MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 144         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 15 februarie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 675 din 31 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 699 din 7 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

46. - Hotărâre privind trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia pentru scoaterea din funcţiune în vederea valorificării şi, după caz, casării şi înscrierea unor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Mediului - Administraţia Naţională de Meteorologie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.109. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2017-2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 675

din 31 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 2.256/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.192D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.766D/2016, nr. 2.020D/2016, nr. 2.180D/2016, nr. 2.436D/2016, nr. 2.638D/2016 şi nr. 3.155D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Excepţiile au fost ridicate de Compania de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 424/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în Dosarul nr. 792/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Ion Staiu în Dosarul nr. 1.608/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 4.656/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Floare Socorodan în Dosarul nr. 915/86/2016 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.721/90/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în dosarele nr. 2.020D/2016 şi nr. 2.436D/2016, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în calitate de autoare a excepţiei, respectiv de parte, a transmis note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei şi în lipsă. De asemenea, în Dosarul nr. 2.180D/2016, partea Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt a transmis un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, iar, în Dosarul nr. 2.638D/2016, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis acte doveditoare a dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren indicate în cererea de chemare în judecată.

7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.766D/2016, nr. 2.020D/2016, nr. 2.180D/2016, nr. 2.436D/2016, nr. 2.638D/2016 şi nr. 3.155D/2016 la Dosarul nr. 1.192D/2016, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea constatând constituţionalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 415 din 16 iunie 2016. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii, apreciază că soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 11 mai 2016 şi prin Decizia civilă nr. 567A din 23 septembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 2.256/2/2016 şi nr. 4.656/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, respectiv Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în cauze privind soluţionarea unor contestaţii în anulare formulate împotriva unor decizii pronunţate în apel.

10. Prin încheierea din 8 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 424/64/2016, Curtea de Apei Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Compania de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. din Bucureşti într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel.

11. Prin încheierile din 21 septembrie 2016 şi 10 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 792/54/2016 şi nr. 1.608/54/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv Ion Staiu în cauze privind soluţionarea unor contestaţii în anulare formulate împotriva unor decizii pronunţate în apel.

12. Prin încheierea din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 915/86/2016, Tribunalul Suceava - Secţia i civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Floare Socorodan într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel.

13. Prin încheierea din 25 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.721/90/2016, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - SA din Bucureşti într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate nu permit formularea unei contestaţii în anulare împotriva hotărârilor instanţelor de apel, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, şi în cazul prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv când instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele de apel.

15. Or, instanţele de apel pot omite să analizeze o parte sau chiar toate motivele de nelegalitate, prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă, cu care au fost sesizate, întrucât, faţă de o asemenea omisiune, nu mai există nicio cale de atac în dreptul intern. Administrarea justiţiei are loc în mod formal, instanţa pronunţându-se printr-o hotărâre cu privire la calea de atac, însă aceasta poate să nu cuprindă motivele soluţiei ori acestea să fie străine de cele cu care instanţa a fost învestită, CU ignorarea exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. Astfel, este nesocotit şi principiul constituţional potrivit căruia România este un stat de drept în care respectarea legilor este obligatorie, inclusiv pentru judecători. Aceste principii constituţionale sunt incompatibile cu arbitrariul care rezultă din modul discreţionar în care instanţele de apel pot să-şi motiveze soluţiile. Chiar dacă în faza procesuală a apelului părţile pot formula critici întemeiate pe orice motiv de nelegalitate a hotărârii atacate, acest lucru este lipsit de eficacitate, dacă instanţa de apel poate omite să cerceteze motivele de nelegalitate invocate. Faptul că dispoziţiile legale criticate fac trimitere la motivele de casare nu constituie un veritabil impediment pentru contestarea hotărârilor instanţelor de apel.

16. Se mai arată că, în anumite materii, cum ar fi restituirea dreptului de proprietate reglementat prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sau litigiile de muncă reglementate prin Legea dialogului social nr. 62/2011, hotărârile instanţelor de fond sunt supuse numai apelului, nu şi recursului, ceea ce conduce la aplicarea art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă în situaţia în care se formulează contestaţie în anulare împotriva deciziei pronunţate în apel. Însă, în acest caz, dispoziţiile legale criticate limitează dreptul de a ataca cu contestaţie în anulare doar pentru trei dintre cele patru situaţii prevăzute în cazul hotărârilor de recurs, creând astfel o discriminare nejustificată, prin împiedicarea accesului liber la justiţie, precum şi prin încălcarea egalităţii în drepturi. În aceste condiţii, trebuie să i se asigure justiţiabilului atât posibilitatea de a formula acţiuni în justiţie, cât şi de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în care instanţele de judecată omit a se pronunţa asupra unor motive de apel.

17. În ceea ce priveşte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii se apreciază că acesta nu este respectat, în condiţiile în care numai persoana nemulţumită de o hotărâre pronunţată de instanţa de recurs are posibilitatea de a promova calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare pentru motivele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Totodată, mai precizează că prin dispoziţiile legale criticate se creează o situaţie de inechitate, în sensul că oferă posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în recurs numai în situaţia în care, respingând recursul sau admiţându-l în parte, instanţa a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent, nu şi în situaţia în care se admite recursul pârâtului şi, rejudecându-se cauza, instanţa omite să cerceteze vreuna dintre apărările sau vreunul dintre capetele de cerere din acţiunea principală.

18. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Ili-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 1.192D/2016, apreciază ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens arată că accesul liber la justiţie nu se confundă cu numărul căilor de atac reglementate de legiuitor la dispoziţia părţii, căreia i-a asigurat accesul la justiţie prin reglementarea căii de atac a apelului. În ceea ce priveşte egalitatea cetăţenilor în faţa legii arată că, deşi dispoziţiile legale criticate nu conţin o justificare explicită asupra unei diferenţe de tratament între cel căruia instanţa de apel i-ar omite soluţionarea unui motiv de apel şi cel căruia instanţa de recurs i-ar omite soluţionarea unui motiv de recurs, art. 16 din Constituţie instituie principiul egalităţii în faţa legii pentru cetăţeni, ceea ce nu este cazul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate.

19. În Dosarul nr. 2.436D/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată, în sensul că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în măsura în care înlătură de la aplicare pct. 3 al alin. (2) al acestui articol, sunt neconstituţionale, fiind contrare art. 16 şi art. 21 din Constituţie. În acest sens arată că, deşi apelul este o cale de atac devolutivă, are două limitări prevăzute de art. 477 şi art. 478 din Cod, instanţa de apel putând analiza netemeinicia sau nelegalitatea sentinţei atacate numai în limita criticilor invocate prin motivele de apel, respectiv în limita aceea ce a soluţionat prima instanţă. Astfel, instanţa trebuie să se raporteze doar la criticile apelantului şi nu să rejudece cauza dincolo de aceste limite, toate celelalte chestiuni soluţionate prin hotărâre şi neatacate fiind dezlegate de prima instanţă. Prin urmare, neanalizarea unor motive de apei de către instanţa de apel, în limitele devoluţiunii, în situaţia în care decizia nu este supusă recursului, creează părţii un prejudiciu similar celui determinat de necercetarea unui motiv de casare, fără ca partea să poată apela la calea extraordinară a contestaţiei în anulare şi fără a exista o justificare obiectivă pentru această împiedicare.

20. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.020D/2016 şi nr. 2.180D/2016, apreciază ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor. Prin intermediul apelului, cale de atac devolutivă, se poate invoca orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate, iar exceptarea de la aplicare a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă în cazul contestaţiei în anulare declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel, care nu pot fi atacate cu recurs, reprezintă o consecinţă a caracterului devolutiv al apelului.

21. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât motivul contestaţiei în anulare speciale prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă - omisiunea cercetării unui motiv de casare - priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă.

22. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în condiţiile în care vizează recursul, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă, şi nu apelul, cale ordinară şi devolutivă de atac în care pot fi invocate orice motive de nelegalitate şi netemeinicie.

23. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă arată, în esenţă, că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta un motiv de casare este O consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi a accesului liber !a justiţie.

24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

25. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

26. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 1 766D/2016, nr. 2.180D/2016 şi nr. 2.638D/2Q16, precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior transmis în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, acesta fiind reţinut în Decizia nr. 159 din 24 martie 2016.

27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile [egale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 503 din Codul de procedură civilă, art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apei care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs”.

30. Art. 503 alin. (2), la care textul criticat face trimitere, are următorul cuprins:

„(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză”.

31. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (1), (3) şi (5) privind statul român, valorile supreme ale statului de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum se interpretează potrivit dispoziţiilor art. 20 şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 124 alin. (3) privind unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, precum şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu critici de neconstituţionalitate similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016, Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, Decizia nr. 608 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1048 din 27 decembrie 2016, sau Decizia nr. 212 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017).

33. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, paragrafele 13-17 şi paragraful 20, Curtea, referitor la contestaţia în anulare specială, a reţinut că aceasta este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nesuspensivă de executare, prin care se cere înseşi instanţei ce a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, să îşi anuleze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată. Contestaţia în anulare specială este reglementată la art. 503 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, care prevede că hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare pentru următoarele motive expres şi limitativ reglementate, şi anume atunci când: hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţa necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen şi instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

34. Curtea a reţinut că textul de lege criticat, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, extinde obiectul contestaţiei în anulare speciale şi prevede, astfel, că dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 din acest articol se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. Exceptarea de la aplicarea alin. (2) pct. 3 în ipoteza hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs a avut în vedere faptul că motivul contestaţiei în anulare specială - omisiunea cercetării unui motiv de casare - priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate 11 exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În concluzie, Curtea a reţinut că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare” este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie.

35. De asemenea, Curtea a constatat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul.

36. Curtea, prin Decizia nr. 608 din 22 septembrie 2016, paragraful 19, a reţinut că normele legale criticate nu afectează garanţiile specifice de care instanţele judecătoreşti se bucură în temeiul textului constituţional al art. 124, care reglementează cu privire la caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei şi reprezintă obligaţia judecătorilor de a asigura un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare. Curtea nu a reţinut nici încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale criticate, discriminarea semnificând reglementarea unui regim juridic diferit pentru persoane aflate în situaţii similare.

37. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

38. Curtea mai constată că art. 126 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege precum şi art. 129, care prevede c㠄împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii” atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.

39. Prin urmare, departe de a îngrădi drepturi consacrate constituţional, reglementarea prevăzută de art. 503 alin, (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanţie a aplicării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces.

40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, respectiv Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 2.256/2/2016 şi nr. 4.656/2/2016 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Compania de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S,A, din Bucureşti în Dosarul nr. 424/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv Ion Staiu în dosarele nr. 792/54/2016 şi nr. 1.608/54/2016 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Floare Socodoran în Dosarul nr. 915/86/2016 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, precum şi de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1 721/90/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 699

din 7 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Marian Mureşanu în Dosarul nr. 27.384/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.933D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2017, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi a autorului Marian Mureşanu, care s-a prezentat după strigarea cauzei, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ocazie cu care Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Florin Moraru în Dosarul nr. 6.280/3/2016 (1.552/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectului Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.159D/2016, a dispus, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conexarea Dosarului nr. 3.159D/2016 la Dosarul nr. 1.933D/2016, care a fost primul înregistrat. Totodată, Curtea, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 7 noiembrie 2017, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 26 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 27.384/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Codul penal.

4. Prin încheierea din 22 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.280/3/2016 (1.552/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Codul penal.

5. Excepţia a fost ridicată de Marian Mureşanu şi Florin Moraru în dosarele de mai sus, având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la exigenţele de calitate a legii şi ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile, deoarece regimul sancţionator mai aspru al recidivei prevăzut de Codul penal se aplică situaţiei juridice trecute născute sub imperiul Codului penal din 1969. Astfel, pedeapsa în caz de recidivă dispusă de art. 43 din Codul penal este constituţională în măsura în care aceasta este prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită, în caz contrar încălcându-se principiul legii penale mai favorabile şi, totodată, art. 2 alin. (2) din Codul penal, potrivit căruia „nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranţă dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită”. Totodată, se susţine că prevederile legale criticate nu sunt suficient de clare, întrucât, În Dosarul nr. 3.159D/2016, infracţiunea reţinută în sarcina autorului a fost săvârşită sub imperiu! Codului penal din 1969, judecata pe fond a început în anul 2013 şi s-a finalizat în anul 2015, condamnarea fiind dispusă sub imperiul actualului Cod penal, ca lege penală mai favorabilă. Cu alte cuvinte, instanţa care a pronunţat hotărârea de condamnare, sancţionând prin dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Codul penal acte executate sub incidenţa Codului penal din 1969, a înfrânt principiul neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, deşi tratamentul sancţionator al recidivei stabilit de actualul Cod penal este mai aspru decât cel stabilit de Codul penal din 1969, legiuitorul are deplina libertate să reglementeze în consecinţă. De altfel, autorul critică aplicarea regimului sancţionator mai aspru, prevăzut de legea nouă, situaţiei sale juridice născute sub imperiul legii vechi. Or, potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curţii Constituţionale, instanţa, la momentul pronunţării, are obligaţia de a aplica legea mai favorabilă în mod global, nu pe instituţii.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece problema aplicării legii penale mai favorabile a fost tranşată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Astfel, autorul critică aplicarea regimului sancţionator mai aspru, prevăzut de legea nouă, situaţiei sale juridice născute sub imperiul legii vechi, şi nu conţinutul normei juridice. Aşa fiind, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de aplicare a prevederilor legale contestate.

11. Pe fond, Guvernul arată că tratamentul sancţionator al recidivei stabilit prin noul Cod penal este mai aspru decât cel stabilit prin Codul penal din 1969. Săvârşirea unei noi infracţiuni de către aceeaşi persoană înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată executată demonstrează o perseverenţă infracţională, fiind necesare sisteme de sancţiune adecvate pentru asigurarea constrângerii şi reeducării. Aşa fiind, Guvernul apreciază că intră în atribuţiile legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, să aprecieze în funcţie de o serie de criterii, printre care şi perseverenţa fenomenului infracţional, modul cum va fi sancţionată recidiva.

12. Avocatul Poporului arată că îşi menţine opinia exprimată anterior cu prilejul soluţionării Dosarului nr. 1.464D/2016.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 43 alin. (1) cu denumirea marginală Pedeapsa în caz de recidivă din Codul penal, care au următorul conţinut: „(1) Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta

16. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la cerinţele de calitate a legii şi art. 15 alin. (2) referitor la principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Sentinţa penală nr. 1.483 din 30 noiembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.924 din 11 aprilie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Marian Mureşanu a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare. A fost liberat condiţionat, rămânând de executat un rest de 1.229 de zile, iar, în timpul liberării, a săvârşit o nouă infracţiune (trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată - două acte materiale) pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare prin Sentinţa penală nr. 1.235 din 28 iulie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.297 din 8 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Cu acest prilej, instanţa de judecată, în baza art. 104 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) din Codul penal, a revocat beneficiul liberării condiţionate şi a adăugat restul rămas neexecutat de 1.229 de zile la pedeapsa de 6 ani închisoare.

