirea marginală Judecarea apelului din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „(5) instanţa de apel poate readministra probele administrate la prima instanţă şi poate administra probe noi, în condiţiile art. 100.”.

19. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la România ca stat de drept, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la Dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit. d) referitor la drepturile oricărui acuzat din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi dispoziţiile art. 48 alin. (2) referitor la garantarea respectării dreptului la apărare din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate dispun cu privire la posibilitatea conferită instanţei de apel de readministrare a probelor administrate la prima instanţă şi de administrarea unor noi probe, în condiţiile art. 100 din Codul de procedură penală.

21. Autorul excepţiei apreciază că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi principiul referitor la unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, prin faptul că este lăsată la „discreţia” instanţei de apel dispunerea readministării unor probe ori dispunerea administrării altora noi.

22. O astfel de critică nu poate fi primită, deoarece dispoziţiile art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală nu refuză dreptul inculpatului sau al oricărui participant în procesul penal de a propune readministrarea unor probe ori administrarea altora noi, ci conferă instanţei de apel competenţa de a aprecia asupra utilităţii administrării/ readministrării unor probe.

23. Totodată, în acord cu art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală - la care face trimitere art. 420 alin. (5) din acelaşi cod - „cererea privitoare la administrarea unor probe formulată [...] în cursul judecăţii se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare”, sens în care respingerea sa se poate dispune numai atunci când proba nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii, când se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă, când proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu, când proba este imposibil de obţinut, când cererea a fost formulată de o persoană neîndreptăţită şi atunci când administrarea probei este contrară legii [art. 100 alin. (4) din Codul de procedură penală].

24. Aşa fiind, instanţa de apel nu are obligaţia de a-şi însuşi aprecierea probelor dată de instanţa de fond, întrucât, potrivit art. 420 alin. (9) din Codul de procedură penală, aceasta, „motivat, poate da o nouă apreciere probelor*, iar conform art. 103 alin. (1) din acelaşi cod, probele sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

25. Prin urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia instanţa de apel se pronunţă în mod discreţionar asupra necesităţii readministrării unor probe sau administrării altora noi, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, dispunerea condamnării putându-se realiza doar atunci când acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existenţa unor mijloace compensatorii care să asigure un echilibru suficient între acuzare şi apărare. În acest sens, în Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunţată în Cauza Cottin împotriva Belgiei, paragraful 29, Curtea de la Strasbourg a reamintit că unul dintre elementele unei proceduri echitabile în temeiul art. 6 paragraful 1 din Convenţie este caracterul contradictoriu al acesteia: fiecare parte trebuie să aibă, în principiu, posibilitatea nu doar de a prezenta elementele necesare apărării sale şi succesului pretenţiilor sale, ci şi de a lua cunoştinţă şi de a discuta toate dovezile sau observaţiile prezentate judecătorului, în scopul de a influenţa decizia instanţei (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 18 martie 1997, pronunţată în Cauza Mantovanelli împotriva Franţei, paragraful 33, Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunţată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31, Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunţată în Cauza Vermeulen împotriva Belgiei, paragraful 33, şi Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunţată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveţiei, paragraful 24).

26 Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin aceeaşi hotărâre, paragraful 30, a subliniat că este de competenţa instanţelor naţionale să evalueze dovezile pe care le-au obţinut şi pertinenţa celor pe care părţile doresc să le prezinte, de vreme ce Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu reglementează regimul probelor ca atare. Cu toate acestea, sarcina Curţii este de a stabili dacă procedura în ansamblu, inclusiv modul în care au fost luate probe, a respectat caracterul echitabil impus de art. 6 paragraful 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 12 iulie 1988, pronunţată în Cauza Schenk împotriva Elveţiei, paragraful 46). Ca atare, Curtea a afirmat (paragraful 30) că principiul contradictorialităţii, ca şi celelalte garanţii procedurale prevăzute la art. 6 paragraful 1, are ca scop o procedură în faţa unei instanţe. Esenţial este faptul că părţile pot participa într-o manieră adecvată la procedura în faţa instanţei (a se vedea, mutatis mutandis, şi Hotărârea din 19 iulie 1995, pronunţată în Cauza Kerojarvi împotriva Finlandei, paragraful 42 - final).

