MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 611         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 17 iulie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

170. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

 

537. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

 

171. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

538. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

172. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

539. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

173. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane

 

540. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane

 

175. - Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

542. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 208 din 17 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

501. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.721/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind condiţiile de acordare a majorării de 75% din salariul de funcţie pentru munca suplimentară prestată începând cu 1 aprilie 2018 peste programul normal de lucru de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

13. - Decizie privind informaţiile din Registrul unic al medicilor publicate pe pagina de internet a Colegiului Medicilor din România

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27 din 4 aprilie 2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 10 aprilie 2018, cu următoarea modificare:

- La articolul unic, alineatul (2) al articolului II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cazul în care, până în data de 10 aprilie 2018, nu au fost emise atestatele de producător şi carnetele de comercializare, prevăzute la art. 5 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, acestea se pot utiliza până la epuizarea atestatelor de producător şi carnetelor de comercializare aflate pe stoc.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 170.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 537.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64 din 5 octombrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 11 octombrie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 171.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 538.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. S7 din 14 decembrie 2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 18 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 172.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin, (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 539.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106 din 20 decembrie 2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.017 din 21 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 173.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2017 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 540.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - La articolul 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,g) livrarea apei pentru irigaţii în agricultură;”.

2. După litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

,,i) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare.”

Art. II. - Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2019.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 175.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 13 iulie 2018.

Nr. 542.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 208

din 17 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prin prisma art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maria Lăcrămioara Rob, în Dosarul nr. 3.981/100/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.968D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, Procedura de Citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, nu este contrară principiului liberului acces la justiţie, atât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3 981/100/2015, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 prin prisma dispoziţiilor art. 193 din Codul de procedură civilă”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Maria Lăcrămioara Rob, în cadrul soluţionării recursului formulat de autoarea excepţiei împotriva sentinţei civile având ca obiect obligarea pârâtului - Inspectoratul General al Poliţiei Române - la acordarea gradaţiei corespunzătoare vechimii în muncă şi a drepturilor salariale corespunzătoare, sentinţă care s-a întemeiat şi pe art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că „interpretarea art. 30 din Legea nr. 284/2010 prin prisma prevederilor art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă este excesivă şi dă posibilitatea perpetuării unei situaţii injuste pentru angajat şi în viitor, fără a se putea adresa justiţiei”. Mai mult, consideră că documentul prin care i-a fost acordată gradaţia, şi anume decizia ordonatorului de credit, nu i-a fost adus la cunoştinţă. Fluturaşul de salariu nu este un document care să ateste modul de stabilire a salariului şi nici modul de calcul al acestuia, astfel încât nu poate fi echivalat cu o încunoştinţare. În final, autoarea excepţiei susţine că „nerespectarea unei proceduri prealabile nu poate duce la îngrădirea liberului acces la justiţie şi la soluţionarea conflictelor de muncă direct în faţa instanţei de judecată”.

6. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal consideră că textele criticate sunt constituţionale. Astfel, art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 instituie o procedură administrativă prin care persoana nemulţumită de modalitatea de stabilire a salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor şi a altor drepturi trebuie să formuleze, în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, o contestaţie ce se depune la ordonatorul de credite, iar împotriva măsurilor dispuse în soluţionarea contestaţiei, persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente. Această procedură nu încalcă accesul liber la justiţie, deoarece, după soluţionarea procedurii administrative, partea nemulţumită se poate adresa justiţiei, în vederea stabilirii drepturilor sale. Această procedură a urmărit ca. În prealabil, să fie lămurite aspectele de ordin intern şi ca autoritatea administrativă să poată reveni motivat asupra dispoziţiei de stabilire a drepturilor salariale. Această procedură este în strânsă legătură nu doar cu dispoziţiile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ci şi cu dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, specifice condiţiilor formulării acţiunilor în contencios administrativ. De altfel, reclamanta este nemulţumită nu doar de stabilirea unei proceduri administrative prealabile, ci şi de stabilirea unor termene procedurale pe care nu le-a respectat şi care, potrivit art. 185 din Codul de procedură civilă, conduc la decăderea din exercitarea dreptului. Nu în ultimul rând, instanţa consideră că stabilirea unei proceduri administrative şi a termenelor în care această procedură trebuie să fie efectuată a urmărit soluţionarea cu celeritate a eventualelor abateri de la legalitate, precum şi stabilitatea actelor necontestate în termenul prevăzut de lege. Prin urmare, instanţa consideră că stabilirea unei proceduri administrative prealabile este specifică contenciosului administrativ, iar dispoziţiile de lege criticate nu contravin art. 21 din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu încalcă accesul liber la justiţie, dat fiind că nu fac altceva decât să stabilească o procedură administrativă care are scopul de a lămuri aspecte de ordin intern ale autorităţii administrative emitente a actului respectiv, acesta din urmă având posibilitatea de a reveni motivat asupra dispoziţiei iniţiale de stabilire a drepturilor salariate. Dacă, în această etapă, solicitarea persoanei respective nu este satisfăcută, aceasta se poate adresa instanţei de judecată, în vederea stabilirii drepturilor salariale.

