MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 69/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 69         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 23 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

43. - Lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov

 

63. - Decret pentru promulgarea Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov

 

44. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

64. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

45. - Lege privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

 

65. - Decret pentru promulgarea Legii privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

4. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului Sesiunii a IX-a a împuterniciţilor, semnat la Negreşti-Oaş, România, la 12 octombrie 2017, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997

 

Protocolul Sesiunii a IX-a a împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodării apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997

 

16. - Hotărâre privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Suceava, instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M6. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea normelor privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea ocupării de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a posturilor permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate, precum şi a celor din structurile internaţionale la care România este parte, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.59/2015

 

3.023. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind controlul standardelor de pregătire profesională şi înregistrarea acestora în Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale din Educaţie (RNCPE)

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 23 din 6 noiembrie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

Decizia nr. 80 din 6 noiembrie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă transmiterea unui teren situat în oraşul Odobeşti, judeţul Vrancea, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov, în vederea extinderii Reţelei Seismice Naţionale.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 3. - Numărul curent 19 şi totalul din anexa nr. 3 şi anexa nr. 3.25 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Art. 4. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Cercetării şi Inovării împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor supune spre adoptare Guvernului un proiect de hotărâre pentru modificarea în consecinţă a anexelor nr. 3 şi 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2005 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2018.

Nr. 43.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a suprafeţei de teren care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Poziţia din inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al statului

Oraşul Odobeşti, judeţul Vrancea

Statul român, din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea

Statul român, în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului Măgurele, judeţul Ilfov

T 96,

1. P 2672-0,16 ha

2. P 2683-0,03 ha

Total 0,19 ha

MFP 107930 „parţial”

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, judeţul Ilfov, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti. 18 ianuarie 2018.

Nr. 63.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează;

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Suprafaţa din categoria de folosinţă prevăzută la alin. (1) se actualizează în registrul agricol potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.”

2. La articolul 5 alineatul (3), litera f) se abrogă.

3. La articolul 5, alineatele (4), (41), (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) şi d) se realizează cu obligaţia ca beneficiarul suprafeţei scoase definitiv din circuitul agricol al pajiştilor permanente situate în extravilan să recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol. Aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol fără obligaţia de recuperare se face până la echivalarea suprafeţei de pajişti din România cu suprafaţa prevăzută la art. 4 alin. (1). Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau naţional, după caz, sub cea prevăzută la art. 4 alin. (1).

(41) Fac excepţie de la obligaţia prevăzută la alin. (4) obiectivele de interes public local aprobate prin hotărâre a consiliului local.

(5) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. b) se realizează cu obligaţia ca beneficiarul pajiştilor permanente situate în extravilan, scoase definitiv din circuitul agricol, să recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean său naţional să nu scadă, după caz.

..................................................................................................................

(7) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişti situate în extravilanul localităţilor pentru realizarea obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (3) se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.”

4. La articolul 5, alineatele (9)-(11) se abrogă.

5. După articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 51-53, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente pentru amplasarea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (3) se aprobă după cum urmează:

a) prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru terenurile în suprafaţă de până la 100 ha inclusiv, cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:

b) prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole cu suprafaţa de peste 100 ha, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Direcţiile pentru agricultură judeţene transmit, lunar, către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situaţia centralizată la nivelul judeţului privind suprafaţa ocupată cu pajişti permanente situate în extravilan.

(3) Beneficiarii aprobării scoaterii din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente sunt obligaţi să înregistreze decizia de aprobare la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, în vederea înregistrării în registrul agricol.

Art. 52. - (1) Introducerea în intravilanul localităţilor a pajiştilor permanente se face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor permanente situate în intravilan se face în baza autorizaţiei de construire şi cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (4) şi (5) şi a obligaţiei unităţii administrativ-teritoriale privind menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel local, judeţean sau naţional, astfel cum a fost înregistrată la data de 1 ianuarie 2007.

(3) Recuperarea din terenurile neproductive a suprafeţei egale cu cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol se face până la data emiterii autorizaţiei de construire.

(4) Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a actualiza registrul agricol cu suprafeţele având categoria de pajişti permanente, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2), şi de a transmite situaţia privind suprafaţa ocupată cu pajişti permanente către direcţiile pentru agricultură judeţene aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

(5) în vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (1), direcţiile pentru agricultură judeţene comunică situaţia centralizată privind suprafaţa ocupată cu pajişti permanente situate în intravilan la nivelul judeţului către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 53. - (1) Schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor permanente, astfel cum a fost înregistrată la data de 1 ianuarie 2007, în alte categorii de folosinţă este interzisă.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) terenurile ocupate cu pajişti permanente care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total ori parţial capacitatea de producţie, terenurile pe care se vor executa lucrări de ameliorare şi amenajare potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum şi terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Pentru terenurile ocupate cu pajişti permanente prevăzute la alin. (2), aprobarea schimbării categoriei de folosinţă se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Beneficiarii aprobării schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor ocupate cu pajişti permanente sunt obligaţi să înregistreze decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, în vederea înregistrării în registrul agricol.

(5) După înregistrarea deciziei de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă în registrul agricol, beneficiarii au obligaţia să solicite actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară competent pentru imobilele înregistrate în sistem informatic integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de 30 de zile în decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă se va menţiona identificatorul unic al imobilului din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.”

6. La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Determinarea amplasamentului amenajamentului pastoral pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe blocuri fizice se stabileşte pe baza datelor geo referenţiate la nivel naţional, furnizate de instituţiile deţinătoare.”

7. La articolul 6, alineatul (21) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(21) Fondurile necesare pentru realizarea a menajamentelor pastorale ale suprafeţelor de pajişti permanente se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu excepţia lucrărilor pentru identificarea, delimitarea, determinarea caracteristicilor dendrometrice şi a soluţiilor de gospodărire a arboretelor şi a vegetaţiei forestiere aflate pe pajişti, care se finanţează de utilizatori, conform procedurii care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

8. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor, membri ai colectivităţii locale sau care au sediul social pe teritoriul localităţii respective, încheie contracte de închiriere prin atribuire directă, În condiţiile prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani. Suprafeţele de pajişti rămase nealocate se atribuie în condiţiile prevederilor alin. (1) crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor.”

9. La articolul 9, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

„(21) Asociaţiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localităţii respective cu care se încheie contracte de închiriere prin atribuire directă trebuie să fie legal constituite cu cel puţin un an înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului.

(22) Asociaţiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localităţii respective care solicită încheierea de contracte de închiriere pentru pajiştile aflate în domeniul privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor depun un tabel cu membrii asociaţiei, crescătorii locali de animale având un număr de animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor care asigură încărcătura minimă, conform prevederilor art. 10 alin. (1).”

10. La articolul 9, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Consiliile locale au obligaţia să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiştile permanente aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către specialiştii din cadrul primăriilor, al direcţiilor judeţene pentru agricultură sau de către specialiştii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, după caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.”

11. La articolul 9, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

„(10) Specialiştii cu atribuţii pentru întocmirea amenajamentelor pastorale prevăzuţi la alin. (9) se vor constitui în grup de lucru prin ordin al prefectului. Nominalizarea membrilor grupului de lucru se face prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, şi a primarului.”

12. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) în vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2019 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral.”

13. La articolul 14 alineatul (1), după litera j) se introduc patru noi litere, literele k)-n), cu următorul cuprins:

„k) neiniţierea procedurii de concesionare/închiriere a pajiştilor până la data de 1 martie a fiecărui an;

l) neverificarea respectării încărcăturii optime de animale/ha/an, în vederea stabilirii disponibilului de pajişti ce pot face obiectul concesionării/închirierii;

m) neîndeplinirea atribuţiilor cu privire la elaborarea şi realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafeţelor de pajişti permanente;

n) neaplicarea amenajamentului pastoral în condiţiile prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.”

14. La articolul 14 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. a), d), e) şi n);”.

15. La articolul 14 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru faptele prevăzute la lit. k), l) şi m).”

16. La articolul 20, după punctul 2 se introduc şase noi puncte, punctele 21-26, cu următorul cuprins:

„21. La articolul 92, literele c) şi f) a ie alineatului (2) şi alineatul (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«c) care servesc activităţilor agricole şi/sau serviciilor conexe, precum: depozite de îngrăşăminte minerale ori naturale, construcţii de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, şoproane, silozuri pentru depozitarea şi conservarea seminţelor de consum, inclusiv spaţiile administrative aferente acestora, platformele şi spaţiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadniţe şi ciupercării, adăposturi de animale;

..................................................................................................................

f) specifice acvaculturii, cu infrastructura şi utilităţile necesare, inclusiv amenajări piscicole/amenajări prin extragere de agregate minerale pe terenuri agricole situate în extravilan;

..................................................................................................................

 (6) Prin excepţie de la alin. (5) nu se datorează tarifele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 pentru:

a) amplasarea construcţiilor care servesc activităţilor agricole, anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

b) în cazul perimetrelor agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucţie.»

22. La articolul 92, alineatele (10)-(12) se abrogă.

23. După articolul 92 se Introduce un nou articol, articolul 92*, cu următorul cuprins:

«Art. 921. - (1) Introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu plata tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, calculat conform anexei nr. 1.

(2) Prin excepţie de la alin. (1) tariful nu se plăteşte pentru introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale:

a) a terenurilor agricole din extravilan ai căror beneficiari sunt autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, prin Planul urbanistic general/Planul urbanistic zonal;

b) a terenurilor agricole din extravilan în vederea amplasării construcţiilor care servesc activităţilor şi/sau serviciilor conexe, obiectivelor de investiţii realizate din fonduri europene, din domeniul agriculturii şi/ori industriei alimentare, anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

c) a perimetrelor agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucţie.

(3) Plata tarifului prevăzut la alin. (1) se face în baza notei de calcul emise de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi a documentaţiei necesare pentru obţinerea avizului prealabil privind clasa de calitate, emis de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.»

24. La articolul 93, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Perioada aprobată la alin. (1) pentru scoaterea temporară din circuitul agricol se poate prelungi cu încă 2 ani din motive temeinic justificate de către beneficiari, cu plata tarifului prevăzut la alin. (1).»

25. La articolul 931, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Prin excepţie, tariful achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar se restituie, fără dobândă, în următoarele cazuri:

a) autorităţile competente nu au emis decizia pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol;

b) autorităţile competente nu au emis avizul prealabil privind clasa de calitate;

c) autorităţile competente nu au adoptat hotărârea de aprobare a introducerii terenului în intravilan sau nu au emis autorizaţia de construire, cu obligaţia redării terenului în circuitul agricol;

d) Guvernul nu a adoptat hotărârea privind scoaterea din circuitul agricol.»

26. La articolul 94, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 94. - Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan pentru amplasarea construcţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) se aprobă după cum urmează:».”

17. La articolul 20, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

„31. La articolul 111, litera j) a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«j) înfiinţarea culturilor energetice nonagricole, pe terenurile arabile situate în extravilan, fără respectarea prevederilor art. 92 alin. (4).»“

Art. II. - La articolul II din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 2 iulie 2014, cu modificările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) pe terenurile ocupate cu pajişti permanente exceptate sau cărora nu li se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se face în condiţiile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,” Art. III. - Procedurile iniţiate înaintea intrării în vigoare a prezentei legi se finalizează conform legislaţiei în vigoare la data înregistrării cererilor.

Art. IV. - (1) Procedura privind emiterea şi eliberarea avizelor necesare introducerii în intravilan a terenurilor agricole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Procedura privind recuperarea din terenurile neproductive a suprafeţei egale cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol având categoria de pajişti permanente se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Procedura privind scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor permanente se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. V. - (1) Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale cărora li s-a schimbat categoria de folosinţă, dar nu a fost actualizată în registrul agricol, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, se poate solicita schimbarea categoriei de folosinţă a acestora, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(2) Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale, înregistrate ca pajişti permanente la data de 1 ianuarie 2007 şi cărora li s-a schimbat categoria de folosinţă, dar nu a fost actualizată în registrul agricol, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, se poate solicita schimbarea categoriei de folosinţă a acestora cu respectarea obligaţiei ca beneficiarul să recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea solicitată a fi aprobată.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2018.

Nr. 44.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2018.

Nr. 64.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

 

LEGE

privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2018.

Nr. 45.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2018.

Nr. 65.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului Sesiunii a IX-a a împuterniciţilor, semnat la Negreşti-Oaş, România, la 12 octombrie 2017, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997

 

Având în vedere prevederile art. 16 paragraful 7 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 16/1999,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din

Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul Sesiunii a IX-a a împuterniciţilor, semnat la Negreşti-Oaş, România, la 12 octombrie 2017, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 16/1999.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2018.

Nr. 4.

 

PROTOCOLUL

Sesiunii a IX-a a împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997

 

12 octombrie 2017

Negreşti-Oaş

2017, România

În conformitate cu prevederile art. 16 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la 30 septembrie 1997 la Galaţi, în perioada 11-12 octombrie 2017, la Negreşti-Oaş, a avut loc Sesiunea a IX-a a împuterniciţilor părţilor.

La lucrările Sesiunii au participat:

 

- din partea romana:

Adriana Petcu

- împuternicitul Guvernului

Nicolae Bărbieru

- locţiitorul împuternicitului;

Carmen Neagu

- secretarul împuternicitului;

Sorin Rîndaşu-Beuran

- coordonatorul Grupei de lucru pentru Tisa;

Cristian Ban

- coordonatorul Grupei de lucru pentru Siret şi Prut;

Dragoş Cazan

- coordonatorul Grupei de lucru pentru fluviul Dunărea;

Simona Olimpia Negru

- expert;

Cristian Ciulbea

- expert;

Bogdan Neciu

- expert;

Radu Fărcaş

- expert;

Ludmila Toncia

- expert, asigură traducerea;

- din partea ucraineană:

 

Mykhailo Khoriev

- împuternicitul Guvernului;

Nadiia Bilous

- secretarul împuternicitului;

Andrei Kavulea

- coordonatorul Grupei de lucru pentru Siret şi Prut;

Olga Lasiuc

- expert;

Maryna Skral

- expert;

Eduard Osisky

- expert;

Bojik Tetiana

- expert, asigură traducerea.

 

Părţile au convenit următoarea ordine de zi:

1. Informarea împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a VII l-a a împuterniciţilor (2 noiembrie 2012, Ujgorod, Ucraina);

2. Stadiul aplicării regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice;

3. Analiza regulamentelor actualizate în cadrul colaborării bilaterale;

4. Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fii proiectate;

5. Aprobarea Programului de lucru pe anul 2018 pentru aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental româno-ucrainean privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră;

6. Stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de-a X-a Sesiune a împuterniciţilor;

7. Diverse.

La punctul 1

Informarea împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a VIII-a a împuterniciţilor (2 noiembrie 2012, Ujgorod, Ucraina)

1.1. Împuterniciţii s-au informat reciproc asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Hotărârile celei de-a VIII-a Sesiuni (2 noiembrie 2012, Ujgorod, Ucraina) şi au constatat următoarele:

În perioada de la Sesiunea a VIII-a şi până la Sesiunea a IX-a au avut loc întâlniri ale locţiitorilor împuterniciţilor, secretarilor împuterniciţilor, grupelor de lucru şi de experţi pentru examinarea problemelor de interes comun în sectorul de frontieră a fluviului Dunărea, râurilor Tisa, Siret şi Prut.

Coordonatorii celor trei grupe de lucru au prezentat succint rezultatele colaborării, aşa cum au fost consemnate în procesele-verbale ale acestora.

1.2. Împuterniciţii guvernelor convin ca programele de lucru anuale să cuprindă un număr de întâlniri care să conducă la realizarea sarcinilor ce revin părţilor, conform celor prevăzute în protocoalele sesiunilor. Împuterniciţii convin asupra obligativităţii realizării întâlnirilor grupelor de lucru. Locţiitorii împuterniciţilor vor urmări realizarea programelor anuale de lucru. Cu scopul eficientizării lucrărilor grupelor de lucru şi ale experţilor, părţile, prin grija secretarilor împuterniciţilor, îşi vor transmite reciproc, prin e-mail, anterior desfăşurării întâlnirilor, punctele de vedere asupra temelor care urmează să fie analizate şi discutate la întâlnire.