18. De asemenea, prin Sentinţa penală nr. 1.213/2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 6.172/2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Florin Moraru a fost condamnat la pedeapsa de 17 ani închisoare. A fost liberat condiţionat, rămânând de executat un rest de 2.430 de zile, iar, în timpul liberării, a săvârşit o nouă infracţiune (tâlhărie săvârşită în anul 2012 sub imperiul Codului penal din 1969) pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare prin Sentinţa penală nr. 332/F din 26.02.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.781/A din 21.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Cu acest prilej, instanţa de judecată, după ce a stabilit că legea mai favorabilă este legea nouă (pedeapsa pentru infracţiunea de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave sau care a avut ca urmare moartea victimei fiind, potrivit Codului penal din 1969, închisoarea de la 15 la 25 de ani, pe când pedeapsa pentru aceeaşi faptă stabilită de actualul Cod penal este închisoarea de la 2 la 7 ani), în baza art. 104 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1), a revocat beneficiul liberării condiţionate şi a adăugat restul rămas neexecutat de 2.430 de zile la pedeapsa de 6 ani închisoare.

19. Practic, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de împrejurarea că aplicarea legii penale mai favorabile nu se face pe instituţii autonome, sens în care doresc să le fie aplicate pedepsele mai blânde din actualul Cod penai şi tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni din Codul penal din 1969.

20. Cu privire la aceste critici, Curtea constată că, prin Decizia nr. 559 din 19 septembrie 2017*), nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Curtea Constituţională a statuat că este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili condiţiile în care poate fi acordată liberarea condiţionată şi mijloacele de stimulare a condamnaţilor în vederea îndeplinirii scopurilor pedepsei, liberarea condiţionată fiind deci doar o vocaţie pe care o au, prin voinţa acestuia, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiunile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă. Tot astfel, este dreptul legiuitorului de a dispune cu privire la consecinţele săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata supravegherii.

21. Prin urmare, fiind o creaţie a legiuitorului, este firesc ca acesta să determine nu numai condiţiile, dar şi sfera de incidenţă a nerespectării lor, respectiv revocarea liberării şi executarea restului de pedeapsă, pedeapsa pentru noua infracţiune stabilindu-se potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau pluralitate intermediară. Câtă vreme aplicarea acestei măsuri se face prin hotărâre judecătorească, pronunţată ca urmare a finalizării procesului penal, nu poate fi primită susţinerea în sensul că reglementarea criticată ar aduce atingere înfăptuirii actului de justiţie, independenţei judecătorului sau nesocotirii rolului Parlamentului, judecătorul nefăcând altceva decât să aplice, potrivit procedurii şi condiţiilor prevăzute, în acord cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, legea stabilită de Parlament.

22. De altfel, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, paragraful 48, că nu este permisă o a treia formă de tratament sancţionator ce combină dispoziţii atât din legea veche, cât şi din legea nouă şi că, pentru a satisface cerinţele constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, este interzisă alternarea instituţiilor de drept penal din cele două legi, deoarece, în caz contrar, în aplicarea legii penale mai favorabile s-ar crea o discriminare pozitivă, cu consecinţa creării unui privilegiu pentru infractorul care este judecat în perioada de tranziţie a legii. Mai mult, în materie penală, cu excepţia legii penale mai favorabile care va fi privită ca interzicând o lex tertia, legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de raporturile juridice nou-create. De aceea, inculpatul care a înţeles să încalce legea nouă prin săvârşirea unei noi Infracţiuni s-a expus consecinţelor care derivă din acest fapt, aşa încât aplicarea dispoziţiilor legii noi în privinţa recidivei sau a pluralităţii intermediare era previzibilă pentru acesta.

23. Aşa fiind, analizând dispoziţiile legale criticate, Curtea a constatat că, spre deosebire de art. 32 din Codul penal din 1969, potrivit căruia prin pluralitate de infracţiuni se înţelegea concurs de infracţiuni sau recidivă, în actuala reglementare, potrivit art. 35 şi următoarele, legiuitorul a stabilit trei forme ale pluralităţii de infracţiuni reţinute în doctrina penală şi confirmate de practica judiciară, şi anume concursul de infracţiuni, recidiva şi pluralitatea intermediară.

24. Totodată, potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, „Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă”. Cu alte cuvinte, a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, dacă cel puţin una dintre infracţiunile concurente a fost comisă după intrarea în vigoare a noului Cod penal, se va aplica legea penală mai favorabilă numai la individualizarea pedepsei pentru infracţiunile comise sub legea veche, iar tratamentul sancţionator al concursului va fi în mod obligatoriu cel prevăzut de noul Cod penal, chiar dacă este mai sever, deoarece sub imperiul acestuia s-a desăvârşit configuraţia concursului. Art. 10 din Legea nr. 187/2012 reglementează tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni care şi-a desăvârşit configuraţia prin comiterea ultimei infracţiuni sub legea nouă, aşa încât pedeapsa rezultantă urmează să se aplice potrivit principiului legii mai conforme cu interesele apărării sociale, care este legea nouă. Drept urmare, stabilirea limitelor apărării sociale este atributul exclusiv al legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Aşa fiind, principiul aplicării legii penale mai blânde pentru infractor nu trebuie privit în mod absolut, ci în raport cu interesul apărării sociale, care nu permite crearea unei situaţii juridice mult prea favorabile acestuia. În aceste condiţii, este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni, aşadar doar atunci când cel puţin una dintre infracţiunile concurente a fost săvârşită după intrarea în vigoare a noii legi, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 (a se vedea Decizia nr. 822 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2016, paragrafele 12, 15 şi 16).

25. Deoarece, până în prezent, nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia ce au fundamentat decizia mai sus menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Mureşanu în Dosarul nr. 27.384/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi de Florin Moraru în Dosarul nr. 6.280/3/2016 (1.552/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 559 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 14 noiembrie 2017.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia pentru scoaterea din funcţiune în vederea valorificării şi, după caz, casării şi înscrierea unor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Mediului - Administraţia Naţională de Meteorologie

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 867 şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, al art. 16 alin. (2) şi art. 17 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării şi, după caz, casării, în condiţiile legii, a unor bunuri aflate în administrarea Ministerului Mediului - Administraţia Naţională de Meteorologie, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Mediului - Administraţia Naţională de Meteorologie a unor bunuri ale căror date de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a realizării obiectivului de investiţii „Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale11.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 8 februarie 2018.

Nr. 46.

 

anexa Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor aflate în administrarea Ministerului Mediului - Administraţia Naţională de Meteorologie (C.U.I. 11672708), care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi/sau casării, în condiţiile legii

 

Nr. crt.

Nr. MF

Codul de clasificare MF

Denumire

Descrierea tehnică

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Valoare de inventar

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

1

149706

8.30

Imprimantă Laser A/N HP 1400N (LPDMAct. Princip./311713)

Aparatură pentru listare

2003

21.487

2

149708

8.30

Plotter A2 (LPDIM- Act. Princip./311715)

Plotter Design JET 800PS

2003

22.664

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor noi aflate în administrarea Ministerului Mediului - Administraţia Naţională de Meteorologie (C.U.1.11672708), care se înscriu în domeniul public al statului

 

Nr. crt.