9. Avocatul Poporului precizează că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, nefiind de natură să îngrădească accesul liber la justiţie, din moment ce există posibilitatea sesizării instanţei de judecată. Astfel, parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional, nu îngrădeşte dreptul de acces liber la justiţie, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti, aspect reţinut şi de Curtea Constituţională, în Decizia nr. 1.224 din 20 septembrie 2011.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, prin prisma dispoziţiilor art. 193 din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea recursului prin care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, reiese că autoarea excepţiei critică, în realitate, dispoziţiile art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 şi ale art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:

- Art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010: „(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.

(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile lucrătoare.

(4) împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării contestaţiei în scris.”

- Art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă („Procedura prealabilă*): „Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.”

13. Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate din Legea-cadru nr. 284/2010 îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece în anul 2015, când a fost formulată acţiunea în justiţie în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, acestea erau în vigoare.

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 30 alin, (1)-(3) din Legea-cadru nr. 284/2010 instituie o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, în materia stabilirii drepturilor salariale ale personalului din sistemul bugetar, prin care persoana nemulţumită de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestaţie la ordonatorul de credite care a emis actul administrativ de stabilire a salariului. De asemenea, potrivit art. 30 alin. (4) din aceeaşi lege, împotriva măsurilor dispuse în soluţionarea contestaţiilor, persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii. Aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, acest text de lege consacră atât o procedură prealabilă, de contestare a actelor administrative de stabilire a drepturilor salariale, la ordonatorul de credite, cât şi o procedură jurisdicţională, ce se desfăşoară în faţa instanţelor judecătoreşti. Această reglementare din legea-cadru a fost preluată şi în legile anuale de salarizare.

16. Dispoziţiile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă constituie norme procedurale referitoare la sesizarea instanţelor, potrivit cărora procedura prealabilă trebuie îndeplinită înainte de sesizarea instanţei judecătoreşti, atât timp cât este prevăzută de lege.

17. Principala critică a autoarei excepţiei este cea referitoare la instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, în materia stabilirii drepturilor salariale. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a stabilit (prin Decizia nr. 9 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 13 decembrie 2017, paragraful 47), că rolul acestei proceduri este „tocmai asigurarea posibilităţii ordonatorului de credite de a corecta rapid orice eroare în stabilirea salariilor. „De asemenea, prin aceeaşi decizie, paragrafele 48 şi 49, s-a stabilit că „nu fac obiectul procedurii de contestare administrativă alte categorii de drepturi (sporuri, compensaţii, ajutoare) reglementate de lege, ce pot intra în venitul brut al salariatului, nerecunoscute de angajator, şi nici eventualele solicitări de acordare retroactivă a oricăror drepturi salariale, pentru aceste situaţii este aplicabil dreptul comun care permite formularea unei acţiuni directe la instanţa competentă a statua asupra litigiilor privind drepturile salariale pretinse de părţi, recunoscute sau nu de ordonatorii de credite. Prin urmare, atunci când pretenţiile angajaţilor nu rezultă dintr-o încadrare/reîncadrare pretins nelegală, ci vizează obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum şi atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ/act adiţional la contractul individual de muncă ori actul respectiv nu a fost comunicat angajaţilor, admisibilitatea cererii de chemare în judecată cu care salariatul a învestit instanţa specializată în litigii de muncă nu este condiţionată de parcurgerea procedurii prealabile.”