1.3. La întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor (5-7 noiembrie 2013, localitatea Ismail, Ucraina), regulamentele de colaborare au fost revizuite şi reactualizate, cu excepţiile consemnate.

1.4. La întâlnirea experţilor (24 iulie 2013, localitatea Solotvino, Ucraina), privind armonizarea modelului digital al terenului, părţile s-au informat reciproc asupra formatului materialelor disponibile în vederea schimbului.

Părţile au convenit că sistemul de coordonate şi sistemul altimetric sunt după cum urmează:

- sistemul de coordonate - sistem de coordonate WGS 84;

- sistem altimetric EGM 96.

Formatul datelor care se vor schimba:

- modelul digital al terenului - format text XYZ;

- liniile caracteristice ale terenului în fişier SHP, format ArcGIS;

- ortofotoplanuri-geo TIFF.

Zona pe care se va face schimbul de date va fi stabilită în urma suprapunerii contururilor modelelor digitale ale terenului ale celor două părţi alegându-se zona maximă rezultată, care va acoperi cel puţin zona inundabilă la debitul probabilitatea de depăşire de 1%.

La următoarea întâlnire a experţilor din data de 22 octombrie 2013, la Sighetu Marmaţiei, România, părţile au făcut schimb de date privind modelul digital al terenului (puncte, linii caracteristice) şi ortofotoplan pentru o zonă de test (zona Podului Sighet-Solotvino) în vederea stabilirii detaliilor tehnice pentru efectuarea schimbului pentru întreaga lungime a sectorului comun al râului Tisa.

1.5. Partea română a organizat o întâlnire în data de 18.02.2013, la Bucureşti, România, a specialiştilor din cadrul instituţiilor implicate cu privire la trecerea frontierei de stat în baza permisului de trecere a frontierei, în conformitate cu art. 14 din Acord. În cadrul acestei întâlniri s-a stabilit că de la momentul semnării Acordului, în anul 1997, şi până în prezent legislaţia naţională a suferit multiple modificări, astfel încât, în prezent, nu mai există cadrul legal de emitere/eliberare a acestora.

1.6. În data de 24 mai 2013 la Suceava, România, a avut loc întâlnirea grupului de experţi din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi, 1997, pentru stabilirea situaţiei exacte din teren privind râul Suceava pe sectorul comun de frontieră.

La punctul 2

Stadiul aplicării regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice

Împuterniciţii au analizat modul de aplicare a regulamentelor în vigoare:

- Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă şi de apele interne;

- Regulamentul privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina;

- Regulamentul privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră;

- Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita.

Procesele-verbale ale întâlnirilor grupelor de lucru şi de experţi la care au fost discutate probleme legate de aplicarea acestora, de la ultima sesiune până în prezent, sunt prezentate în anexele nr. 1a (RO) şi nr. 1b (UA) la prezentul protocol.

La solicitarea părţii ucrainene au avut ioc următoarele întâlniri extraordinare:

- în datele de 27 august 2014 şi 17 aprilie 2015, la Sighetu Marmaţiei. România, au avut loc verificări în teren ale derulării lucrărilor din cadrul Proiectului părţii române „îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa SF 254 - SF 319, judeţul Maramureş”.

- în data de 26 februarie 2015, la Siret, România, au fost efectuate o vizită în teren şi schimb de experienţă privind construcţia instalaţiei de măsurare cu cărucior funicular de la Postul hidrometric Siret. În cadrul întâlnirii a fost prezentată staţia hidrometrică automată instalată prin proiectul DESWAT.

- în data de 20 decembrie 2016, la Sighetu Marmaţiei, România, a avut loc întâlnirea coordonatorilor Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, cu privire la obiectivul de investiţii „Pod peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei”. După analiza măsurătorilor comune topogeodezice şi a consultărilor reciproce, proiectul corectat a fost agreat.

2.1 Referitor la aplicarea Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă şi de apele interne, împuterniciţii constată:

În intervalul 2013-2016 pe tronsonul comun al râurilor Tisa, Prut, Siret şi fluviul Dunărea nu s-au produs viituri semnificative de amploarea celor ce au avut loc în noiembrie 1998, martie 2001 şi iulie 2008.

La depăşirea cotelor de apărare înregistrate la staţiile hidrometrice cuprinse în Regulament, au fost emise şi transmise, prin e-mail avertizări hidrologice.

În intervalul 2013-2016, anual, au avut loc verificări în teren ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele maluri, pe tronsonul comun al râului Tisa, ale râurilor Prut şi Siret şi al fluviului Dunărea, cu excepţia anului 2016, pentru fluviul Dunărea.

- Pentru râul Tisa

Pentru îndeplinirea celor cuprinse în Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse pe cursurile de apă şi pe apele interne au avut loc întâlniri ale experţilor şi coordonatorilor Grupului de lucru al celor două părţi, conform programelor de lucru anuale.

A fost întocmit tabelul centralizator cu ultimele valori ale debitelor cu probabilităţi de depăşire de 1%, 5% şi 10%, aferente râului Tisa. În urma analizei datelor s-a constatat că există diferenţe substanţiale între valorile stabilite de fiecare parte pentru fiecare secţiune. Părţile au fost de acord că, în acest context, nu se pot stabili valori acceptate de ambele părţi.

Aferent râului Tisa, lucrările din proiectul „îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa BF 254 - BF 319, judeţul Maramureş” au fost executate în cursul anului 2015. Etapa a I l-a a acestui proiect, care cuprinde reabilitarea consolidării de mal la SF 258-SF 259 s-a finalizat în primul semestru al anului 2017.

Referitor la unele dintre documentaţiile înaintate spre concordare, părţile constată următoarele:

1. Documentaţia privind „Construcţia pe zona de frontieră a râului Tisa SF 279-275, la Câmpulung la Tisa”:

- partea ucraineană constată că lucrarea de consolidare din zona SF 276, C22, a fost construită de partea română fără concordare;

- partea română susţine că lucrările de consolidare din zona SF 276, obiect C22, au fost realizate conform documentaţiei tehnice transmise, fără impact asupra regimului hidrologic şi fără caracter activ asupra albiei minore.

2. Documentaţie privind „Construcţia pe zona de frontieră a râului Tisa SF 262-254, obiectul Teceu Mic BF 258-259”:

- partea ucraineană constată că lucrarea obiect Teceu Mic intre SF 258-259 a fost construită de partea română fără concordare;

- partea română susţine că lucrarea de construcţie pe zona de frontieră a râului Tisa, obiectul Teceu Mic, BF 258-259, este realizată conform documentaţiei tehnice transmise şi se află amplasată în spatele liniei vechi de consolidare construite în anul 1978.

Împuterniciţii convin asupra organizării în primul semestru al anului 2018 a unei întâlniri de lucru la nivel de experţi ai Grupei de lucru şi reprezentanţi ai organelor competente ale celor două părţi sub conducerea coordonatorilor, în scopul:

- discutarea „Schemei complexe de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean”, transmisa de partea ucraineană, ţinând cont de modificările hidrologice, lucrările realizate în perioada 2010-2017, schimbul de corespondenţă pe această temă, în vederea actualizării datelor şi analizării posibilităţii aprobării acestei scheme în viitor.

De asemenea, se vor stabili acţiunile viitoare de urmat pentru realizarea de proiecte comune.

În prezent nu sunt în curs de derulare proiecte şi alte lucrări pe râul Tisa.

Lista proiectelor transmise şi concordate de către organele teritoriale de gospodărire a apelor ale celor două părţi constituie anexele nr. 6a (RO) şi nr. 6b (UA) la prezentul protocol.

Pe parcursul anului 2017, partea ucraineană a transmis proiectul „Decolmatare râu Tisa şi râu Kisviz, comuna Luh, raion Rahiv”, iar partea română a transmis proiectul „Apărare de mal râu Tisa - Lunca la Tisa, SF 309-310, judeţul Maramureş”.

Proiectele au fost analizate de experţii Grupului de lucru şi aprobate în prezenta sesiune, conform adreselor transmise între părţi.

Partea română informează că în urma verificărilor efectuate pe teren în data de 9 august 2017 de reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Sighetu Marmaţiei a fost constatată executarea fără nicio aprobare, pe malul drept ucrainean al râului Tisa, a unui nou epiu, între SF 282-283. Aceste epiuri trebuie desfiinţate.

Partea ucraineană a informat prin Adresa nr. 01-09/1.210 din data de 4.10.2017 (răspuns la Adresa părţii române nr. 1.643/SR/22.08.2017) că acest caz este în investigare la organele judiciare şi, de asemenea, va informa partea română periodic privind derularea investigării şi hotărârile adoptate de organele competente din Ucraina, cu transmiterea copiilor după documentele oficiale.

Partea ucraineană se adresează cu rugămintea ca partea română să execute lucrări de decolmatare în zona SF 282- 283, pentru a micşora presiunea pe malului drept al râului Tisa.

Partea română va analiza solicitarea şi va informa despre

hotărârea luată.

Partea română se adresează cu rugămintea ca partea ucraineană să urgenteze realizarea lucrărilor de decolmatare a râului Tisa, în zona Crăciuneşti, SF 304-305.

Partea ucraineană va analiza solicitarea şi va informa despre hotărârea luată.

- Pentru râurile Prut şi Siret

Părţile au analizat îndeplinirea regulamentului în vigoare, în cadrul întâlnirilor desfăşurate pe parcursul celor patru ani, după cum urmează:

15-17 octombrie 2013 - verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Siret, pe teritoriul României. Experţii grupei de lucru au efectuat în comun examinarea stării lucrărilor hidrotehnice şi a măsurilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor în zona de frontieră - lacul de acumulare Rogojeşti;

12-14 noiembrie 2013 - verificarea anuală obligatorie a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, pe teritoriul Ucrainei

Râul Siret

- consolidare mal drept în zona Cerepkivca;

- consolidare mal stâng în zona Cerepkivca;

- consolidare de mal stâng şi dig de apărare în zona Iordăneşti.

Râul Prut

- consolidare mal stâng la Tărăsăuţi (Tarasivţi) - zona SF 906;

- sector decolmatat la Draniţa (SF 916);

- sector decolmatat la Mămăliga (SF 920-921).

3-5 decembrie 2013 - verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Prut, pe teritoriul României

- a fost verificată consolidarea de mal a râului Prut din zona Oroftiana, lucrare în stare bună;

- a fost vizitată staţia hidrologică automată Oroftiana instalată în anul 2013 în cadrul proiectului DESWAT.

8 decembrie 2014 - verificarea anuală obligatorie a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, pe teritoriul României:

Râul Siret

- au fost verificate în teren lucrările de decolmatare şi regularizare a cursului de apă prin excavare de balast, care se desfăşoară pe sectorul de frontieră - acumularea Rogojeşti;

- lucrările de refacere a infrastructurii staţiei hidrometrice Siret, care constau dintr-o instalaţie pentru cărucior bifilar şi apărările de mal aferente;

- a fost vizitată staţia de sortare agregate minerale a S.C. CONTRANSCOM Rădăuţi, care deţine perimetrul Văşcăuţi-frontieră.

Lucrările de decolmatare şi regularizare se desfăşurau conform documentaţiei tehnice concordate.

Râul Prut

- a fost verificată în teren lucrarea consolidare mal la Oroftiana;

- au fost vizitate în teren postul pluviometric automat Suharău şi staţia hidrometrică automată de la Oroftiana;

- a fost prezentată de către partea română amenajarea hidrotehnică Acumulare Mileanca.

9-10 decembrie 2014 - verificarea anuală obligatorie a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, pe teritoriul Ucrainei

Râul Siret

- au fost verificate în teren lucrările de la Cerepkivka, Iordăneşti şi Camenca.

Râul Prut

- au fost verificate în teren lucrările de la Mămăliga, Costiceani, Vancicăuţi şi Tărăsăuţi.

13-15 octombrie 2015 - verificarea în comun a lucrărilor hidrotehnice pentru apărarea împotriva inundaţiilor pe teritoriul ucrainean a râurilor Prut şi Siret, după cum urmează:

Râul Siret

- lucrarea de consolidare mal stâng, amonte la circa 900 metri de frontieră în zona comunei Tereblecea, a fost distrusă în urma inundaţiilor din 2008-2010. Lucrarea nu este refăcută, eroziunea nu mai înaintează, malul s-a stabilizat şi este consolidat natural cu vegetaţie arborescentă spontană la bază;

- lucrarea de consolidare mal drept, zonă aval pod Cerepkivca, şi consolidare mal stâng în zona pod Cerepkivca;

- pe pila mal drept a podului este montat un post hidrometric de nivel în zona Cerepkivca pentru transmiterea automată a datelor la dispeceratul Direcţiei de Bazin a Resurselor de Apă Nistru-Prut, care este în testare.

Râul Prut

- Staţia hidrometrică automată Cernăuţi pentru măsurători de debite;

- consolidare mal stâng la Tărăsăuţi (Tarasivţi);

- în sectoarele Vancicăuţi (Vancichivţi) şi Mămăliga partea ucraineană a arătat că sunt prevăzute lucrări de regularizare a albiei;

- pentru sectorul Vancicăuţi (Vancichivţi) documentaţia a fost concordată între cele două părţi, pentru sectorul Mămăliga lucrările de regularizare nu au fost efectuate.

8 decembrie 2015 - experţii au verificat în comun lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe teritoriul României:

Râul Siret

- sectorul de frontieră - pod Siret şi decolmatare r. Molniţa.

Râul Prut

- consolidare de mal drept Oroftiana I şi Oroftiana II;

- consolidare de mal Baranca II şi III, inclusiv balastiera Potcoava.

22-24 noiembrie 2016 - întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râurilor Siret şi Prut.

Experţii au verificat în comun lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe teritoriul Ucrainei şi au constatat:

pe râul Prut

- În zona Vancicăuţi SF 911-912 - sunt prevăzute lucrări de regularizare care încă nu au fost demarate;

- în zona Vancicăuţi SF 910, zona Tărăsăuţi SF 907-908 şi zona Costiceană SF 914-915 - în prezent lucrările de regularizare sunt în derulare;

- consolidare de mal din zona Tărăsăuţi, raionul Novosuliţa.

Partea ucraineană a solicitat părţii române realizarea unor

lucrări de decolmatare pe malul drept al râului Prut la cca 600 m amonte de SF 910 Baranca. Partea română a înaintat trei documentaţii aferente sectorului Baranca pentru efectuarea lucrărilor de decolmatare, care au fost concordate de partea ucraineană;

pe râul Siret

- lucrările de apărare din zona Tereblecea au fost afectate pe o lungime de cca 200 m, în urma inundaţiilor din 2010, şi nu au fost încă refăcute. Se va asigura supravegherea permanentă în caz de ape mari;

- consolidare de mal la Cerepchivka şi staţia hidrometrică automată instalată pe pila podului;

- consolidare de mal la Kamenka şi staţia hidrometrică automată instalată pe pila podului;

- îndiguirea şi consolidarea de mal la Iordăneşti vor fi finalizate în funcţie de obţinerea finanţării.

Experţii au vizitat Postul hidrometric automat de la Tărăsăuţi şi Postul hidrometric automat de la Storojineţ care au fost instalate prin proiectul „Prevenirea şi protecţia la inundaţii în bazinele superioare ale râurilor Prut şi Siret, prin implementarea unui sistem modem de monitorizare cu stafii automate - EAST AVERT” MIS ETC 966.

13-14 decembrie 2016 - experţii au verificat în comun lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe teritoriul României:

pe râul Prut

- consolidare de mal Baranca II SF 912-913;

- consolidare de mal Oroftiana I SF 905-906;

- Staţia hidrometrică automată Oroftiana;

- balastierele Baranca II şi Baranca V - SF 912, documentaţiile au fost concordate;

pe râul Siret

- acumularea Rogojeşti şi staţiile de pompare SP1, SP2 şi SP3;

- Staţia hidrometrică automată Siret.