Nr.

MF

Codul da clasificare MF

Denumire

Date de identificare

Anul

dobândirii/ dării în folosinţă

Vigoare de inventar (lei)

Situaţia juridică Baza legală

în administrare/ concesiune

Situaţia juridică actuală Concesiune/ închiriere/ dat cu titlu gratuit

Tipul

imobilului

Descriere tehnică

(pe scurt)

Vecinătăţi

(după caz, pe scurt)

Adresa

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

 

8.30

Sistem de recepţie, prelucrare, vizualizare şi diseminare a datelor de la sateliţii de observare a pământului - SRPDS

Antenă recepţie satelit, receptor satelit. LNB, sisteme de calcul, echipamente de comunicaţii (Router),

software specializat, UPS

în incinta ANM - sediul central

Ţara: România; judeţul: municipiul Bucureşti; sectorul 1;

şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 97

2015

239.540

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

În administrare

 

mobil

2

 

8.30

Sistem integrat de monitoring agrometeorologic

Sistem de calcul de tip server, SO Windows Server 2012 R2 Standard,

Software specializat pentru monitoring agrometeorologic

în incinta ANM - sediul central

Ţara: România; judeţul: municipiul Bucureşti; sectorul 1;

şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 97

2015

664.325

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

3

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Piatra-Neamţ

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Neamţ; MRJ Piatra-Neamţ; Str,. Sirenei nr. 21

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

4

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Zalău

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Tara: România; judeţul: Sălaj; MRJ Zalău; Str. Meteorologiei nr. 93

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

5

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Târgu Mureş

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Mureş;

MRJ Târgu Mureş; Strada Libertăţii nr. 120

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

6

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo laşi

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Tara: România; judeţul: laşi; MRJ Iaşi; Str. Marginii nr. 2

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

7

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Focşani

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara; România; judeţul: Vrancea;

MRJ Focşani; Str. Brăilei nr. 123 A

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

8

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Oradea

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Bihor;

MRJ Oradea;

Calea Aradului nr. 93 J

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

9

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Sânnicolau Mare

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Timiş; oraşul Sânnicolau Mare; str. Dr. Victor Babeş

nr. 109

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

10

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Satu Mare

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Satu Mare; municipiul Satu Mare; bd, Lucian Blaga

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

m

administrare

 

mobil

11

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Arad

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Arad; MRJ Arad; Str. Steagului nr. 128

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

m

administrare

 

mobil

12

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Medgidia

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România: judeţul: Constanţa; municipiul Medgidia; Str. 7 Noiembrie nr. -

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

13

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Bistriţa

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Bistriţa-Năsăud; MRJ Bistriţa;

Calea Moldovei nr. 17

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

14

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Drăgăşani

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Vâlcea; municipiul Drăgaşani; str. Regele Ferdinand

nr. 64 E

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

15

 

8.30

Sistem portabil de

măsurare a umidităţii solului staţie meteo Caracal

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Olt; municipiul Caracal; str. General Magheru nr. 95

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

16

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Tulcea

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Tara: România; judeţul: Tulcea;

MRJ Tulcea; str. Prislav nr. 163

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

17

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Buzău

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Buzău;

MRJ Buzău;

Aleea Industriilor nr. 1

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

18

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Sărmaşu

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţul: Mureş; oraşul Sărmaşu;

Str. Câmpului nr. 23

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

19

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Târgovişte

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geanta, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ: Dâmboviţa;

MRJ Târgovişte;

Calea Câmpulung nr. 152

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

20

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Sebeş

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă,

Data logger, cablu de

conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ: Alba;

municipiul Sebeş, Drumul Dn7; FN

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

21

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Cotnari

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ: laşi;

comuna Cotnari fără nr.

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

22

 

8.30

Sistem portabil de

măsurare a umidităţii solului staţie meteo Galaţi

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ: Galaţi; MRJ Galaţi; str. Traian nr. 431

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

23

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Alexandria

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ; Teleorman; municipiul Alexandria; Sir. Bucureşti nr. 1

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

24

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Bechet

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ: Dolj; oraşul Bechet; str. A l. Cuza nr. 7

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

25

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Slobozia

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ: Ialomiţa;

MRJ Slobozia;

şos. Călăraşi nr. 11 (km 2)

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

26

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo Tumu Măgurele

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă. Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta staţiei meteo

Ţara: România; judeţ; Teleorman; municipiu! Tumu Măgurele; Şos, Alexandriei nr. 12

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

27

 

8.30

Sistem portabil de măsurare a umidităţii solului staţie meteo ÂNM sediul central

Sistem de perforare, sondă de măsură portabilă, Data logger, cablu de conectare, geantă, manual

în incinta ANM - sediul central

Ţara: România; judeţ: municipiul Bucureşti; sectorul 1; şoseaua Bucureşti- Ploieşti nr. 97

2015

12.082

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

28

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Alba Iulia

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Alba;

MRJ Alba Iulia; Str. Lalelelor nr. 7

2015

107.495

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

29

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Videle

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şt digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Teleorman; oraşul Videle; Str. Gării nr. 17

2015

107.495

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

30

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Griviţa

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date: interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Ialomiţa; comuna Griviţa

2015

107.495

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

31

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Bâmova

DATALOGGER-sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale;

traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Iaşi; comuna Ciurea; satul Ciurea

2015

107.572

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

32

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisa la, tip staţie comună, staţie meteo Holod

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Bihor; comuna Holod nr. 166 A

2015

107.572

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

33

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Pâtârlagele

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şt digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Buzău; comuna Pănâtău; salul Sibiciu de Jos nr. -

2015

108.05

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

34

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Târgu Lăpuş

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Maramureş; oraşul Târgu Lăpuş; Str. Stadionului nr. 78

2015

108.051

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

35

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Dumbrăviţa de Codru

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ Bihor; comuna Şoimi; satul Dumbrăviţa de Codru nr. -

2015

109.067

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

36

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Morăreşti

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Argeş; comuna Morăreşti nr. -

2015

109.067

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

37

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Negreşti

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Vaslui; oraşul Negreşti; str. Mihaii Kogâiniceanu nr. 50

2015

118.121

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

38

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip staţie comună, staţie meteo Sf. Gheorghe

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Tulcea; comuna Sf. Gheorghe

2015

119.550

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

39

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip PWD, staţie meteo Gorgova

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Tulcea; comuna Maliuc; satul Gorgova

2015

147.136

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

40

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip PWD, staţie meteo Câmpulung

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Argeş; municipiul Câmpulung; Str. Graiului nr. 42

2015

140.522

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

41

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip PWD+SZ, staţie meteo Apa Neagră

DATALOGGER-sistem de achiziţie, memorare şi

transfer date; interfeţe

analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Gorj;

comuna Pades;

satul Apa Neagră nr. -

2015

171.563

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

42

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip PWD+SZ, staţie meteo Petroşani

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Hunedoara; municipiul Petroşani; Strada Independenţei nr. 1

2015

164.195

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

43

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip PWD+SZ, staţie meteo Râmnicu Sărat

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Buzău; municipiul Râmnicu Sărat; Str. 8 Martie nr. 2A

2015

164.195

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

m

administrare

 

mobil

44

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PWD+SZ, staţie meteo Băişoara

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Cluj;

comuna Muntele Băisorii nr. 311

2015

187.780

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

45

 

8.30

Staţie meteorologică automată bisata, tip sol, staţie meteo Săcueni

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Bihor; oraşul Săcueni; str. Petofi Sandor nr. 97