18. Asupra instituirii obligativităţii parcurgerii unei proceduri prealabile, Curtea s-a mai pronunţat, cu privire la dispoziţii similare din domeniul stabilirii pensiilor, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, prin Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, prin Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau prin Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că, reglementând procedura administrativă obligatorie şi prealabilă sesizării instanţelor, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestaţii în procedura de soluţionare a acestora. Astfel, persoanele nemulţumite pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestaţii, fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din faţa instanţelor de judecată şi, numai în situaţia când nu sunt mulţumiţi de hotărârile acestei comisii, pot să le supună analizei instanţei de judecată.

19. Curtea a mai statuat că o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. Prevederile art. 21 din Constituţie nu interzic existenţa unei astfel de proceduri administrative prealabile şi nici obligativitatea acesteia, atât timp cât nu are un caracter jurisdicţional. De altfel, în acelaşi sens, s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 121 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, în care a statuat că „instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional nu este contrară principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti”. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunţată în Cauza Le Compte, Van Leuven şi De Meyere împotriva Belgiei, paragraful 51, ori Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunţată în Cauza Fischer împotriva Austriei, paragraful 28, că imperative de supleţe şi eficacitate, pe deplin compatibile cu protecţia drepturilor garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pot justifica intervenţia prealabilă a unor organe administrative care nu îndeplinesc condiţiile cerute de art. 6 paragraful 1 din Convenţie. Ceea ce impun însă dispoziţiile acestui articol convenţional este ca decizia unei asemenea autorităţi să fie supusă controlului ulterior, exercitat de un organ de plină jurisdicţie, adică un „tribunal1 în sensul Convenţiei.

20. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie.

21. Referitor la criticile autoarei excepţiei privind documentul prin care i s-a comunicat modul de stabilire a salariului, Curtea constată că acestea nu reprezintă critici de neconstituţionalitate, ci aspecte privind interpretarea şi aplicarea legii, care intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Lăcrămioara Rob în Dosarul nr. 3.981/100/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) şi anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, aprobată cu modificări prin Legea nr. 7/2005, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Agenţia Naţională pentru Romi se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului.

(2) Agenţia Naţională pentru Romi elaborează politica şi strategia Guvernului în domeniul respectării, promovării şi afirmării drepturilor minorităţii romilor.

(3) Agenţia Naţională pentru Romi implementează, monitorizează şi evaluează măsurile din domeniile sectoriale de intervenţie, cuprinse în Strategia Guvernului României privind incluziunea minorităţii romilor,

(4) în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi funcţionează Centrul Naţional de Cultură a Romilor „Romano Kher”.

(5) Sediul Agenţiei Naţionale pentru Romi este În Splaiul Independenţei nr. 202 A, etajul 8, sectorul 6, Bucureşti.

Art. 2. - Agenţia Naţională pentru Romi are ca obiective principale:

a) iniţierea şi implementarea de politici publice, programe, proiecte şi măsuri care vizează incluziunea minorităţii romilor, în parteneriat cu autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale, instituţii publice şi organisme internaţionale şi europene;

b) monitorizarea şi evaluarea de politici publice, programe, proiecte şi măsuri care vizează incluziunea minorităţii rome;

c) păstrarea, promovarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţii romilor.

Art. 3. - Pentru realizarea obiectivelor în domeniul său de activitate, Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea politicilor publice, strategiilor şi programelor destinate minorităţii romilor;

b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul său de activitate;

c) de administrare a fondurilor bugetare pentru derularea programelor de incluziune a minorităţii romilor;

d) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe pian intern şi extern la toate evenimentele legate de domeniul specific de activitate;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate şi a celor privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa.

