MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 637         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 23 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 825 din 12 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său

 

Decizia nr. 288 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

530. - Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

84. - Decizie privind desemnarea persoanelor împuternicite să constate şi să aplice contravenţiile prevăzute la art. 190 şi 191 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 825

din 12 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), aii. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.394/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.960D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.Q12D/2016, nr. 2.081 D/2016, nr. 2.110D/2016, nr. 2.124D/2016, nr.2.223D/20l6, nr. 2.412D/2016, nr. 2.483D/2016, nr. 2.549D/2016, nr.2.567D/2016, nr. 2.664D/2016, nr. 2.763D/2016, nr. 2.807D/2016, nr.2.916D/2016, nr. 2.944D/2016, nr. 3.066D/2016, nr. 3.070D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017, nr. 133D/2017 şi nr. 2Q1D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.910/231/2016 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 8.776/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 18.518/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.732/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în Dosarul nr. 16.016/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.642/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în Dosarul nr. 17.346/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.013/208/2016 al Judecătoriei Caransebeş, în Dosarul nr. 12.416/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 714/191/2016 al Judecătoriei Blaj, în Dosarul nr. 8.964/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 19.897/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 23.163/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.541/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 34.450/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 12.021/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 12.976/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, în Dosarul nr. 26.044/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi în Dosarul nr. 11.708/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, precum şi de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca - Sucursala Iaşi în Dosarul nr. 23.697/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.012D/2016, nr. 2.081 D/2016, nr. 2.110D/2016, nr. 2.124D/2016, nr. 2.223D/2016, nr. 2.412DJ2016, nr. 2.483D/2016, nr. 2.549D/2016, nr. 2.567D/2016, nr. 2.664D/2016, nr. 2.763D/2016, nr. 2.807D/2016, nr. 2.916D/2016, nr. 2.944D2016, nr. 3.066D/2016, nr. 3.070D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017, nr. 133D/2017 şi nr. 201D/2017 la Dosarul nr. 1.960D/2016.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.012D/2016, nr. 2,081 D/2016, nr. 2.110D/2016, nr. 2.124D2016, nr. 2.223D/2016, nr. 2.412D/2016, nr. 2.483D/2016, nr. 2.549D2016, nr. 2.567D/2016, nr. 2.664D/2016, nr. 2.763D/2016, nr. 2.807D/2016, nr. 2.916D/2016, nr. 2.944D/2016, nr. 3.066D/2016, nr. 3.0700/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017, nr. 133D/2017 şi nr. 201D/2017 la Dosarul nr. 1.960D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca parţial inadmisibilă şi parţial neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În sensul celor menţionate, reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.

CURTEA:

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 11 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.394/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.960D/2016.

9. Prin încheierea din 15 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.910/231/2016, Judecătoria Focşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 pct. 5, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.012D/2016.

10. Prin încheierea din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.776/271/2016, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.081D/2016.

11. Prin încheierea din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 18.518/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi ale legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.110D/2016.

12. Prin încheierea din 10 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.732/305/2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.124D/2016.

13. Prin încheierea din 11 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.016/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.223D/2016.

14. Prin încheierea din 20 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.642/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 pct. 5, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.412D/2016

15. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunţată În Dosarul nr. 17.346/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.483D/2016.

16. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.013/208/2016, Judecătoria Caransebeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.549D/2016.

17. Prin încheierea din 7 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.416/233/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.567D/2016.

18. Prin încheierea din 15 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 714/191/2016, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.664D/2016.

19. Prin încheierea din 7 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.964/280/2016, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.763D/2016.

20. Prin încheierea din 21 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 19.897/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 pct. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.807D/2016.

21. Prin încheierea din 10 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 23.163/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.916D/2016.

22. Prin încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.541/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin, (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.944D/2Q16.

23. Prin încheierea din 18 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 34.450/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 pct. 5, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.066D/2016.

24. Prin încheierea din 27 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.021/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - SA din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.070D/2016.

25. Prin încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.976/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.207D/2016.

26. Prin încheierea din 13 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 26.044/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 pct. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 42D/2017.

27. Prin încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 23.697/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca - Sucursala Iaşi şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 133D/2017.

28. Prin încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.708/94/2016, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 201D/2017.

29. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatorii), sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinaţia bunului, afectat iniţial garantării executării unui contract de credit, în bun ce serveşte ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menţine, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părţi sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispoziţiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârşit, întrucât regimul juridic general al proprietăţii trebuie să fie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, şi dispoziţiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

30. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plata ratelor creditului, este un element asupra căruia părţile contractului cad de acord, obligatoriu şi definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situaţie juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea nu se poate susţine că părţile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit. Autoarea arată că dispoziţiile Legii nr. 77/2016 sunt neconstituţionale, întrucât acestea sunt aplicabile contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a legii, precum şi executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Se face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 56 din 22 martie 2000 şi nr. 61 din 18 ianuarie 2007.

31. În continuare, se mai arată că, la data încheierii contractului, legislaţia nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligaţiei darea în plată. Din acest motiv, o intervenţie ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanţiei, înşală aşteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului şi este, ca atare, retroactivă.

32. Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate, se susţine că acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voinţă deja format cu privire la stingerea împrumutului. Prin dispoziţiile criticate este afectat dreptul de proprietate al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or autoarea excepţiei arată că deţine un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispoziţiile legale prin care se prevede recuperarea creanţei numai în limita valorii imobilului adus garanţie şi supus transferului forţat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanţei nu este compensată de o prealabilă şi dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.

33. Autoarea excepţiei mai arată că scopul urmărit de legiuitor - degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar - nu constă în satisfacerea unui interes general. Susţine că legea criticată nu respectă condiţia referitoare la necesitatea restrângerii exerciţiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziţie instituţia juridică a impreviziunii, mai puţin restrictivă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporţionalităţii, autoarea susţine că nu există o justificare raţională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situaţii diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispoziţiile legii criticate este identic atâta vreme cât aceasta nu stabileşte criterii de diferenţiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată faţă de cei care nu se află în această situaţie. Consecinţa unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată,

34. Deşi accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate prin Constituţie, dispoziţiile legale criticate limitează această garanţie sub două aspecte. Operaţiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activităţile principale ale autoarei excepţiei, sunt limitate sub aspectul operaţiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele şi executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forţată a creditorului într-un vehicul imobiliar, deşi nu a exprimat liber o astfel de iniţiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfăşurarea activităţilor comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forţat al proprietăţii asupra imobilelor va fi obligată să desfăşoare această activitate neprevizionată.

35. În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare a legii, aceasta se aplică şi în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidenţiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Din această perspectivă, este evidentă contradicţia dintre reglementarea europeană şi cea naţională. Chiar analizând dispoziţiile art. 28 alin. (4) din Directiva 2014/17/UE, dispoziţii ce par să fi fost avute în vedere de legiuitorul naţional, se remarcă o neconcordanţă a legii naţionale cu aceste dispoziţii sub aspectul lipsei consimţământului creditorului şi al imposibilităţii acestuia de a se opune transferului bunului ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de reglementare a Legii nr. 77/2016.

36. Pentru toate argumentele expuse, autorii excepţiei susţin încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (2), art. 45, art. 53, art. 135 alin. (2) lit. b) şi art. 148 din Constituţie, precum şi al dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

37. Judecătoria Alba Iulia apreciază, în Dosarul nr. 2.412D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

38. Judecătoria Blaj, în Dosarul nr. 2.664D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

39. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 3.066D/2016.

40. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.807D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

41. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază, în Dosarul nr. 2.483D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată prin raportare la art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (2) şi art. 135 din Constituţie.

42. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti apreciază, în Dosarul nr. 42D/2017, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

43. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază, în Dosarul nr. 3.070D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată prin raportare la art. 44 alin. (2) din Constituţie.

44. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.944D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, iar în Dosarul nr. 3.207D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

45. Judecătoria Buftea - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 201D/2017, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

46. Judecătoria Caransebeş apreciază, în Dosarul nr. 2.549D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată

47. Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr. 1.960D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

48. Judecătoria Focşani - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.012D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

49. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.567D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

50. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază, în dosarele nr. 2.110D/2Q16, nr. 2.223D/2016, nr. 2.916D/2016 şi nr. 133D/2017, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

51. Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.081D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,

52. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.763D/2016, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată

53. Judecătoria Sfântu Gheorghe, în Dosarul nr. 2.124D/2016, contrar art. 29 alin, (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

54. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

55. Guvernul a formulat punctul său de vedere, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.066D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017 şi nr. 133D/2017, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate, ca neîntemeiate, respectiv inadmisibile, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale, şi anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.

56. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

57. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

58. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, II constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispoziţiile legale criticate punctual au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (3): „Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în căzui în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.”;

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

- Art. 5 alin. (2): „Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.”;

- Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.”,

- Art. 11: „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.”

59. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) în componentele sale privind calitatea legii şi principiul securităţii raporturilor juridice, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 care consacră principiul egalităţii în drepturi, art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 referitor la condiţiile pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, art. 126 privind instanţele judecătoreşti şi art. 135 alin. (2) referitor la economie. De asemenea, sunt invocate şi dispoziţiile art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se poate deduce în mod rezonabil că autoarea acesteia a înţeles să se raporteze şi la art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. m) din Constituţie privind reglementarea prin lege organică a regimului proprietăţii.

60. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate. Astfel, atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât şi prevederile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, 10 şi 11 din acest act normativ au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, sens în care Curtea Constituţională s-a pronunţat, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la majoritatea dispoziţiilor constituţionale invocate iii cauza de faţă, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

61. În prezenta cauză, Curtea constată că, în ceea ce priveşte o parte dintre dispoziţiile legale criticate, sunt încălcate condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, a căror existenţă rezultă din dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora ,,Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [..J\ precum şi din cele ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţi Constituţionale”.

62. În jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a reţinut ca element comun situaţiei de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în dosarele respective, excepţii soluţionate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. În plus, Curtea a reţinut că autoarele excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv cea care vizează aplicabilitatea noului Cod civil l,Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare1] şi cea care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, instanţa de contencios constituţional a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016

63. Astfel, Curtea reţine, referitor la situaţia de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat-o, că încheierea contractelor de credit între autoarea Societatea Banca Transilvania - S.A. şi consumatori a fost realizată înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Curtea reţine, în plus, că Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca a invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv cea care vizează inaplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogam de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”] şi cea care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil, în aceste condiţii, instanţa de contencios constituţional va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

64. Faptul că acele contracte de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în prezentele dosare au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant şi în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reţine că, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a li respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 şi, implicit, a noului Cod civil.

65. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la paragraful 120, Curtea a constatat că „prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeaşi lege”. Curtea a precizat astfel, la paragraful 121, că „instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii)”. Astfel, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

66. Totodată, la paragraful 122, Curtea a examinat constituţionalitatea sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 şi a reţinut că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile. În condiţiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanţiei aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituţiei de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituţie. Curtea a statuat că un astfel de criteriu, care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit şi deci folosit de sine stătător, este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanţa judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanţia adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echităţii ca parte a teoriei impreviziunii, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanţa judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestaţiilor rezultate din contractul de credit şi prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziţionării unui imobil. Prin urmare, Curtea a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” d\n art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea 1h plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite este neconstituţională.

67. În acest context Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Prin urmare, ţinând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a devenit inadmisibilă.

68. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, instanţa de judecată urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale atât sub aspectul dispozitivului, cât şi sub cel al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1)pct. 11 din Codul de procedură civilă.

69. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, care se referă la lege în ansamblul său, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate, şi încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe De altfel, legiuitorul a mat adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015), care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată (a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 107 şi 108).

70. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 135 privind economia.

71. Astfel, cu privire la critica autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate privind nerespectarea principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea, în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în paragraful 94 şi următoarele, a statuat că regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credinţă şi echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condiţiilor de executare a contractului. Curtea a reţinut că prevederile puse în principal în discuţie prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituţie sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică şi contractelor aflate în curs de derulare. Expresia „în derulare” a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi şi cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.

72. Cu referire la această critică, Curtea a reţinut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează,

73. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituţie referitor la principiul egalităţii, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa constantă, potrivit căreia noţiunea fundamentală de egalitate în faţa legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituţional fundamental. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că „egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi, deci, instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrarie, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat”. Cu referire la criticile autoarei excepţiei, Curtea reţine că deosebirile obiective dintre categoria profesioniştilor şi cea a consumatorilor sunt suficient de relevante şi semnificative încât să justifice opţiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct.

74. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 din Constituţie, la paragraful nr. 128 al deciziei p recitate, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie: însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

75. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 şi art. 135 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 568 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, paragraful 104, faţă de ceea ce reiese din motivarea Curţii din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se încadrează în această categorie-în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi a liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, că principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.

76. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că, în cauzele deduse judecăţii, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 20Q8/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 148 nu au incidenţă în cauză.

77. Totodată, în ceea ce priveşte prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, în dinamica jurisprudenţială în materie, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că „prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, decizie interpretativă, Curtea nu a constatat neconstituţionalitatea pură şi simplă a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 şi a art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Ci a Stabilit, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei (art. 142 din Legea fundamentală), condiţiile în care dispoziţiile legale antereferite se subsumează exigenţelor Constituţiei. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituţionalitate deduse din motivarea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează înţelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituţional, Curtea reţine că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin, (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, paragraful 25). Atunci când critica de neconstituţionalitate a unei norme juridice priveşte un înţeles sau înţelesuri ale acesteia cane se bucură, în continuare, de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativă, este evident că instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate” (a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragraful 48).

78. De altfel, cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49, a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din lege are în vedere, ca şi în cazul art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege, două etape cu o semnificaţie deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părţi şi priveşte procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părţile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică şi trebuie parcursă indiferent dacă bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuţionale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a două etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenţia instanţelor judecătoreşti la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligaţiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul şi al evitării, pe cât posibil, a intervenţiei în cadrul raporturilor contractuale a instanţei judecătoreşti. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voinţă al părţilor, fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, apelarea la forţa de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părţile nu ajung la un consens.

79. Prin urmare, a apela direct la instanţa judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acţiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanţele judecătoreşti fiind în drept în această ipoteză, să respingă ca atare acţiunea debitorului. Acesta a fost şi este sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, pe motiv că însăşi acţiunea principală era inadmisibilă (a se vedea, de exemplu, şi Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, sau Decizia nr. 101 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 26 aprilie 2017, paragraful 16). De altfel, în cauza antereferită, cererea de chemare în judecata, având ca obiect constatarea stingerii datoriilor rezultate din contractul de credit, întemeiată pe art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, a fost formulată în mod direct de către debitor, fără a urma procedura obligatorie a notificării.

80. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanţie pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării şi numai după aceea să solicite concursul instanţelor judecătoreşti pentru constatarea stingerii datoriei.

81. În privinţa bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, ipoteză ce a format obiectul dosarului instanţei judecătoreşti a quo, în acea cauză, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficţiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanţiei a fost vândut la un preţ mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituţia de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar 1h executarea contractului, cele obţinute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum şi, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficţiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită în cazul de faţă ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, şi este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părţi în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor şi creditor riscul supraadăugat.

82. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituţie, în măsura în care acesta este aplicat în condiţiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruinarea debitorului şi îmbogăţirea fără justă cauză a creditorului, temeiul acestei îmbogăţiri nemaiputându-l constitui contractul de credit anterior încheiat, ci situaţia imprevizibilă intervenită pe parcursul derulării contractului, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeaşi situaţie de impreviziune, au reuşit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial şi arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcţie de echilibrul contractual dintre părţi, fiind aşadar o chestiune ce ţine de dezechilibrarea prestaţiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor, a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Aşadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficţiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent dacă bunul aferent garanţiei a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiţie impusă de legiuitor fiind ca executarea bunului principal şi a accesoriilor să fie în curs la data depunerii notificării. Aşa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condiţiile legii criticate, executarea/executarea silită a debitorului încetează.

83. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

84. În măsura în care consumatorul a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi, prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportat la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016.

85. În ceea ce priveşte celelalte aspecte relevate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, iar Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. În acest sens pot fi enumerate, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, Decizia nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, Decizia nr. 695 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 15 martie 2017, Decizia nr. 696 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, Decizia nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, Decizia nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, Decizia nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, Decizia nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, Decizia nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, Decizia nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, Decizia nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 17 iulie 2017, Decizia nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017, Decizia nr. 568 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 11 decembrie 2017, şi Decizia nr. 565 din 19 septembrie 2017 1, Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017 2, Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017 3, Decizia nr. 569 din 19 septembrie 2017 4, Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017 5, Decizia nr. 614 din 10 octombrie 2017 6, Decizia nr. 617 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 618 din 10 octombrie 2017 7, Decizia nr. 619 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017 8, nepublicate la data pronunţării prezentei decizii.

86. Faţă de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

87. Distinct de cele prezentate mai sus, Curtea reţine că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit şi de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispoziţiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale asociată acestora. Totodată, Curtea reiterează faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun (a de vedea Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, paragrafele 40 şi 42).

88. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi cu privire la celelalte dispoziţii legale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi ale art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca - Sucursala Iaşi în Dosarul nr. 3.642/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în Dosarul nr. 714/191/2016 al Judecătoriei Blaj, în Dosarul nr. 11.708/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 34.450/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 19.897/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 17.346/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 26,044/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, în Dosarul nr. 12.021/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în dosarele nr. 13.541/303/2016 şi nr. 12.976/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.013/208/2016 al Judecătoriei Caransebeş, în Dosarul nr. 6.394/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu, în Dosarul nr. 6.910/231/2016 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 12.416/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, în dosarele nr. 18.518/245/2016, nr. 16.016/245/2016. nr. 23.163/245/2016 şi nr. 23.697/245/2016 ale Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 8.776/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 8.964/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia Civilă, în Dosarul nr. 2.732/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, precum şi ale art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceeaşi parte în dosarele aceloraşi instanţe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi parte în dosarele aceloraşi instanţe şi constată Că dispoziţiile art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 8 alin. (5), precum şi la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale prin raportare la criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Blaj, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Judecătoriei Caransebeş, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 


1 Decizia nr. 565 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 29 ianuarie 2018.

2 Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018.

3 Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2018.

4 Decizia nr. 569 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 21 decembrie 2017.

s Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018.

