MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 633         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 20 iulie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 264 din 24 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal

 

Decizia nr. 272 din 24 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi art. 342 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

531. - Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 264

din 24 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Mihaela Nicoleta Petrescu, Emil Ion Verşehora şi Mariana Verşehora în Dosarul nr. 42.430/299/2016/a1* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.755D/2017.

2. La apelul nominal răspund autorii excepţiei Emil Ion Verşehora şi Mariana Verşehora, asistaţi de avocat Ioana Cerneschi din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială aflată la dosar. Lipsesc autoarea excepţiei, Mihaela Nicoleta Petrescu, şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorilor prezenţi, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând criticile de neconstituţionalitate cuprinse în notele scrise aflate la dosar.

4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal respectă condiţiile de claritate, iar sintagma criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea statuând că legiuitorul nu este obligat să definească noţiunile folosite atunci când acestea au înţelesul comun, obişnuit din limba română. Reţine că prin sintagma „înlesnire se înţelege orice ajutor dat cu privire la practicarea sau continuarea practicării prostituţiei, ajutor care poate fi acordat în diferite moduri, respectiv prin punerea la dispoziţie a unor bunuri, prin facilitarea unor cheltuieli ori afte modalităţi ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii în cauza concretă dedusă judecăţii. Arată că înlesnirea practicării prostituţiei nu este altceva decât o formă de complicitate la practicarea prostituţiei pe care legiuitorul a înţeles să o sancţioneze ca modalitate a proxenetismului, aşadar ca o infracţiune de sine stătătoare. În final, solicită menţinerea jurisprudenţei instanţei de control constituţional în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 17 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 42.430/299/2016/a1*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Mihaela Nicoleta Petrescu, Emil Ion Verşehora şi Mariana Verşehora în procedura de cameră preliminară.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, autorii susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale din perspectiva variantei alternative a elementului material „înlesnirea practicării prostituţiei”, având o formulare mult prea generală, aptă de a crea confuzii şi de a pune un subiect de drept în imposibilitatea de a aprecia dacă o anumită faptă materială constituie sau nu infracţiune. De asemenea, arată că legiuitorul nu a dat o definiţie legală sintagmei menţionate în cadrul capitolului aferent definiţiilor din partea generală a Codului penal. În final, susţin că există, în dreptul pozitiv, o normă de drept administrativ, respectiv art. 2 pct. 6 din Legea nr. 61/1991, care sancţionează contravenţional o faptă similară.

7. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în procedura camerei preliminare are legătură cu cauza, în condiţiile în care obiectul camerei îl constituie, printre altele, legalitatea sesizării instanţei, aşa încât, în funcţie de modul de redactare a normei de incriminare, judecătorul apreciază în ce măsură fapta materială reţinută în sarcina unui inculpat prin rechizitoriu este suficient detaliată pentru a determina obiectul judecăţii. Pe fond, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în acest sens, pentru început, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din 15 iunie 2016, în care instanţa de control constituţional a efectuat o analiză a înţelesului principiului legalităţii incriminării, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cu referire la norma incriminatoare supusă analizei, consideră că descrierea variantei alternative a elementului material constând în „înlesnirea practicării prostituţiei” respectă principiile evocate în decizia precitată, revenind organelor judiciare sarcina de a demarca ce fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii. Reţine, referitor la infracţiunea de proxenetism, în modalitatea înlesnirii prostituţiei, identică în ambele reglementări ale codurilor din 1969 şi 2009, că, potrivit doctrinei, aceasta se poate realiza prin orice acţiune prin care se face mai uşor de practicat sau de continuat practicarea prostituţiei, prin crearea de condiţii favorabile practicării prostituţiei. În acelaşi timp, reţine că, în urma evoluţiei opticii legiuitorului, care a dezincriminat infracţiunea de prostituţie şi a plasat infracţiunea de proxenetism în cadrul titlului I al părţii speciale, în cap. VII - „Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile” din Codul penal, titlu destinat protecţiei persoanei, actele de determinare, dar mai ales cele de înlesnire, trebuie reţinute cu mare rezervă, pentru a se evita interpretarea abuzivă a textului de lege. Cu alte cuvinte, chiar dacă este vorba de o infracţiune de pericol abstract, având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptei, judecătorul consideră că nu orice acţiune perse poate fi considerată act de proxenetism, în varianta alternativă a înlesnirii prostituţiei, ci este necesar a stabili dacă există o legătură strânsă între acţiunile de înlesnire şi practicarea prostituţiei. Cu privire la stabilirea legăturii cauzale dintre acţiune şi rezultat, uneori raportul de cauzalitate poate fi stabilit fără dificultate, în mod special atunci când rezultatul a fost precedat de o singură acţiune. În schimb, atunci când în producerea rezultatului s-au interpus mai multe acţiuni sau inacţiuni, trebuie stabilit care anume acţiune a generat rezultatul. Pentru aceasta, deşi nu s-a statuat legislativ, jurisprudenţa şi doctrina românească au îmbrăţişat teoria echivalenţei condiţiilor, potrivit căreia are valoare de cauză orice acţiune sau inacţiune, anterioară, în absenţa căreia rezultatul nu s-ar fi produs, cu alte cuvinte orice condiţie sine qua non. Pentru aceste motive, judecătorul apreciază că excepţia invocată nu este întemeiată, exprimarea cuprinzătoare a normei incriminatoare urmărind să acopere o gamă cât mai largă de acţiuni ce au înlesnit în mod electiv practicarea prostituţiei, natura faptei impunând o astfel de reglementare. Cu toate acestea, judecătorul apreciază că persoanele acuzate de săvârşirea infracţiunii de proxenetism nu sunt prejudiciate de această manieră de exprimare, revenind organelor de urmărire penală sarcina probării legăturii de cauzalitate dintre fapta săvârşită şi înlesnirea efectivă a practicării prostituţiei. În privinţa asemănărilor cu dispoziţiile art. 2 pct. 6 din Legea nr. 61/1991, judecătorul arată că, prin Decizia nr. 874 din 15 decembrie 2015, Curtea Constituţională a analizat şi respins acest argument, arătând că Legea nr. 61/1991 foloseşte o terminologie specifică - în sensul că anumite fapte constituie contravenţie „dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni - care determină ceea ce doctrina denumeşte calificare alternativă, practica judiciară fiind cea care stabileşte dacă fapta săvârşită constituie infracţiune sau contravenţie,

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 874 din 15 decembrie 2015 şi reţine că înlesnirea practicării prostituţiei se poate realiza prin orice acţiune prin care se face mai uşor de practicat sau de continuat practicarea prostituţiei. Apreciază, totodată, că dispoziţiile constituţionale ale art. 24 nu au relevanţă în cauză, în condiţiile în care textul infracţiunii nu aduce atingere dreptului la apărare, prevederile relevante privind asigurarea acestui drept fiind regăsite în cuprinsul Codului de procedură penală.

10. Avocatul Poporului menţionează că dispoziţiile art. 213 alin (1) din Codul penal au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, punctul său de vedere fiind transmis în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1234D/2015, în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile apărătorului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal, având următorul conţinut: „Determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foioase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

14. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor penale criticate, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii şi art. 24 privind dreptul la apărare.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constată că, prin Decizia nr. 527 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 15 octombrie 2017, examinând critici similare celor din prezenta cauză, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penat, reţinând, în paragrafele 21-24 ale deciziei precitate, cele ce urmează.

16. În ceea ce priveşte principiul previzibilităţii, referitor la incriminarea proxenetismului sub aspectul „înlesnirii” instanţa de control constituţional a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 584, din 17 august 2010 sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). De aceea, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita.

17. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se reţin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantorii împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru de dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară în tradiţia legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe, calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36). Curtea a reţinut că cele statuate de instanţa de la Strasbourg în legătură cu principiul clarităţii şi previzibilităţii legii au fost înglobate de instanţa de contencios constituţional în propria jurisprudenţă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016).

18. Raportând cele menţionate la norma penală supusă controlului de constituţionalitate, Curtea a reţinut că reglementarea variantei alternative a elementului material constând în „înlesnirea” practicării prostituţiei este în acord cu cele stabilite atât în jurisprudenţa instanţei europene, cât şi în jurisprudenţa instanţei de control constituţional, revenind organelor judiciare sarcina de a stabili ce fapte întrunesc elementele constitutive ale acestei infracţiuni, formularea generală a normei incriminatoare urmărind să acopere o paletă cât mai largă de acţiuni ce „înlesnesc”, în mod efectiv, practicarea prostituţiei. De altfel, potrivit doctrinei, „înlesnirea* practicării prostituţiei se poate realiza prin orice acţiune prin care se face mai uşor de practicat sau de continuat practicarea prostituţiei. Înlesnirea poate consta în punerea la dispoziţie a unui spaţiu locativ, în finanţarea organizării unei case în care se practică prostituţia, în crearea de condiţii favorabile practicării prostituţiei, în promisiunea de a nu denunţa faptul practicării prostituţiei etc. „înlesnirea” practicării prostituţiei constă în ajutorul dat unei persoane să practice prostituţia şi se poate realiza sub orice formă şi prin orice mijloace. „înlesnirea”apare, deci, ca o formă specială a complicităţii la prostituţie, pe care însă legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetismului, aşadar, ca infracţiune de sine stătătoare.

19. Referitor la comparaţia cu reglementarea contravenţională, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 874 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 7 martie 2016, paragraful 17, că „Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice foloseşte o terminologie specifică - în sensul că anumite fapte constituie contravenţie «dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni» - care determină ceea ce doctrina denumeşte calificare alternativă, practica judiciară fiind cea care stabileşte dacă fapta săvârşită constituie infracţiune sau contravenţie”

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimbă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor precitate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihaela Nicoleta Petrescu, Emil Ion Verşehora şi Mariana Verşehora în Dosarul nr. 42.430/299/2016/a1* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 272

din 24 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi art. 342 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (8) şi art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Sorin Jurju, în Dosarul nr. 4.227/85/2017/a1 al Tribunalului Sibiu - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.438D/2017.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită a se efectua un control de constituţionalitate şi cu privire la dispoziţiile art. 140 alin. (7) din Codul de procedură penală, apreciind, totodată, că punctele de vedere comunicate, la dosar, de către autorităţi sunt neîntemeiate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că, în acest moment procesual, nu se mai poate suplimenta obiectul criticilor de neconstituţionalitate, instanţa de control constituţional fiind învestită prin încheierea instanţei de trimitere. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei relevă, pe de o parte, caracterul incomplet al articolelor criticate, iar, pe de altă parte, situaţia de fapt care îl nemulţumeşte îşi găseşte rezolvarea în Decizia Curţii Constituţionale nr. 244 din 6 aprilie 2017 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalităţii măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 4 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.227/85/2017/a 1, Tribunalul Sibiu – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (8) şi art. 342 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Sorin Jurju în procedura de cameră preliminară, de verificare a legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că, în cauză, interceptarea convorbirilor sale telefonice a fost dispusă în cadrul urmăririi penale în rem, deşi, în opinia sa, ar fi trebuit ca referatul procurorului, emis în acest sens, să facă referire la persoana autorului în calitate de suspect. Enumera o serie de încălcări cuprinse în referatul procurorului şi invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 244 din 6 aprilie 2017, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalităţii măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională. Cât priveşte prevederile art. 342 din Codul de procedură penală, apreciază ca fiind neconstituţională sintagma „de către organele de urmărire penală”, care, în opinia sa, limitează verificarea legalităţii doar la actele emise sau administrate de către organele de urmărire penală.