27. Or, în faza de urmărire penală, suspectul/inculpatul are, între altele, dreptul de a consulta dosarul, dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei, persoana vătămată şi partea civilă au dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale/civile a cauzei, precum

şi dreptul de a adresa întrebări experţilor, iar partea responsabilă civilmente îşi exercită drepturile în limitele şi în scopul soluţionării acţiunii civile (a se vedea art. 81 şi următoarele din Codul de procedură penală).

28. Tot astfel, în cursul procedurii de cameră preliminară, părţile interesate pot formula cereri şi excepţii privitoare la verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

29. Mai mult, în acord cu art. 374 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură penală, în faza de judecată, preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe, iar în cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele şi împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, respectiv, în ceea ce priveşte martorii şi experţii, identitatea şi adresa acestora. Totodată, procurorul, persoana vătămată şi părţile pot cere administrarea de probe noi şi în cursul cercetării judecătoreşti - a se vedea art. 374 alin. (9) din Codul de procedură penală - iar probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, instanţa putând totodată să dispună din oficiu şi administrarea de probe noi, justificat de acelaşi deziderat pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei - a se vedea art. 374 alin. (8) şi (10) din Codul de procedură penală. De asemenea, după audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente se procedează la administrarea probelor încuviinţate [a se vedea art. 376 alin. (3) din Codul de procedură penală].

30. Aceasta întrucât, potrivit art. 100 alin. (2) din acelaşi cod, „în cursul judecăţii, instanţa administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor şi, în mod subsidiar; din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale”, sens în care, în procesul de evaluare a probelor, condamnarea se poate dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [a se vedea şi art. 103 alin. (2) din acelaşi cod].

31. Drept urmare, Curtea constată că, în acord cu art. 420 alin. (11) din Codul de procedură penală, la Judecarea apelului se aplică regulile de la judecata în fond mai sus arătate, sens în care instanţa competentă să soluţioneze apelul îl va judeca, conform art. 417 din Codul de procedură penală, cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces, fiind totodată obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept. Totodată, instanţa de apel va proceda la ascultarea inculpatului, când aceasta este posibilă, potrivit regulilor de la judecata în fond şi va verifica hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a oricăror probe administrate în faţa instanţei de apel, putând da, aşa cum s-a arătat anterior, o nouă apreciere probelor.

32. Aşa fiind, prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece partea interesată beneficiază de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil. Totodată, nu este afectat nici dreptul la apărare, întrucât dispoziţiile legale criticate nu conţin norme care prin natura lor ar îngrădi dreptul autorului de a se apăra şi de a se prevala de toate garanţiile dreptului la apărare, în cadrul unui proces echitabil, în condiţii de contradictorialitate.

33 în concluzie, instanţa de apel, deşi nu este obligată să dispună readministrarea probelor ori administrarea altora noi, are însă obligaţia să se pronunţe motivat cu privire la astfel de cereri. Toate acestea au ca scop, pe de o parte, asigurarea dreptului la un proces echitabil iar, pe de altă parte, soluţionarea cu celeritate a cauzei, întrucât, în caz contrar, s-ar permite prelungirea nejustificată a soluţionării acesteia printr-o simplă cerere de readministrare/administrare a probelor, cu toate că dispunerea lor nu este utilă cauzei.

34. În sfârşit, dispoziţiile legale criticate dau expresie prevederilor constituţionale care consacră înfăptuirea justiţiei, sens în care, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, judecătorii, indiferent de faza procesuală în care sunt implicaţi, sunt independenţi şi se supun numai legii.

35, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Moiş în Dosarul nr. 461/111/2015 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2018.

 

PREŞEDINTE

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru municipiul Alexandria, judeţul Teleorman

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018 cu suma de 3.937 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, şi alocarea acesteia bugetului local al municipiului Alexandria, judeţul Teleorman, pentru realizarea obiectivului de investiţii „Amenajare spaţii sociale temporare pentru situaţii de urgenţă (module-containere)”.