Concluzia verificărilor este că lucrările sunt în stare bună şi corespund scopului pentru care au fost realizate.

Situaţia volumelor de agregate minerale concordate şi exploatate de către partea română şi partea ucraineană pe râurile Prut şi Siret în intervalul 2013-2016 vor constitui anexele nr. 3a (RO) şi nr. 3b (UA) la prezentul protocol.

- Pentru fluviul Dunărea

Pentru îndeplinirea celor prevăzute în Regulamentul de colaborare au fost efectuate verificări ale lucrărilor cu rol de apărare astfel:

20 octombrie 2011, teritoriul României, sector Grindu-Isaccea

- digul de apărare Grindu-Ciulineţ;

- lucrările de reabilitare pe digul Ciulineţ-Isaccea sunt în curs de execuţie, conform proiectului concordat între părţi.

21 noiembrie 2012, pe teritoriul Ucrainei, sector Reni-Chilia

- digul de apărare Reni-Orlovca, reabilitat după apele mari din anul 2010;

- consolidarea de mal amplasată pe sectorul braţului Chilia - km 97;

- lucrările hidrotehnice pe sectorul Ismail-Chilia.

6 noiembrie 2013, pe teritoriul Ucrainei, sector Reni-Ismail

- digul de apărare Reni-Orlovka, reabilitat după apele mari din 2010;

- consolidare de mal şi dig de apărare a oraşului Ismail km 97;

- lucrările hidrotehnice de pe sectorul Ismail-Chilia.

17 octombrie 2014, pe teritoriul României, sector Isaccea-Ciulineţ

- experţii au efectuat schimburi de date şi informaţii cu privire la starea tehnică a lucrărilor;

- partea română a informat că lucrările de investiţii aflate în curs de realizare nu au continuat în anul 2014 din lipsa fondurilor financiare.

17 decembrie 2015, pe teritoriul Ucrainei, sector Reni-Chilia

- experţii au efectuat schimb de date şi informaţii cu privire la starea tehnică a lucrărilor şi a stadiului de întreţinere a acestora.

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe Dunărea navigabilă şi braţul Chilia de pe teritoriul României şi Ucrainei sunt în stare bună de funcţionare şi corespund rolului pentru care au fost construite.

Partea română anual a informat partea ucraineană despre activităţile de dragaje efectuate pe Dunărea navigabilă în perioada 2011-2015. Partea ucraineană a informat că pe teritoriul său nu s-au efectuat lucrări de dragaje în această perioadă.

2.2 Referitor la aplicarea Regulamentului privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina, împuterniciţii constată:

- Pentru râul Tisa

Pentru îndeplinirea celor prevăzute în Regulamentul referitor la schimbul de date meteorologice şi hidrologice au avut loc următoarele întâlniri unde s-au analizat materialele şi caracteristicile viiturilor selectate pe perioada celor 4 ani dintre cele două sesiuni.

Pe agenda de zi a acestor întâlniri au fost analizate: schimbul operativ de date pentru anul anterior; schimbul anual de date atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic; materialul privind formarea şi propagarea celor două unde de viitură, selectate pentru anul anterior, de comun acord de către organele teritoriale de specialitate; stabilirea programului de măsurători de debite pentru anul următor.

Părţile au efectuat măsurătorile de debite în conformitate cu programele anuale stabilite de comun acord.

Schimbul operativ de date a fost efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 4a la Regulament.

- Pentru râurile Prut şi Siret

În conformitate cu prevederile Regulamentului în vigoare partea română a transmis zilnic datele hidrologice, prin canalul GTS Bucureşti*-Moscova-Kiev, de la staţiile hidrometrice de pe Siret şi Prut, cuprinse în telegrama HYDRA, la Kiev. S-au transmis zilnic prin e-mail, pentru Ucraina, datele hidrologice cuprinse în buletinul hidrologic, date referitoare la prognoza debitelor medii zilnice pentru următoarele 6 zile pentru râurile interioare şi pentru cursul mijlociu şi inferior al râului Prut, precum şi datele referitoare la stratul de zăpadă şi echivalentul în apă al acestuia, în perioadele cu fenomene de iarnă.

Partea ucraineană a transmis la Bucureşti, zilnic, datele hidrologice pentru staţiile hidrometrice din bazinele superioare ale Siretului şi Prutului, sub formă de telegramă HYDRA, prin canalul GTS Bucureşti-Moscova-Kiev.

În cadrul întâlnirilor anuale, partea ucraineană a predat părţii române datele hidrologice pentru fiecare an aferent perioadei 2013-2016, conform anexei 6b la Regulament - fişele-tip anuar pentru datele hidrologice anuale, de pe râurile Siret-Storojineţ şi Prut-Cernăuţi.

Părţile au efectuat măsurătorile de debit în conformitate cu programele anuale stabilite de comun acord.

Schimbul operativ de date s-a efectuat în conformitate cu prevederile Regulamentului în vigoare

La solicitarea părţii ucrainene, partea română a acceptat modificarea secţiunii de măsurători de debite de la Tarăsăuţi la Cernăuţi, unde a fost amenajată staţia automată.

- Pentru fluviul Dunărea

în perioada 2011-2015 părţile au făcut schimb de anuare hidrologice în conformitate cu prevederile Regulamentului. Partea ucraineană a inclus în anuar date privind scurgerea lichidă medie zilnică şi pentru o secţiune aval de canalul Bâstroe-Stambulul Vechi (km 10), secţiune propusă în 2010. Schimbul operativ zilnic s-a efectuat între cele două părţi în conformitate cu Regulamentul. În lunile noiembrie şi decembrie 2011 scurgerea lichidă s-a încadrat în faza de regim hidrologic deficitar.

În fiecare an părţile au efectuat în comun măsurători de debite în secţiunile de frontieră, pe fluviul Dunărea, Isaccea - mila 54; Ceatal Ismail-braţul Chilia, kilometrul 115; braţul Chilia - km 43, Periprava-braţul Chilia km 20, braţul Stambulul Vechi km 10 - aval Bâstroe. Măsurătorile de aluviuni în suspensie în secţiunile sus-menţionate au fost realizate doar de partea română.

Măsurătorile au fost efectuate de Observatorul hidrometeorologic Dunăre din Ismail şi Sistemul de Gospodărire a Apelor din Tulcea, în perioada 2011-2015, astfel:

- anul 2011 - 6 septembrie;

- anul 2012 - 9 aprilie, 12 iulie;

- anul 2013 - 29 martie, 27 iunie;

- anul 2014 - 27 mai;

- anul 2015 - 26 iunie.

Măsurătorile au fost efectuate în diferite etape ale regimului hidrologic, s-a efectuat schimbul de rezultate, în urma analizei rezultatelor măsurătorilor efectuate în comun s-a constatat că acestea au valori apropiate, în limite acceptabile.

2.3 Referitor la aplicarea Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră, împuterniciţii constată:

- Pentru râul Tisa

Pentru realizarea celor prevăzute în Regulament, s-au desfăşurat întâlnirile experţilor pentru evaluarea calităţii apelor de frontieră.

De asemenea, de două ori pe an s-au efectuat prelevările comune de probe de apă în secţiunea podului istoric Sighetu Marmaţiei-Solotvino.

În decursul anilor 2013-2016, părţile au efectuat cu regularitate prelevările comune ale probelor de apă în zona de frontieră, în secţiunile; Valea Vişeului-Dilovoe şi Teceul Mic- Teaciv, conform programului anual stabilit în comun de experţi.

Au fost desfăşurate întâlnirile anuale pentru intercompararea rezultatelor laboratoarelor şi evaluarea calităţii apei râului Tisa pentru secţiunile de control din zona de frontieră româno-ucraineană. Analiza s-a efectuat prin compararea valorilor medii a indicatorilor pentru ultimii doi ani anteriori.

Specialiştii au constatat că în perioada 2013-2016 calitatea apei pe râul Tisa a rămas neschimbată.

- Pentru râurile Prut şi Siret

Au fost organizate întâlnirile experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru râurile Siret şi Prut pentru evaluarea calităţii apelor de frontieră:

- 15-17 octombrie 2013 - pe teritoriul României;

- 17-19 iunie 2014 - pe teritoriul Ucrainei;

- 21-22 iulie 2015 - pe teritoriul României;

- 25-26 mai 2016 - pe teritoriul Ucrainei.

Conform Regulamentului, experţii ambelor părţi au efectuat prelevarea probelor de apă cu frecvenţă lunară din secţiunile de frontieră ale râurilor Prut şi Siret, în baza programelor de prelevare stabilite de comun acord între părţi. S-a efectuat lunar schimbul buletinelor de analiză a probelor de apă prelevate pentru evaluarea calităţii apei.

Determinarea indicatorilor de calitate s-a efectuat în cadrul laboratoarelor de calitatea apei Suceava, Botoşani şi Cernăuţi, fiecare parte folosind metode proprii de analiză.

În cadrul întâlnirilor au fost centralizate şi analizate datele de calitate a apelor de frontieră pentru anul anterior. Datele obţinute sunt în limitele admise.

A fost discutat şi concordat Programul anual de prelevare a probelor de apă din secţiunile de frontieră pentru anul viitor.

- Pentru fluviul Dunărea

Părţile au efectuat prelevări de probe de apă la secţiunile stabilite prin Regulament, şi anume Reni - Mm 71 şi Vilcovo - Km 20 braţ Chilia, respectiv malul stâng de către partea ucraineana şi mal stâng, mijloc şi mal drept de către partea română.

În cadrul întâlnirilor anuale părţile au făcut reciproc schimbul datelor privind calitatea apei în cele două secţiuni monitorizate şi au efectuat evaluarea calităţii apelor fluviului Dunărea pentru tronsonul comun de frontieră.

Părţile au constatat că nu s-au înregistrat diferenţe majore între rezultatele analizelor prezentate. Diferenţele înregistrate la analizele efectuate de cele două părţi se datorează metodelor şi aparaturii diferite utilizate de cele două laboratoare.

2.4. Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita - împuterniciţii constată că în perioada 2012-2016 pe râurile Tisa, Siret şi Prut şi în perioada 2011-2015 pe fluviul Dunărea nu au fost înregistrate poluări accidentale cu impact transfrontalier.

La punctul 3

Analiza regulamentelor reactualizate în cadrul colaborării bilaterale

Pentru finalizarea regulamentelor actualizate a avut loc întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor în perioada 5-7 noiembrie 2013 la Izmail, Ucraina. În cadrul întâlnirii au fost stabilite următoarele:

- Regulamentul privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina - textul şi anexele au fost revizuite şi reactualizate:

- Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne - textul şi anexele au fost revizuite, reactualizate şi convenite, cu excepţia art. 10 lit. c) şi art. 11 lit. c), la care nu au fost concordate frecvenţele de transmitere a datelor la depăşirea fazelor de apărare F II şi F III, respectiv:

- la art. 10 lit. c), partea ucraineană a informat că instituţiile competente din Ucraina nu au posibilitatea de a transmite datele hidrologice pentru râul Siret din anexele 3a şi 3b la regulament cu frecvenţă din două în două ore;

- la art. 11 lit. c), partea ucraineană a informat că instituţiile competente din Ucraina nu au posibilitatea de a transmite datele hidrologice pentru toate staţiile cuprinse în anexele 3a şi 3b la regulament cu frecvenţă din două în două ore.

- Regulamentul privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră - textul şi anexele au fost concordate, cu excepţia anexei 9 care a rămas în dezbatere.

Totodată, ca urmare a implementării Proiectului „Prevenirea şi protecţia la inundaţii în bazinele superioare ale râurilor Prut şi Siret, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - EAST AVERT” MIS ETC 966 în cadrul întâlnirilor Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră din 8-11 decembrie 2015, Bucureşti, România, şi din 22-24 noiembrie 2016, Cernăuţi, Ucraina, părţile au discutat propunerea de completare a anexelor la Regulamentul privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina”, pentru includerea în fluxul informaţional existent între părţi a datelor de la staţiile automate din bazinele superioare Siret şi Prut. Anexele suplimentare au fost agreate de experţii celor două părţi.

Experţii au discutat şi problema articolelor 10 şi 11 din propunerea de Regulament privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne (4-7.11.2013, Izmail, Ucraina) rămase neconcordate pentru râul Siret, prin perspectiva includerii în schimbul de date dintre părţi a datelor de la staţiile automate. Propunerea de reformulare agreată de experţii părţilor este următoarea:

La articolul 10

În timpul fazei a II-a de apărare, instituţiile de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său:

c) citirea şi înregistrarea nivelurilor la mirele menţionate în anexele nr. 3 a şi 3 b pentru râurile Tisa, Someş, Tur, Crasna, Prut şi Siret se vor face la interval de 4 ore (0,4,8,12,16,20). Suplimentar, pentru râul Siret se vor transmite la interval de 2 ore (0,2,4,6,8,10,12,14,16,18,20,22) datele de la staţiile automate incluse în anexele pentru râurile Siret şi Prut din „Regulamentul privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina”.

Întrucât articolul 11 se referă la toate bazinele, reformularea textului se va face cu ocazia întâlnirilor ulterioare pentru aprobarea regulamentelor, reactualizate.

Pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul celei de a VIII-a sesiuni a împuterniciţilor (1-2 noiembrie 2012, Ujgorod, Ucraina) a fost constituit un grup de experţi, care a efectuat o vizită în teren în data de 23.05.2013 pe malul stâng al râului Suceava, pe teritoriul Ucrainei. După stabilirea datelor tehnice şi evaluarea situaţiei din teren, experţii au propus introducerea datelor privind râul Suceava pe sectorul comun de frontieră în regulamentele în vigoare după cum urmează:

- Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă şi de apele interne - introducerea în anexe a listei lucrărilor hidrotehnice de pe sectorul comun de frontieră;

- Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita - introducerea râului Suceava în anexa nr. 2, respectiv:

I. Instituţii competente din România - „pentru râurile Siret şi Suceava”

II. Instituţii competente din Ucraina - „pentru râurile Siret, Prut şi Suceava”.

La punctul 4

Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate

Conţinutul şi procedura de convenire a documentaţiilor tehnice pentru lucrările care se execută în zonele de frontieră au fost transmise părţii ucrainene în cadrul întâlnirilor grupelor de lucru astfel: pentru Tisa în cadrul întâlnirii experţilor pe linie de apărare împotriva inundaţiilor din 21 octombrie 2013, Solotvino, Ucraina, din data de 22 octombrie 2013, Sighetu Marmaţiei, România; pentru râurile Prut şi Siret, în cadrul Grupei de lucru din perioada 3-5 decembrie 2013, laşi, România; pentru fluviul Dunărea, în cadrul Grupei de lucru din data de 18 septembrie 2014, Tulcea, România.

Partea ucraineană a transmis propunerea sa doar pentru râurile Prut şi Siret.

Aferent râului Siret a fost concordată documentaţia tehnico-economic㠄Apărare de mal râu Siret în zona amonte a staţiilor de măsurare a debitelor (DESWAT, WATMAN) şi staţia hidrometrică Siret, judeţul Suceava”. În prezent lucrările sunt în desfăşurare.

- Pentru râul Tisa

Documentaţiile tehnice ale celor două părţi se regăsesc în anexele nr. 6a (RO) şi nr. 6b (UA) la prezentul protocol.

La punctul 5

Aprobarea Programului de lucru pe anul 2018 pentru aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental româno-ucrainean privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră

Împuterniciţii au analizat şi au aprobat Programul de lucru pe anul 2018 pentru realizarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră [anexele nr. 2a (RO) şi nr. 2b (UA) la protocolul Sesiunii a IX-a..