6. Tribunalul Sibiu - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, în condiţiile în care inculpatul, în faza camerei preliminare, a criticat încheierea prin care s-a dispus supravegherea tehnică, iar în Decizia Curţii Constituţionale nr. 244 din 6 aprilie 2017 se subliniază că, în cadrul procesului penal, posibilitatea contestării legalităţii măsurii supravegherii tehnice este circumstanţiată de legiuitor numai în ceea ce priveşte persoana inculpatului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 556 din 12 iulie 2016 şi, totodată, face referire la numeroasele decizii pronunţate de instanţa de control constituţional cu privire la dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 141 alin. (8) şi art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă. Referitor la critica de  neconstituţionalitate a art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală, reţine că textul legal criticat prevede suficiente garanţii, prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii ordonanţei prin care se autorizează măsura de supraveghere tehnică, a condiţiilor care trebuie îndeplinite, a instituirii unor limite cu privire la durata autorizării, respectiv 48 de ore, a obligativităţii procurorului de a sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi în termen de 24 de ore de la expirarea măsurii în vederea confirmării sale, a posibilităţii infirmării măsurii dacă nu au fost respectate condiţiile şi la distrugerea probelor obţinute în temeiul acesteia. Totodată, ordonanţa procurorului prin care se autorizează, în caz de urgenţă, măsuri de supraveghere tehnică este supusă controlul judecătoresc, judecătorul de drepturi şi libertăţi având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalităţii şi temeiniciei autorizării, în acest sens, invocă Decizia din 6 mai 2003, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Coban (Asim Babuscum) contra Spaniei. Reţine că, în procesul penal, procurorul acţionează ca apărător al intereselor generale ale societăţii, dar şi al părţilor din proces în spiritul legalităţii şi al imparţialităţii, această competenţă nefiind altceva decât o reflectare a exigenţelor constituţionale consacrate de art. 131 şi art. 132 din Constituţie, Câtă vreme actuala reglementare din Codul de procedură penală a instituit numeroase garanţii în materia emiterii de către procuror, în cazuri urgente, a autorizaţiei de supraveghere tehnică, a confirmării acesteia de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, a modalităţilor de arhivare şi de distrugere şi câtă vreme partea interesată are posibilitatea de a ataca aceste probe în faţa unui organ jurisdicţional independent şi imparţial, respectiv a judecătorului de cameră preliminară, în condiţiile art. 282 alin, (4) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului consideră că nu se mai poate pune problema încălcării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil. În plus, menţionează că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispoziţiile art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii”atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”, şi nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, precizează că prevederile art. 141 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt criticate din perspectiva unor omisiuni legislative, întrucât autorul excepţiei a învederat că legislaţia în vigoare nu permite vreo modalitate de contestare a încheierilor prin care s-a dispus supravegherea tehnică într-o cauză penală. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, sens în care este şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, menţionează că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, punctul de vedere al Avocatului Poporului fiind transmis în dosarele Curţii nr. 374D/2014, nr. 291D/2015, nr. 508D/2015 şi nr. 1.313D/2016, în sensul că prevederile art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse de autor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 141 alin. (8) şi art. 342 din Codul de procedură penală. Faţă de susţinerile autorului excepţiei şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, paragrafele 16-24, Curtea reţine, ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 145 şi art. 342 din Codul de procedură penală, având următorul conţinut:

- Art. 145 - „Informarea persoanei supravegheate „(1) După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa,

(2) După momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoştinţă, la cerere, de conţinutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate. De asemenea, procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.

(3) Termenul de formulare a cererii este de 20 de zile de la data comunicării informării scrise prevăzute la alin. (1).

(4) Procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

a) perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză;

b) punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;

c) dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.

(5) Amânarea prevăzută la alin. (4) se poate dispune cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei.”;

- Art. 342 - „Obiectul procedurii în camera preliminară”: „Obiectul procedurii camerei preliminare îi constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autorul excepţiei nu indică vreun temei constituţional ori convenţional, deşi, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate.