Art. 2. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 431.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2018 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru finanţarea cheltuielilor privind administrarea, funcţionarea, conservarea, întreţinerea, repararea, instruirea personalului specializat şi protejarea bazei materiale destinate activităţii de reprezentare şi protocol

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2018 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, cu suma de 5.000 mii lei, la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, pentru finanţarea cheltuielilor privind administrarea, funcţionarea, conservarea, întreţinerea, repararea, instruirea personalului specializat şi protejarea bazei materiale destinate activităţii de reprezentare şi protocol, potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Secretariatul General al Guvernului răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 iunie 2018.

Nr. 432.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 147.388/IC/06.06.2018,

în temeiul prevederilor art. 5 şi ale art. 53 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 2, „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Prahova” se modifică şi se înlocuieşte cu cel prevăzut în anexa nr. 1.

2. La anexa nr. 3, pagina nr. 1 din „Fişa fondului de vânătoare nr. 1 Tomeşti” şi cea din „Fişa fondului de vânătoare nr. 2 Bulzeşti”, din judeţul Hunedoara, se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 2.

3. La anexa nr. 3, paginile nr. 1 şi 2 din „Fişa fondului de vânătoare nr. 25 Sinaia” şi cele din „Fişa fondului de vânătoare nr. 26Azuga”, din judeţul Prahova, se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 2.

4. La anexa nr. 4, „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Prahova”, precum şi anexa nr. 5 „Harta fondurilor de vânătoare la nivel de ţară” se modifică, potrivit schiţelor aprobate prin prezentul ordin, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. II. - (1) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Garda Forestieră Ploieşti şi gestionarii fondurilor cinegetice completează, în 3 exemplare originale, fişele fondurilor cinegetice rearondate şi întocmesc actele adiţionale la contractele de gestionare în vigoare pentru modificarea tarifelor potrivit noilor suprafeţe rezultate, conform legii.

(2) Pentru calculul tarifelor de gestionare a fondurilor cinegetice rearondate prin prezentul ordin se folosesc tarifele unitare, pe categorii de folosinţă, stabilite potrivit contractelor de gestionare în vigoare.

(3) Scrisorile de garanţie bancară de bună execuţie se modifică corespunzător noilor tarife de gestionare rezultate în urma aplicării prezentului ordin.

(4) Câte un exemplar original al documentelor prevăzute la alin. (1) se depune la Ministerul Apelor şi Pădurilor, în termen de 5 zile de la semnare.

Art. III. - Gărzile forestiere Ploieşti şi Timişoara şi gestionarii fondurilor cinegetice răspund de aplicarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin şi se comunică sau, după caz, se pun la dispoziţia celor interesaţi de către Direcţia generală păduri din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul apelor şi pădurilor,

Ilie Covrig,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 iunie 2018.

Nr. 627.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.412/C/2013 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de absolvire a cursurilor cu durata de un an la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna

 

Având în vedere prevederile art. 13 alin. (1) lit. a), alin. (3) şi (5) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 41 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.412/C/2013 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de absolvire a cursurilor cu durata de un an la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 27 august 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, litera h va avea următorul cuprins:

,,h) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate, care să rezulte din verificările cazierului judiciar şi din nota de cunoaştere asupra activităţii şi comportamentului lor, efectuate cu consimţământul candidatului, cu suportarea consecinţelor legale care decurg din aceste activităţi, în condiţiile art. 12;”.

2. La articolul 5 alineatul (1), literele d) şi g) vor avea următorul cuprins:

,,d) diploma de bacalaureat (copie) sau adeverinţa care atestă absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat pentru candidaţii care au absolvit în anul desfăşurării concursului, pe care să fie specificate media şi notele obţinute la examenul de bacalaureat; în cazul în care candidatul urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior, adeverinţa care să ateste existenţa diplomei de bacalaureat;

g) acordul scris al candidatului în vederea obţinerii de către unitatea penitenciară a cazierului judiciar, cu rezultatele verificărilor operative;”.