La punctul 6

Locul şi data desfăşurării sesiunii urmează a fi stabilite de comun acord de către împuterniciţi

Împuterniciţii, în conformitate cu articolul 16 din Acord, au convenit ca cea de a X-a Sesiune a împuterniciţilor să aibă loc în a două parte a anului 2018, pe teritoriul Ucrainei, cu următoarea ordine de zi provizorie:

1. Informarea împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a IX-a a împuterniciţilor (12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş, România);

2. Stadiul aplicării regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice;

3. Analiza şi aprobarea regulamentelor actualizate în cadrul colaborării bilaterale;

4. Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate;

5. Aprobarea Programului de lucru pe anul 2019 pentru aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental româno-ucrainean privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră;

6. Stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de-a XI-a Sesiune a împuterniciţilor;

7. Diverse.

La punctul 7

Diverse

7.1. Informaţiile referitoare la exploatările de balast excavat în perioada 2013-2016 pe râul Tisa, râul Prut şi râul Siret sunt prezentate în anexele nr. 3a (RO), nr. 3b (UA), nr. 4a (RO), nr. 4b (UA) la Protocolul Sesiunii a IX-a. Volumele şi perimetrele de exploatare se stabilesc anual de către organizaţiile de gospodărire a apelor; exploatarea acestora se va face pe bază de documentaţii convenite între părţi.

7.2 Părţile se informează reciproc despre aplicarea unor proiecte comune din domeniul apelor, finanţate în cadrul programelor europene de colaborare transfrontalieră.

- Proiectul „Prevenirea şi protecţia la inundaţii în bazinele superioare ale râurilor Prut şi Siret, prin implementarea unui sistem modem de monitorizare cu staţii automate - EAST AVERT” MIS ETC 966, care se încadrează între proiectele de anvergură din cadrul Programului operaţional comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, pentru care perioada de implementare a fost prelungită până la sfârşitul anului 2017.

- Proiectul „Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management a bazinelor hidrografice şi a planurilor de prevenirea riscului la inundaţii pentru îmbunătăţirea stării apelor în Bazinul Tisei” - JOINTISZA, finanţat prin Programul Interreg V-B al Uniunii Europene, care este în curs de implementare.

- Proiectul „Modernizarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale în zona transfrontalieră România-Ucraina” este pe lista de rezervă pentru finanţare prin Programul operaţional comun România-Ucraina 2014-2020.

- Proiectul „Managementul sustenabil al resurselor naturale în interfluviile râurilor Tisa şi Tur (Sistem de ameliorare Batard)” - HU-SK-RO-UA0901/040 din cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina ENPI, a fost finalizat în anul 2015,

- Colaborarea în cadrul proiectului „Managementul integrat durabil al Coridoarelor râurilor internaţionale din ţările sud-est europene (SEE RIVER)”, finanţat prin Programul sud-est european, s-a desfăşurat cu sprijinul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi al Agenţiei de Stat a Resurselor de Apă din Ucraina - Direcţia de bazin a resurselor de apă Nistru-Prut, proiect finalizat în anul 2016.

7.3 Partea ucraineană, la iniţiativa Ungariei, propune părţii române să analizeze posibilitatea organizării unei întâlniri trilaterale România-Ucraina-Ungaria, având ca temă schimbul comun de date hidrometeorologice în bazinul Tisa. Partea română a luat act de această propunere şi va comunica punctul de vedere către partea ucraineană, după consultarea Ministerului Afacerilor Externe din România.

7.4. Partea ucraineană, la iniţiativa Republicii Moldova, propune părţii române să analizeze posibilitatea organizării unei întâlniri trilaterale România-Ucraina-Moldova, având ca temă elaborarea şi realizarea în comun a unor proiecte aferente bazinelor Dunăre, Prut, Siret. Partea română a luat act de această propunere şi va comunica punctul de vedere către partea ucraineană, după consultarea Ministerului Afacerilor Externe din România.

Ca rezultat al lucrărilor celei de a IX-a Sesiuni, împuterniciţii au hotărât:

1. Aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor secretarilor împuterniciţilor, grupelor de lucru şi experţilor pentru examinarea problemelor de interes comun în sectorul de frontieră al râurilor Tisa, Prut şi Siret şi fluviului Dunărea [anexele nr. 1a (RO) şi nr. 1 b (UA) la Protocolul Sesiunii a IX-a.

2. Aprobă Programul de lucru pe anul 2018 [anexele nr. 2a (RO) şi nr. 2b (UA) la Protocolul Sesiunii a IX-a].

3. Locţiitorii împuterniciţilor se vor ocupa pentru desfăşurarea activităţii în vederea finalizării regulamentelor actualizate şi a anexelor, ţinând cont inclusiv de staţiile hidrometrice automate realizate în cadrul proiectului „EAST AVERT” MIS ETC 966 şi le vor prezenta pentru_a fi aprobate în cadrul celei de-a X-a Sesiuni a împuterniciţilor. În scopul finalizării regulamentelor se va organiza în perioada mai-iunie 2018 o întâlnire la nivelul locţiitorilor împuterniciţilor, secretarilor împuterniciţilor, coordonatorilor grupelor de lucru şi al reprezentanţilor instituţiilor abilitate din ambele părţi.

4. Organizarea, în primul semestru al anului 2018, a unei întâlniri de lucru la nivelul experţilor Grupei de lucru pe râul Tisa şi reprezentanţii organelor competente ale celor două părţi sub conducerea coordonatorilor cu scopul:

- discutarea „Schemei complexe de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean”, transmisă de partea ucraineană, ţinând cont de modificările hidrologice, lucrările realizate în perioada 2010-2017, schimbul de corespondenţă pe această temă dintre părţi, în vederea actualizării datelor şi analizării posibilităţii aprobării acestei scheme în viitor.

De asemenea, se vor stabili acţiunile viitoare de urmat pentru realizarea de proiecte comune.

5. Aprobă volumele de nisipuri şi pietrişuri în sectoarele de frontieră pe râurile Tisa, Prut şi Siret exploatate de către ambele părţi: anexele nr. 3a (RO) şi nr. 3b (UA), nr. 4a (RO) şi nr. 4b (UA).

6. Stabilirea termenului de până la 30 de zile, pentru răspuns la documentaţiile tehnice transmise între părţi în cadrul relaţiei de cooperare bilaterale, exceptând situaţiile în care sunt necesare consultări cu alte instituţii/organisme ale părţilor.

7. Stabilirea unui conţinut-cadru al documentaţiilor tehnice ce se vor transmite pentru analiză şi convenire până la sfârşitul primului semestru al anului 2018 prin grija coordonatorilor grupelor de lucru

8. Organizarea întâlnirilor la nivelul grupelor de lucru, pentru respectarea prevederilor Acordului

9. Informarea reciprocă dintre părţi în termen de o lună despre componenţa membrilor grupelor de lucru

10. Informarea reciprocă dintre părţi despre realizarea unor proiecte comune din domeniul apelor finanţate în cadrul programelor europene de colaborare transfrontalieră.

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Prezentul protocol a fost semnat la data 12 octombrie 2017, la Negreşti-Oaş, România, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

 

Împuternicitul Guvernului României,

Împuternicitul Guvernului Ucrainei,

Adriana Petcu

Mykhallo Khorlev

 

ANEXA Nr. 1a

la Protocolul Sesiunii a IX-a

 

12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş

 

Lista întâlnirilor

 

1. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, din 22 noiembrie 2012, de la Ismail, Ucraina;

2. Întâlnirea grupului de experţi din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, pentru stabilirea situaţiei exacte din teren privind râul Suceava pe sectorul comun de frontieră româno-ucrainean, 24 mai 2013, Suceava, România;

3. Întâlnirea coordonatorilor şi experţilor grupelor de lucru în problemele râului Tisa, privind armonizarea modelului digital al terenului din 24 iulie 2013, Solotvino, Ucraina;

4. Întâlnirea grupului de experţi (pentru evaluarea calităţii apelor) din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, în perioada 15-17 octombrie 2013, la Suceava;

5. Întâlnirea experţilor pe linie de apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râului Tisa din perioada 21-22 octombrie 2013, la Solotvino, Ucraina, şi Sighetu Marmaţiei, România;

6. Întâlnirea experţilor români şi ucraineni pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, din perioada 23-25 octombrie 2013, la Cluj-Napoca, România;

7. Întâlnirea experţilor români şi ucraineni din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisă, pe probleme de calitate a apei, din perioada 23-25 octombrie 2013, la Cluj-Napoca, România;

8. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, 6 noiembrie 2013, la Reni - Ismail, Ucraina;

9. Întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor pentru revizuirea şi reactualizarea regulamentelor de colaborare româno-ucrainene, parte integrantă a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997), din perioada 5-7 noiembrie 2013, la Ismail, Ucraina;

10. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret în zona de frontieră, din perioada 12-14 noiembrie 2013, la Cernăuţi - Ucraina;

11. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor acestora în zona de frontieră, din perioada 3-5 decembrie 2013, la laşi, România;

12. Întâlnirea grupului de experţi (pentru evaluarea calităţii apelor) din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, în perioada 17-19 iunie 2014, la Cernăuţi, Ucraina;

13. Întâlnirea coordonatorilor şi experţilor pentru examinarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râului Tisa, în perioada 26-27 august 2014, la Solotvino, Ucraina, şi Sighetu Marmaţiei, România;

14. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din data de 17 septembrie 2014, la Tulcea, România;

15. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, din data de 18 septembrie 2014, la Tulcea, România;

16. Întâlnirea grupului de experţi români şi ucraineni din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, pe probleme de hidrometeorologie, din data de 22 octombrie 2014, la Hust, Ucraina;

17. Întâlnirea grupului de experţi români şi ucraineni din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, pentru evaluarea calităţii apei, din data de 22 octombrie 2014, la Hust, Ucraina;

18. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi afluenţilor acestuia în zona de frontieră, din data de 24 octombrie 2014, la Solotvino, Ucraina;

19. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din data de 17 septembrie 2014. la Tulcea. România:

20. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, la data de 18 septembrie 2014, la Tulcea, România;

21. Întâlnirea grupului de experţi (pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor) din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor acestora în zona de frontieră, din data de 8 decembrie 2014, la Suceava, România;

22. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor acestora în zona de frontieră, din perioada â-11 decembrie 2014, la Cernăuţi, Ucraina;

23. Întâlnirea grupului de experţi pentru examinarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi afluenţilor acestuia în zona de frontieră, 16-17 aprilie 2015, Sighetu Marmaţiei, România;

24. Întâlnirea bilaterală româno-ucraineană în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, pe malul stâng al râului Tisa în zona SF 254-319, în perioada 16-17 aprilie 2015, Maramureş, România;

25. Întâlnirea grupului de experţi (pentru evaluarea calităţii apelor) din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, din perioada 21-23 iulie 2015, la Suceava, România;

26. Întâlnirea grupului de experţi români şi ucraineni din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa pentru evaluarea calităţii apei, în data de 1 octombrie 2015, la Negreşti-Oaş, România;

27. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în zona de frontieră, din perioada 13-15 octombrie 2015, la Cernăuţi, Ucraina;

28. Întâlnirea grupului de experţi români şi ucraineni din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, pe probleme de hidrometeorologie, din data de 1 octombrie 2015, la Negreşti-Oaş, România;

29. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor acestora în zona de frontieră, din perioada 8-11 decembrie 2015, la Bucureşti, România;

30. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, 17 decembrie 2015, Ismail, Ucraina;

31. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, din perioada 14-18 decembrie 2015, la Ismail, Ucraina;

32. Întâlnirea grupului de experţi din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, din data de 26 mai 2016, la Cernăuţi, Ucraina;

33. Întâlnirea coordonatorilor şi experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi afluenţilor acestuia în zona de frontieră, pentru examinarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din perioada 7-9 iunie 2016, pe malul drept UA şi malul stâng RO al râului Tisa;

34. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa (pentru executarea în comun a măsurătorilor geodezice), din data de 2 septembrie 2016, Solotvino, Ucraina;

35. Întâlnirea experţilor români şi ucraineni pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi afluenţilor din zona de frontieră, din perioada 26-28 octombrie 2016, la Rahiv, Ucraina;

36. Întâlnirea experţilor români şi ucraineni pentru evaluarea calităţii apei din cadrai Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi afluenţilor acestuia din zona de frontieră, din perioada 26-28 octombrie 2016, la Rahiv, Ucraina;

37. Întâlnirea Grupei de lucra pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră, 22-24 noiembrie 2016, Cernăuţi, Ucraina;

38. Întâlnirea Grapei de lucra pentru problemele fluviului Dunărea, din perioada 5-8 decembrie 2016, la Tulcea, România;

39. Întâlnirea extraordinară a Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi afluenţilor acestuia în zona de frontieră, 20 decembrie 2016, Sighetu Marmaţiei, România.

 

ANEXA Nr. 2a

la Protocolul Sesiunii a IX-a

 

12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş, România

 

PROGRAM DE LUCRU

pe anul 2018 pentru realizarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră

 

Nr. crt.

Acţiune

Ţara

Perioada

Participanţi

1

Întâlnire pentru revizuirea şi reactualizarea regulamentelor, condusă de locţiitorii împuterniciţilor:

- privind schimbul de date hidrometeorologice

- de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă şi de apele interne (şi introducerea datelor privind râul Suceava)

- şi pentru unificarea regulamentelor privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră şi privind procedura de urmat în cazul

poluărilor accidentale care nu se mai pot evita (şi introducerea datelor privind râul Suceava)

România

aprilie-mai

Locţiitorii împuterniciţilor, secretarii împuterniciţilor, coordonatorii grupelor de lucru, experţi ai grupelor de lucru şi ai institutelor de hidrometeorologie la nivel naţional din Bucureşti şi Kiev

2

Evaluarea calităţii apelor pe râurile Prut şi Siret în secţiunile de frontieră şi intercompararea laboratoarelor Botoşani, Suceava şi Cernăuţi

Ucraina

mai

iunie

Experţi din Grupa de lucru pentru problemele râurilor Siret şi Prut

3

Întâlnirea extraordinară de lucru la nivel de experţi ai Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi reprezentanţii organelor competente, sub conducerea coordonatorilor, în scopul discutării „Schemei complexe de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean”

România

mai

experţi ai Grupei de lucru pe Tisa, reprezentanţii organelor competente, coordonatorii

4

Verificarea pe teren anuală obligatorie a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele teritorii în fiecare bazin şi analiza situaţiei lucrărilor existente, în curs de execuţie, proiectate - Tisa, Prut şi Siret, Dunăre

România

Ucraina

martie, septembrie-noiembrie, conform Regulamentului

Experţi ai grupelor de lucru

5

Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa

Ucraina

octombrie-noiembrie

Coordonatorii şi experţii Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa

6

Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râurilor Siret şi Prut

Ucraina

septembrie-noiembrie

Experţii Grupei de lucru pentru problemele râurilor Siret şi Prut, coordonatorii

7

întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea

Ucraina

martie, septembrie-noiembrie

Coordonatorii şi experţii Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea

8

Măsurători comune de debit pe toate râurile, respectiv pe fiecare teritoriu

Ucraina

România

periodic, conform Regulamentului

Experţi din grupele de lucru

9

Recoltarea comună a probelor de apă pentru intercompararea laboratoarelor

Ucraina

România

periodic, conform Regulamentului

Experţi din grupele de lucru

10

Întâlnirea experţilor pe calitate şi hidrometeorologie Tisa

Ucraina

România

septembrie

Experţi din Grupa de lucru pe râul Tisa

11

Întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului

Ucraina

septembrie

Locţiitorii împuterniciţilor, secretarii împuterniciţilor, coordonatorii grupelor de lucru, experţi

12

Pregătirea sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor Sesiunii a X-a a împuterniciţilor guvernelor României şi Ucrainei

Ucraina

septembrie

împuterniciţii, locţiitorii împuterniciţilor, secretarii împuterniciţilor,coordonatorii grupelor de lucru, experţi

13

Alte întâlniri în vederea îmbunătăţirii regulamentelor în vigoare, concordării documentaţiilor etc.