Art. 4. - (1) în exercitarea funcţiilor prevăzute la art. 3, Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul respectării, promovării şi afirmării drepturilor minorităţii romilor;

b) participă împreună cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, cu organizaţiile neguvemamentale şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor la identificarea şi evaluarea principalelor nevoi ale minorităţii romilor;

c) implementează, finanţează şi sprijină realizarea unor activităţi, proiecte şi programe iniţiate de asociaţii, fundaţii sau instituţii publice, destinate minorităţii romilor;

d) iniţiază şi desfăşoară acţiuni, proiecte şi programe privind combaterea discriminării romilor, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale şi instituţii publice centrale şi locale;

e) promovează dezvoltarea parteneriatelor dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale în procesul de luare a deciziilor la nivel local;

f) monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la protecţia minorităţii romilor;

g) primeşte şi analizează cererile şi sesizările adresate de către instituţii, organizaţii sau persoane fizice şi comunică punctul de vedere de specialitate al instituţiei;

h) promovează şi organizează acţiuni, proiecte şi programe privind păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice a persoanelor aparţinând minorităţii romilor, în conformitate cu standardele internaţionale în materie;

i) finanţează editarea, tipărirea şi publicarea de cărţi, studii, cercetări, colecţii de documente memorialistice, documente pentru conservarea memoriei istorice, inclusiv pe suport fotografic, audio sau multimedia, referitoare la garantarea, păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, sociale, lingvistice a persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

j) identifică, constituie şi conservă un fond arhivistic specific, care cuprinde publicaţii, cărţi, colecţii de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri, care au legătură cu istoria minorităţii romilor;

k) lansează proiecte de conservare a istoriei orale, în scopul prezervării memoriei istorice;

l) iniţiază, implementează, monitorizează şi evaluează proiectele cu finanţare externă în domeniul incluziunii romilor;

m) cofinanţează programe şi proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile în domeniul incluziunii romilor;

n) iniţiază, negociază şi încheie, prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internaţională din domeniul incluziunii romilor;

o) iniţiază programe de formare şi informare de specialitate destinate autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţilor minorităţii romilor;

p) dezvoltă şi menţine o bază de date referitoare la minoritatea romilor, cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu;

q) dezvoltă relaţii cu organizaţii neguvemamentale din ţară şi străinătate, precum şi cu organisme şi instituţii internaţionale cu activitate în domeniul respectării drepturilor minorităţilor;

r) realizează, în parteneriat cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvemamentale, acţiuni, proiecte sau programe ocazionate de sărbătorile legale, naţionale şi internaţionale, precum şi sărbători tradiţionale specifice minorităţii romilor;

s) promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale şi naţionale pentru procurarea documentelor de identitate şi proprietate.

(2) Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite pentru domeniul său de activitate prin acte normative.

Art. 5. - În exercitarea şi îndeplinirea atribuţiilor şi activităţilor sale, Agenţia Naţională pentru Romi:

a) solicită informaţii şi colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu entităţi juridice de drept public sau privat, precum şi cu persoane fizice şi juridice, din ţară şi străinătate;

b) poate beneficia de consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate, de programe de formare şi perfecţionare profesională a personalului propriu, în limita fondurilor bugetare alocate sau a altor surse atrase din ţară sau din străinătate, potrivit legii.

Art. 6. - (1) Agenţia Naţională pentru Romi este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului.

(2) Preşedintele conduce activitatea Agenţiei Naţionale pentru Romi şi o reprezintă în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu entităţi juridice de drept public sau privat, precum şi cu persoane fizice şi juridice, din ţară şi străinătate.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi emite ordine şi instrucţiuni.

(4) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator secundar de credite.

(5) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi aprobă prin ordin statul de funcţii al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi al Centrului Naţional de Cultură a Romilor „Romano Kher”, la propunerea managerului Centrului.

(6) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi aprobă prin ordin, cu avizul ordonatorului principal de credite, normativele de cheltuieli pentru activităţi şi proiecte specifice instituţiei, în exercitarea atribuţiilor legale, în scopul organizării acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural, cu încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate şi cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

(7) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi poate emite adeverinţe în vederea clarificării statutului persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

(8) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi îndeplineşte Orice alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 7. - (1) Pe lângă preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi funcţionează un consiliu consultativ, structură formată dintr-un număr maxim de 60 membri, specialişti/reprezentanţi din sfera organizaţiilor neguvernamentale.