14. Curtea reaminteşte că în jurisprudenţa sa - relevantă, în acest sens, fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012 - a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume, textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.

15. Având în vedere aspectele relevate în paragrafele anterioare, Curtea constată că, în cauză, susţinerile autorului excepţiei nu sunt suficiente pentru a identifica, în mod rezonabil, un temei constituţional ori convenţional pretins încălcat. Cu alte cuvinte, dacă s-ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.” (a se vedea Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).

16. Aşadar, având în vedere lipsa precizării textului de referinţă pretins încălcat de norma procesual penală criticată, Curtea nu poate identifica nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi art. 342 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

17. Cât priveşte solicitarea autorului privind completarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, formulată prin concluziile scrise depuse în şedinţa de dezbateri, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) şi alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, fiind legal sesizată de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. În aceste condiţii, precizarea, cu prilejul dezbaterilor în faţa Curţii, a unui obiectai excepţiei de neconstituţionalitate diferit de acela cuprins în încheierea de sesizare nu poate fi reţinută.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolae Sorin Jurju în Dosarul nr. 4,227/85/2017/a1 al Tribunalului Sibiu - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul

instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi luând în considerare prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile ce alcătuiesc domeniul public al statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reevaluării, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 531.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, a căror valoare de inventar se actualizează ca urmare a reevaluării

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

36904099

Ministerul Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţională .Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale CU capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar actualizată (lei)

0

1

2

3

4

5

6

1

64173

8,17.03

Acumulare nepermanentă Vânători

Vtot = 25 mii. mc. vol. aten. = 25 mii. mc, baraj din beton armat. lung. coron = 30 m, lat. coron = 10 m, pe pârâul Târnava Mare, H = 24 m, L. dig contur = 11,65 km

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Vânători;  -; nr.: BH Mureş

132.189.416

2

64174

8.17.03

Acumulare nepermanentă Bălăuşeri

Vtot = 24,5 mii. mc, vol. aten .= 24.5 mii. mc, baraj frontal din beton armat, lung. coron = 20.5 m, lat, coron = 5,3 m. pe pârâul Târnava Mică, H = 19 m, L = 13.8 km

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Bălăuşeri; ; nr.: -; Mureş

131.767.241

3

65094

8.28.01

canton Ceala 1

clădire tip P, Sconstruită_C1-anexă = 36 mp, Sdesfăşurată_C1-anexă = 36 mp, Sconstr_C2-anexă = 73 mp, Sdesf_C2-anexă = 73 mp, Sconstr_C3-anexă = 34 mp, Sdesf_C3-anexă = 34 mp, Sconstr_C4-anexă = 11 mp, Sdesf_C4-anexă =

11 mp, Sconstr_C5-anexă = 26 mp, Sdesf_C5-anexă = 26 mp, Sconstr_C6_anexă - 105 mp, Sdesf_C6-anexă = 105 mp, Sconstr_C7-canton = 115 mp, Sdesf_C7-canton = 115 mp, St = 3,628 mp CF nr. 318752, UAT Arad

Ţara: România:

judeţul. Arad,

MRJ Arad; -; nr.: -; Arad

406.711

4

65095

8.28.01

canton Ceala 2

Suprafaţă teren = 8.010 mp; suprafaţă construită = S_C1- canton = 110 mp, S_C2-anexa = 48 mp, S_C3-anexa = 25 mp, S_C4-anexa = 34 mp, S_C5-anexa = 73 mp, S_C6-anexa = 31 mp, S_C7-anexa = 3 mp; Suprafaţă desfăşurată = S_C1-cânton = 110 mp, S_C2-anexa = 48 mp, S_C3-anexa = 25 mp, S_C4-anexa = 34 mp, S_C5-anexa = 73 mp, S_C6-anexa - 31 mp, S C7-anexa = 3 mp; tip clădire = P; CF = 318754, UAT Arad; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

