MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 644         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 23 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

601. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale

 

602. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului de Sprijin al Forţelor Navale „OVIDIUS”

 

603. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 1 Rachete Sol-Aer „VOIEVODUL MIHAI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

604. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 2 Rachete Sol-Aer din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

605. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 3 Rachete Sol-Aer „CODRII VLĂSIEI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

606. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 4 Rachete Sol-Aer „COLONEL MIRCEA AELENEI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

607. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 5 Rachete Sol-Aer „HOREA” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

608. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 6 Rachete Sol-Aer „ŞOIMII BĂRĂGANULUI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

609. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 8 Tehnic din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 275 din 24 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (5) teza finală şi art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

538. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 pentru Societatea ROMAERO - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei

 

539. - Hotărâre privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000-km 7+623”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

904. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman

 

2.593. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectul de emisiune a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna iulie 2018

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 601.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului de Sprijin al Forţelor Navale „OVIDIUS”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului de Sprijin al Forţelor Navale „OVIDIUS”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 602.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 1 Rachete Sol-Aer „VOIEVODUL MIHAI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 1 Rachete Sol-Aer „VOIEVODUL MIHAI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 603.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 2 Rachete Sol-Aer din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 2 Rachete Sol-Aer din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 604.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 3 Rachete Sol-Aer „CODRII VLĂSIEI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 3 Rachete Sol-Aer „CODRII VLĂSIEI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 605.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 4 Rachete Sol-Aer „COLONEL MIRCEA AELENEI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 4 Rachete Sol-Aer „COLONEL MIRCEA AELENEI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 606.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 5 Rachete Sol-Aer „HOREA” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 5 Rachete Sol-Aer „HOREA” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 607.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 6 Rachete Sol-Aer „ŞOIMII BĂRĂGANULUI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 6 Rachete Sol-Aer „ŞOIMII BĂRĂGANULUI” din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 608.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 8 Tehnic din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”

 

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 8 Tehnic din subordinea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „GENERAL NICOLAE DĂSCĂLESCU”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 609.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 275

din 24 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (5) teza finală şi art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 5.547/2/2017 (2.321/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 30D/2018.

2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 359/CP din 7 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.547/2/2017 (2.321/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ioana Sfîrăială în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva încheierii din data de 13 iunie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală în Dosarul nr. 23.372/3/2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de recuzare formulată de petentă împotriva unui alt judecător de cameră preliminară din cadrul aceleiaşi instanţe.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine că normele procesual penale ale art. 68 alin. (7) sunt neconstituţionale, întrucât exclud orice control judiciar al încheierii prin care se soluţionează recuzarea, iar prevederile art. 67 alin. (5) teza finală din Codul de procedură penală permit ca cel recuzat să decidă cu privire la propria incompatibilitate.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens reţine că încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare aparţine unei instanţe de judecată - în accepţiunea lato sensu a termenului -, situaţie în care controlul judiciar este încorporat în hotărârea pronunţată de acea instanţă. Pe de altă parte, încheierea respectivă nu antamează probleme de fond, iar procedura de soluţionare a unei astfel de cereri este una incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul procesului, motiv pentru care această procedură nu are caracter jurisdicţional penal, în sens material, ci caracter administrativ-judiciar. Dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală este valabil doar în situaţia examinării vinovăţiei, care are ca premisă o acuzaţie penală formulată împotriva unei persoane, aceasta neregăsindu-se, în general, în cazul soluţionării unei cereri de recuzare, care nu antamează probleme de fond, şi, în mod particular, în speţă, în condiţiile în care petenta nu este subiectul unei astfel de acuzaţii. Invocă Decizia Curţii nr. 651 din 1 noiembrie 2016.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecă torul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepţiei rezultă că aceasta solicită a se realiza un control de constituţionalitate şi cu privire la dispoziţiile art. 67 alin. (5) teza finală din Codul de procedură penală. În aceste condiţii, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 67 alin. (5) teza finală şi art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penată, având următorul conţinut:

- Art. 67 alin. (5) teza finală din Codul de procedură penală: „Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare.”;

- Art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală: „încheierea prin care se soluţionează [.. .] recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.”

11. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi art. 24 privind dreptul la apărare. Invocă şi dispoziţiile art. 6 - „Dreptul la un proces echitabil” din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 67 alin. (1)-(4) din Codul de procedură penală, în cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declaraţie de abţinere, părţile, subiecţii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate. Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activităţi judiciare în cauză, fiind inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării. De asemenea, cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat şi a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Totodată, art. 67 alin. (5) din Codul de procedură penală prevede c㠄Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz de incompatibilitate cu aceleaşi temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare.”, teza finală a alineatului menţionat - criticată în prezenta cauză - stabilind c㠄Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare”. În esenţă, autoarea excepţiei susţine că teza finală a alin, (5) al art. 67 din Codul de procedură penală permite ca cel recuzat să decidă cu privire la propria incompatibilitate, prin aceasta norma fiind contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

13. Faţă de criticile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că normele procesual penale ale art. 67 reglementează procedura de soluţionare a cererii de recuzare, similar dispoziţiilor cuprinse în art. 51 din Codul de procedură penală din 1968, aceasta constând în parcurgerea a două etape de rezolvare a cererii de recuzare. În primul rând, potrivit art. 67 alin. (5) din Codul de procedură penală, cererea de recuzare presupune o etapă de examinare a admisibilităţii în principiu, care se realizează de judecătorul sau de completul de judecată în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare. Prin aceasta, însă persoana împotriva căreia s-a formulat cerere de recuzare nu se pronunţă cu privire la propria incompatibilitate, astfel cum susţine autoarea excepţiei, ci cu privire la respectarea condiţiilor de admisibilitate a cererii de recuzare, astfel cum sunt acestea în mod expres reglementate în cuprinsul alin. (2)-(5) ale art. 67 din Codul de procedură penală. Într-o a două etapă, dacă se constată faptul că cererea de recuzare este admisibilă în principiu, urmează ca aceasta să fie trimisă unui alt judecător sau unui alt complet de judecată din cadrul aceleiaşi instanţe, spre soluţionare. Potrivit art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, „incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului se vor soluţiona de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluţionate de completul din materia şi după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanţei.” Cu titlu de excepţie, potrivit alin. (8) al art. 68 din Codul de procedură penală, când pentru soluţionarea abţinerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiaşi instanţe, cererea se soluţionează de un judecător de la instanţa ierarhic superioară.

14. În aceste condiţii, având în vedere cele menţionate, Curtea nu poate reţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil şi dreptul la apărare, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (5) teza finală din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

15. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că, în cauză, cererea de recuzare formulată de autoarea excepţiei împotriva judecătorului de cameră preliminară a fost respinsă prin încheierea din data de 13 iulie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală în Dosarul nr. 23.372/3/2017, astfel încât instanţa de control constituţional urmează a se pronunţa doar în ceea ce priveşte norma procesual penală ce reglementează regimul juridic aplicabil încheierilor prin care se soluţionează cererea de recuzare, în această măsură excepţia de neconstituţionalitate având legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

16. Curtea reţine că dispoziţiile art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală au mai fost examinate, din perspectiva unor critici identice celor formulate în prezenta cauză, fiind pronunţate deciziile nr. 531 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 23 noiembrie 2017, şi nr. 651 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