(2) Rolul consiliului consultativ este de a asigura dialogul şi transparenţa decizională dintre Agenţia Naţională pentru Romi şi societatea civilă şi de a sprijini procesul de dezvoltare a recomandărilor de politici publice destinate incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor.

(3) Membrii Consiliului consultativ vor fi selectaţi în baza unui proces de selecţie ce are ca temei următoarele criterii: experienţă de lucru în comunităţile cu romi la nivel local/judeţean/naţional, expertiză şi experienţă în domeniul de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Romi.

(4) Regulamentul de selecţie, organizare şi funcţionare ale Consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi.

(5) Consiliul consultativ se întruneşte, la cererea şi sub conducerea preşedintelui, pentru dezbaterea unor aspecte privind domeniul de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Art. 8. - (1) în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi se constituie Unitatea de implementare proiecte, denumită în continuare UIP, structură mobilă specializată, care coordonează şi asigură implementarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile şi are competenţe generale şi specifice în materia tuturor programelor cu finanţare nerambursabilă pe care le derulează instituţia.

(2) Numărul de posturi şi structura organizatorică a UIP se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi în funcţie de contractele de finanţare semnate şi potrivit organigramelor proiectelor.

(3) Posturile din cadrul UIP sunt de natură contractuală şi se vor ocupa în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile instituţiilor publice.

Art. 9. - (1)Structura organizatorică a Agenţiei Naţionale pentru Romi este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) în cadrul structurii organizatorice prevăzute în anexă, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi, se pot organiza servicii, birouri, compartimente şi structuri, în condiţiile legii.

(3) Numărul maxim de posturi al Agenţiei Naţionale pentru Romi este de 25, exclusiv preşedintele.

(4) Salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Romi se face potrivit reglementărilor în vigoare privind salarizarea personalului din fonduri publice.

(5) Atribuţiile, sarcinile şi îndatoririle personalului din aparatul propriu al Agenţiei Naţionale pentru Romi se stabilesc în conformitate cu structura organizatorică internă, prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al preşedintelui.

(6) Statul de funcţii, structura de personal şi structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Ârt. 10. - (1) Finanţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Cheltuielile curente şi de capital ale Agenţiei Naţionale pentru Romi se asigură de la bugetul de stat, în condiţiile legii.

(3) Agenţia Naţională pentru Romi finanţează din fonduri alocate prin bugetul de stat acţiuni, proiecte şi programe, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. “ Încadrarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Romi în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,

Art. 12. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.703/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 26 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Contrasemnează:

 

Secretarul general al Guvernului,

 

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Andreea Lambru

 

Eugen Orlando Teodorovici

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi,

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Daniel Rădulescu

 

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 5 iulie 2018.

Nr. 501.

 

ANEXĂ

 

(Numărul maxim de posturi: 25 posturi, exclusiv preşedintele ANR)

 

Structura organizatorică a Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

 

 

 

PREŞEDINTE

 

 

CONSILIUL CONSULTATIV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UNITATE IMPLEMENTARE PROIECTE (UIP)

 

 

 

 

 

 

CABINET

 

 

 

 

 

 

3 posturi

 

 

 

 

 

 

 

 

COMPARTIMENT AUDIT INTERN

 

 

 

 

 

 

 

1 post

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL ECONOMIC

 

COMPARTIMENTUL JURIDIC

 

SERVICIUL POLITICI PUBLICE

 

COMPARTIMENT RELAŢII PUBLICE

8 posturi

 

2 posturi

 

8 posturi

 

3 posturi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind condiţiile de acordare a majorării de 75% din salariul de funcţie pentru munca suplimentară prestată începând cu 1 aprilie 2018 peste programul normal de lucru de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

 

În temeiul dispoziţiilor art. IV alin. (5) din Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi al art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Munca suplimentară prestată începând cu 1 aprilie 2018 peste programul normal de lucru de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu se poate compensa prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare, se plăteşte cu drepturile salariale corespunzătoare pentru orele prestate peste programul normal de lucru la care se aplică o majorare de 75% din salariul de funcţie, proporţional cu orele efectiv prestate peste programul normal de lucru.