MRJ Arad; -; nr.: -; Arad

505.997

5

65100

8.28.01

canton Munar

Suprafaţă teren = 9.151 mp; suprafaţă construită = S_C1-canton = 104 mp, S_C2-grajd = 174 mp; suprafaţă desfăşurată = S_C1-canton = 104 mp, S_C2-grajd = 174 mp; tip clădire = P; CF = 301273, UAT Secusigiu; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Arad;

satul Munar; -; nr.: -; Arad

425.628

6

150908

8.28.01

Canton exploatare Mureş Superior - utilitate publică

Clădire

Ţara: România;

judeţul: Harghita; -; -; nr.: -

528.445

7

160131

8.30

Staţie automată hidrometrică 498 Baia de Arieş

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

oraşul Baia de Arieş; -; nr.: -

90.444

8

160132

8.30

Staţie automată hidrometrică 501 Albac

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Albac; -; nr.: -

105.212

9

160133

8.30

Staţie automată hidrometrică 502 Vadu Moţilor

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Vadu Moţilor; -; nr.: -

179.152

10

160134

8.30

Staţie automată hidrometrică 503 Ponorel

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Vidra; -; nr.: -

105.944

11

160136

8.30

Staţie automată hidrometrică 504 Abrud

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

oraşul Abrud; -; nr.: -

78.764

12

160137

8.30

Staţie automată hidrometrică 505 Câmpeni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

oraşul Câmpeni; -; nr.: -

127.279

13

160138

8.30

Staţie automată hidrometrică 506 Poşaga

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Poşaga; -; nr.: -

102.013

14

160139

8.30

Staţie automată hidrometrică 513 Mogoş

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Mogoş; -; nr.: -

107.151

 

15

160140

8.30

Staţie automată hidrometrică 514 Valea Mănăstirii

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Râmeţ; -; nr.: -

140.163

16

160141

8.30

Staţie automată hidrometrică 515 Teiuş

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

oraşul Teiuş; -; nr.: -

102.298

17

160142

8.30

Staţie automată hidrometrică 523 Blaj Târnava Mare

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

Judeţul: Aibă;

municipiul Blaj; -; nr.: -

91.771

18

160143

8.30

Staţie automată hidrometrică 531 Blaj

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

municipiul Blaj; -; nr.: -

78.188

19

160144

8.30

Staţie automată hidrometrică 536 Colibi

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Ohaba; -; nr.: -

100.331

20

160145

8.30

Staţie automată hidrometrică 537 Benic

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Galda de Jos; -; nr.: -

92.130

21

160146

8.30

Staţie automată hidrometrică 538 Zlatna

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

oraşul Zlatna; -; nr.: -

114.887

22

160147

8.30

Staţie automată hidrometrică 542 Cunta

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Şpring; -; nr.: -

90.652

23

160148

8.30

Staţie automată hidrometrică 563 Alba Iulia Am. Priză

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Ciugud; -; nr.: -

92.693

24

160149

8.30

Staţie automată hidrometrică Ocna Mureş

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

oraşul Ocna Mureş; -.; nr.: -

91.135

25

160150

8.30

Staţie automată hidrometrică 946 Mihalţ

Denumire - Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Mihalţ; -; nr.: -

92.301

26

160151

8.30

Staţie automată hidrometrică Q58 Alba Iulia

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

MRJ Alba Iulia; -; nr.: -

101.339

27

160152

8.30

Staţie automată hidrometrică Q62 Bărăbanţ

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

localitatea Bărăbanţ; -; nr.: -

94.818

28

160153

8.30

Staţie automată hidrometrică Q65Arieşeni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Alba;

comuna Arieşeni; -; nr.: -

106.353

29

160154

8.30

Staţie automată hidrometrică 500 Turda

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

municipiul Turda; -; nr.: -

131.137

 