Ţara solicitantă

conform înţelegerilor

Grupe de lucru, experţi

 

ANEXA Nr. 3a

la Protocolul Sesiunii a IX-a

 

12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş

Situaţia volumelor privind exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor pe râul Prut în perioada 2013-2016, România

 

Balastieră

Cantităţi extrase pe ani (mc)

TOTAL (mc)

2013

2014

2015

2016

2017

 

Baranca 2

-

3080

 

-

-

3080

Pescăruş

-

4335

2285

-

-

6620

Baranca 4

-

600

2277

-

-

2877

Teioasa aval

-

3045

3165

3538

-

9748

Potcoava

-

0

0

4983

-

4983

Baranca I

-

-

-

Nu au fost efectuate lucrări.

-

-

Păltiniş

-

-

-

Nu au fost efectuate lucrări.

-

-

 

Situaţia volumelor privind exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor pe râul Siret în perioada 2013-2016, România

 

Balastieră

Cantităţi extrase pe ani (mc)

TOTAL (mc)

2013

2014

2015

2016

2017

 

Văscăuţi-frontieră

-

5000

4000

7000

-

16000

Siret

-

0

11000

3000

-

14000

Văscăuţi Hamalega

-

0

3200

4500

-

7700

 

ANEXA Nr. 4a

la Protocolul Sesiunii a IX-a

 

12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş

Situaţia perimetrelor şi volumelor de agregate minerale aferente râului Tisa 2013-2016

Transmise de partea română

 

Nr. crt.

Denumire

Volum concordat (mc)

Volum extras (mc)

2013

Sarasău SF 283-284

10000

2700

 

Bocicoiu Mare SF 306

5000

0

 

Sarasău SF 282-283

5000

4690

 

Câmpulung la Tisa SF 275

1500

900

2014

Bocicoiu Mare SF 306

5000

5000

 

Confluenţa Iza-Tisa SF 288

15000

6210

 

Sarasău SF 283-284

5000

2300

 

Teceu SF 259

6000

2000

 

Remeţi 2”SF 262

1500

1400

 

Sarasău SF 282

3000

3000

2015

Bocicoiu Mare SF 306

5000

5000

 

UIL SF 295

5000

500

 

Podul Istoric SF 292

1000

1000

 

Confluenţa Iza-Tisa SF 288

6000

6000

 

Sarasău SF 283-284

5000

5000

 

Câmpulung la Tisa SF 275

5000

500

 

Remeţi 2 SF 262

1000

100

 

Sarasău SF 282-283

1600

870

2016

Sarasău SF 282

5000

2020

 

Confluenţa Iza-Tisa SF 288

9000

8370

 

Sarasău SF 283

5000

2020

 

ANEXA Nr. 5

la Protocolul Sesiunii a IX-a

 

12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş

 

Додаток № 5

До Пртоколу IX Наради12 жовтня 2017 року, м. Негрешггі Оаш

 

Debite comparative cu diferite probabilităţi de depăşire

Studiu ucrainean şi Studiu românesc (Schema)

 

Порівняння витрат при різній забезпеченості

українсъке та румунсъке дослідження (схма)

 

Nr. crt.

Râul

Річка

Secţiune

Діляна

 

Debite cu diferite probabilităţi de depăşire

Витрати при ріэній эабезпзпеченості

1% UA

1% RO

5% UA

5% RO

10% UA

10% RO

 

 

 

RECE

CALD

RECE

CALD

RECE

CALD

1

Tisa Alba

SH Rahiv

1102

873

-

665

532

-

509

413

-

2

Tisa

SH Dilove

1222

962

-

709

597

-

535

466

-

3

Tisa

Amonte confluenţă râu Vişeu SF 319

1224

966

1350

738

599

860

565

468

650

4

Tisa

Aval confluenţă râu Vişeu SF 318

2002

1824

2400

1265

1131

1865

1001

876

1600

5

Tisa

Amonte confluenţă râu Kosivska

2010

1838

2415

1270

1140

1880

1005

882

1610

6

Tisa

Aval confluenţă râu Kosivska

2084

1914

2520

1323

1187

1960

1052

919

1680

7

Tisa

Amonte confluenţă râu Şopurca SF 306

2091

1921

2525

1328

1191

1965

1056

922

1685

8

Tisa

Aval confluenţă râu Şopurca SF 303

2208

2061

2690

1413

1278

2090

1126

993

1790

9

Tisa

Amonte confluenţă rău Iza SF

2228

2083

2700

1426

1291

2100

1136

1004

1800

10

Tisa

Aval confluenţă râu Iza SF

2709

2663

3360

1815

1656

2610

1476

1292

2240

11

Tisa

Amonte confluenţă râu Săpânţa

2861

2836

3550

1931

1767

2760

1582

1375

2365

12

Tisa

Aval confluenţă râu Săpânţa

2918

2897

-

1984

1808

-

1619

1405

-

13

Tisa

Amonte confluenţă râu Teresva

2923

2902

3600

1987

1811

2800

1622

1407

2400

14

Tisa

Aval confluenţă râu Teresva

3304

3445

4110

2313

2153

3195

1933

1678

2740

 

Notă: Pentru valorile date de Partea ucraineană, au fost alese valorile maxime, din tabelele pentru sezon rece şi sezon cald

Примітка: Для значень, поданих українською Стороною, були вибрані максимальні значення із таблиць для зимового та літнього сезонів

 

ANEXA Nr. 6a

la Protocolul Sesiunii a IX-a.

 

12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş

 

TABEL

privind concordarea proiectelor

 

Nr. crt.

Documentaţie

Adresa de înaintare

Adresa de răspuns

Concordare, observaţii

Transmise de partea română

1.

„Îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa BF 254-319, judeţul Maramureş”

Nr. 3.097/10.03.2015

Nr. 3.521/17.03.2015

PV18-19 iunie 2009 Sighet-Solotvino,

PV 26-27 august 2014 Sighet-Solotvino

PV 16-17 aprilie 2015, Sighetu Marmaţiei - se concordă

Adresa UA 01-09/73 din 23.01.2013

Adresa UA01-09/448 din 6.04.2015

Adresa UA01-09/499 din 15.04.2015

Adresa UA 01-09/500 din 15.04.2015

Adresa UA01-09/502 din 15.04.2015

Adresa UA 01-09/503 din 15.04.2015

Adresa UA 01-09/1092 din 12.08.2015

Adresa UA01-09/1093 din 12.08.2015

Adresa UA01-09/1094 din 12.08.2015

Adresa UA 01-09/595 din 20.04.2016

PV 7-9 iunie 2016, Sighetu Marmaţiei

Predat părţii ucrainene pe Pod istoric Sighet, în 11.03.2015 Predat părţii ucrainene pe Pod istoric Sighet, 1h 27.03.2015

2.

Dig Remeţi

 

PV 22-23 mai 2012 Ocna Şugatag

„Partea ucraineană concordă documentaţia prezentată.

 

3.

Dig Teceu Mic

 

Adresa UA 01-09/1097 din 13.08.2015

„Linia corectată a digului a fost aprobată.”

 

Transmise de partea ucraineană

4.

SF 254

„Recalibrarea albiei la SF 254, oraş Teaciv, raion Transcarpatia”

Prezentata la întâlnire

PV 26-27 august 2014 Sighet-Solotvino

„Partea română a predat părţii ucrainene concordarea aferentă documentaţiei.”

 

5.

SF 261-SF 262 ..Consolidare mal râu Tisa la SF 261-SF 262”

Prezentată la întâlnire

PV 26-27 august 2014 Sighet-Solotvino „documentaţia a fost concordată.”

 

6.

SF278-SF 279 „Recalibrarea albiei râului Tisa, loc. Hrusevo, raion Teaciv, reg. Transcarpatia”

Adresa părţii ucrainene 01-09/923/2015

Adresa ABAST nr. 2123/6 03 2013

„Partea română concordă documentaţia.”

 

7.

SF 282-SF 283

 

PV 26-27 august 2014 Sighet-Solotvino

„Partea română a solicitat sistarea şi dezafectarea în regim de urgenţă a acestei lucrări.”

Epiu construit în albie de către un investitor ucrainean, fără proiect şi concordare RO

8.

SF 284

„Decolmatare pat râu Tisa la SF 284, SF 286-287, SF 291-291, la Solotvino, raion Tiacev”

Adresa părţii ucrainene 01-09/177 din 15.02.2013

Adresa ABAST nr. 2123/6.03.2013

Recalibrare albie - „agreem documentaţia”

 

9.

SF286-SF 287

„Decolmatare pat râu Tisa la SF 284, SF 286-287, SF 291-291, la Solotvino, raion Tiacev”

Adresa părţii ucrainene 01-09/177 din 15,02.2013

Adresa ABAST nr. 2123/6.03.2013

Recalibrare albie - „agreem documentaţia”

 

10.

SF 291-SF 292

„Decolmatare pat râu Tisa la SF 284, SF 286-287, SF 291-291, la Solotvino, raion Tiacev”

Adresa pârtii ucrainene 01-09/177 din 15.02.2013

Adresa ABAST nr. 2123/6.03.2013

Recalibrare albie - „agreem documentaţia”

 

11.

SF 304-SF 305 „Decolmatare pat râu Tisa la SF 3CM-SF 305”

Prezentată la întâlnire

PV 26-27 august 2014 Sighet-Solotvino

Decolmatare albie - „documentaţia concordată de partea română”

Concordarea proiectului a fost acordată înainte de 2012

12.

SF 316-SF 318

„Dig apărare localitatea Hmeliv, raion Rahiv, reg. Transcarpatia”

Prezentată la întâlnire

PV 26-27 august 2014 Sighet-Solotvino „dig de apărare, localitate Hmeliv, lucrare executată conform proiectului concordat”

Retragerea digului de pe malul ucrainean

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Suceava, instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 867 alin. (1) şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Suceava, instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, imobilul având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii îşi va actualiza datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU, INTERIMAR,

MIHAI-VIOREL FIFOR

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2018.

Nr. 16.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dă în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Suceava, instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii

 

Nr. M.F.P.

Cod clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare a imobilului

Valoarea de inventar (lei)

Descrierea tehnică

Adresa

1

2

3

4

5

6

Administrator: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Suceava, CIF 4244920

Nr. nou

8.29.11

Clădire „Igiena radiaţiilor

C2 = P,

Sc= 180 mp,

Sd = 180 mp,

Regimul de înălţime = P,

CF nr. 38019 Suceava

România, judeţul Suceava, municipiul Suceava,

Str. Scurtă nr. 1A

200.000

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea normelor privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea ocupării de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a posturilor permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate, precum şi a celor din structurile internaţionale la care România este parte, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.59/2015

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 74 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 30 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale Imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Normele privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea ocupării de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a posturilor permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate, precum şi a celor din structurile internaţionale la care România este parte, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.59/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 480 din 1 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 17 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) corespondenţa între cerinţele lingvistice ale postului şi profilul lingvistic standardizat deţinut, precum şi valabilitatea acestuia pe întreaga durată a misiunii;”.

2. La articolul 17, alineatele (6)-(8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Candidaţii care nu deţin un profil lingvistic standardizat corespunzător cerinţelor postului şi valabil pe întreaga durată a misiunii participă la sesiunea extraordinară de evaluare lingvistică, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice în vigoare.

(7) Prevederile alin. (5) nu se aplică în situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (4)

(8) Candidaţii care îndeplinesc în totalitate cerinţele prevăzute la alin. (2) şi obţin profilul lingvistic standardizat necesar încadrării postului respectiv sunt declaraţi «admis» şi pot participa la următoarele probe din concurs/examen.”

3. La articolul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Sesiunea extraordinară de evaluare lingvistică se organizează şi se desfăşoară la solicitarea structurilor care gestionează posturile permanente, prin grija Centrului naţional militar de testare limbi străine din subordinea Direcţiei generale management resurse umane. Rezultatele evaluării se transmit structurilor care gestionează posturile permanente.”

4. La articolul 18, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

„(21) Sesiunea extraordinară de evaluare lingvistică se organizează, de regulă, în perioada cuprinsă între 15 noiembrie a anului precedent şi 20 ianuarie a anului în care urmează a fi încadrate posturile permanente.

(22) Pentru situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (4), sesiunea extraordinară de evaluare lingvistică se organizează în perioadele stabilite de comun acord de către structurile organizatoare şi Centrul naţional militar de testare limbi străine.”

5. După articolul 43 se introduce un nou articol, articolul 431, cu următorul cuprins:

„Art. 431. - Mandatul personalului care încadrează posturi în structuri internaţionale se poate prelungi numai în condiţiile deţinerii de către acesta a unui certificat de competenţă lingvistică valabil pe întreaga perioadă pentru care se solicită prelungirea şi conform cu cerinţele lingvistice ale postului.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2018.

Nr. M.6.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind controlul standardelor de pregătire profesională şi înregistrarea acestora în Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale din Educaţie (RNCPE)

 

În temeiul prevederilor art. 340 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă avizarea standardelor de pregătire profesională de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, în vederea asigurării corelării acestora cu standardele ocupaţionale şi cu competenţele solicitate de piaţa muncii.

Art. 2. - Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic transmite Autorităţii Naţionale pentru Calificări proiectul standardului de pregătire profesională, în vederea realizării controlului asupra necesităţii şi oportunităţii calificării propuse, din punctul de vedere al solicitării ei de către angajatori, precum şi al corelării calificării cu cerinţele pieţei muncii, din punctul de vedere al competenţelor profesionale stabilite şi corelării lor cu cele internaţionale,

Art. 3. - După aprobarea standardelor de pregătire profesională prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, acestea vor fi transmise Autorităţii Naţionale pentru Calificări, pentru a fi înregistrate în Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale din Educaţie (RNCPE), a cărei structură este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - RNCPE va conţine toate calificările profesionale obţinute în sistemul de educaţie iniţial şi asigură transparenţa şi unitatea calificărilor din educaţie prin publicarea pe site-ul instituţiei.

Art. 5. - Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2018.

Nr. 3.023.

 

ANEXĂ

 

STRUCTURA

Registrului Naţional al Calificărilor Profesionale din Educaţie (RNCPE)

 

Informaţii generale

Descrierea calificării

Organismul de acordare a calificării

Asigurarea calităţii

Alte informaţii relevante privind calificarea

Uliul

calificării

Domeniul educaţional conform ISCED 2013 F

Codul

calificării

Nivel

CNC

Nivel

CEC

Fie

Cunoştinţe

Aptitudini

Responsabilitate şi autonomie

 

Puncte de credit sau volum de muncă estimat a fi necesar pentru a obţine rezultatele învăţării

Organismul extern de asigurare a calităţii sau de reglementare

Diplomă/ certificat şi suplimentul la diplomă/ certificat

Data

expirării

Informaţii privind furnizorul

Legătura cu diferite

ocupaţii sau sectoare de activitate

Fie

Câmp ce permite introducerea unui text liber pentru a descrie ceea ce ar trebui să cunoască, să înţeleagă şi să fie capabil să facă cursantul

Ocupaţii care pot fi practicate pe piaţa muncii

Cod COR/ I3CO08

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

 

Detalierea câmpurilor tabelului conform numărului coloanei:

1. Titlul calificării = se va completa cu titlul calificării.

2. Domeniul educaţional conform ISCED 2013 F - se va completa cu denumirea domeniului educaţional detaliat având la bază ISCED 2013 F (ISCED - Standardul internaţional pentru educaţie).

3. Codul calificării = se va completa după forma: RO / XX / YYYY / ZZZ, unde XX = nivelul CNC (01-08), YYYY = domeniul educaţional detaliat conform ISCED 2013 F, ZZZ - numărul de ordine al calificării, cu valori de la 001 la 999.

4. Nivel CNC = se va completa cu nivelul corespunzător (1-8), CNC - Cadrul Naţional al Calificărilor,

5. Nivel CEC = se va completa cu nivelul corespunzător (1-8), CEC - Cadrul European al Calificărilor.

6. Descrierea calificării = se va completa cu date specifice descrierii calificării.

7. Organismul de acordare a calificării = se va completa cu denumirea organismului de acordare a calificării (minister/ministere, universitate, după caz).

8 şi 9. Asigurarea calităţii = se va completa cu date specifice descrierii asigurării calităţii.

10, 11 şi 12. Alte informaţii relevante privind calificarea = se va completa cu alte informaţii cu privire la calificarea menţionată, care vizează diploma/certificatul şi suplimentul la diplomă/certificat, data de expirare a calificării.