3. La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Actele prevăzute a se depune în copie pentru constituirea dosarului de înscriere la concursul de admitere vor fi prezentate împreună cu documentele originale şi vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către Compartimentul resurse umane din unitate.11

4. Anexa nr. 1 la metodologia de admitere se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte Integranta din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 29 mai 2018.

Nr. 1.947/C.

 

ANEXA

(Anexa nr. 1 la metodologia de admitere)

 

Unitatea ....................................

Nr. ................/......................

 

Aprob.

 

Directorul unităţii

 

....................................

 

Domnule director,

 

Subsemnatul(a), ...................................., fiul (fiica) lui .................................... şi al(a) ...................................., născut(ă) la data de ...................................., în localitatea ...................................., judeţul (sectorul) ...................................., cetăţenia ...................................., naţionalitatea ...................................., domiciliul (reşedinţa) în

Localitatea ...................................., judeţul (sectorul) ...................................., posesor (posesoare) al(a) B.I./C.I. seria ................ nr. ...................................., eliberat/eliberată de .................................... la data de ...................................., absolventă)/elev(ă) în ultimul an al(a) liceului ...................................., curs de ...................................., de profesie ...................................., salariat(ă) la ...................................., starea civilă ...................................., cu serviciul militar ...................................., la arma ...................................., trecut(ă) în rezervă cu gradul ....................................,

vă rog să îmi aprobaţi înscrierea la concursul de admitere organizat la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna, sesiunea .................................... .

Am luat cunoştinţă de condiţiile de recrutare, selecţionare şi participare la concursul de admitere, drepturile şi obligaţiile ce îmi revin pe perioada şcolarizării şi de prevederile angajamentului pe care urmează să îl închei în situaţia în care voi fi declarat(ă) „ADMIS”.

 

Semnătură candidat ....................................

 

De asemenea, am luat cunoştinţă că informaţiile furnizate de mine reprezintă date cu caracter personal, care sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de modalitatea de exercitare a drepturilor prevăzute de acest act normativ, astfel: dreptul de acces, dreptul de a nu fi supus(ă) unei decizii individuale, dreptul de intervenţie asupra datelor şi dreptul de opoziţie.

Semnătură candidat ....................................

 

Declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile Codului penal referitoare la infracţiunea de fals în declaraţii şi pe cele ale Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna, aprobată prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.412/C/2013, cu modificările ulterioare, următoarele:

a) am luat cunoştinţă de prevederile metodologiei menţionate mai sus, respectiv condiţiile de înscriere şi consecinţele prezentării de înscrisuri false, declararea în fals sau omisiunea declarării unor aspecte de interes pentru procesul de recrutare:

Semnătură candidat ....................................

 

b) nu am suferit niciodată nicio condamnare cu executare sau suspendarea executării pedepsei ori amendă penală, nu sunt în curs de urmărire penală sau în curs de judecată pentru săvârşirea vreunei infracţiuni:

Semnătură candidat ....................................

 

c) nu am fost exmatriculat(ă) pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ sau de formare profesională şi am obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media pe fiecare an de studiu minimum 8,00;

Semnătură candidat ....................................

 

d) am avut întotdeauna un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate, nu am fost sancţionat(ă) contravenţional sau administrativ pentru încălcarea normelor de conduită socială;

Semnătură candidat ....................................

 

e) nu am fost niciodată sancţionat(ă) contravenţional sau administrativ pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, ultraj contra bunelor moravuri, scandaluri şi nu am săvârşit alte fapte care să denote un comportament social necorespunzător în familie, la locul de muncă, în instituţii de învăţământ sau de pregătire profesională sau în societate;

Semnătură candidat ....................................

 

f) nu am făcut niciodată şi nu fac parte din grupări de crimă organizată sau trafic de droguri ori alte grupări infracţionale;

Semnătură candidat ....................................

 

g) nu am fost eliberat(ă) sau destituit(ă) dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani din motive care să îmi fie imputabile;

Semnătură candidat ....................................

 

h) nu sunt ofiţer activ în cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau în rezervă, provenit din cadrul acestora;

Semnătură candidat ....................................