17. În motivarea soluţiei sale, în Decizia nr. 531 din 11 iulie 2017, precitată, paragrafele 15-36, şi în Decizia nr. 651 din 1 noiembrie 2016, precitată, paragrafele 26-36, analizând succesiunea în timp a normelor procesual penale ce reglementează calea de atac cu privire la încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare, Curtea a observatei, în ceea ce priveşte încheierea de admitere a cererii de recuzare, legiuitorul a fost consecvent, în sensul că nu a stabilit în legea procesual penală vreo cale de atac cu privire la aceasta (excepţie făcând Codul de procedură penală din 1864, în care însă nu se făcea distincţie între încheierea de admitere, respectiv de respingere a recuzării în stabilirea căii de atac a apelului). Cât priveşte încheierea de respingere a cererii de recuzare, legiuitorul a stabilit, în legea procesual penală din 1864, că aceasta este supusă apelului (separat), iar, în legea procesual penală din 1936, că această încheiere este supusă căii de atac (a apelului) odată cu fondul cauzei, în vreme ce Codul de procedură penală din 1968 nu a reglementat expres cu privire la acest aspect până în anul 2003, când, prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, la art. 52 a fost introdus un alineat nou - alineatul 7 -, prin care s-a reglementat calea de atac a recursului, care se judeca separat de către instanţa de recurs. Alin. 7 al art. 52 din Codul de procedură penală din 1968 a fost abrogat însă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală, cu justificarea -. din preambul - eliminării posibilităţii de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale. Curtea a reţinut că, atât în perioada în care Codul de procedură penală din 1968 nu a reglementat o cale de atac cu privire la încheierea de respingere a recuzării, cât şi după abrogarea prevederilor privind calea de atac a recursului separat cu privire la încheierea de respingere a cererii de recuzare, în lipsa unor dispoziţii exprese, pe cale doctrinară şi jurisprudenţială, s-a stabilit, în principiu, că aceste încheieri pot fi atacate odată cu fondul, prin formularea căii de atac reglementate cu privire la hotărârea care se pronunţă pe fondul cauzei.

18. Totodată, Curtea s-a pronunţat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală din 1968, prin Decizia nr. 185 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, şi prin Decizia nr. 299 din 7 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 9 decembrie 2002, reţinând c㠄dispoziţiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală nu sunt contrare art. 125 din Constituţie, ci în deplină concordanţă cu acestea. În alin. (3) al art. 125 din Constituţie se prevede că «Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege». În acest sens, dispoziţiile constituţionale ale art. 128 prevăd că «împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii». Prin urmare, este atributul legiuitorului să stabilească atât căile de atac, cât şi condiţiile exercitării acestora. Faptul că încheierea de şedinţă prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a admis recuzarea nu sunt supuse separat niciunei căi de atac, nu aduce atingere garantării constituţionale a dreptului la apărare sau a posibilităţii de a se folosi căile de atac stabilite de legea procedurală. Lipsa reglementării privind exercitarea unei căi de atac împotriva unor atari încheieri se justifică prin nevoia de a se evita tergiversarea inutilă a soluţionării fondului cauzei [...], în speţă încheierea de şedinţă privind respingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecată aparţine categoriei de încheieri date în cursul judecăţii, prin care instanţa de judecată soluţionează chestiuni prealabile judecării fondului cauzei” şi c㠄în ceea ce priveşte încheierile, ca specie de hotărâri judecătoreşti pronunţate în cursul procesului, dar prin care nu se soluţionează fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regulă, decât odată cu hotărârile judecătoreşti care soluţionează fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului nostru procesual penal, sentinţele şi deciziile. Stabilind, prin art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, că încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau cu decizia atacată, legiuitorul a acţionat în limitele competenţei sale, prevăzute prin dispoziţiile constituţionale evocate mai sus. Regula exercitării căilor de atac împotriva încheierilor numai odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei se impune pentru asigurarea desfăşurării procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil, exigenţă recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru procesual, cât şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale [...]”.