(2) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru începând cu 1 aprilie 2018 se evidenţiază distinct faţă de munca suplimentară prestată până la data de 1 aprilie 2018 în fişa individuală de evidenţă a muncii suplimentare.

(3) Prestarea muncii suplimentare se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind programul de lucru şi formele de organizare a acestuia.

(4) Ordonatorii de credite din sistemul administraţiei penitenciare au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea cu prioritate a perioadei de repaus necesară refacerii capacităţii de muncă a personalului propriu care a prestat muncă suplimentară.

Art. 2. - (1) Plata majorării se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma salariilor de funcţie, salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a salariilor de comandă la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) în aplicarea alin. (1), plata lunară a majorării se efectuează astfel încât aceasta să se încadreze în limita de 3% din suma salariilor de funcţie, salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a salariilor de comandă aferente lunii la care se referă, la nivelul fiecărui ordonator de credite.

(3) Lunar, Administraţia Naţională a Penitenciarelor analizează influenţa bugetară a orelor suplimentare achitate la nivelul întregului sistem penitenciar comparativ cu numărul orelor suplimentare care ar fi trebuit achitate peste procentul de 3% şi realizează o redistribuire a prevederilor bugetare între unităţile din sistem, astfel încât să se încadreze în procentul de 3% la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, în scris, fără a se depăşi 180 de ore anual; dispoziţia scrisă cuprinde intervalul de prestare a muncii suplimentare şi poate avea caracter individual sau colectiv, în acest din urmă caz urmând a fi nominalizate toate persoanele cărora li se aplică.

(2) în cazuri cu totul deosebite, munca suplimentară se poate efectua şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite şi cu acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii, precum şi cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate

(3) în situaţii excepţionale, dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi verbală, dar se consemnează în scris în prima zi lucrătoare de la data transmiterii.

(4) Ordonatorii de credite din sistemul administraţiei penitenciare analizează în Consiliul de conducere şi dispun măsuri privind munca suplimentară prestată, în vederea încadrării în fondurile bugetare alocate pentru plata acesteia, respectiv în limita de 3% din suma salariilor de funcţie, salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi al salariilor de comandă.

Art. 4. - Munca suplimentară se determină astfel:

 

total timp de muncă lucrat conform prezenţei din pontaj - fondul de timp individual = munca suplimentară

 

Fondul de timp individual se determină după următoarea formulă:

Fti = Ftl - Fta,

din care:

Fti = fondul de timp individual;

Ftl =fondul de timp al lunii stabilit ca număr de zile lucrătoare din lună x durata programului normal de muncă;

Fta = fondul de timp corespunzător zilelor absente de la serviciu stabilit ca număr de zile lucrătoare de absenţă x durata programului normal de muncă.

Art. 5. - În cazul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare pentru care durata programului normal de muncă este stabilită prin dispoziţii legale specifice, se aplică aceste dispoziţii, evidenţierea orelor suplimentare efectuându-se potrivit acestor reglementări.

Art. 6.-Timpul liber corespunzător se acordă pentru munca suplimentară prestată şi presupune că pentru numărul de ore suplimentare lucrate peste timpul normal de lucru se acordă acelaşi număr de ore libere plătite.

Art. 7. - (1) în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la art. 1 alin. (1), majorarea se plăteşte odată cu plata drepturilor salariale din luna următoare expirării termenului.

(2) Majorarea se stabileşte proporţional cu orele prestate peste programul normal de lucru şi se determină pe baza raportului dintre salariul de funcţie şi durata timpului normal de lucru din luna în care s-a desfăşurat munca suplimentară.

Art. 8. - Şefii de structuri din unităţile penitenciare răspund de utilizarea eficientă a resurselor umane şi de timp, urmărindu-se limitarea muncii suplimentare prestate, fără afectarea gradului de siguranţă a misiunilor.

Art. 9. - (1) Şefii de structuri desemnează persoana cu atribuţii de întocmire a fişei individuale de evidenţă a muncii suplimentare, modelul fişei fiind stabilit potrivit anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Fişele individuale de evidenţă a muncii suplimentare se păstrează şi se arhivează de către compartimentul emitent.