 

i) precizez că nu fac parte din niciun partid, nicio organizaţie politică sau grupare interzisă de lege ori care promovează idei şi interese contrare ordinii constituţionale şi statului de drept;

Semnătură candidat ....................................

 

j) am fost informat(ă) şi sunt de acord cu efectuarea de verificări asupra persoanei, activităţii şi comportamentului meu, cunoscând că, în situaţia în care vor rezulta aspecte contrare celor declarate în prezenta cerere ori incompatibilităţi determinate de neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor de recrutare, rezultatele obţinute la concursul de admitere vor fi anulate, iar eu nu voi fi înmatriculat(ă) în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna, chiar dacă rezultatele obţinute la admitere permit acest lucru. Dacă o asemenea situaţie se va constata după înmatriculare, am fost informat(ă) şi accept că urmează să fiu exmatriculat(ă) sau să îmi înceteze calitatea de elev şi să suport cheltuielile de şcolarizare.

Semnătură candidat ....................................

 

„Menţionez că am luat cunoştinţă că prin efectuarea de verificări asupra persoanei, activităţii şi comportamentului meu se înţelege efectuarea de verificări în cazierul judiciar şi de verificării asupra activităţii şi comportamentului meu de către personalul din unitatea penitenciară care m-a recrutat, care

vor fi consemnate în nota de cunoaştere 1.

Semnătură candidat ....................................

 

Mă oblig ca, în situaţia nepromovării unei probe eliminatorii sau a concursului, să mă prezint în maximum 30 de zile de la susţinerea probei (probelor) la Biroul resurse umane şi formare profesională din cadrul .................................... pentru a ridica documentele depuse de mine, în caz contrar acestea urmând a fi arhivate.

Declar, susţin şi semnez după ce am luat cunoştinţă de întregul conţinut şi am completat personal datele din prezenta declaraţie.

 

Data ....................................

Semnătura ....................................


1 Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 646/2013 pentru aprobarea Procedurii de efectuare a verificărilor asupra activităţii şi comportamentului candidaţilor declaraţi „admis” la concursul de admitere în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii

 

Având în vedere prevederile art. 51 şi 52 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se desemnează Serviciul de comunicare, relaţii publice, mass-media şi transparenţă să ţină evidenţa asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera de competenţă a Ministerului Finanţelor Publice, să acorde avizul pentru înscrierea acestora în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi să intermedieze colaborarea Ministerului Finanţelor Publice cu organizaţiile neguvernamentale pentru realizarea unor activităţi sau programe comune.

Art. 2. - Serviciul de comunicare, relaţii publice, mass-media şi transparenţă are ca atribuţii organizarea evidenţei asociaţiilor şi fundaţiilor care desfăşoară activităţi din domeniul de competenţă al Ministerului Finanţelor Publice şi care solicită luarea în evidenţă.

Art. 3. - Evidenţa asociaţiilor şi fundaţiilor care desfăşoară activităţi din domeniul de competenţă al Ministerului Finanţelor Publice se realizează pe baza criteriilor stabilite în normele metodologice prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 14 mai 2018.

Nr. 2.047.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de punere în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii

 

Art. 1. - Înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor se face la nivelul Serviciului de comunicare, relaţii publice, mass-media şi transparenţă (SCRPMMT).

Art. 2. - Se organizează la nivelul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) Registrul de evidenţă a asociaţiilor şi fundaţiilor, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 3. - Pentru a fi luată în evidenţă, o asociaţie sau fundaţie trebuie să activeze în domeniul de activitate al MFP.

Art. 4. - (1) Luarea în evidenţă a asociaţiilor şi fundaţiilor interesate se face pe baza unui dosar care include următoarele documente:

a) cerere de luare în evidenţă, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, semnată de administratorul sau de reprezentantul legal al solicitantei, în care să fie menţionate numele şi prenumele persoanei responsabile de comunicarea pe relaţia cu MFP, precum şi datele de contact ale acestei persoane şi ale asociaţiei sau fundaţiei, în cazul în care adresa poştală sau numărul de telefon/fax ale persoanei desemnate pentru gestionarea relaţiei cu MFP nu sunt identice cu cele ale asociaţiei sau fundaţiei:

b) actul constitutiv al asociaţiei sau fundaţiei;

c) statutul asociaţiei sau fundaţiei;

d) codul unic de înregistrare fiscală;

e) scrisoare de intenţie care să detalieze modul de interacţiune cu domeniul de competenţă al MFP şi intenţiile cu privire la stabilirea unor programe sau activităţi comune.