12. Informaţii privind furnizorul = se va completa cu linkul către pagina ce conţine datele referitoare la entitatea care oferă calificarea.

13. Ocupaţii care pot fi practicate pe piaţa muncii/Cod COR = se va completa denumirea ocupaţiei relevante, conform nomenclatorului Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR)/codul COR din 6(şase) cifre corespunzător.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 23

din 6 noiembrie 2017

 

Dosar nr. 1.442/1/2017

 

Iulia Cristina Tareea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Sorinela Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia l civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă

Nicoleta Ţăndăreanu - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Iulia Manuela Cîmu - judecător la Secţia a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Roxana Popa - judecător la Secţia a II-a civilă

Monica Ruxandra Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

Decebal Constantin Vlad - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Daniel Grădinaru - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.142/1/2017 este constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tareea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Titularul sesizării - Curtea de Apel Constanţa - este reprezentat de domnul judecător Gabriel Lefter.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Diana Berlic.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa referitor la interpretarea şi aplicarea art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sub următoarele aspecte:

a) înţelesul corect al sintagmei „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului”;

b) termenul şi actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie.

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere al procurorului general.

Constatând că nu există chestiuni prealabile, doamna judecător Iulia Cristina Tareea, preşedintele completului de judecată, acordă cuvântul domnului judecător Gabriel Lefter, pentru susţinerea sesizării.

Domnul judecător Gabriel Lefter solicită admiterea recursului în interesul legii promovat de Curtea de Apel Constanţa.

Cât priveşte prima problemă de drept, respectiv înţelesul corect al sintagmei „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului”, apreciază că interpretarea acestei sintagme nu înseamnă doar aplicarea legii în raport cu fiecare situaţie de fapt. În practică s-au identificat peste 30 de soluţii diferite, ce reprezintă o varietate suficient de mare căreia să i se pună capăt printr-un recurs în interesul legii. În aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă continuă, în fapt, existenţa jurisprudenţei neunitare, prezente şi sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865. Subliniind ca prin sesizare s-a făcut şi o sinteză a modificărilor succesive ale textului interpretat, arată că, în privinţa dispoziţiilor în materie ale ambelor coduri de procedură civilă, doctrina a fost unanimă în a concluziona că soluţionarea procesului fără a intra în judecarea fondului echivalează cu pronunţarea în baza unei excepţii dirimante sau soluţionarea altui obiect decât cel cu care instanţa de fond a fost învestită.

Instanţa de control judiciar trebuie să fie interesată de asigurarea accesului mai mult decât formal al părţilor la un tribunal. În acest sens, prin sesizare s-au invocat două hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a reţinut că o instanţă superioară poate pronunţa o hotărâre în concordanţă cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care poate acoperi orice viciu al hotărârii pronunţate în primă instanţă.

În concluzie, apreciază că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a recursului în interesul legii, prin care ar trebui să se statueze că instanţa de apel poate anula hotărârea primei instanţe şi poate trimite cauza spre rejudecare, atunci când hotărârea atacată a fost pronunţată în temeiul unei excepţii dirimante sau asupra altui obiect decât cel cu care instanţa a fost învestită.

În ceea ce priveşte actul de procedură şi termenul până la care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare, este de acord cu concluzia judecătorilor-raportori că textul de lege este clar, cu un conţinut neîndoielnic. Totuşi, practica relevă că instanţele dau alt înţeles acestei dispoziţii legale. Astfel, a selecţionat 14 hotărâri definitive ale mai multor instanţe de apel, prin care acestei sintagme neîndoielnice i se dau interpretări divergente, care trebuie înlăturate printr-un recurs în interesul legii, prin care să se statueze că doar părţile, numai prin cererea de apel ori prin întâmpinare, pot cere anularea hotărârii atacate şi trimiterea spre rejudecare primei instanţe, chiar dacă aceasta ar însemna o simplă reluare a dispoziţiei legale, deoarece considerentele care vor explicita dispozitivul pot împiedica perpetuarea practicii neunitare existente.

Având cuvântul asupra recursului în interesul legii, doamna procuror Diana Berlic solicită respingerea, ca inadmisibil, a recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa, susţinând că, în ceea ce priveşte prima problemă de drept, se solicită o interpretare şi aplicare a legii cazuală, în funcţie de circumstanţele factuale, iar în privinţa celei de-a două probleme de drept se solicită pronunţarea unei decizii aditive.

Pe fondul recursului în interesul legii apreciază ca fiind în litera şi spiritul legii interpretarea conform căreia înţelesul sintagmei „soluţionarea procesului fără a intra în judecata fondului” nu se limitează doar la acele situaţii când procesul s-a tranşat prin admiterea unei excepţii dirimante care face de prisos analizarea în tot sau în parte a fondului sau când instanţa s-a pronunţat pe o cerere cu totul străină decât cea dedusă judecăţii; acestei expresii trebuie să i se dea o interpretare extinsă la toate situaţiile în care se poate aprecia că aşa-zisa judecată făcută de prima instanţă nu reprezintă, în realitate, o judecată în adevăratul sens al cuvântului, adică în conformitate cu rigorile şi exigenţele impuse de lege.

Cu privire la cea de-a două problemă de drept a apreciat că instanţele care au făcut interpretarea literală a textului art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă au pronunţat soluţii în spiritul şi litera legii, dat fiind caracterul de excepţie al situaţiei solicitării trimiterii spre rejudecare la prima instanţă, iar extrapolarea textului la alte situaţii neprevăzute de lege înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu poate fi acceptat

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

1. La data de 12 mai 2017, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii privind problema de drept menţionată anterior.

2. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formându-se Dosarul nr. 1.442/1/2017, cu termen de soluţionare la 6 noiembrie 2017.

II. Obiectul recursului în interesul legii

3. Din cuprinsul recursului în interesul legii, declarat potrivit prevederilor art. 514 din Codul de procedură civilă de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa, rezultă că în practica instanţelor nu există un punct de vedere unitar cu privire la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, referitor la înţelesul sintagmei „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului”, ca situaţie în care este permisă prin excepţie rejudecarea pricinii de către prima instanţă şi nici referitor la modalitatea în care părţile solicită în mod expres trimiterea pricinii spre rejudecare, în ceea ce priveşte termenul şi actul de procedură prin care partea interesată ar putea face această solicitare.

III. Prevederile legale supuse interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, următoarele prevederi legale:

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ

Art. 480. – „(...) (3) în căzui în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. (...)”

IV. Examenul jurisprudenţial

5. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa a constatat existenţa practicii neunitare în privinţa ambelor probleme de drept ce fac obiectul sesizării cu recurs în interesul legii, astfel:

A. În privinţa interpretării şi aplicării art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, referitor la primul motiv de anulare a hotărârii atacate şi de trimitere spre rejudecare la prima instanţă, atunci când aceasta a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, s-au conturat următoarele orientări jurisprudenţiale:

A.1. Unele instanţe au reţinut c㠄soluţionarea procesului fără a intra în judecata fondului” implică o constatare a instanţei de apel că prima instanţă a admis în mod greşit o excepţie dirimantă, care a făcut inutilă cercetarea temeiniciei pretenţiilor din cererea introductivă. În aceste condiţii, ori de câte ori instanţele de control judiciar reţineau că, în mod eronat, au fost admise excepţii precum inadmisibilitatea, autoritatea de lucru judecat, lipsa calităţii procesuale active sau pasive, prescripţia, tardivitatea etc., dacă părţile din apel solicitau aceasta, anulau sentinţa şi dispuneau trimiterea cauzei la prima instanţă pentru continuarea judecăţii.

A. 2. Alte instanţe au apreciat că pot ordona rejudecarea de către prima instanţă şi în situaţiile în care prima instanţă a dispus formal asupra fondului cererii, prin respingerea acţiunii ca neîntemeiată sau prin admiterea acesteia în tot sau în parte, însă fără să existe o motivare a soluţiei sau dacă există lacune sau inadvertenţe ale motivării, lipsuri evidente ale probatoriului sau orice altă situaţie care ar putea fi calificată ca nefiind o reală cercetare a fondului, ce ar îndreptăţi instanţa de apel să aprecieze că nu a existat o judecată pe fond.

B. În privinţa interpretării şi aplicării art. 480 alin. (3) teza a două din Codul de procedură civilă, referitor la solicitarea expresă a părţilor de a trimite pricina spre rejudecare primei instanţe prin cererea de apel ori prin întâmpinare, instanţele nu au o practică unitară referitoare la actul de procedură şi, implicit, la termenul în care partea interesată ar putea face această solicitare.

B.1. Astfel, unele instanţe fac aplicarea literală a normei analizate şi apreciază că numai dacă apelantul, prin cererea conţinând calea de atac, ori intimatul, prin întâmpinare, cere textual trimiterea spre rejudecare, se impune adoptarea acestei măsuri, orice altă solicitare în acest sens (note de şedinţă, concluzii scrise sau orale etc.) neputând avea o asemenea finalitate.

B.2. Alte instanţe, dimpotrivă, au apreciat că trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă de instanţa de apel, chiar dacă nu a fost solicitată anume prin cererea de apel sau prin întâmpinare, admiţând cererile formulate prin note ulterioare, prin concluziile orale cu ocazia dezbaterilor asupra fondului căii de atac sau chiar punând această măsură în discuţia părţilor, din oficiu (şi, uneori, chiar împotriva voinţei părţilor).

V. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

6. Dispoziţiile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate, până în prezent, decizii de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate.

7. Astfel, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 26 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17.02.2016, s-au reţinut următoarele considerente:

„14. (.. .) în evoluţia legislaţiei procesual civile soluţiile pe care instanţa de apel le putea pronunţa, în ipotezele analizate, au cunoscut un conţinut normativ diferit, legiuitorul propunând soluţii legislative distincte sau complementare, în virtutea competenţei sale constituţionale conferite de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală

15. Curtea reţine că prin dispoziţiile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, criticate în prezenta cauză, legiuitorul dă prioritate principiului celerităţii judecării cauzelor faţă de cel al dublului grad de jurisdicţie, pe care, însă, nu îl elimină în totalitate, ci lasă la aprecierea părţilor din proces beneficiul acestuia, ca expresie a principiului disponibilităţii, principiu fundamental al procesului civil, potrivit căruia obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor. (...)

16. Aşadar, Curtea reţine că prin textul de lege criticat (...) nu se aduce atingere accesului liber la justiţie, întrucât Constituţia nu conţine nicio dispoziţie referitoare la numărul gradelor de jurisdicţie, iar părţile îşi pot apăra drepturile şi interesele în faţa instanţei de apel la fel cum ar fi putut să o facă şi în situaţia în care cauza ar fi fost trimisă spre rejudecare primei instanţe. Mai mult, textul dă posibilitatea părţii care manifestă un interes să solicite dispunerea trimiterii cauzei spre judecare primei instanţe, beneficiind în acest mod de un dublu grad de jurisdicţie. Textul legal criticat reprezintă o garanţie a aplicării art. 21 din Constituţie astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, şi prin prisma art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prin care se asigură celeritatea judecării cauzei, evitându-se tergiversarea judecăţii prin reluarea ciclului procesual din motive imputabile primei instanţe.

17. În continuare, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale referitoare la folosirea căilor de atac fac vorbire despre modul de exercitare al acestora şi nu menţionează numărul lor, doar într-o atare ipoteză renunţarea la o cale de atac ar fi putut constitui o cauză de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 92 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 6 iunie 2002, sau Decizia nr. 237 din 12 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 17 octombrie 2002). (...)”

8. Art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă a fost criticat şi din perspectiva faptului că nu stabileşte obligativitatea instanţei de a trimite cauza la o altă instanţă de judecată egală în grad.

9. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 519 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 12.08.2015, respingându-se excepţia de neconstituţionalitate, s-a reţinut că scopul criticii promovate a fost ca pe această cale să se înlocuiască sintagma „poate” din cuprinsul textului de lege cu sintagma „trebuie”, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.

10. În mod similar, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865, reţinând că este de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi că judecătorul spune dreptul pentru soluţionarea unui litigiu, dar numai în formele şi în condiţiile procedurale instituite de lege 1; de asemenea, a reţinut că accesul liber la justiţie nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătoreşti, deoarece competenţa şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii deosebite 2, în funcţie de raţiunile şi imperativele pe care el însuşi le identifică 3.

 

1 Decizia Planului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994; Decizia Curţii Constituţionale nr. 237 din 12 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 17 octombrie 2002.

2 Decizia Curţii Constituţionale nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996.

3 Decizia Curţii Constituţionale nr. 92 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 6 iunie 2002.

 

VI Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului

11. În Hotărârea pronunţată la 21 iulie 2009 în Cauza Luka împotriva României (Cererea nr. 34.197/02), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidenţiat că art. 6 implică faptul că deciziile instanţelor trebuie să precizeze în mod suficient motivele pe care se întemeiază, astfel încât să arate că părţile au fost ascultate şi să garanteze posibilitatea unui control public al administrării justiţiei, atribuind instanţei obligaţia de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor şi probelor părţilor, fără ca această obligaţie să fie înţeleasă ca implicând un răspuns detaliat pentru fiecare argument.

Totuşi, în ceea ce priveşte relevanţa şi incidenţa asupra rezultatului procedurii, se impune un răspuns specific şi explicit asupra motivului invocat de parte. În lipsa unui răspuns, este imposibil să se ştie dacă curtea de apel doar a neglijat acest motiv sau chiar a dorit să-l respingă şi, în această ultimă ipoteză, din ce motive.

În plus, Curtea a reamintit jurisprudenţa sa, conform căreia o instanţă superioară poate, în anumite cazuri, să remedieze deficienţele procedurii în primă instanţă (Cauza Kyprianou împotriva Ciprului), fiind uşor de conceput ca o astfel de instanţă să înlocuiască decizia viciată cu propria decizie, cu condiţia ca aceasta să respecte garanţiile de la art. 6.

12. În Cauza Cârstea şi Grecu contra României (Hotărârea din 15 iunie 2006), s-a constatat încălcarea art. 6 paragraful 1 al Convenţiei din punctul de vedere al cerinţei duratei rezonabile a unui proces datorită, printre altele, repetatelor desfiinţări/casări cu trimitere la rejudecare. Recunoscând lipsa competenţei sale de a analiza maniera în care instanţele naţionale au interpretat şi aplicat dreptul intern, Curtea a apreciat totuşi că acele casaţii ulterioare cu retrimitere, datorate erorilor comise de instanţele inferioare cu prilejul examinării, denotă o deficienţă în funcţionarea sistemului judiciar.

13. În Cauza Ballai contra României (Hotărârea din 21 septembrie 2010) Curtea Europeană a observat că, în trei rânduri, „hotărârile pronunţate de instanţele interne au fost casate, dintre care de două ori cu trimitere, în special pentru erori de natură procedurală care nu sunt imputabile reclamantei (prescriere, lipsa motivării etc.). În afară de aceasta, strămutarea cauzei putea continua la nesfârşit, întrucât nicio dispoziţie legală nu putea să îi pună capăt Din punctul de vedere al Curţii, instanţele naţionale ar fi trebuit să acţioneze cu mai multă diligentă, ţinând seama de obiectul litigiului” (paragraful 24).

14. În fapt, „invitaţia” Curţii Europene a Drepturilor Omului adresată instanţelor române de a se strădui mai mult în privinţa respectării dreptului părţilor de judecare a cauzelor într-un termen rezonabil este comună cererilor în care s-a constatat o succesiune de casări cu trimitere, în special pentru erori de natură procedurală care nu sunt imputabile reclamantei (prescriere, lipsa motivării etc.) - Cauza Floarea Pop contra României (Hotărârea din 6 aprilie 2010, paragraful 54).

VII. Doctrina în materie

15. Orientări doctrinare cu privire la interpretarea sintagmei „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului”

În doctrină s-a apreciat că atunci când instanţa de apel a constatat că, în mod greşit, s-a soluţionat procesul fără a se intra în judecata fondului, pe baza unei excepţii care a fost admisă, hotărârea atacată va fi anulată şi fie se va evoca fondul, fie se va trimite cauza în rejudecare primei instanţe.