19. De asemenea, Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii cu privire la prevederile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală din 1968 - după abrogarea alin. 7 al art. 52 din acelaşi cod -, respingând excepţia de neconstituţionalitate, cu motivarea c㠄Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) şi ale art. 127 din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de lege, respectiv şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. De asemenea, potrivit art. 129 din Constituţie, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac în condiţiile legii. Rezultă aşadar, că, potrivit Constituţiei, legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, cazurile în care şedinţele de judecată nu sunt publice, precum şi căile de atac şi condiţiile exercitării acestora. Procedura de soluţionare a cererilor de abţinere sau de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată, fiind reglementată în conformitate cu prevederile constituţionale.” Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, „în ceea ce priveşte încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare, aceasta nu soluţionează fondul cauzei şi, de aceea, lipsa unei căi de atac separate împotriva acestei încheieri nu este contrară dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. Faptul că o asemenea încheiere nu poate fi atacată separat cu recurs se explică, pe de o parte, prin necesitatea evitării unei prelungiri abuzive a procesului, iar, pe de altă parte, prin faptul că respectiva încheiere poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei” (în acelaşi sens, deciziile nr. 24 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005; nr. 302 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 30 august 2005; nr. 343 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005; nr. 72 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 14 martie 2007; nr. 133 din 20 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 20 martie 2007; nr. 1.063 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 5 noiembrie 2008; nr. 1.091 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008; nr. 677 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009; nr. 811 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 2 iulie 2009; nr. 1.681 din 17 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 10 februarie 2010, şi nr. 68 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 10 februarie 2011).

20. Curtea a constatat, în continuare, că art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală în vigoare stabileşte că încheierea prin care se soluţionează recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. Aşadar, fără a distinge între încheierea de admitere, respectiv încheierea de respingere a recuzării, legiuitorul a stabilit că acestea nu sunt supuse vreunei căi de atac. Potrivit expunerii de motive la Legea privind Codul de procedură penală, „modalităţile de soluţionare a cazurilor de incompatibilitate au fost simplificate, astfel încât să nu poată fi afectată celeritatea procesului penal prin abţineri şi recuzări repetate, inclusiv prin recuzarea tuturor judecătorilor de la instanţă sau a procurorilor de la parchet, care conduce la tergiversarea soluţionării cauzei penale, în defavoarea înfăptuirii cu operativitate a actului de justiţie. [...] încheierea prin care se soluţionează cererea de abţinere ori prin care se admite cererea de recuzare nu este supusă niciunei căi de atac”. Curtea a observat că în expunerea de motive se menţionează că doar încheierea prin care se admite recuzarea este definitivă de la data pronunţării, neputând fi atacată, pentru a dinamiza desfăşurarea procesului penal, nefăcându-se referire la încheierea de respingere a recuzării. Normele procesual penale criticate stabilesc însă că atât încheierile de admitere, cât şi cele de respingere a recuzării sunt definitive la data pronunţării, justificarea opţiunii legiuitorului fiind, în principiu, aceea de a împiedica părţile să abuzeze de instituţia recuzării pentru a amâna momentul pronunţării unei soluţii în cauză.

21. Aşa încât, faţă de formularea actualelor norme procesual penale şi având în vedere criticile autorilor excepţiei - similare celor din prezenta cauză, Curtea a reţinut că nu pot fi preluate considerentele deciziilor anterioare ale Curţii Constituţionale referitoare la dispoziţiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală din 1968, potrivit cărora „încheierea [de respingere a recuzării] poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei”, în condiţiile în care actuala lege procesual penală stabileşte în mod expres caracterul definitivai încheierii prin care se soluţionează recuzarea, fără a distinge între încheierea de admitere, respectiv de respingere a recuzării. Aşadar, având în vedere prevederea expresă din art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală - care nu lasă loc de interpretare - referitoare la lipsa oricărei căi de atac cu privire la încheierea prin care se soluţionează recuzarea, fără a distinge între încheierea de admitere, respectiv de respingere a recuzării, instanţa de control constituţional nu a putut reţine că împotriva acestei din urmă încheieri ar putea fi formulat apel, „odată cu sentinţa”, în temeiul art. 408 alin. (2) din Codul de procedură penală.