(2) Cererea se înregistrează în registrul general al SCRPMMT, iar dosarul este analizat de către Compartimentul de informaţii publice şi transparenţă în condiţiile şi pe baza criteriilor prevăzute la art. 5 din prezentele norme metodologice.

Art. 5. - Criteriile care stau la baza analizei dosarului şi a emiterii ordinului de luare în evidenţă sunt:

a) existenţa tuturor documentelor şi datelor solicitate la art. 4 din prezentele norme metodologice;

b) domeniul de activitate este în concordanţă cu atribuţiile şi rolul MFP ce decurg din prevederile Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi fără a prelua din atribuţiile MFP;

c) evaluarea scrisorii de intenţie în concordanţă cu obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung ale MFP;

d) după analiza dosarului se evaluează posibilităţile concrete şi sustenabile de colaborare între asociaţie sau fundaţie şi MFP în urma unui interviu cu reprezentantul desemnat de solicitantă.

Art. 6. - Decizia de luare în evidenţă sau de refuz este luată de ministrul finanţelor publice, cu avizul direcţiei de specialitate care are competenţe în domeniul de activitate al asociaţiei sau fundaţiei solicitante, pe baza propunerii şi analizei documentelor depuse de asociaţie sau fundaţie de către SCRPMMT.

Art. 7. - În cazul deciziilor favorabile, evidenţa se va ţine de SCRPMMT pe baza următoarelor documente:

a) registrul de evidenţă asociaţii şi fundaţii;

b) dosar propriu pentru fiecare asociaţie sau fundaţie, ce va cuprinde documentele prevăzute la art. 4, propunerile, solicitările sau sesizările transmise de entitatea respectivă, precum şi răspunsurile formulate de MFP la acestea.

Art. 8. - Soluţionarea cererii de luare în evidenţă se va face în termen de 25 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de luare în evidenţă şi a documentaţiei complete prevăzute la art. 4.

Art. 9. - Ordinul ministrului finanţelor publice privind luarea în evidenţă sau refuzul va fi transmis solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea acesteia, dar fără a fi depăşit un termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de luare în evidenţă depusă de asociaţie sau fundaţie.

Art. 10. - (1) Radierea din registrul de evidenţă se face atunci când MFP ia la cunoştinţă de dizolvarea de drept a asociaţiei sau fundaţiei, a lichidării acesteia sau la cererea asociaţiei sau fundaţiei, precum şi în condiţiile luării la cunoştinţă a modificării actului constitutiv şi/sau a statutului, divizării sau fuziunii în cazul în care se schimbă scopul acestora.

(2) Radierea este confirmată prin ordin al ministrului finanţelor publice în urma constatării situaţiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Asociaţia sau fundaţia este obligată să comunice MFP orice modificare în statut ulterioară înregistrării.

Art. 11. - (1) Solicitările formulate de către asociaţii sau fundaţii vor fi tratate după cum urmează:

a) cererile de informaţii publice sunt tratate conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sesizările ori informaţiile ce privesc situaţia fiscală a petentului sunt tratate conform Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare;

c) propunerile de colaborare pentru promovarea unor valori general umane sau a unor interese globale ale întregii comunităţi sunt analizate potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia ca MFP să dispună de resursele ori competenţa cerute de o astfel de colaborare şi numai în cazul în care nu sunt promovate interese ale unei persoane sau ale unui grup, exceptând grupurile defavorizate.