6 Decizia nr. 614 din 10 octombrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 22 ianuarie 2018.

7 Decizia nr. 618 din 10 octombrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 21 mai 2018.

3 Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 7 iunie 2018.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 288

din 26 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Prin încheierea din 23 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.157/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, În integralitatea sa, excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 418D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 423D/2017 şi nr. 466D/2017, având un obiect Similar al excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume, prevederile Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea ING BANK N.V. Amsterdam - Sucursala Bucureşti în Dosarul nr. 26.124/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, precum şi de către Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 15.811/301/2016 al judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 418D/2017, nr. 423D/2017 şi nr. 466D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 423D/2017 şi nr. 466D/2017 la Dosarul nr. 418D/2017, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 23 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.157/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în Integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 418D/2017.

10. Prin încheierea din 25 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 26.124/215/2016, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în Integralitatea sa, în special ale art. 5 alin. şi (3) din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 423D/2017.

11. Prin încheierea din 6 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.811/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, (...) prezenta lege se aplică contractelor de credit aflate în derulare” cuprinsă în art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 466D/2017.

12. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, de Societatea ING BANK N.V. Amsterdam - Sucursala Bucureşti, precum şi de către Societatea Alpha Bank România - S.A. În cauze având ca obiect Legea nr. 77/2016.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin că legiuitorul intervine asupra unor raporturi juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de autoritate de lucru judecat: se arată, astfel, că prin reglementarea criticată, şi anume art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost respinse acţiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestaţii la executare formulate în procedura executării silite. Autoarele arată, în esenţă, că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinaţia bunului, afectat iniţial garantării executării unui contract de credit, un bun ce serveşte ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77J20 \ 6 nu menţine pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părţi sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispoziţiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârşit, întrucât regimul juridic general al proprietăţii trebuie să fie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, şi dispoziţiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

14. De asemenea, se arată că prevederile art. 3,4,6,7,8 din Legea nr. 77/2016 contravin exigenţelor de calitate a legii, stabilităţii juridice şi respectării drepturilor dobândite şi a intereselor legitime. Se arată că modificarea/reaşezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea preţului agreat de părţi nu poate avea loc printr-o ingerinţă a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepţionale de rupere a echilibrului contractual ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanţa judecătorească. Tot în acest context se arată că art. 7 din lege stabileşte o procedură antinomică Codului de procedură civilă. Se apreciază că art. 8 din lege încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, al legalităţii şi al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menţinerea aceloraşi efecte ale contractului de credit cu cele pe care părţile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului; or, transformarea bunului din garanţie imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului, încalcă accesibilitatea şi previzibilitatea legii, ceea ce conferă caracterul neconstituţional al art. 5 alin. (2) şi art. 10 din lege.

15. Cu privire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, se arată că, prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, legiuitorul a intervenit într-o situaţie juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept pentru care prevederile art. 8 alin. (5) şi art. 11 din lege sunt neconstituţionale. În acelaşi sens se arată că principiul neretroactivităţii legii civile este încălcat, atât timp cât se conferă debitorilor executaţi silit posibilitatea de a cere instanţei constatarea ştergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forţată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare, valorificare aferente proprietăţii, devenind în acelaşi timp şi garant în favoarea debitorului în situaţia în care acesta a constituit garanţii reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferenţa între facta praeterita, facta pendentia şi facta futura.

16. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că, în urma ştergerii creanţei ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul respectiv nu va avea dreptul de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului, faţă de ceilalţi creditori ipotecari sau chirografari care nu au calitatea de instituţie de credit, instituţie financiară nebancară sau cesionar al acestora. Se mat precizează că prevederile art. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (4)-(6) din Legea nr. 77/2016 au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalţi consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ.

17. Cu privire la încălcarea art. 21 din Constituţie, se arată că art. 4 şi 7 din lege dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, preţul, riscul contractului după bunul lor plac şi în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condiţiilor obiective şi subiective pentru aplicarea „protecţiei”. Se mai arată că art. 4 şi art. 7 alin. (1) din lege limitează acţiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept pentru care nu se respectă cerinţele accesului liber la justiţie.

18. Cu privire la încălcarea art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că, prin efectul liberatoriu, constând în ştergerea creanţei reziduale a băncii formată din diferenţa dintre soldul creditorului la momentul plăţii şi valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanţe este iremediabil afectat, ceea ce duce la concluzia neconstituţionalităţii art. 5 alin. (2) şi art. 10 din lege. De asemenea, pentru aceleaşi motive este neconstituţional şi art. 8 alin. (5) din lege; se mai indică faptul că se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât şi al creditorului cesionar, după caz. Se ajunge la pierderea dreptului de creanţă avut împotriva împrumutatului/garanţilor, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligaţia de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Se mai indică faptul că, prin efectul art. 3 din lege, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanţă născut în temeiul contractului de credit. Se mai susţine că Legea nr. 77/2016 restrânge dreptul de proprietate privată, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

19. Cu privire la încălcarea art. 45 din Constituţie, autoarele excepţiei de neconstituţionalitate subliniază că libertatea contractuală a părţilor nu presupune doar libertatea acestora de a-şi asuma obligaţii şi de a dobândi drepturi, ci şi libertatea de a-şi asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să le respecte. Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanţii pot stabili un preţ al contractului prin negociere în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Se susţine, aşadar, că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificări le cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

20. Cu privire la încălcarea art. 53 alin. (2) din Constituţie, se apreciază că art. 3 şi 4 din lege permit hazardul moral al liberării discreţionare de datorie de către debitori aflaţi în situaţii economico-financiare care nu sunt excepţionale. Astfel, se permite modificarea discreţionară a preţului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un stimulent pentru ca acesta să nu îşi execute obligaţiile de plată a datoriilor. Se mai indică faptul că legea nu urmăreşte un scop legitim în sensul că vizează interese pur private, şi nu cele generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părţilor contractante şi alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, şi că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului şi al debitorului.

21. Cu privire la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, se arată că legea, reglementând aspecte referitoare la proprietate, trebuia adoptată ca lege organică, şi nu ordinară. Din moment ce legea criticată reglementează derogări de la Codul civil, lege organică, se subliniază că şi normele derogatorii trebuiau să fie adoptate ca lege organică.

22. Cu privire la încălcarea art. 135 din Constituţie, se apreciază că art. 3, art. 4 alin. (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8 şi art. 10 aduc atingere principiilor libertăţii contractuale, întrucât procedura dării în piaţă, deşi ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opţiunea debitorului, nefiind, astfel, necesar consimţământul creditorului. Mai mult, legea, în ansamblul său, favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă şi riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb.

23. Cu privire la încălcarea art. 148 din Constituţie, este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE şi, în special, faţă de art. 43 alin. (1) al acesteia. Se arată, astfel, că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând într-un mod proporţional, adecvat şi cu respectarea exigenţelor principiului neretroactivităţii posibilitatea stingerii obligaţiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil. În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare a legii, aceasta se aplică şi în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidenţiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Potrivit art. 23 din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze un cadru legal care să asigure cel puţin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiţii specificate sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar. Cu toate acestea, în art. 23 alin. (5) din Directiva 2014/17/UE se prevede în mod clar că astfel de reglementări nu pot fi aplicate cu efect retroactiv. În acelaşi sens dispune şi art. 43 din Directivă, dispoziţiile fiind clare în sensul stabilirii aplicării lor doar pentru viitor, neputând fi aplicate cu efect retroactiv, ci doar contractelor de credit încheiate după data de 21 martie 2016. Din această perspectivă, autoarele excepţiei apreciază că este evidentă contradicţia dintre reglementarea europeană şi cea naţională.

24. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 418D/2017 şi Judecătoria Craiova - Secţia civilă în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 423D/2017 apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

25. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 466D/2017 apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

26. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

27. Guvernul a formulat punctul său de vedere, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 418D/2017 şi nr. 423D/2017, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate, ca neîntemeiate, respectiv ca inadmisibile, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale, şi anume, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

30. Din examinarea dispozitivului încheierilor de sesizare şi a criticilor formulate, Curtea observă că, pe lângă invocarea, în mod individual, a unor prevederi ale Legii nr. 77/2016, acest act normativ este criticat, în majoritatea cauzelor, în integralitatea sa. Aşa fiind, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

31. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) [coroborat cu art. 126 alin. (1)] şi art. 1 alin. (5) care consacră principiul securităţii juridice, al previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la regimul juridic al proprietăţii, art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) privind economia, art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi a prevederilor art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentele.

32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în prezentele cauze, în ceea ce priveşte o parte dintre prevederile legale criticate din Legea nr. 77/2016, nu sunt respectate condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, a căror existenţă rezultă din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legăturii cu soluţionarea cauzei [...]”, precum şi din prevederile art. 29 alin. (3) din aceeaşi lege, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Astfel, Curtea reţine ca element comun situaţiei de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat instanţa de contencios constituţional în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarele excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare*) şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, instanţa de contencios constituţional va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

33. De asemenea, faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant şi în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reţine că, potrivit primei teze a acestui articol, prevederile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, Curtea va respinge ca inadmisibilă şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

34. În continuare, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reţinut că, în cazul în care instanţa judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condiţiilor impreviziunii, aceste prevederi de lege ar încălca dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) - în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. Totodată, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională. În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale” întrucât, în prezentele dosare, sesizarea Curţii Constituţionale a fost realizată ulterior publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, şi având în vedere faptul că în toate cauzele contractele de credit au fost încheiate sub imperiul vechiului Cod civil din 1864, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

35. Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, aşa încât, atunci când criticile de neconstituţionalitate a unei norme juridice privesc un înţeles sau înţelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativă, este evidentei instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).