22. Curtea a constatat însă că poate reţine, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară, că, potrivit Constituţiei, legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, cazurile în care şedinţele de judecată nu sunt publice, precum şi căile de atac şi condiţiile exercitării acestora. Aşa încât, Curtea a constatat că susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece nu se prevede o cale de atac cu privire la încheierea prin care se soluţionează recuzarea, nu este întemeiată. Constituţia nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, statuând în art. 129 că acestea se exercit㠄În condiţiile legii”. Accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudenţa sa, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci statuează principial în art. 129 că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita Căile de atac, în condiţiile legii”, iar art. 126 alin. (2) prevede c㠄prin lege” se stabilesc competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată. Totodată, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, Curtea Constituţională a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, în aceste condiţii, Curtea a constatat că procedura de soluţionare a cererilor de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată, urmând a fi reglementată în conformitate cu prevederile constituţionale precitate.

23. Totodată, Curtea a constatat că norma procesual penală criticată nu contravine nici celorlalte dispoziţii constituţionale invocate, referitoare la dreptul la apărare, în condiţiile în care încheierea prin care instanţa se pronunţă cu privire la cererea de recuzare nu soluţionează însuşi procesul, nu antamează fondul cauzei. Curtea a reţinut că procedura asupra cercetării şi judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă; această procedură nu are caracter jurisdicţional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar (în acest sens, Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24).

24. Cât priveşte dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a reţinut că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicţie doar în situaţia examinării vinovăţiei în materie penală. Garantarea existenţei unui dublu grad de jurisdicţie în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei ^acuzaţii penale” formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicţie. Curtea a constatat că, în materia recuzării, nefiind vorba despre o acuzaţie în materie penală, nu se impune reglementarea unui dublu grad de jurisdicţie cu privire |a încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare. În plus, Curtea a reţinut că încheierea prin care se soluţionează recuzarea este pronunţată chiar de o instanţă de judecată, adică de un organ de justiţie, în condiţiile în care, potrivit art. 68 alin. (1) din Codul de procedură penală, Abţinerea sau recuzarea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară se soluţionează de un judecător de la aceeaşi instanţă”, alin. (2) al aceluiaşi articol stabilind c㠄Abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată”

25. Totodată, Curtea a constatat că împotriva hotărârii ce urmează a se pronunţa după judecarea cauzei penale părţile au deschise căile de atac prevăzute de lege, respectiv declararea apelului, în condiţiile prevăzute de art. 408-425 din Codul de procedură penală, ipoteză în care instanţa de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept [art. 417 alin. (2) din Codul de procedură penală], astfel încât, apelul fiind devolutiv sub toate aspectele, existenţa cazului de incompatibilitate a judecătorului din fond poate fi supusă controlului instanţei de apel. De asemenea, existenţa cazurilor de incompatibilitate a judecătorului din apel - dintre cele prevăzute de art. 64 din Codul de procedură penală - poate fi invocată prin formularea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, în temeiul art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală. Aşadar, Curtea a reţinut că, prin reglementarea acestui motiv separat de contestaţie în anulare, legiuitorul a acordat o importanţă deosebită consecinţelor existenţei unui caz de incompatibilitate a judecătorului în înfăptuirea actului de justiţie, în condiţiile în care, prin formularea unei căi extraordinare de atac, se tinde la înlăturarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri, pena le definitive şi care îşi produce efectele.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor precitate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 5.547/2/2017 (2.321/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia i penală şi constată că dispoziţiile art. 67 alin. (5) teza finală şi art. 68 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 pentru Societatea ROMAERO - S.A., aflata sub autoritatea Ministerului Economiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 pentru Societatea ROMAERO - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei,

Bogdan Constantin Andronic,

secretar de stat Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 538.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI Societatea ROMAERO - S A.