(3) Pontatorii introduc pontajele în programul informatic după efectuarea fiecărei ture pentru personalul care lucrează în ture.

Art. 10. - (1) Plata majorării se face pe baza centralizatorului lunar cu personalul care a prestat muncă suplimentară necompensată cu timp liber corespunzător, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Centralizatorul lunar prevăzut la alin. (1) se întocmeşte de şeful ierarhic nemijlocit, se aprobă de ordonatorul de credite şi se comunică structurii financiar-contabile, până la data de 5 a lunii în care se face plata.

(3) Centralizatorul lunar va fi însoţit de o notă-raport întocmită de şeful ierarhic nemijlocit şi avizată de ordonatorul de credite, în care se vor specifica motivele pentru care nu a fost posibilă acordarea timpului liber corespunzător.

Art. 11. - (1) Pentru funcţionarii publici cu statut special ale căror raporturi de serviciu au încetat sau au fost suspendate, plata majorării pentru munca suplimentară prestată pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzător până la data emiterii actului administrativ se efectuează odată cu plata ultimelor drepturi salariale cuvenite.

(2) Pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi, plata majorării pentru munca suplimentară prestată, pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzător până la data emiterii actului administrativ de detaşare, se efectuează odată cu plata ultimelor drepturi salariale, de către ordonatorul de credite de unde se detaşează.

Art. 12. - Ordonatorii de credite au obligaţia de a dispune măsuri, cu celeritate, pentru compensarea cu timp liber corespunzător, în condiţiile legii, a orelor prestate peste programul normal de lucru acumulate de personal până la data de 1 aprilie 2018.

Art. 13. - (1) Plata muncii suplimentare în condiţiile legii şi ale prezentului ordin nu aduce atingere drepturilor prevăzute de lege pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

(2) Drepturile acordate pentru munca prestată în zilele prevăzute la alin. (1) şi drepturile reglementate pentru munca suplimentară în condiţiile prezentului ordin nu se pot cumula pentru aceeaşi muncă prestată.

Art. 14. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea J.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 10 iulie 2018.

Nr. 2.721/C.

 

ANEXA Nr. 1

 

Unitatea ................................................

 

SITUAŢIE

plată ore suplimentare

 

Nr. ore suplimentare efectuate şi necompensate cu timp liber

Valoare ore

Suma salariilor de funcţie, de grad profesional şi comandă

Procent de 3%

Nr. ore suplimentare plătite

Valoare

Nr. ore suplimentare neplătite

Valoare

1

2

3

4 (3 x 3%)

5

6

7(1-5)

8 (2 - 6)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data încheierii ................................................

 

Elaborat (nume/prenume/funcţie/grad/semnătură) ................................................

 

ANEXA Nr. 2

 

Unitatea ................................................

Compartimentul ................................................

 

FIŞĂ INDIVIDUALĂ

de evidenţă a muncii suplimentare 1 pe luna ................................................

 

Date de identificare: grad profesional/nume şi prenume/funcţia

Compartimentul în care este încadrat conform statului de organizare şi funcţionare

Compartimentul în care îşi desfăşoară efectiv activitatea (permanent/temporar)

 

Nr. crt.

Data şi intervalul de timp 2

Nr. ore muncă suplimentară

Activitatea desfăşurată în intervalul de timp 3

Datele de identificare ale superiorului ierarhic care a dispus efectuarea muncii suplimentare/Semnătura

Semnătura funcţionarului

Timp liber acordat în compensare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data încheierii ................................................

Elaborat (nume/prenume/funcţia/grad/semnătură) ................................................

Luat la cunoştinţă funcţionar (grad/nume/prenume/funcţie/semnătură) ................................................


1 Fişa individuală se completează anterior efectuării muncii suplimentare şi constituie dispoziţia scrisă a şefului ierarhic pentru efectuarea acesteia. Acordul funcţionarului public cu privire la efectuarea muncii suplimentare se atestă prin semnătura olografă. Realitatea datelor va fi confirmată prin semnăturile olografe ale persoanelor respective.