36. Astfel, cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 77/2016, Curtea constata că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a două a fixat regulile de drept substanţial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 şi art. 6 din lege reglementează, în esenţă, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menţionate.

37. Cu privire la constituţionalitatea art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunţat, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, prin care Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin aceste prevederi din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare. În acest context, Curtea a reţinut că suspendarea antemenţionată se aplică atât în situaţia în care creditorul obligaţiei de plată nu formulează contestaţie împotriva notificării transmise, cât şi în situaţia în care acesta din urmă formulează o asemenea contestaţie. Astfel, în lipsa formulării contestaţiei prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, notificarea transmisă creditorului rămâne definitivă, în sensul că ambele părţi acceptă faptul că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în condiţiile intervenirii impreviziunii, părţile având posibilitatea de a negocia pentru a ajunge la un alt acord în termenul prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016. De abia după expirarea termenului menţionat se poate încheia actul de dare în plată. Pe toată perioada de timp care acoperă termenul de contestare, precum şi termenul de negociere, executarea plăţilor derivate din contractul de credit este suspendată. În acest fel, legiuitorul a pus la îndemâna debitorului un instrument juridic, prin intermediul căruia echilibrează poziţia economică net inferioară a consumatorului în raport cu profesionistul în condiţiile intervenirii impreviziunii. Ar fi fost. de altfel, nefiresc ca, pe această perioadă, contractul să fi continuat să se execute ca atare, mai ales că este una pre-procesuală, de negociere între părţi, în care sunt cercetate posibilităţile de continuare a executării contractului de credit, prin adaptarea acestuia la noile condiţii socioeconomice. În schimb, în ipoteza în care creditorul formulează contestaţie, notificarea este afectată de o condiţie rezolutorie, aceea a admiterii contestaţiei de către instanţa judecătorească competentă. Însă, indiferent dacă această condiţie se împlineşte, pe toată perioada în care curge de termenul de formulare a contestaţiei şi a judecăţii, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, notificarea are drept efect şi suspendarea plăţilor rezultate din contractul de credit, ca o măsură provizorie şi conexă acesteia.

38. În acest context, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Din cele de mai sus, Curtea, având în vedere conţinutul normativ al art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că aceste prevederi legale reglementează o intervenţie etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. Astfel, Curtea a constatat că, deşi creditorul obligaţiei deţine, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezentat de creanţa care face obiectul contractului de credit, intervenţia statului operată prin textele de lege criticate urmăreşte un scop legitim, respectiv protecţia consumatorului prin evitarea punerii acestuia în situaţia de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit în condiţiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864. Aşadar, scopul legitim urmărit se circumscrie conceptului de protecţie a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale iminente, iar suspendarea executării plăţilor este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanţa acesteia şi finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată şi finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvenţă logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. Aşa fiind, Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competenţă constituţională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod efectiv interesele patrimoniale ale cetăţenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului intervine un aspect care ţine de impreviziune. Curtea a constatat că această orientare legislativă a ţinut seama de realităţile socioeconomice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum şi de particularităţile şi specificul circumstanţelor referitoare la iminenţa începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relaţia profesionist - consumator, în care acesta din urmă se află într-o situaţie de inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părţi există o neînţelegere, apărută cu privire la existenţa impreviziunii în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea contract până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive în cauza care tranşează problema litigioasă dintre părţi.

39. Cu privire la prevederile art. 11 teza întâi raportat la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunţat, exemplu fiind Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49. Cu acei prilej s-a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 are în vedere, ca şi în cazul art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege, două etape cu o semnificaţie deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părţi şi priveşte procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părţile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică şi trebuie parcursă indiferent că bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuţionale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a două etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenţia instanţelor judecătoreşti la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligaţiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie Să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul şi al evitării, pe cât posibil, a intervenţiei în cadrul raporturilor contractuale a instanţei judecătoreşti. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voinţa al părţilor, fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, apelarea la forţa de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părţile nu ajung la un consens. Prin urmare, a apela direct la instanţa judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acţiuni promovate în temeiul art. 3 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanţele judecătoreşti fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acţiunea debitorului. Acesta a fost şi sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, pe motiv că însăşi acţiunea principală era inadmisibilă. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanţie pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării şi, de abia după aceea, să solicite concursul instanţelor judecătoreşti pentru constatarea stingerii datoriei. În privinţa bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficţiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanţiei a fost vândut la un preţ mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituţia de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obţinute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum şi, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficţiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de faţă, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, şi este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părţi în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor şi creditor riscul supraadăugat.

40. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituţie, în măsura în care acesta este aplicat în condiţiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului şi îmbogăţirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogăţirii acestuia, ci situaţia imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeaşi situaţie de impreviziune, au reuşit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial şi arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcţie de echilibrul contractual dintre părţi, fiind, aşadar, o chestiune ce ţine de dezechilibrarea prestaţiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Aşadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficţiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanţiei a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiţie impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Aşa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condiţiile legii criticate, executarea contractului încetează. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

41. Referitor la critica de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 107-108, Curtea a statuat că „în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, care se referă la lege în ansamblul său, Curtea reţine că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată ca o lege ordinară. Or, în condiţiile în care se instituie un regim derogatoriu de la regimul general al proprietăţii [care este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, prin lege organică], această derogare trebuie operată tot printr-o lege organică. În acest context se menţionează, cu titlu de exemplu, art. 8 alin. (1) din lege prin care se reglementează posibilitatea pentru instanţa de judecată de a obliga creditorul să devină titular al dreptului de proprietate asupra imobilului. Aşadar, critica de neconstituţionalitate formulată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate se raportează la problema reglementării printr-o lege ordinară, cum este Legea nr. 77/2016, a unor situaţii care vizează aspecte importante legate de dreptul de proprietate (precum transmiterea forţată a unui imobil în patrimoniul creditorului). Curtea a reţinut că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa (exemplu fiind Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa, dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate, şi încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea constată că această critică de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată”. În acelaşi sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018.

42. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea.

43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, referitor la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, referitor la celelalte prevederi ale aceluiaşi act normativ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3, 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1)-(4), precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două şi a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - SA, membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 19.157/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea ING BANK N.V. Amsterdam - Sucursala Bucureşti în Dosarul nr. 26.124/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, precum şi de către Societatea Alpha Bank România - S.A. În Dosarul nr. 15.811/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi raportat la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe judecătoreşti şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, precum şi Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi luând în considerare prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile ce alcătuiesc domeniul public al statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reevaluării, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 530.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, a căror valoare de inventar se actualizează ca urmare a reevaluării

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

36904099

Ministerul Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţională „Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003. cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

1

63977

8.03.11

Foraje DA Jiu

Nr. foraje = 200; Suprafaţă ocupată de foraje = mp; CF =

Ţara: România; judeţul: Dolj; -; -; nr.: -; DA Jiu

208.846

2

63978

8.03.11

Foraje DA Jiu

Nr. foraje - 53; Suprafaţă ocupată de foraje = mp; CF =

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; -; -; nr.: -; DA Jiu

33.501

3

63979

8.03.11

Foraje DA Jiu

Nr. foraje = 26; Suprafaţă ocupată de foraje = mp; CF =

Ţara: România; judeţul: Gorj; -; -; nr.: -; DA Jiu

57.547

4

64185

8.17.02

Acumulare Işalniţa, baraj, dragaje, prize

Suprafaţă la NNR = mc;

Suprafaţă la nivelul coronamentului = mc; Suprafaţă expropriată = mp; CF = 30306, UAT Işalniţa, Suprafaţa totală UAT-uri = 2.062.111 mp, Stotală UAT Işalniţa = 38.326 mp, Steren cc = 7.242 mp, Sconstr_C1-baraj = 2.107 mp, Sconstr_C2-disipator = 240 mp, Sconstr_C3-rizbermă = 1.760 mp, CF nr. 30305, UAT Işalniţa, Steren cc = 31.084 mp, Sconstr_C1-

canal aducţiune deschis = 31.084 mp, CF nr. 30083, UAT Coţofenii din Dos, Stotală UAT Coţofenii din Dos = 799,902 mp, S_lac_acumulare_parţial = 733.713 mp, Steren_cc = 66.189 mp, Sconstr_C1- dig_lateral_mal_drept = 63.944 mp, CF nr. 30156, UAT Almăj, Stotală UAT Almăj - 1.223.883 mp, S_lac_acumulare_parţial = 1.133.989 mp, Steren cc = 89.894 mp, Sconstr_C1- baraj_deversor = 1.992 mp, Sconstr_C2-disipator_de_energie = 214 mp, Sconstr_C3-rizbermă = 1.528 mp, Sconstr_C4-decantor = 11,436 mp, Sconstr_C5-priză de apă = 2.068 mp, Sconstr_C6- casa_barajistului = 211 mp, Sconstr_C7-canal_aducţiune =

1.499 mp, Sconstr_C8- dig_lateral - 62.751 mp, Volum atenuare = 0,3 mii. mc, casa barajistului, voi. total. 2 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Işalniţa; -; nr.: -; Dolj