30

160155

8.30

Staţie automată hidrometrică 509 Valea Ierii

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

comuna Valea Ierii; -; nr.: -

80.447

31

160156

8.30

Staţie automată hidrometrică 510 Iara

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

comuna Iara; -; nr.: -

89.579

32

160157

8.30

Staţie automată hidrometrică 511 Petreştii de Jos

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

comuna Petreştii de Jos; -; nr.: -

95.839

33

160158

8.30

Staţie automată hidrometrică 512 Viişoara

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

comuna Viişoara; -; nr.: -

89.344

34

160159

8.30

Staţie automată hidrometrică Q61 Luncan

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

comuna Luna; -; nr.: -

159.156

35

160160

8.30

Staţie automată hidrometrică 487 Radna

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Lipova; -; nr.: -

90.026

36

160161

8.30

Staţie automată hidrometrică 559 Săvârşiri

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Săvârşin; -; nr.: -

85.127

37

160162

8.30

Staţie automată hidrometrică 561 Petriş

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Arad;

comuna Petriş; -; nr.: -

82.285

38

160163

8.30

Staţie automată hidrometrică 945 Arad

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Arad;

MRJ Arad; -; nr.: -

106.562

39

160164

8.30

Staţie automată hidrometrică Q59 Nădlac

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Arad;

oraşul Nădlac; -; nr.: -

116.015

40

160165

8.30

Staţie automată hidrometrică 522 Mediaş Târnava

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Sibiu;

municipiul Mediaş; -; nr.: -

120.111

41

160166

8.30

Staţie automată hidrometrică 528 Şeica Mare Visa

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Sibiu;

comuna Şeica Mare; -; nr.: -

95.149

42

160167

8.30

Staţie automată hidrometrică 486 Brănişca

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Brănişca; -; nr.: -

95.758

43

160168

8.30

Staţie automată hidrometrică 543 Geoagiu

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

oraşul Geoagiu; -; nr.:-

87.422

44

160169

8.30

Staţie automată hidrometrică 544 Grădiştea de Munte

Denumire = Staţie automată

cu senzori

Ţara: România;

judeţul:  Hunedoara;

comuna Orăştioara de Sus; -; nr.; -

174.252

 

45

160170

8.30

Staţie automată hidrometrică 545 Orăştie

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

municipiul Orăştie; -; nr.:-

97.253

46

160171

8.30

Staţie automată hidrometrică 546 Pui

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Pui; -; nr.: -

110.049

47

160172

8.30

Staţie automată hidrometrică 547 Pui

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Pui; -; nr.: -

115.448

48

160173

8.30

Staţie automată hidrometrică 548 Râul Alb

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Sălaşu de Sus; -; nr.: -

85.328

49

160174

8.30

Staţie automată hidrometrică 549 Pădăşel

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Râu de Mori; -; nr.: -

195.598

50

160175

8.30

Staţie automată hidrometrică 550 Gura Zlata

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Râu de Mori; -; nr.: -

190.346

51

160176

8.30

Staţie automată hidrometrică 551 Râu de Mori

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Râu de Mori; -; nr.: -

85.303

52

160177

8.30

Staţie automată hidrometrică 552 Sîntămăria-Orlea

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Sîntămăria-Orlea; -; nr.: -

94.595

53

160178

8.30

Staţia automată hidrometrică 553 Haţeg

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

oraşul Haţeg; -; nr.:-

85.704

54

160179

8.30

Staţie automată hidrometrică 554 Topliţa

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Topliţa; -; nr.: -

93.006

55

160180

8.30

Staţie automată hidrometrică 555 Teliuc

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Teliucu Inferior; -; nr.: -

121.298

56

160181

8.30

Staţie automată hidrometrică 556 Teliuc

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Teliucu Inferior; -; nr.: -

121.301

57

160182

8.30

Staţie automată hidrometrică 557 Dobra

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Hunedoara;

comuna Dobra; -; nr.:-

105.088

58

160183

8.30

Staţie automată hidrometrică 482 Gălăoaia

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Răstoliţa; -; nr.: -

105.208

59

160184

8.30

Staţie automată hidrometrică 484 Luduş

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

oraşul Luduş; -; nr.: -

91.948

 