Bd. Ficusului nr. 44, Bucureşti

Cod unic de înregistrare: 1576401

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2018

 

 

 

- mii lei –

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent 2018

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1 = Rd.2 + Rd.5 + Rd.6)

1

116.299

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

104.733

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

11.566

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7 = Rd.8 + Rd.20 + Rd.21)

7

142.240

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

130.609

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

39.665

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

3.128

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

59.620

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13 + Rd.14)

12

53.956

 

 

 

C1

cheltuieli cu salariile

13

48.820

 

 

 

C2

bonusuri

14

5.136

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

4.030

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente organe de conducere şi control,CA, AGA, CENZORI

17

419

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

1.214

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

28.196

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

11.631

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-25.941

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local 1h cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

e)

- dividende cuvenite ador acţionari

34

0

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

37

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

25.187

 

1

 

Alocaţii da la buget

44

1.500

 

 

 

I alocaţii bugetare aferente plătii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

25.187

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

990

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

906

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

4.738

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, recalculata cf. Legii anuale a bugetului de stat **)

51

3.965

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd. 2/Rd. 49)

52

116

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu recalculata cf. Legii anuale a bugetului de stat

53

111

7

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană)

54

x

8

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

55

1.223

9

 

Plăţi restante

56

25.844

10

 

Creanţe restante

57

1.967

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000-km 7+623”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1.-Se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000-km 7+623”, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 4. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.053/2010 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000- km 7+623”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 28 octombrie 2010, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Mircea Florin Biban,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 539.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1 053X010)

 

Caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000-km 7+623”

 

Titular: Ministerul Transporturilor

Beneficiar: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S A.

Amplasament: judeţul Bihor

 

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA): (1 euro = 4,5921 lei/19.10.2017)

72.604

mii lei

 

din care C+M:

60.962

mii lei

 

Din care rest de executat:

51.097

mii lei

 

din care C+M Capacităţi:

43.134

mii lei

 

Lungime

7,62

km

 

Lăţime platformă

12,00

m

 

Lăţime parte carosabilă

2 x 3,50

m

 

Poduri, pasaje noi

1

buc.

 

Intersecţii tip giraţii

4

buc.

 

Durata de realizare pentru rest de executat:

12

luni

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P 100-1/2013.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman

 

Văzând Referatul nr. SP 8.232 din 17.07.2018 al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 29 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexă, la articolul 3 alineatul (1), litera o1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„o1) preţ de referinţă inovativ - preţ de producător maximal care va fi aprobat o singură dată şi reprezintă 65% din preţul de producător aprobat al medicamentului inovativ care şi-a pierdut brevetul până la intrarea în vigoare a prezentului ordin şi care are preţ de referinţă generic aprobat, respectiv 80% din preţui de producător aprobat al medicamentului inovativ care şi-a pierdut brevetul până la intrarea în vigoare a prezentului ordin şi care are preţ de referinţă biosimilar aprobat. Pentru medicamentele care şi-au pierdut brevetul înainte de 1 ianuarie 2003, preţul de producător utilizat în calculul preţului de referinţă inovativ este preţul aprobat la data de 1 ianuarie 2003. Pentru medicamentele care şi-au pierdut brevetul după 1 ianuarie 2003 şi până la intrarea în vigoare a prezentului ordin, preţul medicamentului inovativ utilizat în calculul preţului de referinţă inovativ este cel de la data când a fost aprobat preţul primului medicament generic/biosimilar din respectiva denumire comună internaţională (DCI), concentraţie şi formă farmaceutică. Preţul de producător al medicamentului inovativ este declarat conform anexei nr. 31 de către DAPP/reprezentant pe propria răspundere, actualizat de către DAPP/reprezentant cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică până la data de 31.12.2016;”.

2. La anexă, la articolul 51, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 5, pentru medicamentele care au preţ aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în cazul schimbării/menţinerii codului CIM a medicamentului, în situaţia schimbării deţinătorului APP, a denumirii comerciale sau a reînnoirii APP, în aceeaşi mărime de ambalaj (număr de unităţi terapeutice) şi acelaşi preţ, solicitantul va depune la Ministerul Sănătăţii, structura de specialitate, următoarele documente, cu respectarea prezentelor norme, care pot fi transmise electronic prin intermediul Punctului de contact unic electronic, accesând linkul www.edirect.e-guvernare.ro, aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii:

a) cerere-tip, conform anexei nr. 5;

b) copie a APP;

c) copie de pe anexele APP ori a autorizaţiei de furnizare a medicamentelor pentru nevoi speciale;

d) extras «Detalii medicament» de pe site-ul ANMDM.”