2 La dată se completează inclusiv ziua săptămânii (L, Ma, Mi, J, V, S, D).

3 Se completează detaliat activitatea efectuată în cadrul muncii suplimentare şi. după caz. rezultatul/le activităţii (documentul emis, locul deplasării).

 

ANEXA Nr. 3

 

Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea

Nr. ...................... din ................................................

 

 

Aprob

 

Ordonator de credite,

 

................................................

Certific îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. IV alin. (1) şi (4) din Legea nr. 79/2018

Certific îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 2 din prezentul ordin.

 

 

Şeful sectorului/compartimentului de muncă,

Contabil şef/Director economic,

................................................

................................................

(semnătura)

(semnătura)

 

 

CENTRALIZATOR

luna .................................. /an ........................

al orelor prestate peste programul normal de lucru şi necompensate cu timp liber corespunzător în termen de 60 de zile care trebuie achitate în conformitate cu reglementările art. IV din Legea nr. 79/2018

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele persoanei care a efectuat orele suplimentare

Nr. de ore suplimentare efectuate în lună

Nr. de ore suplimentare efectuate în lună şi compensate în 60 de zile

Nr. de ore suplimentare efectuate în lună şi necompensate în 60 de zile, care trebuie plătite

Semnătura persoanei care a prestat munca suplimentară

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

X

 

 

 

X

 

Întocmit.

................................................

(grad/nume, prenume, funcţie, dată şi semnătură)

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind informaţiile din Registrul unic al medicilor publicate pe pagina de internet a Colegiului Medicilor din România

 

În temeiul art. 414 alin. (1) lit. d), art. 416 alin. (8) şi art. 439 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. 1. - (1) Membrii Colegiului Medicilor din România (C.M.R.) sunt înscrişi în Registrul unic al medicilor din România.

(2) Colegiul Medicilor din România publică pe pagina de internet următoarele informaţii cu privire la medicii care deţin sau au deţinut calitatea de membru al C.M.R.:

a) numele şi prenumele medicului;

b) colegiul teritorial al cărui membru este în prezent medicul sau ultimul colegiu teritorial în care a fost înscris;

c) statusul medicului, conform art. 2 adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului şi a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România, cu modificările şi completările ulterioare;

d) specialităţile deţinute, cu menţionarea dreptului de practică pentru fiecare dintre ele, conform avizului anual;

e) atestatele de studii complementare deţinute, conform certificatului de membru;

f) dacă există, restrângeri ale dreptului de a profesa sau situaţii de întrerupere a activităţii profesionale;

g) locurile de muncă, dacă există acordul expres al medicului pentru a fi publicate.

Art. 2. - Statusul menţionat la art. 1 alin. (2) lit. c) poate fi:

a) activ - status acordat medicului membru al C.M.R. care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei;

b) inactiv - status acordat medicului membru al C.M.R. care nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei;

c) fost membru - medicul care a deţinut în trecut calitatea de membru al C.M.R.

Art. 3. - (1) Informaţiile menţionate la art. 1 vor fi preluate din aplicaţia informatică de eliberare a certificatului de membru al C.M.R., cu modificarea corespunzătoare a aplicaţiei.

(2) Actualizarea informaţiilor cade în sarcina consilierului IT al C.M.R. şi se va face în maximum 5 zile lucrătoare de la data modificării lor în aplicaţia informatică.

(3) Informaţiile menţionate la art. 1 alin. (2) lit. f) vor fi publicate în Registru pe durata în care operează.

(4) Conform art. 19 din Statutul Colegiului Medicilor din România, refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii datelor în Registrul unic al medicilor se contestă de către medic la consiliul colegiului teritorial al cărui membru este. Decizia consiliului colegiului teritorial poate fi contestată la Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.

Art. 4. - Responsabilitatea cu privire la corectitudinea informaţiilor publicate aparţine colegiilor teritoriale care au introdus datele în aplicaţia informatică de generare a certificatului de membru al C.M.R.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 aprilie 2019.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,

Gheorghe Borcean

 

Bucureşti, 29 iunie 2018.

Nr. 13.