60

160185

8.30

Staţie automată hidrometrică 491 Răstoliţa

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Răstoliţa; -; nr.: -

87.791

61

160186

8.30

Staţie automată hidrometrică 492 Bezid aval

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

satul Sângeorgiu de Pădure; -;

nr.: -

101.936

62

160187

8.30

Staţie automată hidrometrică 493 Lăpuşna

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Ibăneşti; -; nr.: -

167.427

63

160188

8.30

Staţie automată hidrometrică 494 Ibăneşti

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Ibăneşti; -; nr.: -

96.609

64

160189

8.30

Staţie automată hidrometrică 495 Breaza

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Breaza; -; nr.: -

88.373

65

160190

8.30

Staţie automată hidrometrică 496 Cinta

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Crăciuneşti; -; nr.: -

83.450

66

160191

8.30

Staţie automată hidrometrică 497 Bând

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Bând; -; nr.: -

89.037

67

160192

8.30

Staţie automată hidrometrică 516 Miercurea Nirajului

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

oraşul Miercurea Nirajului; -; nr.: -

92.822

68

160193

8.30

Staţie automată hidrometrică 520 Vânători Târnava

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Vânători; -; nr.: -

93.770

69

160194

8.30

Staţie automată hidrometrică 521 Sighişoara T. Mare

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

municipiul Sighişoara; -; nr.: -

113.089

70

160195

8.30

Staţie automată hidrometrică 527 Saschiz Scroafa

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Saschiz; -; nr.: -

86.838

71

160196

8.30

Staţie automată hidrometrică 529 Sărăţeni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Sărăţeni; -; nr.: -

89.359

72

160197

8.30

Staţie automată hidrometrică 530 Târnăveni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

municipiul Târnăveni; -; nr.: -

88.668

73

160198

8.30

Staţie automată hidrometrică 532 Sovata

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

oraşul Sovata; -; nr.: -

92.274

74

160199

8.30

Staţie automată hidrometrică 534 Stânceni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Stânceni; -; nr.: -

90.161

 

75

160200

8.30

Staţie automată hidrometrică 535 Zagăr

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Zagăr; -; nr.: -

93.307

76

160201

8.30

Staţie automată hidrometrică Q60 Glodeni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

comuna Glodeni; -; nr.: -

101.073

77

160202

8.30

Staţie automată hidrometrică 481 Topliţa

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Topliţa; -; nr.: -

117.265

78

160203

8.30

Staţie automată hidrometrică 489

Gheorgheni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Gheorgheni; -; nr.: -

85.028

79

160204

8.30

Staţie automată hidrometrică 490 Topliţa

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Topliţa; -; nr.: -

81.646

80

160205

8.30

Staţie automată hidrometrică 517 Vârşag aval

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Vârşag; -; nr.: -

83.545

81

160206

8.30

Staţie automată hidrometrică 518 Zetea

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Zetea; -; nr.: -

91.131

82

160207

8.30

Staţie automată hidrometrică 519 Odorheiu Secuiesc

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

municipiul Odorheiu Secuiesc; -; nr.: -

86.225

83

160208

8.30

Staţie automată hidrometrică 524 Şicasău

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Zetea; -; nr.: -

184.528

84

160209

8.30

Staţie automată hidrometrică 525 Nicoleşti

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Ulieş; -;

nr.: -

96.312

85

160210

8.30

Staţie automată hidrometrică 526 Şimoneşti Feernic

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Şimoneşti; -; nr.:-

86.051

86

160211

8.30

Staţie automată hidrometrică 533 Crişeni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Atid; -; nr.: -

93.600

87

160495

8.30

Staţie automată hidrometrică 480 Suseni

Denumire = Staţie automată cu senzori

Ţara: România;

judeţul: Harghita;

comuna Suseni; -; nr.: -

87.488