3. La anexă, la articolul 8, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru medicamentele inovative care şi-au pierdut brevetul înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru care există medicamente generice/biosimilare cu preţ aprobat la data intrării în vigoare a prezentului ordin, preţul se propune prin comparaţie cu preţurile acestor medicamente în ţările prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) sau, după caz, cu preţul din ţara de origine şi nu poate depăşi preţul de referinţă inovativ. În cazul în care deţinătorul APP sau reprezentantul nu declară preţurile prevăzute la art. 3 alin. (1) litera o1), se vor aplica prevederile alin. (1).

(3) începând cu corecţia preţurilor pentru anul 2018, deţinătorii APP/reprezentanţii au obligaţia de a depune, pentru medicamentele inovative pentru care solicită aprobare de preţ, declaraţia pe propria răspundere prevăzută în anexa nr. 31 şi în anexa nr. 4, precum şi algoritmul de calcul al preţului declarat în anexa nr. 3V

4. După anexa nr. 3 la norme se introduce o noua anexă, anexa nr. 31 având conţinutul prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

5. Anexa nr. 5 la norme se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

 

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 904.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 31 la norme)

 

Declaraţie pe propria răspundere

 

Subsemnata/Subsemnatul, ..............................................., deţinătoare/deţinător a/al CI/BI/P ..............................................., cu domiciliul în ..............................................., în calitate de reprezentant împuternicit al ..............................................., cu sediul în ...............................................,

în calitate de:

 deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă

 reprezentant al deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă

(Se bifează în mod corespunzător.),

declar pe propria răspundere, în baza art. 3 alin. (1). lit. oi) din Normele privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 368/2017, cu modificările şi completările ulterioare, sub sancţiunea prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la falsul în declaraţii, că:

 La 1 ianuarie 2003, preţul de producător valabil şi aprobat pentru medicamentul inovativ ...............................................  (Se completează cu denumire medicament, denumire comună internaţională, formă farmaceutică, concentraţie, producător.) a fost de .........................., lei, iar preţul de producător pentru medicamentul inovativ ............................................... (Se completează cu denumire medicament, denumire comună internaţională, formă farmaceutică, concentraţie, producător.) actualizat cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică până la data de 31 decembrie 2016 este de .......................... lei.

 

 

 La momentul intrării primului medicament generic/biosimilar ............................................... (Se completează cu denumire medicament, denumire comună internaţională, formă farmaceutică, concentraţie, producător.) în anul ...................... în România, pentru medicamentul inovativ ..............................................., (Se completează cu denumire medicament, denumire comună internaţională, formă farmaceutică, concentraţie, producător ), care şi-a pierdut brevetul după 1 ianuarie 2003 şi până la intrarea în vigoare a prezentului ordin, preţul de producător valabil şi aprobat pentru medicamentul inovativ ............................................... (Se completează cu denumire medicament, denumire comună internaţională, formă farmaceutică, concentraţie, producător.) a fost de ......................... lei, preţul de producător actualizat cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică până la data de 31 decembrie 2016 este de ....................... .

Prezenta declaraţie face parte din documentaţia de corecţie a preţurilor prevăzută în Normele privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 368/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Semnătura

..........................................