S-a mai arătat că prima ipoteză a art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă are în vedere acele împrejurări care decurg din admiterea unor excepţii de fond sau chiar de formă şi care împiedică cercetarea temeiniciei acţiunii. Practic, legea cuprinde o formulă largă care include în conţinutul său toate neregulile procedurale care au determinat pronunţarea unei soluţii fără cercetarea fondului, cum este cazul anulării cererii de chemare în judecată ca netimbrată sau nesemnată, respingerea cererii ca prescrisă, inadmisibilă, pentru existenţa autorităţii de lucru judecători pe baza unor excepţii peremptorii.

Însă, în cazul nesoluţionării unor cereri incidentale sau accesorii (cerere chemare în garanţie, cerere de intervenţie etc.) nu se poate pronunţa anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece art. 445 din Codul de procedură civilă nu permite completarea hotărârii pe calea apelului.

Într-o opinie, art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă este interpretat sub aspectul „nesoluţionării fondului” ca reprezentând situaţia în care prima instanţă, admiţând o excepţie procesuală, nu a mai procedat la judecarea fondului; în acelaşi timp, autorul adaugă o soluţie jurisprudenţială mai veche, pronunţată în temeiul art. 297 din Codul de procedură civilă de la 1865, care ar viza şi situaţia în care instanţa a judecat în lipsa oricăror dovezi din care să rezulte o cercetare a fondului cauzei.

De asemenea, s-a arătat că necercetarea fondului există atunci când instanţa de fond soluţionează acţiunea în tot, dar pe baza unei excepţii cu efect peremptoriu. Cu titlu de exemplu s-au menţionat situaţiile în care, în mod greşit, se respinge acţiunea pentru lipsă de capacitate procesuală, de calitate procesuală sau de interes, ca prematur formulată, inadmisibilă ori prescrisă, se admite greşit excepţia lucrului judecat ori, deşi în dispozitivul hotărârii se pronunţă pe fondul dreptului, nu motivează hotărârea adoptată în tot sau în privinţa anumitor capete de cerere, soluţia cuprinsă în dispozitiv fiind una pur formală, în lipsa unei motivări care să o susţină, când lipseşte minuta ori, deşi există, ea nu poartă semnătura judecătorului.

S-a susţinut şi că sintagma „fără a intra în judecata fondului” trebuie interpretată restrictiv, acesta referindu-se exclusiv la judecata fondului, iar nu la cercetarea acestuia, intenţia legiuitorului fiind aceea de a elimina interpretarea extensivă în sensul că instanţa nu ar fi „cercetat suficient fondul cauzei, prin administrarea tuturor probelor necesare sau prin analiza exhaustivă a motivelor de fapt ori de drept prezentate de părţi.

16. Orientări doctrinare cu privire la termenul şi actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare într-o opinie, s-a apreciat că în cazul în care apelantul, prin cererea de apel, sau intimatul, prin întâmpinare, solicită în mod expres ca, în caz de admitere a apelului, să se trimită dosarul primei instanţe, instanţa de apel, anulând hotărârea atacată, nu va putea să reţină cauza şi să evoce fondul, ci este obligată să trimită cauza spre rejudecare; în acest sens, s-a citat o soluţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 681 din 12 martie 2015 a Secţiei I civile), în care s-a reţinut că dacă niciuna dintre părţi nu a solicitat casarea cu trimitere, instanţa de apel nu este îndreptăţită să caseze cu trimitere, din oficiu, ci, anulând hotărârea atacată, va evoca fondul.

Într-o opinie concordantă s-a subliniat că pentru a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare este necesar, în acest caz, să fie întrunite cumulativ următoarele cerinţe: părţile să solicite expres trimiterea spre rejudecare; solicitarea să fie făcută prin cererea de apel sau întâmpinare; o asemenea solicitare, fiind un act de dispoziţie, trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special cu procură specială, datorită consecinţelor pe care le determină în plan strict procedural.

Un alt autor, reţinând că textul art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă este foarte clar, astfel încât nu s-ar putea susţine că această opţiune ar putea fi exercitată şi la un moment ulterior (prin răspunsul la întâmpinare şi, cu atât mai puţin, în cursul judecării apelului) întrucât, după formularea în termenul legal a celor două acte de procedură este pe deplin operantă sancţiunea decăderii părţilor din acest drept procedural.

S-a mai arătat că, doar în situaţia de excepţie în care părţile solicită în mod expres trimiterea la rejudecare prin cererea de apel sau prin întâmpinare, evocarea fondului este obligatorie, subliniindu-se că opţiunea legiuitorului trebuie apreciată pozitiv, numai astfel instituţia evocării fondului putând asigura împreună cu alte măsuri judecarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil.

VIII. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Constanţa

17. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, înţelesul corect al sintagmei „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului” este acela conform căruia prima instanţă a soluţionat greşit procesul în temeiul unei excepţii procesuale ori s-a pronunţat asupra unei cereri complet diferite decât aceea pentru care s-a formulat acţiunea.

În privinţa celei de-a două probleme de drept, actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie este numai cererea de apel sau întâmpinarea, iar trimiterea spre rejudecare poate fi cerută numai de către apelant sau de către intimat, în termenul pentru motivarea cererii de apel ori, după caz, pentru formularea întâmpinării, iar nu la un alt moment procesual.

IX. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

18. Rezumând orientările jurisprudenţiale conturate în practica instanţelor cu privire la cele două probleme de drept, procurorul general a apreciat că acestea nu sunt apte a fi soluţionate pe calea recursului în interesul legii, întrucât prima problemă implică o interpretare şi aplicare cazuală a dispoziţiilor legale evocate de autorul sesizării, în funcţie de circumstanţele concrete ale litigiilor, iar cea de-a două problemă de drept implică pronunţarea unei decizii aditive.

Astfel, cu privire la înţelesul sintagmei „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului”, procurorul general constată că aceasta este o problemă de aplicare a legii, ca rezultat al aprecierii materialului probator sau a anumitor circumstanţe, proprii fiecărei cauze, ceea ce reprezintă atributul exclusiv al instanţei.

În privinţa celei de-a două probleme de drept, se apreciază că în condiţiile în care textul art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă dispune clar, în termeni neîndoielnici, că solicitarea trimiterii spre rejudecare trebuie să fie expres formulată prin cererea de apel sau prin întâmpinare, a cere instanţei de unificare a practicii judiciare să spună dacă, în afară de acestea două, mai pot fi incluse în textul legii şi alte acte procedurale, cum ar fi notele şi concluziile scrise sau orale, înseamnă a cere instanţei supreme să pronunţe o decizie aditivă, prin care s-ar adăuga, practic, un nou conţinut textului legii supus interpretării, ceea ce ar însemna o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi o imixtiune în atribuţiile puterii legislative.

19. Asupra fondului sesizării, în privinţa primei probleme de drept, a apreciat ca fiind în litera şi spiritul legii interpretarea conform căreia înţelesul sintagmei „soluţionarea procesului fără a intra în judecata fondului” nu se limitează doar la acele situaţii când procesul s-a tranşat prin admiterea unei excepţii dirimante care face de prisos analizarea în tot sau în parte a fondului sau când instanţa s-a pronunţat pe o cerere cu totul străină decât cea dedusă judecăţii; pentru a nu îngrădi şi mai mult dreptul părţii de a beneficia de toate garanţiile unui proces echitabil, în condiţiile în care legea nu defineşte ce se înţelege prin sintagma „soluţionarea procesului fără a intra în judecata fondului”, trebuie dată acestei expresii o interpretare extinsă la toate situaţiile de natură a aprecia că aşa-zisa judecată făcută de prima instanţă nu reprezintă, în realitate, o judecată în adevăratul sens al cuvântului, adică în conformitate cu rigorile şi exigenţele impuse de lege.

Cu privire la cea de-a două problemă de drept, a apreciat că instanţele care au făcut interpretarea literală a textului art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă au pronunţat soluţii în spiritul şi litera legii.

Restrângerea sferei actelor de procedură doar la cererea de apel, respectiv întâmpinare, se explică prin caracterul de excepţie al situaţiei solicitării trimiterii spre rejudecare la prima instanţă, situaţie supusă adagiului „exceptio est strictissimae interpretationis”, iar extrapolarea textului la alte situaţii neprevăzute de lege înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu poate fi acceptat.

Pe de altă parte, dintre actele de procedură de care se pot folosi părţile, doar cererea de apel şi întâmpinarea sunt prevăzute de lege ca fiind obligatorii.

Posibilitatea invocării din oficiu de către instanţa de apel a necesităţii trimiterii spre rejudecare la prima instanţă şi dispunerea acestei măsuri peste voinţa părţilor este total exclusă, întrucât această prerogativă aparţine în exclusivitate părţilor din proces, fiind edictată ca o normă de favoare, de care acestea pot sau nu uzita, după propria lor apreciere subiectivă.

X. Opinia judecătorilor-raportori

20. Judecătorii-raportori au apreciat, în principal, că recursul în interesul legii nu este admisibil, deoarece scopul procedurii, adică asigurarea interpretării şi aplicării unitare a textului de lege supus examinării, printr-o dezlegare de principiu, dar care să rezolve întreaga problematică posibilă, nu poate fi realizat; cât priveşte prevederile art. 480 alin. (3) teza a două din Codul de procedură civilă, dispoziţia legală ce se solicită a fi interpretată nu are o redactare îndoielnică ori neclară, solicitându-se. practic, instanţei supreme să pronunţe o decizie aditivă.

21. Pe fondul sesizării, au opinat că sintagma „prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului” trebuie interpretată în sensul că nu se rezumă la situaţia în care procesul a fost soluţionat în temeiul unei excepţii ori s-a pronunţat asupra unei cereri complet diferite decât aceea pentru care s-a formulat acţiunea, revenind instanţei de apel atribuţia de a stabili dacă în cauză a existat sau nu o judecată a fondului, iar sintagma „părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare” trebuie interpretată prin referirea la cele două acte de procedură indicate limitativ de legiuitor.

XI Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

Asupra admisibilităţii recursului în interesul legii

22. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că prezentul recurs în interesul legii nu este admisibil.

23. Astfel cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, obiectul sesizării cu un recurs în interesul legii nu poate privi decât o dispoziţie legală care a fost interpretată şi aplicată în mod neunitar, aşadar o problemă de drept soluţionată în mod diferit de către instanţele judecătoreşti. Nu orice chestiune disputată în faţa instanţei de judecată este şi o problemă de drept veritabilă. În general, se consideră că numai textele lacunare, imperfecte, deci interpretabile, pot constitui obiectul unui recurs în interesul legii iniţiat în scopul dezlegării la nivel de principiu a unei probleme de drept controversate.

24. Recursul în interesul legii nu are ca obiect elementele de fapt ale cauzei, chiar dacă acestea au fost determinate în mod eronat de către instanţele ale căror hotărâri sunt invocate în cadrul sesizării, instanţa supremă nefiind îndrituită să realizeze un veritabil control judiciar, spre a remedia eventualele greşeli de judecată săvârşite de instanţele inferioare.

Asupra primei probleme de drept

25. Referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte înţelesul sintagmei j)rima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului” autorul sesizării ridică problema dacă, în afara soluţionării procesului în temeiul unei excepţii şi de pronunţarea asupra altei cereri decât cea cu care a fost învestită instanţa, care în mod clar reprezintă o neintrare în judecata fondului, mai pot fi subsumate acestui concept şi alte situaţii, cum ar fi: motivarea lacunară a sentinţei, neadministrarea unor mijloace de probă, nesoluţionarea unor cereri incidentale etc., situaţii care atrag, în condiţiile în care partea solicită acest lucru în mod expres, admiterea apelului, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

26. Situaţiile exemplificate vizează ipoteze ale unor neregularităţi procedurale, iar aprecierea că acestea viciază modul în care aparent s-a judecat fondul cauzei reprezintă o chestiune de fapt, care trebuie stabilită concret, de la caz la caz, numai pe baza evaluării nemijlocite, directe, de către instanţe, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe.

27. Or, pe calea recursului în interesul legii nu se poate statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor de judecată, de vreme ce stabilirea anumitor chestiuni este rezultatul aprecierii materialului probator sau al anumitor circumstanţe proprii fiecărei cauze, aceasta fiind o problemă doar de aplicare a legii (în acest sens, Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 29 martie 2012).

28. Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat c㠄premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziţie legală conţine reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia. Per a contrarie, nu sunt asigurate aceste premise dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanţele unei cauze - atribut exclusiv al instanţei sesizate cu litigiul - instanţele realizează aplicarea unei dispoziţii legale, dispoziţie care are întotdeauna un caracter general şi impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esenţa aplicării la un caz concret” (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016).

29. De altfel, din chiar conţinutul hotărârilor judecătoreşti indicate de autorul sesizării, reiese că nu este vorba despre o jurisprudenţă neunitară în sensul art. 514 din Codul de procedură civilă (adică, de soluţii diferite date unor situaţii de fapt şi de drept identice sau similare), ci doar de ilustrarea unei varietăţi de situaţii în care fondul cauzei nu a fost de fapt judecat, deşi prima instanţă nu s-a pronunţat pe cale de excepţie.

30. În consecinţă, în recursul în interesul legii cu care instanţa supremă a fost învestită, scopul procedurii, adică asigurarea interpretării şi aplicării unitare a textului de lege supus examinării, printr-o dezlegare de principiu, dar care să rezolve întreaga problematică posibilă, nu poate fi realizat.

Asupra celei de-a două probleme de drept

31. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) teza a două din Codul de procedură civilă referitor la termenul şi actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, textul de lege dispune în mod clar că această solicitare trebuie să fie expres formulată prin cererea de apel sau prin întâmpinare.

32. Aşadar, solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare poate fi formulată de apelant doar prin cererea de apel sau de intimat doar prin întâmpinare.

33. În consecinţă, termenul în care se poate cere trimiterea cauzei spre rejudecare este termenul de apel sau, după caz, termenul de formulare a întâmpinării,

34. Dispoziţia legală ce se solicită a fi interpretată nu are o redactare îndoielnică ori neclară, iar solicitarea autorului sesizării ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să stabilească dacă se poate cere trimiterea cauzei spre rejudecare şi prin alte acte procedurale (cum ar fi notele de şedinţă, concluziile scrise sau orale) nu poate fi primită, deoarece se solicită practic instanţei supreme să pronunţe o decizie aditivă (prin care să adauge la lege).

35. Or, aşa cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat deja prin Decizia nr. 11 din 23 mai 2016, anterior amintită, „îndeplinirea rolului său constituţional se poate realiza numai prin pronunţarea unei decizii interpretative, iar nu a uneia aditive, prin care s-ar adăuga un nou conţinut textului legii supuse interpretării, care ar putea însemna că intră în competenţa acesteia atributul de a legifera”.

36. Faţă de toate aceste considerente,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sub următoarele aspecte:

a) înţelesul corect al sintagmei „ prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului”

b) termenul şi actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta, din aceeaşi circumscripţie.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Adriana Elena Stamatescu

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 80

din 6 noiembrie 2017

 

Dosar nr. 1.562/1/2017

 

Judecător Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trântea Teau - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secţia a II-a civilă

Roxana Popa - judecător la Secţia a II-a civilă

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.562/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Eugenia Voicheci, preşedintele Secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.794/197/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„1. Dacă noţiunii de «consumator», astfel cum este definită de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 193/2000, i se circumscrie şi situaţia persoanei fizice care a achitat integral, voluntar, creditul contractat

2. Dacă, din interpretarea coroborată a art. 6 şi 13 din Legea nr. 193/2000, se poate aprecia că persoana fizică - parte contractantă într-un contract de credit care a încetat prin achitarea integrală voluntară, justifică un interes în solicitarea constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale, cu consecinţa restituirii prestaţiilor efectuate în baza respectivelor clauze.”

Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei au fost depuse raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al B şi cererea de intervenţie voluntară principală de către D şi E.