(2) MFP poate refuza orice contact cu o asociaţie ori fundaţie care în mod făţiş ori dovedit disimulat promovează interese ale unei minorităţi ce nu poate fi încadrată în categoria grupurilor defavorizate, precum şi idei ce susţin discriminarea pe criterii de gen, de rasă ori cultural-religioase. Domeniile de interes trebuie să conveargă spre cele ale MFP şi politicii Guvernului. Propunerile de colaborare nu trebuie să încalce cadrul legal în vigoare.

Art. 12. - Înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii la MFP, precum şi colaborarea cu ocazia unor proiecte comune nu implică sub nicio formă eludarea de către acestea a obligaţiilor prevăzute de legislaţia românească în materie fiscală sau în orice alt domeniu.

Art. 13. - Condiţii de îndeplinit în vederea evaluării:

a) să aibă în obiectul de activitate domeniul în care activează MFP;

b) activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor să se desfăşoare în interes general sau comunitar;

c) să funcţioneze de cel puţin 5 ani în domeniul de activitate al MFP ce rezultă din prevederile Hotărârii Guvernului nr. 34/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

d) să fi dezvoltat şi implementat cel puţin 5 proiecte cu rezultate bune şi foarte bune în domeniul de activitate al MFP;

e) acţiunile desfăşurate să nu fi subminat rolul ori imaginea MFP;

f) tematica proiectelor dezvoltate să fi fost legată de domeniul de activitate al MFP.

Art. 14. - (1) La solicitarea scrisă a unei asociaţii sau fundaţii, MFP poate emite scrisori de recomandare, în urma evaluării activităţii desfăşurate de acestea în relaţia cu MFP.

(2) Scrisorile de recomandare vor fi emise în termen de 60 de zile, în conformitate cu dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Asociaţiile sau fundaţiile care înregistrează datorii la bugete sau încalcă alte prevederi ale legislaţiei fiscale nu vor beneficia de scrisori de recomandare.

Art. 15. - Lista asociaţiilor sau fundaţiilor înregistrate la MFP va fi publicată pe website-ul instituţiei.

 

anexă

la normele metodologice

 

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ

a asociaţiilor şi fundaţiilor

 

Nr. de ordine

Nr. de înregistrare/data

Denumirea asociaţiei/fundaţiei

Persoană de contact

Domeniu de activitate

Anul înfiinţării

Adresa sediului

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.243/2015 privind constituirea Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior

 

În temeiul art. 22 din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.403/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, cu modificările ulterioare,

şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.243/2015 privind constituirea Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 25 iunie 2015, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, punctul 15 va avea următorul cuprins:

„15. Onofrei Mihaela - Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi;”.

2. La articolul 1, punctul 25 va avea următorul cuprins:

„25. Roman Teodora - Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi;”.

3. La articolul 1, punctul 27 va avea următorul cuprins:

„27. Constantinescu Radu - Universitatea din Craiova;”.

Art. II. - Mandatul noilor membri prevăzuţi la art. 1 încetează la expirarea mandatului membrilor pe care îi înlocuiesc.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 7 iunie 2018.

Nr. 3.915.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru completarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate aplicabile brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, aprobate prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 36/2015

 

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b) şi ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 30 mai 2018,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

Art. I. - Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate aplicabile brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, aprobate prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 36/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 şi 976 bis din 29 decembrie 2015, se completează după cum urmează:

1. La capitolul 12 „Planul de conturi”, la punctul 514, la clasa 4 „Conturi de terţi”, la grupa 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”, după contul 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)” se introduc trei noi conturi, conturile 4315, 4316 şi 436, cu următorul cuprins:

„4315 Contribuţia de asigurări sociale (P),

4316 Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (P),

436 Contribuţia asiguratorie pentru muncă (P)”.

2. La capitolul 12 „Planul de conturi”, la punctul 514, la clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, la grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”, după contul 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” se introduce un nou cont, contul 646, cu următorul cuprins:

„646 Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă”.

3. La capitolul 14 „Funcţiunea conturilor”, la clasa 4 „Conturi de terţi”, la grupa 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”, după funcţiunea de la contul 431 „Asigurări sociale” se introduce un nou cont, contul 436, cu următoarea funcţiune:

„Contul 436 «Contribuţia asiguratorie pentru muncă»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajator, potrivit legii.