19.754.370

5

64186

8.17.03

Acumulare nepermanentă Prodila

Suprafaţă expropriată = mp; Suprafaţă la nivelul coronamentului = mp;

CF = 30777, UAT Podari. â_totală_construcţii - 9.920 mp, Stotală = 2.585 mp, Sconstr C1-descărcător = 2.585 mp, CF nr. 30760, UAT Podari, Stotală = 7.335 mp, Sconstr_C1-baraj = 6.694 mp, Sconstr_C2-disipator = 521 mp, Sconstr_C3-rizbermă = 120 mp, Volum atenuare = 1,52 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -; Dolj

751.000

6

64187

8.17.02

Acumulare şi baraj Cornu

Suprafaţă la NNR = mc; Suprafaţă la nivelul coronamentului = mc; Suprafaţă expropriată = mp; CF = 30075, UAT Orodel, Stotală_cc=7.311 mp, SC1_baraj = 4.610 mp, SC2-descărcător ape mari = 2.498 mp, CF nr. 30221, UAT Orodel, S_lac_de_acumulare + neproductiv = 653.800 mp, Stotală = 661.111 mp, Volum atenuare = 0,58 mii. mc, voi. total = 2,61 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Orodel; -; nr.: -; BH Jiu

1.021.806

7

64188

8.17.02

Acumulare Caraula

sup. NNR. = 72 ha, volum atenuare = 0,6 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Caraula; -; nr.: -; Dolj

452.955

8

64189

8.17.02

Acumulare Valea de Peşti, accesorii şi împrejmuire baraj

Suprafaţă la NNR - rac;

Suprafaţă la nivelul coronamentului = mc; Suprafaţă expropriată = mp; CF = 60685, UAT Uricani, Stotală = 262.326 mp, S_lac_de_acumulare = 238.270 mp, Steren_cc = 24.056 mp, Sconstr C1-baraj = 23.632 mp, Sconstr_C2-deversor_lateral = 55 mp, Sconstr_C3-turn_de_manevră = 274 mp, Sconstr_C4- casa_vanelor = 95 mp, Volum atenuare = 0,8 mii. mc, volum total - 5,3 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; satul Valea; -; nr.: -; BH Jiu

12.510.611

9

64317

8.03.12

Priza cu barare Rovinari

Suprafaţa_teren-Curţi_Construcţii_Ape_bălţi_ păşuni = 138.902 mp; voi. pentru atenuare viituri = 0,8 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Rovinari; -; nr.: -; BH Jiu

9.890.771

10

64359

8.16.07

dig Jiu Murta-Lişteava, rampe dig

I = 15,8 km, h = 2,5-3m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Lişteava; -; nr.: -; Dolj

1.151.712

11

64360

8.16.07

Îndiguire pt. Oreviţa-Vânju Mare

lungime 10,6 km, h = 2 m

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Vânju Mare; -; nr.; -; Mehedinţi

664.252

12

64361

8 16.07

Îndiguire DA Jiu jud. Hunedoara

lung. = 19,65 km, h = 3-4 m;

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -; Hunedoara

531.691

13

64480

8.03.12

Priza de apă Buta şi canton de exploatare

Suprafaţă = mp ; Dimensiuni =;

Scop =; CF = 60687, UAT Uricani, Stotală_cc = 621 mp, Sconstr_C1-prag_deversor = 228 mp, Sconstr C2-rizbermă = 393 mp, CF nr. 60683, UAT Uricani, Stotală_cc = 7242 mp, Sconstr_C1-casa_barajistului = 168 mp, Sconstr_C2-C3- priză_de_apă = 382 mp,

S totală = 7.863 mp, Debit captat 0,4 mc/s, aducţiune = 6,7 km în ac. Valea de Peşti

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; localitatea Câmpu lui Neag; -; nr.: -; BH Jiu

5.607.508

14

64481

8.16.07

Îndiguire pt. Bulba - Baia de Aramă

I = 2.466 km, h = 1,08 m

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de Aramă; -;nr.: -;

1.257.363

15

64529

8.16.08

Ax cadastral DA Jiu judeţul Dolj

nr. borne = 280 buc.

Ţara: România; judeţul: Dolj; -; -; nr.: -; Dolj

19.538

16

64530

8.16.08

Ax cadastral DA Jiu, judeţul Mehedinţi

nr. borne = 173 buc.

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; -; -; nr.: -; Mehedinţi

32.933

17

64531

8.16.08

Ax cadastral DA Jiu, judeţul Hunedoara

nr. borne = 56 buc.

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; -; -; nr.: -; DAJ

41.264

18

64532

8.16.08

Ax cadastral DA Jiu, judeţul Gorj

nr. borne = 185

Ţara: România; judeţul: Gorj; -; -; nr.: -; Gorj

22.526

19

64633

8.03.09

Regularizări DA Jiu, judeţul Mehedinţi

lungime curs de apă regularizat = 53,886 km

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; -; -; nr.: -; Mehedinţi

18.060.600

 

20

64634

8.03.09

Regularizări şi apărări de mal DA Jiu, judeţul Hunedoara

lungime curs de apă regularizat = 60,95 km

Ţara; România; judeţul: Hunedoara: -; -; nr.: -; Hunedoara

47.560.435

21

64635

8.03.09

Regularizări şi apărări de maluri DA Jiu, judeţul Gorj

lungime curs de apă regularizat = 116,445 km

Ţara: România; judeţul: Gorj; -; -; nr.: -; Gorj

102.424

22

65116

8.16.01

Staţia de pompare I

q = 1.000 mc/h

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Işalniţa; -; nr.: -; Dolj

5.262

23

65117

8.16.01

Staţie pompare II

q = 1.000 mc/h

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Işalniţa; -; nr.: -; Dolj

6.932

24

65119

8.16.01

Staţie de pompare III cu împrejmuire

Q = 2.000 mc/h

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Işalniţa; -; nr.: -; Dolj

251.877

25

65122

8,16.07

Regularizare şi îndiguire pt. Racoviţă - Braloştiţa

lung. = 3,6 km, h - 1,5 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Braloştiţa; -; nr.; -; Dolj

52.614

26

65127

8.28.01

Canton Catane

centrală Panasonic, Sup. totală de teren = 1.167,59 mp, supt. constr. 42 mp, supt. anexe - 97,6 mp

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Negoi; -; nr.: -; Dolj

244

27

65128

8.03.09

Reg. pt. Meretel - Predeşti

lung. = 6 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Predeşti; -; nr.: -; Dolj

980.130

28

65129

803.09

Reg. pt. Raznic - Cernăteşti

lung. - 16,4 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Cernăteşti; -; nr.: -;

1.335.552

29

65132

8,03.09

Regularizare pârâu Raznic

Lungime regularizată = 9,8 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Greceşti; -; nr.: -; DA Jiu

2.727.352

30

65138

8.03.09

Reg. Balasan Băileşti

lungime = 27,5 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; municipiul Băileşti; -; nr.:-;

4.565.197

31

65140

8.03.09

Regularizare pârâu Cilieni - Moţăţei

lung. 5 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Moţăţei; -; nr.: -; 76

3.052.060

32

65142

8.03.09

Reg. pt. Cilieni - Dobridor

lung. 6,5 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Dobridor; -; nr.: -;

3.302.705

33

65144

8.03.09

Apărare mal râu Jiu - Braloştiţa

lung. - 0,72 km

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Braloştiţa; -; nr.: -;

895.310

34

104741

8.16.07

Dig Jiu Breasta - Rasnic

I = 1,53 km, h = 2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Breasta; -; nr.: -;

478.255

35

104746

8.16.07

Dig Jiu confl. Amaradia - Podari

I = 13,1 km, h = 3 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -;

6.149.767

36

104748

8.16.07

Dig Jiu, inelar mare, Leamna de Jos

I = 2,29 km, h = 2-3 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Bucovăţ; -; nr.: -;

2.475.197

37

104751

8,16.07

Dig Jiu, inelar mic. Leamna de Jos

I = 0,59 km. h = 0,5-1 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Bucovăţ; -; nr.: -;

163.132

38

104753

8 16.07

Dig Jiu Secui - Bratovoieşti

I = 14,2 km, h = 2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Secui; --; nr.: -; Bratovoieşti

367.305

39

104759

8.16.07

Dig Jiu, Podari - Ţuglui

I = 14,57 km, h = 2m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -; Ţuglui

3.962.410

40

104764

8.16.07

Dig Jiu mal drept Coţofenii din Dos - Mihăiţa

I = 10,1 km, h = 2,2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Coţofenii din Dos; -; nr.: -; BH Jiu

4.139.018

41

104767

8.16.07

Dig Jiu Rojişte - Murta

L = 13,6 km, h = 2-3 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Rojişte; -; nr.: -; DAJ

251.432

42

104774

8.16.07

Dig Jiu mal stg. Tatomireşti - Işalniţa

I = 19,18 km, h = 2,2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Brădeşti; -; nr.: -;

4.757.334

43

104776

8 16.07

Dig apărare pârâu Abator, Podari

I = 1,35 km, h - 3 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -;

192.209

44

104779

8.03.09

Regularizare pt. Drincea - Cetate

I = 3,3 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Cetate; -; nr.: -; DAJ

926.992

45

104781

8.16.07

Regularizare şi îndiguire pt. Argetoaia, Scăeşti

I = 4,8 km, h = 1,5-2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Scăeşti; -; nr.: -;