Analizând, cu prioritate, cererea de intervenţie voluntară depusă la dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept respinge cererea de intervenţie voluntară principală formulată de către D şi E ca inadmisibilă, întrucât normele referitoare la „Alte persoane care pot lua parte la judecat㔠cuprinse în cap. II - „Părţile” al titlului II - „Participanţii la procesul civil” din cartea I - „Dispoziţii generale” din Codul de procedură civilă nu sunt compatibile cu specificul mecanismelor de asigurare a unei practici judiciare unitare reglementate de titlul III al cărţii a II-a din Codul de procedură civilă.

Constatând că nu mai sunt alte chestiuni de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 21 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.794/197/2015, a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 29 mai 2017,

II. Temeiul juridic al sesizării

3. Articolul 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:

„Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

4. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 193/2000):

Art. 2 alin. (1): „Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.”

Art. 6: „Clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.”

Art. 13 alin. (1): „Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.”

IV. Expunerea succintă â procesului

5. Prin cererea introductivă de instanţă, astfel cum a fost modificată ulterior, reclamanta A. a chemat-o în judecată pe pârâta B, ale cărei drepturi au fost continuate de C, solicitând instanţei ca, în baza probelor administrate în cauză, să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei privind posibilitatea unităţii bancare de a ajusta/modifica în mod unilateral rata dobânzii, cuprinsă în art. 3 lit. d) din Convenţia de credit nr. /17.10.2008, modificată prin Actul adiţional nr. /20.10.2010, să constate caracterul abuziv al stabilirii DAE în art. 3 lit. e) din convenţia de credit şi actele adiţionale ulterioare fără a avea o justificare procentuală sau valorică în contract, să constate nulitatea absolută a clauzei menţionate în petitul anterior, să o oblige pe pârâtă să restituie sumele percepute abuziv cu titlul de dobândă, în limita diferenţei dintre rata dobânzii curente fixe de 3,99% pe an pentru primele 54 de luni şi de 4,35% pe an + Euribor la 3 luni cuprinsă în oferta de conversie CHF/EURO din 10.05.2013 şi sumele efectiv încasate, începând cu 20.11.2008, să dispună obligarea pârâtei la plata de daune-interese în cuantumul dobânzii legale aplicate la sumele menţionate în petitul nr. 3, pentru fiecare rată/plată în parte, de la momentul încasării lor şi până la data plăţii lor efective, să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei privind comisionul de risc cuprinsă în art. 5.1 lit. a) din convenţie şi a clauzei privind comisionul de administrare credit, în realitate acelaşi comision de risc deghizat sub o altă denumire cuprinsă în art. 5.1 lit. a) din Actul adiţional nr. 1/20.10.2010, să o oblige pe pârâtă să restituie sumele percepute abuziv cu titlul de comision de risc, respectiv comision de administrare credit în baza clauzei ce va fi declarată nulă absolut începând cu data de 20.11.2008, să dispună obligarea pârâtei la plata de daune-interese în cuantumul dobânzii legale aplicate la sumele menţionate în petitul nr. 3, pentru fiecare plată în parte, de la momentul încasării lor şi până la data restituirii lor efective, să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a Clauzei privind comisionul de administrare garanţii, cuprinsă în art. 5.1 lit. d din convenţie, să o oblige pe pârâtă să restituie sumele percepute abuziv cu titlul de comision de administrare garanţii, în baza clauzei ce va fi declarată nulă absolut, să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor privind costurile suplimentare, cuprinse în art. 10.1 şi art. 10.2 din condiţiile generale ale Convenţiei de credit nr. 0167180 din 7.10.2008, să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor prevăzute de art. 3.5, 3.10 şi 3.11 din condiţiile generale ale convenţiei privind comisionul de risc, comisionul de administrare garanţii şi posibilitatea băncii de a modifica DAE în funcţie de modificarea ratei dobânzii sau a costurilor suplimentare menţionate anterior şi să dispună modificarea convenţiei de credit prin eliminarea clauzelor abuzive.

6. În motivare, reclamanta a invocat caracterul abuziv, în sensul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, al clauzelor individualizate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, susţinând calitatea sa de consumator, astfel cum noţiunea este definită de art. 2 din aceeaşi lege, precum şi sancţiunea care intervine în cazul constatării clauzelor abuzive din contractele de credit, prin raportare la dispoziţiile art. 6 din lege.

7. Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate, apreciind că sunt exceptate de la controlul caracterului abuziv clauzele privitoare la preţul contractului, că au fost negociate de părţi clauzele supuse analizei instanţei de judecată şi că toate costurile creditării au fost incluse în DAE şi au fost aduse la cunoştinţa clientului. De asemenea a mai arătat că nu există un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, iar comportamentul băncii nu poate fi calificat ca fiind unul contrar cerinţelor bunei-credinţe.

8. Prin Sentinţa civilă nr. 5.844 din 1.06.2016, Judecătoria Braşov a admis în parte cererea formulată de reclamantă, constatând caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei cuprinse în art. 5.1 lit. a) din condiţiile speciale ale Convenţiei de credit nr. 0167180/17.10.2008 şi a clauzei cuprinse în art. 3.5 din condiţiile generale ale aceleiaşi convenţii, a clauzei cuprinse în art. 5.1 lit. a) din actul adiţional la convenţia de credit şi a clauzei cuprinse în art. 10.2 din condiţiile generale ale convenţiei de credit, a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 980,64 CHF reprezentând comisionul de administrare încasat pentru perioada 6.09.2010-14.05.2013 şi a sumei de 2455,95 CHF reprezentând comisionul de risc încasat şi a respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

9. Împotriva aceste hotărâri a formulat apel pârâta C, solicitând anularea sentinţei şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, a excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi a excepţiei lipsei de interes, toate motivate de faptul că între părţi nu mai există un raport juridic de drept substanţial deoarece creditul a fost rambursat la 7.08.2013, iar dispoziţiile din Legea nr. 193/2000 se aplică doar unui contract în derulare, astfel cum rezultă din interpretarea art. 6, 7,12 şi 13 din acest act normativ. Cu privire la fondul cauzei a susţinut netemeinicia argumentelor instanţei de fond cu privire la modul de redactare a clauzelor privind comisionul de risc şi a celorlalte clauze analizate şi constatate ca fiind abuzive.

V. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

10. În conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, instanţa de sesizare a constatat admisibilitatea sesizării, motivat de faptul că:

- de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2, 6 şi 13 din Legea nr. 193/2000 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât va stabili dacă textele legale invocate pot fi interpretate în sensul că are sau nu calitate de consumator persoana fizică ce a achitat integral, voluntar, debitul decurgând dintr-un contract de credit încheiat cu o bancă şi dacă respectiva persoană justifică un interes în solicitarea constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale, cu consecinţa restituirii prestaţiilor efectuate în baza respectivelor clauze după încetarea contractului prin achitare voluntară;

- problemele de drept enunţate sunt noi, deoarece, chiar dacă această chestiune de drept priveşte un act normativ intrat în vigoare cu mult timp în urmă, nu există un număr semnificativ de hotărâri prin care să fi fost soluţionată în mod diferit şi constant problema de drept, pentru a se putea discuta despre necesitatea unui recurs în interesul legii. Aşa fiind, se impune să se apeleze la mecanismul de unificare a practicii judiciare prin hotărâre prealabilă, pentru a se evita pronunţarea unor decizii în care aceleaşi drepturi invocate de părţi să fie soluţionate în mod diferit;

- problemele de drept nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor haltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la 21 aprilie 2017.

VI. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

11. Instanţa de sesizare a considerat că, în prezenta cauză, nu se poate face abstracţie de definiţia dată noţiunii de „consumator” de textul art. 2 din Legea nr. 193/2000, prin raportare la contractul încheiat de un profesionist şi o persoană fizică, dar nici de efectele constatării caracterului abuziv al clauzelor contractului de credit, respectiv de faptul că se constată nulitatea absolută a respectivelor clauze cu consecinţa înlăturării lor din contract şi restituirea prestaţiilor efectuate în baza acestora.

12. Or, pe de o parte nulitatea care intervine în cauză este nulitatea absolută, ce poate fi invocată oricând, deci şi după încheierea contractului prin restituirea creditului, iar, pe de altă parte, dispoziţiile art. 6 şi 13 din Legea nr. 193/2000 fac vorbire despre derularea în continuare a contractului, fără clauzele constatate abuzive, iar, în cazul în care contractul este încheiat, nu se mai pune problema derulării în continuare a acestuia.

13. De aceea, s-a apreciat că dezlegarea prezentei probleme de drept trebuie să fie dată şi în considerarea respectării principiului coerenţei şi unităţii jurisprudenţei, consacrat ca atare în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Beian c. României).

VII. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

14. C a susţinut că cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este admisibilă, deoarece se pune problema aplicării unei legi care a fost promulgată încă din anul 2000, deci nu mai prezintă element de noutate, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin mai multe hotărâri asupra dispoziţiilor din această lege.

15. A. a învederat că practica este constantă în sensul aplicării dispoziţiilor din Legea nr. 193/2000 şi contractelor în care creditul a fost restituit, astfel că nu se impune solicitarea de noi lămuriri instanţei supreme.

VIII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

16. În jurisprudenţa instanţelor s-au conturat următoarele puncte de vedere: într-o opinie s-a apreciat că noţiunii de „consumator”, astfel cum este definită de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 193/2000, i se circumscrie şi situaţia persoanei fizice care a achitat integral, voluntar, creditul contractat, iar din interpretarea coroborată a art. 6 şi art. 13 din Legea nr. 193/2000 se poate considera că persoana fizică, parte contractantă într-un contract de credit care a încetat prin achitarea integrală voluntară, justifică un interes în solicitarea constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale, cu consecinţa restituirii prestaţiilor efectuate în baza respectivelor clauze.

Într-o altă opinie s-a considerat că se impune respingerea acţiunii având ca obiect constatarea existenţei unor clauze abuzive într-un contract de credit care încetează prin rambursarea anticipată a creditului, deoarece încetând convenţia de credit, este exclusă posibilitatea instanţei de judecată de a aprecia cu privire la înlăturarea clauzelor contractuale alegate ca fiind abuzive şi continuarea contractului în această modalitate.^

IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

17. Prin deciziile nr. 4.343 din 5 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 10.439/99/2011/a1, nr. 1.453 din 10 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 234/2/2013/a1, şi nr. 760 din 27 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.757/1371/2011 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că nulitatea absolută este consecinţa juridică a constatării caracterului abuziv al clauzelor contractuale.

X. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

18. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 321/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 193/2000, iar prin deciziile nr. 245/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 546 din 20 iulie 2016, nr. 353/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 21 octombrie 2016 şi nr. 214/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 18 iulie 2017 a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 193/2000.

XI. Raportul asupra chestiunii de drept

19. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept.

XII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

20. În privinţa obiectului şi a condiţiilor sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:

- existenţa unei cauze aflată în curs de judecată;

- cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle, în ultimă instanţă, în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

21. Verificând condiţiile de admisibilitate a sesizării formulate în cauză de Tribunalul Braşov, se constată că acestea nu sunt întrunite cumulativ, nefiind îndeplinite, în principal, condiţia referitoare la caracterul de noutate a chestiunii de drept şi cea privitoare la necesitatea lămuririi acestei chestiuni de drept pentru soluţionarea pe fond a cauzei.

22. Cu prioritate, se constată faptul că sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat în curs de judecată pe rolul Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care, în raport cu data pronunţării încheierii, era instanţa care soluţiona în mod definitiv cauza.

23. În ceea ce priveşte cerinţa „noutăţii” chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării se subliniază că aceasta nu are un conţinut legat, dar asupra sa s-a statuat deja în jurisprudenţa anterioară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 3/2014, Decizia nr. 4/2014, Decizia nr. 13/2015, Decizia nr. 14/2015 sau Decizia nr. 16/2016).

24. S-a reţinut că noţiunea de „noutate11 a chestiunii de drept trebuie raportată la caracterul relativ recent al actului normativ sau al prevederilor cuprinse în acesta, la doctrina juridică, chiar privitoare la un act normativ anterior având conţinut similar chestiunii de drept avansate sau la faptul că nu a mai fost dedusă judecăţii anterior.

25. Cerinţa noutăţii este, aşadar, îndeplinită atunci când chestiunea de drept Îşi are izvorul în reglementări, chiar dacă nu recent intrate în vigoare, dacă instanţele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare şi aplicare la nivel jurisprudenţial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat, de natură să impună reevaluarea sau re interpretarea normei de drept analizate.

26. Caracterul de noutate se pierde, însă, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor în urma unei interpretări adecvate, iar conturarea unor opinii jurisprudenţiale diferite nu poate constitui temei declanşator al mecanismului pronunţării unei hotărâri prealabile. Aşadar, în situaţia în care ar exista un număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care să fi soluţionat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare ar fi cel cu funcţie de reglare, recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă.

27. Din acest punct de vedere, cerinţa legală a noutăţii constituie unul dintre elementele de diferenţiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanţelor judecătoreşti (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariţiei unei astfel de practici (control a priori).

28. În speţă, condiţia noutăţii chestiunii de drept nu este îndeplinită, faţă de împrejurarea că, din studierea răspunsurilor formulate de curţile de apel cu privire la chestiunea de drept supusă analizei şi a hotărârilor judecătoreşti înaintate, se constată că practica judiciară a analizat aspectele subsumate întrebărilor formulate, rezultând şi soluţii definitive/irevocabile diferite la nivel naţional.

29. De altfel, chiar autorul sesizării a subliniat caracterul neunitar al practicii instanţelor la nivel naţional.

30. Prin urmare, în prezent, procedura hotărârii prealabile nu îşi mai poate atinge scopul legal, acela de eliminare a riscului apariţiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esenţiale şi controversate, acesta fiind deja produs.

31. Analiza repetată a acestor aspecte în practica judiciară evidenţiază totodată şi lipsa unei dificultăţi speciale a chestiunilor de drept avansate, suficient de mare pentru a fi supusă atenţiei instanţei supreme în detrimentul atribuţiilor instanţelor de fond în interpretarea şi aplicarea corespunzătoare a normelor de drept într-o cauză pendinte.

32. Totodată, se constată ca nefiind îndeplinită nici cerinţa ca, de lămurirea acestei chestiuni de drept, să depindă soluţionarea pe fond a cauzei.

33. Simpla menţiune a instanţei de apel privitoare la necesitatea acestor lămuriri pentru soluţionarea în fond a cauzei sau faptul că aspecte similare au fost analizate de alte instanţe drept probleme de fond nu înlătură cadrul procesual în care aceste chestiuni de drept au fost invocate de parte în cauza de faţă. De altfel, privitor la fondul litigiului, apelanta a invocat motive străine chestiunilor de drept deduse spre analiză şi nu rezultă invocarea din oficiu a altor motive, după cum nu se poate reţine nici că, în susţinerea excepţiilor invocate în apel, s-a contestat calitatea de „consumator” a reclamantei exclusiv în raport cu împrejurarea că nu mai există un contract de credit în derulare.

34. Modalitatea diferită în care argumente similare celor invocate în susţinerea excepţiilor procesuale au fost valorificate de instanţele de judecată conduce şi la concluzia neclarităţii întrebărilor formulate de instanţa de sesizare. În aceste condiţii revenea Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie competenţa de apreciere asupra pertinenţei întrebării şi necesităţii pronunţării unei hotărâri prealabile în raport cu aspectele concrete ale cauzei, astfel cum i-au fost evidenţiate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.794/197/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„1. Dacă noţiunii de «consumator», astfel cum este definită de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 193/2000, i se circumscrie şi situaţia persoanei fizice care a achitat integral, voluntar, creditul contractat

2. Dacă, din interpretarea coroborată a art. 6 şi 13 din Legea nr. 193/2000, se poate aprecia că persoana fizică - parte contractantă într-un contract de credit care a încetat prin achitarea integrală voluntară, justifică un interes în solicitarea constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale, cu consecinţa restituirii prestaţiilor efectuate în baza respectivelor clauze” Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 6 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI A II - A CIVILE

EUGENIA VOICHECI

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.