L.S.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 5 la norme)

 

CERERE

de aprobare a preţurilor în condiţiile art. 51

 

I. A. Pentru preţul aprobat în Canamed, ..............................................., deţinător/reprezentant al deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă solicit emiterea ordinului privind preţul maximal de producător, a preţului maximal cu ridicata şi cu amănuntul pentru produsul/produsele:

 

Denumirea produsului*)

VECHI

Denumirea produsului*)

NOU

Formă farmaceutică*)

Formă de ambalare*)

DCI*)

CIM VECHI

CIM NOU

DAPP

VECHI

DAPP NOU

Preţ producător

Preţ cu ridicata

Preţ cu amănuntul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*) Datele vor fi trecute 10 tabele 10 conformitate cu autorizaţia de punere pe piaţă

 

Vă declar că nivelul/nivelurile preţului/preţurilor de producător respectă preţurile aprobate în Canamed.

B. Pentru preţul aprobat în Catalogul Public, ..............................................., deţinător/reprezentant al deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă solicit emiterea ordinului privind preţul maximal de producător, a preţului maximal cu ridicata şi cu amănuntul pentru produsul/produsele:

 

Denumirea produsului*)

VECHI

Denumirea produsului*)

NOU

Formă farmaceutică*)

Formă de ambalare*)

DCI*)

CIM VECHI

CIM NOU

DAPP VECHI

DAPP NOU

Preţ producător

Preţ cu ridicata

Preţ cu amănuntul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*) Datele vor fi trecute în tabele în conformitate cu autorizaţia de punere pe piaţă.

 

II. Declar că informaţiile şi documentele prezentate respectă Normele privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 368/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Date de contact: ...............................................

(Compania) Nume: ...............................................

Adresa: ...............................................

Telefon: ...............................................

E-mail: ...............................................

Numele persoanei de contact pe probleme de preţuri ...............................................

Data: ...............................................

Semnătura: ...............................................

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna iulie 2018

 

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.245/2016, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iulie 2018 se aprobă prospectul de emisiune a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro, în valoare nominală totală de 100.000.000 euro, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Valentin Mavrodin,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 iulie 2018.

Nr. 2.593.

 

ANEXĂ

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna iulie 2018

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iulie 2018, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunii de obligaţiuni de stat cu cupon denominate în euro, cu următoarele caracteristici:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate Iniţială

Nr. de ani

Maturitate reziduală

Nr. de ani

Rata cuponului

- % -

Dobânda acumulată

- EUR/titlu -

Valoarea nominală totală

- EUR -

RO1621DBE048

25.07.2018

27.07.2018

26.02.2021

5

2,59

1,25%

25,86

100.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală totală a emisiunii de obligaţiuni de stat cu cupon denominate în euro poate fi majorată prin redeschideri ulterioare ale acesteia.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat cu cupon denominate în euro este de 5.000 euro.

Art. 4. - Dobânda (cuponul) se plăteşte conform prospectului de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 131/2016 privind prospectul de emisiune a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna februarie 2016, fiind determinată conform formulei:

D = VN* r/ frecvenţa anuală a cuponului (1), în care:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală;

r - rata cuponului.

Art. 5. - Metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

Art. 6. - Obligaţiunile de stat cu cupon denominate în euro pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 6.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare.

(3) Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 pentru piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul emisiunii anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 euro.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei în intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 11. - Plata obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro se va efectua la data emisiunii, până cel târziu la ora 15,00 - ora României, prin transferarea de către dealerul primar şi/sau de către instituţiile de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari, deţinători înregistraţi, în contul în euro al Băncii Naţionale a României din sistemul TARGET2 (participant BIC: NBORROBUXXX), a sumei reprezentând costul obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro aferent tranşelor adjudecate.

Art. 12. - Răscumpărarea obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro se va efectua la data scadenţei, prin creditarea conturilor corespondente în euro ale dealerilor primari şi/sau ale instituţiilor de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari, deţinători înregistraţi, comunicate oficial Băncii Naţionale a României cu cel puţin două zile lucrătoare, anterior datei scadenţei, cu suma reprezentând valoarea nominală a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro, inclusiv cuponul aferent acestora.

Art. 13. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 14. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 15. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008, această serie se poate tranzacţiona simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de S.C. „Bursa de Valori Bucureşti” - SA.