77.200

46

104783

8.16.07

Reg. şi îndig. Amaradia - Işalniţa

h = 2,35-6,6 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Işalniţa;-; nr.: -; DAJ

5.206.296

47

104788

8.16.07

Reg. şi îndig. Amaradia, Negoieşti

h = 1,2-3,2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Melineşti; -; nr.: -; DAJ

5.355.226

48

104823

8.16.07

Reg. şi îndiguire pt. Cârneşti Filiaşi

I = 1,2 km, h = 2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; oraşul Filiaşi; -; nr.: -;

93.961

49

104825

8.16.07

Reg. şi îndig. Jiu, Bucovăţ

l = 1,2 km, h = 2,5 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Bucovăţ; -; nr.: -;

380.358

50

104827

8.16.07

Regulariz. Îndig. Jiu, Leamna de Jos

I = 1,35 km, h = 2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Leamna de Jos; -; nr.: -;

188.238

51

104829

8.16.07

Reg. şi îndig. pt. Mereţel, Predeşti

I = 8,5 km, h = 1,5-2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Predeşti; -; nr.: -;

1.307.163

52

104836

8.16.07

Reg. şi îndiguire pt. Teslui, Preajba de Pădure

I = 8 km, h = 1,52 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Preajba de Pădure; -; nr.: -;

633.868

53

104839

8.16.07

Reg. şi îndiguire Vlasca - Lăcriţa

I = 7,5 km, h = 1,5 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Lăcriţa Mare; -; nr.: -;

377.363

54

104842

8 16.07

Reg. şi îndiguire pt. Teslui, Gherceşti

I = 6,4 km, h = 1,5 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Gherceşti; -; nr.: -;

1.358.849

55

104845

8.16.07

Reg. şi îndiguire pt. Prodila. Podari

I - 3,16 km, h = 1,5-2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -;

107.592

56

104848

8.16.07

Regularizarea şi îndiguirea pt. Raznic la Predeşti

L_îndiguire = 5 km, H_îndiguire = 1,5 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Predeşti; -; nr.: -;

479,244

57

104853

8.16.07

Regularizare şi îndiguire pt. Brabova - Brabova

I = 12,8 km, h=1,5m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Brabova; -; nr.: -;

1.791.114

58

104863

8.03.09

Regularizare şi îndiguire pt. Baboia, Caraula - Bârca

I = 54 km, h = 1,5-2 m

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Bârca; -; nr.: -;

2.362.276

59

106147

8 28.01

49-88

Suprafaţă teren = mp; Suprafaţă construită = mp; Suprafaţă desfăşurată = mp; Tip clădire =; CF = ; Suprafaţă utilă = mp;

Ţara: România; judeţul: Dolj; -; -; nr.: -;

949.550

60

106154

8.28.01

49-89

Suprafaţă teren = mp; Suprafaţă construită = mp; Suprafaţă desfăşurată = mp; Tip clădire =; CF = ; Suprafaţă utilă = mp;

Ţara: România; judeţul: Dolj;

319.974

61

106155

8.28.01

49-8

 

Ţara: România; judeţul; Dolj; -; -; nr.: -;

246.600

62

106267

8.16.07

Îndig pt. Oreviţa - Bucura

I = 6,1 m, h = 2 m

Ţara; România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Vânju Mare; -; nr.: -

178.695

63

106269

8.16.07

Îndiguire pt. Valea Oraşului - Baia de Aramă

I = 0,918 km, h = 1 m

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de Aramă; -; nr.: -;

269.419

64

106270

8.16.07

Îndiguire pt. Husnita - Prunişor

I = 2,2 km, h = 1,5 m

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Prunişor; -; nr.: -;

682.320

 

65

106279

8.03.09

Reg. Jieţ confl. Jiu de Est - Petrila

I = 2,432 km, Lap = 0,496 km

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -;

985.304

66

116973

8.03.03

Balta Gomoviţa

pt. Balta, s = 1 ha, v = 0,01 mii. mc

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Balta; -; nr.: -;

15.000

67

145288

8.03.09

Lucrare de apărare

Regularizare şi consolidare râu Taia-Jiul de Est, Lreg = 4.200 m, Lap mal = 1.250 m

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; -; -; nr.: -; DA Jiu

3.314.925

68

145290

8.03.09

Lucrare de apărare

Consolidare mal Jiul de Vest zona pârâul Ţiganilor, Lcons = 1.100 m, Lamen = 1.250 m

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; -; -; nr.: -; BH Jiu

8.717.242

69

153379

8.03.09

Apărare de mal Jiul de Vest în zona oraşului

Lupeni

L_ZidSprijin = 200 m

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Lupeni;

-; nr.; -; DAC

830.558

70

153380

8.03.09

Regularizarea râului Jiul de Est pe sectorul Cimpa-Petrila

L_Recalibrare albie = 4,1 km; L Consolidări mal = 2,22 km; refacere 2 poduri, construcţie 1 buc. pod

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -; DAJ

6.256.236

71

155229

8.03.09

Apărare împotriva inundaţiilor din râul Jiu a incintei mănăstirii Lainici

zid de sprijin din beton, Lungime = 36 ml

Ţara: România; judeţul: Gorj; -; -; nr.: -; Bazinul Jiu

3.321.006

72

155413

8.03.09

Regularizare Pârâu lazul Topitelor în zona localităţii Iezureni, judeţul Gorj

L_Recalibrare albie = 2,005 km; L Zid de sprijin piatră brută = 0,745 km; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; localitatea Iezureni; -; nr.: -; BH Jiu

2.497.694

73

155414

8.03.09

Recalibrare Pârâu Govodarva în zona localităţii Căzăneşti, judeţul Mehedinţi

L Recalibrare albie =1,2 km; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Căzăneşti; -; nr.: -; BH Jiu

366.111

74

155415

8.03.09

Regularizare Râu Jiul de Est în zona localităţii Petrila, judeţul Hunedoara

L_Consolidări de mal = 2,2 km; L_Recalibrare albie = 1,3 km; L_Consolidare mal gabioane = 0,112 km; L_Zid sprijin beton = 0,065 km; L_2 buc. prag fund = 0,038 km; 4 căderi în trepte succesive; 1 buc. pod;

Nr. MF_teren = 63738

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -; BH Jiu

5.941.132

75

155416

8.03.09

Reabilitare şi amenajare pârâu Răscoala, judeţul Hunedoara

L_Amenajare albie = 2,237 km; L Consolidări mal = 2,587 km; Nr. MF_teren = 63738

Ţara. România, judeţul. Hunedoara; -; -; nr.: -; BH Jiu

5.318.111

76

155417

8.03.09

Regularizare pârâu laz în zona localităţii Slobozia, judeţul Gorj

L_Apărări de mal = 1,675 km; L Amenajare albie = 5,945 km; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; localitatea Slobozia; -; nr.: -; BH Jiu

7.169.769

 

77

155418

8.03.09

Reabilitare şi amenajare Pârâu Băniţa în zona localităţii Băniţa, judeţul Hunedoara

L_Amenajare albie = 6,5 km; L Consolidări mal = 9,273 km; Nr. MF_teren = 63738

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; comuna Băniţa; -; nr.: -; BH Jiu

11.767.773

78

155419

8.03.09

Regularizare râu Rasova în zona localităţii Băleşti, judeţul Gorj

L_Apărări de mal = 2,050 km; L Consolidări mal = 4,505 km; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Băleşti; -; nr.: -; BH Jiu

8.194.661

79

155420

8.03.09

Reabilitare şi amenajare râu Şuşiţa la Ursaţi,

judeţul Gorj

L_Regularizare albie = 3 km; L_Consolidare mal = 1,64 km; L_Recalibrare albie = 1,734 km; 5 buc_praguri de fund;

Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; localitatea Ursaţi; -; nr.: -; BH Jiu

5.835.460

80

155421

8.03.09

Reabilitare pârâu Galbenu la Baia de Fier, judeţul Gorj

L Consolidări mal = 3,790 km; L_Recalibrare albie = 8,460 km; 22 buc_praguri de fund; 6 buc Subtraversări; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Baia de Fier; -; nr.: -; BH Jiu

6.130.347

81

155423

8.03.09

Regularizare Pârâu Jilţ în zona localităţii Bolboşi, judeţul Gorj

L Amenajare albie = 2,032 km; L Consolidare mai = 0,305 km; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Bolboşi; -; nr.: -; BH

Jiu

595.378

82

155424

8.03.09

Regularizare Râu Gilort în zona localităţii Novaci, judeţul Gorj

L_Reprofilare albie = 8 km;

L Zid de sprijin = 4,342 km; Praguri = 11 buc.; Căderi = 2_buc; Nr. MF_teren = 101372

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Novaci; -; nr.: -; BH

Jiu

14.397.223

83

155425

8.28.01

Teren intravilan - zona vile loc. Uricani

Teren intravilan, drept proprietate statul român; S = 3.265 mp; val.teren = 48.900 lei

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Uricani; -; nr.: -; Cîmpu lui Neag JIU

59.616

84

155426

8.28.01

Canton şi teren Vânju Mare

Teren şi construcţie în intravilan, drept propr. statul român, S_teren = 1.383 mp;C1_Sediu Administrativ P+1; Sc = 106,27 mp; C2_AnexaWC, Sc = 1,95 mp; val.teren = 23.600 lei