Contul 436 «Contribuţia asiguratorie pentru muncă» este un cont de pasiv.

În creditul contului 436 «Contribuţia asiguratorie pentru muncă» se înregistrează:

- sumele datorate de angajator ca şi contribuţie asiguratorie pentru muncă (646).

În debitul contului 436 «Contribuţia asiguratorie pentru muncă» se înregistrează:

- sumele virate reprezentând contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajator (512);

- sume reprezentând datoriile privind contribuţia asiguratorie pentru muncă prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de angajator ca şi contribuţie asiguratorie pentru muncă.”

4. La capitolul 14 „Funcţiunea conturilor”, la clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, la grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”, după funcţiunea de la contul 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” se introduce un nou cont, contul 646, cu următoarea funcţiune:

„Contul 646 «Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă»

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind contribuţia asiguratorie pentru muncă.

În debitul contului 646 «Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă» se înregistrează:

- contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajator (436).”

Art. II. - Conturile prevăzute la art. I se utilizează pentru înregistrarea contribuţiilor datorate, potrivit titlului V „Contribuţii sociale obligatorii” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. III. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare la data publicării.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 5 iunie 2018.

Nr. 10.

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010

 

Având în vedere desfăşurarea lucrărilor celui de-al XVII-lea Congres anual al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (3) şi ale art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza dispoziţiilor art. 95 alin. (5) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în urma dezbaterilor şi a votului favorabil exprimat în şedinţa din data de 11.05,2018, adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 16, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Congresul Uniunii este constituit din preşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii, preşedinţii Camerelor, membrii Consiliului Uniunii şi câte un delegat pentru fiecare cameră, ales de adunarea generală a acesteia, cu excepţia Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2).”

2. La articolul 19, alineatul (1)va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii constituit în baza normei de reprezentare de 1 la 150 executori judecătoreşti. Norma se calculează şi pentru fracţiile neîmplinite.

3. La articolul 21, litera p) va avea următorul cuprins:

„p) stabileşte şi aprobă cuantumul cotelor de contribuţie la Uniune şi la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti”.

4. La articolul 23 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:

,,f) propune Consiliului cuantumul cotelor de contribuţie la Uniune”.

5. La articolul 26, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„(3) Cota de contribuţie a Camerei la Uniune reprezintă totalitatea contribuţiilor membrilor săi la bugetul Uniunii şi se aprobă de către Consiliul Uniunii, la propunerea Biroului Executiv.

(4) Contribuţia menţionată la alin. (3) se plăteşte lunar de către fiecare executor judecătoresc, direct în contul bancar al Uniunii sau la casieria acesteia.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la data publicării.

Art. III. - Secretariatul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Serviciul juridic şi Compartimentul IT din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, precum şi structurile corespunzătoare din cadrul Camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

Marius Iacob Morari

 

Bucureşti, 11 mai 2018.

Nr. 11.

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 2/2014

 

Având în vedere desfăşurarea lucrărilor celui de-al XVII-lea Congres anual al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (3) şi ale art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza dispoziţiilor art. 95 alin. (5) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în urma dezbaterilor şi a votului favorabil exprimat în şedinţa din data de 11.05.2018, adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 2/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 24 iunie 2014, se modifică după cum urmează:

- La articolul 15, alineatele (6) şi (8) vor avea următorul cuprins:

„(6) Valoarea primei de asigurare subscrise este de 750 de lei/an.

(8) Primele de asigurare se vor depune în Contul Casei de Asigurări sau la casieria acesteia, după cum urmează:

a) 250 de lei din valoarea primei de asigurare până la 31 martie;

b) 250 de lei din valoarea primei de asigurare până la 30 iunie;

c) 250 de lei din valoarea primei de asigurare până la 30 septembrie, pentru anul în curs.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la data publicării.

Art. III. - Secretariatul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti şi Compartimentul IT din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, precum şi structurile corespunzătoare din cadrul camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

Marius Iacob Morari

 

Bucureşti, 11 mai 2018.

Nr. 12.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.