2015

120.431

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

46

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip sol, staţie meteo Olteniţa

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: Romania; judeţul: Călăraşi; municipiul Olteniţa; Str. Portului nr. 30

2015

112.755

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

47

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip sol, staţie meteo Bălleşti

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Dolj; localitate Băileşti; str. Brâncoveni nr. 9

2015

111.725

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

48

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip sol, staţie meteo Turnu Măgurele

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Teleorman; municipiul Turnu Măgurele; Şos. Alexandriei nr. 12

2015

109.621

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

49

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip sol, staţie meteo Curtea de Argeş

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Argeş;

municipiul Curtea de Argeş; Str, Albeşti nr. 12

2015

112.755

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

50

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC All-in-one, staţie meteo Ţarcu

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Caraş-Severin; comuna Armeniş;

Vf. Ţarcu nr. -

2015

170.274

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

51

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC All-in-one, staţie meteo Cuntu

DATALOGGER-sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale;

traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Caraş-Severin; comuna Bolvaşniţa, satul Vârciorova

2015

143.935

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

52

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala. tip de munte PC All-in-one, staţie meteo Iezer

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Maramureş; oraşul Borşa;

Căldarea Iezer, cota 1780

2015

150.274

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

53

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC All-in-one, staţie meteo Lăcăuţi

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Covasna; comuna Zăbala nr. -

2015

134.546

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

54

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC All-in-one, staţie meteo Călimării

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Suceava; comuna Şaru Dornei; fără nr.

2015

133.603

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

55

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC All-in-one. staţie meteo Bucin

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Harghita; comuna Praid nr. -

2015

148.479

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

56

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC All-in-one, staţie meteo Vf. Omu

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Prahova; oraşul Buşteni; Vf. Omu

2015

148.721

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

57

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC Wkst, staţie meteo Fundata

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ; Braşov; comuna Fundata

2015

132.277

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

58

 

8.30

Staţie meteorologică automată Vaisala, tip de munte PC Wkst, staţie meteo Ceahlău Toaca

DATALOGGER - sistem de achiziţie, memorare şi transfer date; interfeţe analogice şi digitale; traductori meteorologici

în incinta platformei meteorologice a staţiei

Ţara: România; judeţ: Neamţ; oraşul Bicaz; fără număr

2015

142.957

Legea nr. 213/1998, Legea nr. 139/2000, Legea nr. 216/2004

în

administrare

 

mobil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VII l-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2017-2018

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (5) şi ale art. 94 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă organizarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2017-2018, pentru familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, respectiv ale unui examen de bacalaureat naţional şi cu scopul de a optimiza rezultatele obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar, la finalul studiilor gimnaziale/liceale.

Art. 2. - Se aprobă Calendarul simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi al simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2017-2018, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) Disciplinele la care se organizează simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a Vili-a în anul şcolar 2017-2018 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă), matematică.

(2) Lista conţinuturilor pentru simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2017-2018 este cea prevăzuta în anexa nr. 2.

Art. 4. - (1) Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2017-2018 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică şi istorie.

(2) Lista conţinuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2017-2018 este prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 5. - (1) Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XII-a în anul şcolar 2017-2018 sunt: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică, Istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare şi comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie.

(2) Lista conţinuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XII-a în anul şcolar 2017-2018 este cea prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 6. - Desfăşurarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2017-2018 se realizează în baza unei proceduri separate, care va fi comunicată inspectoratelor şcolare.

Art. 7. - Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional în anul şcolar 2017-2018 sunt analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în care s-au desfăşurat aceste simulări, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Art. 8. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia minorităţi, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 9. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 10. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2018.

Nr. 3.109.

 

ANEXA Nr. 1

 

CALENDARUL

simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi al simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2017-2018

 

a) Simulare evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a

5 martie 2018

Limba şi literatura română - probă scrisă

6 martie 2018

Matematică - probă scrisă

7 martie 2018

Limba şi literatura maternă - probă scrisă

16 martie 2018

Afişarea rezultatelor

b) Simulare probe scrise ale examenului de bacalaureat naţional

19 martie 2018

Proba E)a) - probă scrisă - Limba şi literatura română

20 martie 2018

Proba E)b) - probă scrisă - Limba şi literatura maternă

21 martie 2018

Proba E)c) - probă scrisă - proba obligatorie a profilului

22 martie 2018

Proba E)d) - probă scrisă-proba la alegere a profilului şi specializării - se organizează numai pentru elevii clasei a XII-a

30 martie 2018

Afişarea rezultatelor

 

ANEXA Nr. 2*)

 

LISTA
conținuturilor pentru simularea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2017 – 2018

 

DISCIPLINA

CONȚINUTURI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în Programa pentru disciplina limba și literatura română, valabilă pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014-2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.431/2014 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014-2015.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
• procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conținut asociat competenței specifice 1.1;
• trăsături specifice genului dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere - conținuturi asociate competenței specifice 1.1;
• trăsături ale speciilor literare: romanul, balada populară - conținuturi asociate competenței specifice 1.1;
• complemente circumstanțiale și propoziții subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă) - conținuturi asociate competenței specifice 2.2.

MATEMATICĂ

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în Programa pentru disciplina matematică, valabilă pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014-2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.431/2014.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
• din capitolul Numere reale
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)
• capitolul Funcții
• din capitolul Ecuații, inecuații și sisteme de ecuații
Ecuații de forma ax + by + c = 0 , unde a, b, c sunt numere reale, a=/0, b=/0
Sisteme de ecuații de forma:
- a1x + b2y + c1 = 0
- a2x + b2y + c2 = 0,
unde a1, a2, b1, b2, c1, c2 sunt numere reale; rezolvare prin metoda substituției și/sau prin metoda reducerii; interpretare geometrică
Ecuația de forma ax2 + bx + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale, a=/ 0
Inecuații de forma ax + b > 0 (≥, <, ≤) unde a, b sunt numere reale
Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor și al sistemelor de ecuații
• din capitolul Proiecții ortogonale pe un plan
Calculul unor distanțe în interiorul corpurilor studiate
• capitolul Calcularea de arii și volume

LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

TARTALMAK
1, Irodalomolvasás
Irodalmi formák és kódok
- Szóképek: metafora, allegória, hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismétlés változatai (gondolatritmus, felsorolás, halmozás, fokozás), párhuzam, ellentét.
- Verstani alapfogalmak: hangsúlyos ritmus, rímfajták.
- Epika: történetmondás, elbeszélő, elbeszélői nézőpont, szereplő, szereplők rendszere; epikai műfajok: elbeszélés/novella, humoreszk, népballada, műballada, regény.
- Líra, líraiság, lírai én; lírai műfajok: dal, leíró költemény.
- Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszélő, elbeszélői nézőpont. Térszerkezet, időszerkezet a lírai és az epikai művekben.
- Érték: megjelenített értékek, értékrend.
- Hangnemek: szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.
2, A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák
Az értekező fogalmazás szerkesztése. Irodalmi művek egyéni értelmezése írásban. Magánlevél. Meghívó. Monológ. Leírás. Jellemzés. Hirdetés.
3, A közlés építőelemei: a mondat, a szó, a hang.
A szó.
- A szavakjelentése (ismétlés).
- A szó szerkezete (ismétlés).
- A szófajok (ismétlés).
A mondat.
Az egyszerű mondat és elemzése (ismétlés).

LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur
1. Persönliche Meinung äußern und begründen;
2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:
a. die Nacherzählung
b. die Inhaltsangabe;
3. Texte aufgrund von Fragen erschließen;
4. Texte fortsetzen oder umformen;
5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen
7. Änderung der Erzählperspektive;
8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade
9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.
Sprachbetrachtung
1. Bereicherung des Wortschatzes:
a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,
b. das Wortfeld,
c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;
2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:
Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;
3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen:
Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;
4. Form der Nebensätze:
a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;
b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz
5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt.

LIMBA SI LITERATURA RROMANI MATERNÄ

1. Limbă rromani (Foneticä, Lexicologie, Morfologie, Sintaxä)
2. Literatură rromani (texte literare):
- clasa a V-a: O suno e kakosqo Angel (Anghel Năstase vi Noemi Năsturas);
- clasa a VI-a: Kamav te aresav siklarno! (Noemi Palfi-Tamas);
- clasa a VII-a: E xuxura (Nicolae Pandelică);
- clasa a VIII-a: O rromano them (palemvakaripen kaθar o Zupter Borkoj palal o xramosaripen "O xasardo them" e Luminicaqo e Coabasqi).
3. Notiuni de teorie literarä
4. Compunerea

LIMBA SI LITERATURA SÂRBĂ MATERNÄ

1. Limba sârbä (Foneticä, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)
2. Literatura sârbă (texte literare):
- clasa a V-a: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uši;
- clasa a Vl-a: Car Lazar i carica Milica; Veletovci (Ivo Andrić);
- clasa a VII-a: Hajduk Veljko (Vuk Stefanović Karadžić); Pop Ćira i pop Spira (S. Sremac);
- clasa a VIII-a: Kad mlidijah umreti (B. Radičević); Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve će to narod pozlatiti (Laza Lazarević); Pop Ćira i pop Spira (S. Sremac).
3. Notiuni de teorie literară
4. Compunerea

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

1. Limbă slovacă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)
2. Literatură slovacă (texte literare):
clasa a V-a: Medicína (Janko Jesenský);
clasa a VI-a: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Katarína - ľudová balada;
clasa a VII-a: Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Doktor (Janko Jesenský);
clasa a VIII-a: Tapákovci (Božena Slančíková Timrava), Statky-zmätky (Jozef Gregor Tajovský).
3. Noțiuni de teorie literară
4. Compunerea

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

1. Limbă ucraineană (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)
2. Literatură ucraineană (texte literare):
- clasa a V-a:
Коляди. Гейкання. Вшчування.
Вовк i kît, Леошд Ппбов.
Малий Мирон, I. Франко
Про себе, Тарас Шевченко
Доля, Т. Шевченко
- clasa а VI-a:
Названий батько. Усна народна творчість. Загальні понятя про фольклор
Муха і Бджола, Леонід Глібов
Коляди. Гейкання. Вінчування.Сіяння
Тиша морська, Леся Українка;
Маленький грішник, М. Коцюьинський
І золотої й дорогої, Т. Шевченко
- clasa a VII-a:
Рідна мова, Іларіон Грабович
Українські національні символи / Українські народні символи
Думи мої, думи мої. . , Т.Шевченко
Надія, Леся Українка
Красне писання, Іван Франко
Два сини, Марко Вовчок
Два кольори, Дмитро Павличко
- clasa а VIII-a:
Мова, Максим Рильський
Пісня про рушник, Андрій Малишко
Енеїда (III частина), Іван Котляревський
3. Noțiuni de teorie literară
4. Compunerea

LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;
articolul de ziar/de revistă; substantivele compuse;
- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate (cele mai frecvente); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut.

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA
conținuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național pentru elevii clasei a XI-a în anul școlar 2017-2018

 

DISCIPLINA

CONȚINUTURI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru examenul de bacalaureat național în vigoare.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
reguli ale monologului, reguli și tehnici de construire a dialogului, stiluri funcționale adecvate situației de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală - conținuturi asociate competenței specifice 1.1;
- textul dramatic postbelic - conținut asociat competenței specifice 2.3;
- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conținut asociat competenței specifice 2.5;
- simbolismul, prelungiri ale romantismului și clasicismului, perioada interbelică, perioada postbelică - conținuturi asociate competenței specifice 3.2;
- interpretări și judecăți de valoare exprimate în critica și în istoria literară - conținuturi asociate competenței specifice 4.3;
- autorii canonici: George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ programa M mate-info

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.430/2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național - 2015, cu modificările și completările ulterioare, M - mate-info.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:

- din capitolul Sisteme de ecuații liniare:
sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice;
studiul compatibilității și rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea Rouchč, metoda Gauss;
- capitolul Derivabilitate;

- capitolul Reprezentarea grafică a funcțiilor.

MATEMATICĂ
programa M șt-nat

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.430/2014, cu modificările și completările ulterioare, M_șt-nat.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
- din capitolul Sisteme de ecuații liniare:
sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar;
metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare;
- capitolul Funcții derivabile;
- capitolul Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor.

MATEMATICĂ
programa M_tehnologic

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.430/2014, cu modificările și completările ulterioare, M_ tehnologic. Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
- din capitolul Sisteme de ecuații liniare:
sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar;
metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare;
- capitolul Funcții derivabile;
- capitolul Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor.

MATEMATICĂ
programa M_pedagogic

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale 4.430/2014, cu modificările și completările ulterioare, M_pedagogic. Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
- din capitolul Structuri algebrice: structuri algebrice: inel, corp.

ISTORIE

POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE
-  Europa și lumea în secolul XX
Probleme de atins: Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare); Cultura română - cultură europeană; România și Europa în secolul al XX-lea
OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR
- Economie și societate în lumea postbelică
Probleme de atins: Ocupații și statute profesionale; Viața privată și viața publică; Economie rurală - economie urbană în România.
- Știința și societatea
Probleme de atins: Impactul tehnologiei asupra vieții cotidiene și a mediului; Noile tehnologii și timpul liber.
STATUL ȘI POLITICA
- Statele în perioada contemporană
Probleme de atins: Forme de organizare statală; Idei și regimuri politice. Notă:
Conținuturile de mai sus fac parte din Programa școlară pentru istorie -clasa a XI-a, tară a fi incluse în programa pentru examenul de bacalaureat național.
Competențele evaluate sunt cele prevăzute în programa pentru examenul de bacalaureat național, formate/dezvoltate până la data susținerii simulării.

LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikációs képességek
Tartalmak
1.1 A nyelvi közlés tényezői (adó, vevő, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközlő, érzelemkifejező, felhívó, kapcsolatteremtő, metanyelvi, stilisztikai).
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció.
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltérő kifejezési formái.
1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).
2.1 A szöveg. Szövegszervező eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat).
2.2 Szövegtípusok, szövegműfajok (elbeszélő, leíró, érvelő; hivatalos írásművek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).
3.1 Érvelő-meggyőző, értekező szövegek (szónoklat, értekezés).
3.2 Az érvelő-meggyőző, értekező szöveg jellemzői: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).
4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemzői.
4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás.
4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerűsítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása.
5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása.
6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás.
II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei
Tartalmak
1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet.
1.2 Esztétikai minőségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.
1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus.
2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek (középkor, reneszánsz, barokk, klasszicizmus, romantika).
3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonimia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam.
3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, időmértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett.
3.3 Tér- és időszerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban.
3.4 Epikai műfajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél.
3.5 Lírai műfajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költői levél, életkép, elégia, leíró költemény.
3.6 Drámai műfajok: tragédia, drámai költemény.
4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában.
4.2 Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú műballada, történelmi regény).
4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációs eljárások.
4.4 Történetalakítás és időkezelés a romantikus epikus alkotásokban.
4.5 Romantikus emberkép az epikus alkotásokban.
5.1 Imitáció a barokk eposzban.
6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus).
6.2 Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás).
7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.
7.2 Allegorikusság.
8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda, elégia, epigramma).
8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.
9.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hős, szerkezet, beszédfajták.
10.1 A romantikus dráma.
10.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.
Ajánlott szerzők listája:
Arany János, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kölcsey Ferenc, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Janus Pannonius, Petőfi Sándor, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur:
Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten;
G.E.Lessing als Vertreter der Aufklärung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. Sturm und Drang: Lebensgcfuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
Vormärz: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. Georg Büchner als Vertreter des Vormärz, Büchner: Woyzeck.
Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zur Romantik.
Grammatik/Sprachbetrachtung:
Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.
Gepflegter, dem Sachverhalt angemessener Ausdruck.

LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

I. LITERATURA CROATĂ
autori canonici - Ivan Mažuranić (Smrt Smail-age Čengića), Stanko Vraz (Đulabije), Petar Preradović (Mrtva ljubav) August Senoa (Seljačka buna), Ante Kovačić (U registraturi), Vjenceslav Novak (Posljednji Stipančići), Josip Kozarac (Slavonska šuma), A.G.Matoš (Utjeha kose, Jesenje veče)
II. LIMBĂ ȘI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

I. Literatura sârbă (texte literare):
Narodna kn jiževnost:
Lirsko - epske pesme (Hasanaginicd)
Epske pesme (Car Lazăr i carica Milica)
Pripovetke (Ucara Trojana kozje uši)
Srednjevekovna književnost: Dositej Obradović (Život i prosvetiteljsko delo)
Romantizam:
Branko Radičević (Đački rastanak, Kad mlidijah umreti)
Laza Kostić (Santa Maria della Salute)
Realizam:
Laza Lazarević (Sve će to narodpozlatiti)
Književnost XX veka:
Ivo Andrić (Most na Zepi, Na Drini ćuprija)
Miloš Crnjanski (Seobe)
Desanka Maksimović (Krvava bajka)
Dobrica Ćosić (Koreni)
II. Limbă și comunicare
III. Lexicologie
IV. Compunere

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

I. LITERATURA SLOVACA
autori canonici - Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovič ( Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kráž (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalúpka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smr Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukučín (Neprebudený), Božena Slančíkova Timrava (apákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca)
II. LIMBA ȘI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. LITERATURA UCRAINEANA
Clasa a IX-a:
Tema Adolescența: Тарас Шевченко - Мені тринадцятий минало, Павло Тичина - Ви знаєте, як липа шелестить', Михайло Коцюбинський - Подарунок на іменини.
Tema Joc și joacă: фольклор - веснянки, колядки, вертеп, українські вечорниці, Г. К. Основ’яненко - Сватання на Гончарівці.
Tema Familia: Тарас Шевченко - Садок вишневий коло хати; Андрій Малишко - Пісня про рушник; І. Н. Левицький -Кайдаиіева сім ’ я.
Tema Școala: O. Маковей - Протекція; Леся Українка - Сім струн;
Tema Iubirea: Тарас Шевченко - Тополя, Причинна; В. Сосюра -Так ніхто не кохав, Коли потяг у даль загуркоче; І. Франко -Чого являєшся мені;
Tema Scene din viața de ieri și de azi: Історичні тексти (Козацтво, Запорозька Січ і тд); М. Вовчок - Кармелюк;
Tema Aventură, călătorie: O. Довженко - Зачарована Десна; Б. Олійник - Пісня про матір.
Tema Lumi fantastice: І.Котляревський - Енеїда; Фольклор -народні казки
Clasa a X-a:
1. Proza narativă
Proza scurtă: Новина - В. Стефаник; Сердешна Оксана -Г.Квітка-Основ’яненко; Горпина - М. Вовчок
Romanul: Хіба ревуть воли, як ясла повні? - П. Мирний; У неділю рано зілля копала - 0. Кобилянська; Tiнi забутих предків - М Коцюбинський.
2. Poezia
Poezia lirică; Досвітні огні, Слово, чому ти не твердая криця -Л. Українка;
Poeme: Катерина, Наймичка, Сон - Т. Шевченко; Поєдинок -Д. Павличко;
3. Textul dramatic : Наталка Полтавка - I. Котляревський
Clasa а ХІ-а:
Realismul în literatura ucraineană
Poezia: І. Франко - „ Vivere memento”, „Мойсей”, Л. Українка -„ Напис в руїні”
Proza scurtă: В. Стефаник - „Каміннийхрест”
Romanul: М. Коцюбинський - „Fata morgana”, O. Кобилянська -„ Земля ”, І. Франко - „ Захар Беркут ”
Dramaturgia: І. Франко - „ Украдене щастя ”
Simbolismul în literatura ucraineană
Poezia: M. Вороний - „Рубіни”, „Лілея”
Modernismul în literatura ucraineană
Poezia: O. Олесь - ,, Чари ночі”, „3 журбою радість обнялась ”
II. LIMBA ȘI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

L LITERATURA TURCĂ
(Yaz ile Kıșın Tartıșması), Nasrettin Hoca (Fıkra), Yunus Emre (İlahi), Kadı Burhanettin (Tuyug), Köroğlu (Koçaklama), Karacaoğlan (Güzelleme), Gevheri (Güzelleme), (Kerem ile Aslı Hikayesi), Evliya Çelebi (Seyahatname), Halide Edip Adıvar (Hikmet Çocuk), Rușen Eșref Ünaydın (Mustafa Kemal İle Mülakat), Süleyman Nazif (Kara Bir Giin), Yahya Kemal Beyatlı (Hatırat), Ömer Seyfettin (Topuz), Ahmet Hikmet Müftüoğlu (Çağlayanlar), Mehmet Akif (Çanakkale Șehitlerine), Yahya Kemal Beyatlı (Akıncılar), Ziya Gökalp (Türkçülüğün Esasları), Reșat Nuri Güntekin (Tanrı Misafiri), Sami Pașa-Sezai (Esirlikte İlk Giin), Hüseyin Rahmi Gürpınar (Tövbeler Tövbesi), Halit Ziya Ușaklığıl (Köy Hatırası), Yakup Kadri Karaosmanoğlu (Köy Hatırası), Ziya Gökalp (Ümit), Sait Faik Abasıyanık (Yani Usta), Sabahattin Ali (Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt (Çilli), Fazıl Hüsnü Dağlarca (Mustafa Kemal’in Kağnısı), Mehmet Âkif Ersoy (Küfe), Celâleddin Rumi (Söylenmemiș Bir Söz), Yunus Emre (Ey Dost Așkın Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Șeyh Galip (Rubai), Așık Veysel (Hayat Hikâyesi), Namık Kemal (Vatan Türküsü), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakıșmadın), Mehmet Akif Ersoy (Çanakkale Șehitleri), Mehmet Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gökalp (Köyün), Tevfik Fikret (Kușlar), Ahmet Muhip Dranas (Șehrin Üstünden Geçen Bulutlar), Cahit Sıtkı Tarancı (Otuz Beș Yaș Șiiri), Yahya Kemal Beyatlı (Açık
Deniz), Orhan Veli Kanık (Oktay’a Mektuplar), Halide Edip Adıvar (Ateșten Gömlek), Reșat Nüri Güntekim (Çalıkușu, Yaprak Dökümü), Yașar Kemal (Ince Memed), (Araba Sevdası).
II. LIMBA SI COMUNICARE
III. LEXICOLOGIE
IV. STILISTICĂ

LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
- Repere moderne ale spațiului italian: Verismul. Decadentismul. Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. Modernismul. Postmodernismul.
- Giovanni Pascoli "La mia sera"
- Gabriele D’Annunzio "La pioggia nel pineto"
- Giovanni Verga "La lupa"
- Luigi Pirandello "Il treno ha fischiato"
- Guido Gozzano "L’amica di nonna Speranza"
- Giuseppe Ungaretti "San Martino del Carso"
- Umberto Saba "A mia moglie"
- Eugenio Montale "Meriggiare pallido e assorto"
- Eugenio Montale "Felicitŕ raggiunta"
- Eugenio Montale "Non chiederci la parola"
- Salvatore Quasimodo "Ed č subito sera"
- Salvatore Quasimodo "Alle fronde dei salici"
- Cesare Pavese "Verrŕ la morte e avrŕ i tuoi occhi"
- Alberto Moravia "Agostino" (frammenti)
- Dino Buzzati "Il colombre" da Racconti.

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTA
conținuturilor pentru simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național pentru elevii clasei a XII-a în anul școlar 2017-2018

 

DISCIPLINA

CONȚINUTURI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat național, în vigoare. Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
  reguli ale monologului, reguli și tehnici de construire a dialogului, stiluri funcționale adecvate situației de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală - conținuturi asociate competenței specifice 1.1;
  textul dramatic postbelic - conținut asociat competenței specifice 2.3;
  limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conținut asociat competenței specifice 2.5;
  perioada postbelică - conținut asociat competenței specifice 3.2;
  autorii canonici: Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

MATEMATICĂ programa M_mate-info

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale 4.430/2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național - 2015, cu modificările și completările ulterioare, M_mate-info
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
  capitolul Inele de polinoame cu coeficienți într-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim);
  capitolul Aplicații ale integralei definite.

MATEMATICĂ
programa M_șt-nat

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale 4.430/2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național - 2015, cu modificările și completările ulterioare, M_șt-nat.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
  capitolul Inele de polinoame cu coeficienți într-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim)
  capitolul Aplicații ale integralei definite

MATEMATICĂ
programa M_tehnologic

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale 4.430/2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național - 2015, cu modificările și completările ulterioare, tehnologic.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
  capitolul Inele de polinoame cu coeficienți într-un corp comutativ (Q, R, C, Zp, p prim)
  capitolul Aplicații ale integralei definite

MATEMATICĂ
programa M_pedagogic

Conținuturile pentru simulare și competențele asociate acestora sunt cele prevăzute în Programa pentru examenul pentru disciplina matematică - bacalaureat național - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale 4.430/2014 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național - 2015, cu modificările si completările ulterioare, M pedagogic.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme:
  din capitolul Sisteme de ecuații liniare:
- sisteme de ecuații liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar;
- metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare;
- aplicații: ecuația unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi si caracterizarea coliniarității a trei puncte în plan

ISTORIE

DOMENII DE CONȚINUT / CONȚINUTURI (clasa a XII-a)
A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.
B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR
1. Secolul XX - între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa.
2. Constituțiile din România.
C. STATUL ȘI POLITICA
1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII).
2. Statul român modem: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX).

LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. Kommunikációs képességek
Tartalmak
1.1 A nyelvi közlés tényezői (adó, vevő, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközlő, érzelemkifejező, felhívó, kapcsolatteremtő, metanyelvi, stilisztikai).
1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció.
1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltérő kifejezési formái.
1.4 Stílusrétegek, stílusámyalatok (társalgási, tudományos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).
1.5 Stíluselem, stílushatás; állandó és alkalmi stílusérték; denotatív és konnotatív jelentés.
2.1 A szöveg. Szövegszervező eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat).
2.2 Szövegtípusok, szövegműfajok (elbeszélő, leíró, érvelő; hivatalos írásművek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).
3.1 Érvelő-meggyőző, értekező szövegek (szónoklat, értekezés).
3.2 Az érvelő-meggyőző, értekező szöveg jellemzői: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).
4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemzői.
4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás.
4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerűsítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása; a központozás szabályai.
5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása.
6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás.
II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei
Tartalmak
1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet.
1.2 Esztétikai minőségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.
1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus, tárgyilagos.
2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek.
3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonimia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam.
3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, időmértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett.
3.3 Tér- és időszerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban.
3.4 Epikai műfajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló, irodalmi levél.
3.5 Lírai műfajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költői levél, életkép, elégia, leíró költemény.
3.6 Drámai műfajok: tragédia, drámai költemény.
4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában.
4.2 Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú műballada, történelmi regény).
4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációs eljárások.
4.4 Történetalakítás és időkezelés a romantikus, realista, klasszikus modem epikus alkotásokban.
4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikus alkotásokban.
5.1 Elbeszélői formák játéka: elbeszélői modalitás.
5.2 Imitáció a barokk eposzban.
6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus, modem).
6.2 Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás), a klasszikus modernségben (az én felnövesztése, az én megsokszorozódása).
7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.
7.2 Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólítás.
7.3 Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság.
8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda, elégia, epigramma).
8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.
9.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hős, szerkezet, beszédfajták.
10.1 A romantikus dráma.
10.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.
Ajánlott szerzők listája:
Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezső, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, Kuncz Aladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Janus
Pannonius, Petofi Sándor, Radnóti Miklós, Szabó Lőrinc, Tamási Áron, Tóth Árpád, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
Repere modeme ale spațiului italian: Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. Modernismul. Postmodernismul
Guido Gozzano "L 'amica di norma Speranza"
Giuseppe Ungaretti "San Martino del Carso"
Umberto Saba "A mia moglie"
Eugenio Montale "Meriggiare pallido e assorto"
Eugenio Montale "Felicitŕ raggiunta"
Eugenio Montale "Non chiederci la parola"
Salvatore Quasimodo "Ed č subito sera"
Salvatore Quasimodo "Alle fronde dei salici"
Cesare Pavese "Verrŕ la morte e avrŕ i tuoi occhi"
Alberto Moravia "Agostino" (frammenti)
Dino Buzzati "II colombre" da Racconti

LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

BIOLOGIE

Varianta Bl. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - clasele a IX-a și a X-a: toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.
Varianta B2. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ȘI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a și a XII-a: toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.
Pentru simulare este exceptată tema Ecologie umană.

FIZICĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

CHIMIE

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

INFORMATICĂ

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

GEOGRAFIE

EUROPA ȘI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ
1. Spațiul românesc și spațiul european
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei și ale României:
- relieful major (trepte, tipuri și unități majore de relief)
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică);
- hidrografie - aspecte generale; Dunărea și Marea Neagră;
- învelișul biopedogeografic;
- resursele naturale.
3. Elemente de geografie umană ale Europei și ale României:
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei;
- populația și caracteristicile ei geodemografice;
- sistemul de orașe al Europei;
- activitățile economice - caracteristici generale;
- sisteme de transport.
4. Mediu înconjurător și peisaje
5. Regiuni geografice în Europa și în România:
caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa și din România;
studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpații.
6. Țările vecine României

LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

PSIHOLOGIE

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

SOCIOLOGIE

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

ECONOMIE

Toate conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.

FILOSOFIE

Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat.
Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi:
- Teorii politice moderne și contemporane;
- Drepturile omului;
- Cunoașterea;
- Filosofia.