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Vânju Mare; Str. Liliacului; nr.: 16; BH Jiu

412.816

85

155427

8.28.01

Teren şi construcţii bază de întreţinere şi reparaţii Drobeta-Turnu Severin SGA Mehedinţi

Teren şi construcţii intravilan, drept propr. statul român; Steren = 8,637 mp; Sc_C1_Magazie = 144,8 mp; Sc_C2_Casă poartă = 9,59 mp; Sc_C3_Atelier = 402,60 mp; Sc_C4_Magazie+Casa pompelor = 45,62 mp; Sc_C5_ Magazie depozit = 12,82 mp; Sc_C6_Magazie = 16,81 mp; Sc_C7_Cabină tablou electric = 4,20 mp; Sc_C8_Depozit materiale = 200,50 mp; Sc C9 Magazie = 151,32 mp; Sc C10 WC=7,17 mp; Val. teren = 815.300 lei

Ţara: România, judeţul: Mehedinţi; MRJ Drobeta-Turnu Severin; Str. Banoviţei nr. 13A; BH Jiu

1.110.777

 

86

155428

8.28.01

Teren aferent canton hidrotehnic Baia de Aramă

Teren intravilan, Drept propr. statul român; S_teren = 1.537 mp; Val.teren = 19.700 lei

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de Aramă; Aleea Al. I. Cuza; nr.: 8; BH Jiu

24.016

87

155429

8.28.01

Teren aferent Canton Iscroni - Sistem Hidrotehnic Livezeni (Petroşani)

Teren intravilan drept propr. statul român; S_teren = 4.079 mp; Val.teren = 57.900 lei

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Aninoasa; -; nr.: -; BH Jiu

70.588

88

155430

8.28.01

Teren şi construcţii Sistem Hidrotehnic Rovinari

Teren extravilan; S_Teren = 57.198 mp; Sc_C1_Magazie = 79,01; Sc_C2_Bucătărie = 38,73 mp; Sc_C3_Sală şedinţe = 68,02 mp; Sc_C4_SediuSH = 121,42 mp; Sc_C5_Magazie = 15,21 mp; Sc_C6_Magazie = 74,75 mp; Val.teren = 859.100 tei

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Rovinari; -;nr.: -;

BH Jiu

1.202.758

89

159724

8.28.01

Teren canton Cioroboreni

Suprafaţă teren = 1.695,11 mp; Suprafaţă construită = mp; Suprafaţă desfăşurată = mp; Tip clădire =; CF = ; Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; satul Cioroboreni; -; nr.: -;

23.795

90

160245

8.30

Staţie automată hidrometrică 979 Baziaş

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Caraş-Severin; satul Baziaş; -; nr.: -;

128.755

91

160246

8.30

Staţie automată hidrometrică 151 Câmpu lui Neag

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Uricani; -; nr.: -;

124.433

92

160247

8.30

Staţie automată hidrometrică 152 Bărbăteni

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Lupeni;

-; nr.:-;

153.926

93

160248

8.30

Staţie automată hidrometrică 153 Iscroni

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Aninoasa; -; nr.: -;

135.114

94

160249

8.30

Staţie automată hidrometrică 161 Lonea Jiul de Est

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -;

126.003

95

160250

8.30

Staţie automată hidrometrică 162 Livezi

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Petroşani; -; nr.: -;

115.108

96

160251

8.30

Staţie automată hidrometrică 163 Lonea Taia

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -;

133.275

97

160252

8.30

Staţie automată hidrometrică 165 Dărăneşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Petroşani; -; nr.: -;

117.689

 

98

160253

8.30

Staţie automată hidrometrică 167 Petroşani

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Petroşani; -; nr.: -;

210.792

99

160254

8.30

Staţie automată hidrometrică 168 Strâmbuţa

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Petroşani; -; nr.: -;

108.885

100

160255

8.30

Staţie automată hidrometrică 205 Lazăru

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Uricani; -; nr.:-;

132.725

101

160256

830

Staţie automată hidrometrică 183 Tarmigani

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de

Aramă; -; nr.: -;

120.069

102

160257

8.30

Staţie automată hidrometrică 184 Broşteni

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Broşteni;

-; nr.:-;

119.494

103

160258

8.30

Staţie automată hidrometrică 185 Faţa Motrului

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; satul Faţa Motrului; -; nr.: -;

106.812

104

160259

8.30

Staţie automată hidrometrică 186 Baia de Aramă

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de Aramă; -; nr.: -;

112.651

105

160260

8.30

Staţie automată hidrometrică 188 Brebina

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de Aramă; -; nr.: -;

128.005

106

160261

8.30

Staţie automată hidrometrică 189 Tarniţa

Staţie automată cu senzori

Ţara: România: judeţul: Mehedinţi; oraşul Baia de Aramă; -; nr.: -;

128.059

107

160262

8.30

Staţie automată hidrometrică 190 Şişeşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Şişeşti; -; nr.: -;

114.435

108

160263

8,30

Staţie automată hidrometrică 191 Corcova

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Corcova; -; nr.: -;

113.754

109

160264

8.30

Staţie automată hidrometrică 192 Strehaia

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; oraşul Strehaia; -; nr.: -;

115.994

110

160265

8.30

Staţie automată hidrometrică 196 Halânga

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; satul Halânga; -; nr.: -;

112.721

 

111

160266

8.30

Staţie automată hidrometrică 197 Corlăţel

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Corlăţel; -; nr.:-;

108.888

112

160267

8.30

Staţie automată hidrometrică 198 Cujmir

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Cujmir; -; nr.: -;

108.680

113

160268

8.30

Staţie automată hidrometrică 978 Gruia

Staţie automată cu senzori

Tara: România; judeţul: Mehedinţi; comuna Gruia; -; nr.: -;

91.861

114

160269

8.30

Staţie automată hidrometrică 980 aval Porţile de Fier I

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Mehedinţi; MRJ Drobeta-Turnu Severin; -; nr.: -;

107.881

115

160270

8.30

Staţie automată hidrometrică 155 Rovinari

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Rovinari; -; nr.: -;

117.473

116

160271

8.30

Staţie automată hidrometrică 169 Vaidei

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Stăneşti; -; nr.: -;

137.711

117

160272

8.30

Staţie automată hidrometrică 170 Godineşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Godineşti; -; nr.: -;

106.574

118

160273

8.30

Staţie automată hidrometrică 171 Tismana - Celei

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Tismana; -; nr.: -;

111.874

119

160274

8.30

Staţie automată hidrometrică 172 Runcu

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Runcu; -; nr.: -;

109.634

120

160275

8.30

Staţie automată hidrometrică 173 Stolojani

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Arcani; -; nr.: -;

137.091

121

160276

8.30

Staţie automată hidrometrică 174 Teleşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj;  comuna Teleşti; -;nr.: -;

137.599

122

160277

8.30

Staţie automată hidrometrică 175 Turceni

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Turceni; -; nr.: -;

139.344

123

160278

8.30

Staţie automată hidrometrică 176 Târgu Cărbuneşti

Staţie automată cu senzori

Ţara; România; judeţul: Gorj; oraşul Târgu Cărbuneşti; -; nr.: -;

123.035

124

160279

8.30

Staţie automată hidrometrică 177 Turburea

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Turburea; -; nr.: -;

127.561

125

160280

8.30

Staţie automată hidrometrică 178 Baia de Fier

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Baia de Fier; -; nr.: -;

131.866

 

126

160281

8.30

Staţie automată hidrometrică 179 Ciocadia

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Bengeşti-Ciocadia; -; nr.:-;

146.507

127

160282

8.30

Staţie automată hidrometrică 180 Săcelu

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Săcelu; -; nr.: -;

142.841

128

160283

8.30

Staţie automată hidrometrică 181 Târgu Cărbuneşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Târgu Cărbuneşti; -; nr.: -;

131.323

129

160425

8.30

Staţie automată hidrometrică 182 Cloşani

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Padeş; -;nr.: -;

111.700

130

160426

8.30

Staţie

automată hidrometrică 187 Bustuchin

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; comuna Bustuchin; -; nr.: -;

116.348

131

160427

8.30

Staţie automată hidrometrică Q 19 Sadu

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Gorj; oraşul Bumbeşti-Jiu; -; nr.: -;

108.629

132

160428

8.30

Staţie automată hidrometrică 157 Răcari

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Braloştiţa; -; nr.: -;

136.750

133

160429

8.30

Staţie automată hidrometrică 158 Podari

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -;

121,551

134

160430

8.30

Staţie automată hidrometrică 194 Albeşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; MRJ Craiova; -; nr.: -;

144.028

135

160431

8.30

Staţie automată hidrometrică 195 Breasta

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Breasta; -; nr.: -;

121.301

136

160432

8.30

Staţie automată hidrometrică 199 Băileşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; municipiul Băileşti; -; nr.: -;

122.852

137

160433

8.30

Staţie automată hidrometrică 200 Călugărei

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Călugărei; -; nr.: -;

150.756

138

160434

8.30

Staţie automată hidrometrică 201 Drăgoaia

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Drăgoaia; -; nr.: -;

114.586

139

160435

8.30

Staţie automată hidrometrică 202 Goicea

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Goicea; -; nr.: -;

114.030

140

160436

8.30

Staţie automată hidrometrică 203 Gabru

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Gabru; -; nr.: -;

110.802

141

160437

8.30

Staţie automată hidrometrică 977 Zăval

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Zăval; -; nr.: -;

136.193

 

142

160438

8.30

Staţie automată hidrometrică Q Filiaşi Q18

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; oraşul Filiaşi; -; nr.: -;

212.149

143

160439

8.30

Staţie automată hidrometrică Q20 Baraj Işalniţa

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Işalniţa; -; nr.: -;

117.979

144

160440

8.30

Staţie automată hidrometrică 193 Negoieşti

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Dolj; satul Negoieşti; -; nr.: -;

116.426

145

160441

8.30

Staţie automată hidrometrică 164 Jieţ

Staţie automată cu senzori

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; localitatea Jieţ; -;

nr.: -;

93.729

146

160503

8.30

Staţie automată hidrometrică 160 Valea de Peşti

Staţie automată cu senzori

Ţara; România; judeţul; Hunedoara; localitatea Câmpu lui Neag; -; nr.: -;

129.695

147

161033

8.03.09

Amenajare râul Jiu în zona localităţii Schitu, judeţul Dolj

Lungime = Ldig = 1.5 km ml; Suprafaţa regularizată = Steren =1.567.233 mp. epiuri -11 buc. Sconstr_C1-epiu = 370 mp, Sconstr_C2-epiu = 426 mp, Sconstr_C3-epiu = 426 mp, Sconstr_C4-epiu = 580 mp, Sconstr_C5-epiu = 580 mp, Sconstr_C6-epiu = 524 mp, Sconstr_C7-epiu = 524 mp, Sconstr_C8-epiu = 524 mp, Sconstr_C9-epiu=524 mp, Sconstr_C10-epiu = 426 mp, Sconstr_C11-epiu = 370 mp, Sconstr_C12-dig = 18.519 mp Codul hidrografic al cursului de apă = Vli-1.0.0.0.0.0; CF = 30431

Ţara: România; judeţul: DOLJ;comuna Braloştiţa: -; nr.: -; satul Schitu

3.990.939

148

161034

8.03.09

Amenajare şi reabilitare pârâul Prodila în zona localităţii Podari, judeţul Dolj

Lungime = Amenajare albie L = 3.676 km. Protecţie de mal L =

1.84 km ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 48.752 mp, Sconstr_C1baraj pământ = 6.694 mp, Sconstr_C2~disipator de energie = 521 mp, Sconstr_C3-rizbermă =120 mp, Sconstr_C4-protecţie_mal = 260 mp, Sconstr_C5- protecţie_mal = 859 mp, Sconstr_C6-protecţie_mal = 871 mp, Sconstr_C7- protecţie_mal = 21 mp, Sconstr_C8-protecţie_mal = 15 mp, Sconstr_C9- protecţie_mal = 155 mp, Sconstr_C10-protecţie_mal = 74 mp, Sconstr_C11-prag = 32 mp; Codul hidrografic al cursului de apă = VI1-1.44b; CF = 30760

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Podari; -; nr.: -;

3.253.587

 

149

161035

8.03.09

Amenajare şi reabilitare pârâul Terpeziţa şi afluenţi

Lungime = Amenajare albie L = 4.872 km. Protecţie de mal L =

1,27 km ml; Suprafaţa regularizată=Statală = 148.829 mp. Steren = 59.066 mp, Sconstr C1-diq protecţie = 8.037 mp, Sconstr_C2- dig protecţie = 12.894 mp, Steren = 83.164 mp, Sconstr_C1-digprotecţie = 23.202 mp, Sconstr_C2- digprotecţie = 13.471 mp, Steren = 6.599 mp. Sconstr_C1- protecţie_mal = 1.830 mp, Sconstr_C2-protecţie_mal = 2,067 mp, Codul hidrografic al cursului de apă = XIV-1.27.4; CF = 31064 UAT Terpeziţa; CF = 30990 UAT Vârvoru de Jos; CF = 30964 UAT Vârvoru de Jos

Ţara: România; judeţul: Dolj; comuna Terpeziţa; -; nr.: -;

2.485.613

150

161036

8.03.09

Decolmatare şi reprofilare albie pârâul Mereţel în comuna Gogoşu

Lungime = reprofilare albie L = 5.5 km, consolidare de mal L = 0,93 km ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 166.060 mp; Sconstr_C1-consolidări_de_mal = 373 mp, Sconstr_C2-consolidări_de_ mal = 355 mp, Sconstr_C3consolidări_de_ mal = 827 mp, Sconstr_C4- consolidări_de_mal = 867 mp, Sconstr_C5-consolidări_de_ mal = 1.260 mp, Sconstr_C6- consolidări_de_mal = 1.260 mp; Codul hidrografic al cursului de apă = VII-1.43.2; CF = 30648 UAT Gogoşu

Tara: România; judeţul: Dolj; comuna Gogoşu; -; nr.: -;

2.498.016

151

161037

8.03.09

Decolmatare şi reprofilare albie pârâul Băldal (Jivan) în comuna întorsura

Lungime = decolmatare şi reprofilare L “ 5,5 km, Consolidare mal L = 2,57 km,. Zid de sprijin L “ 0,59 km. Pereu din dale L = 0,36 km, praguri de fund 5 buc,, cădere 1 buc. ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 94.741 mp, Sconstr_pereu_din_dale_8 buc. = 522 mp. Sconstr cădere = 19 mp,

Sconstr_consolidări_de_mal_ 26 buc. = 8.271 mp, Sconstr_zid_de_sprijin_

19 buc. = 375 mp, Sconstr_prag_de_fund_4 buc.= 129 mp;Codul hidrografic al cursului de apă = XIV-1.27.7; CF = 30092 UAT întorsura

Tara: România; judeţul: Dolj; comuna Întorsura; -; nr.: -.;

6.153.549

 

152

161038

8.03.09

Amenajare pârâul Merişoara în zona oraşului Vulcan

Lungime = Amenajare albie L = 2.617 km. Zid de sprijin L = 2.073 km. căderi 18 buc., praguri îngropate 4 buc. ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 15.479 mp, Sconstr_consolidări_de_ mal_16 buc.= 1.865 mp, Sconstr_cădere_amenajare albie_11 buc. = 382 mp, Sconstr_prag_amenajare_ albie_4 buc. = 28 mp; Codul hidrografic al cursului de apă = VII-1.12; CF = 61345 UAT Vulcan

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Vulcan; -; nr.: -;

6.389.384

153

161039

8.03.09

Regularizare pârâul Ploştina pe tronsonul sector Roşiuţa - confluenţa Motru

Lungime = Recalibrare albie L = 8 km ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 95.785 mp; Codul hidrografic al cursului de apă =; CF = 36465 UAT Motru

Ţara: România; judeţul: Gorj; municipiul Motru; -; nr.: -;

1.736.995

154

161040

8.03.09

Amenajare pârâul Maleia în zona localităţii Petroşani

Lungime = Amenajare albie L = 2 km. Consolidare mal L = 1,37 km ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 9.630 mp. Sconstr_consolidare_mal_2 buc. = 1.143 mp, Sconstr cădere amenajare albie _12 buc. = 188 mp, Sconstr_prag_amenajare_albie _7 buc. = 51 mp; Codul hidrografic al cursului de apă = VII-1.15.9; CF = 63486 UAT Petroşani

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Petroşani; -; nr.; -;

3.994.915

155

161043

8.03.09

Apărare de mal drept şi reprofilare albie râul Jiul de Vest în zona localităţii Lupeni

Lungime = Reprofilare albie L = 1 km. Apărare de mal L = 0,9 km ml; Suprafaţa regularizată=Steren=14.681 mp, Sconstr_C1-apărare_de_mal = 1.200 mp, Sconstr_C2- apărare_de_mal = 43 mp. Sconstr_C3-apărare_de_mal = 69 mp, Sconstr_C4- apărare_de_mal = 299 mp; Codul hidrografic al cursului de apă = VII-1.15; CF = 61420. UAT Lupeni

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; municipiul Lupeni; -; nr.:-;

2.073.006

156

161044

8.03.09

Amenajare pârâul Jieţ în zona Petrila

Lungime = recalibrare albie L = 1,75 km. Protecţii de mal L = 0.85 km ml; Suprafaţa regularizată = Steren = 64.424mp, Sconstr_amenajare_albie_5 buc. = 351 mp, Sconstr_protecţii_mal_5 buc. = 14.863 mp; Codul hidrografic al cursului de apă=VII-1.15.7; CF=62366. UAT Petrila

Ţara: România; judeţul: Hunedoara; oraşul Petrila; -; nr.: -;

3.557.888

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind desemnarea persoanelor împuternicite să constate şi să aplice contravenţiile prevăzute la art. 190 şi 191 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 181 alin. (1) lit. a) şi art. 192 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată,

având în vedere Referatul Serviciului resurse umane şi organizare nr. RGII 4.705 din 12.07.2018, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Persoanele împuternicite să constate şi să aplice contravenţiile prevăzute la art. 190 şi 191 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, sunt următoarele:

1. Bejan Marius;

2. Badea Florin Alexandru;

3. Costea Marius;

4. Marin Darius Florinel;

5. Năstase Eduard Laurenţiu;

6. Nechifor Aurel Robert;

7. Stoicescu Cătălin;

8. Vasile George.

Art. 2. - Secretariatul general va comunica prezenta decizie persoanelor nominalizate la art. 1.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se postează pe site-ul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Doru Adrian Păunescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 84.