MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 141/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 141         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 14 februarie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

6. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECRETE

 

247. - Decret privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aprobării Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru transport 2014-2020), semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017

 

248. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de dialog politic şi de cooperare între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016 la Bruxelles

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 638 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 şi alin. 3 şi art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

45. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru aprobarea Listei preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite pentru anul 2018, pentru a fi folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 22 alin. (6) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

1. - Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit şi pentru abrogarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare şi a Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 15/2012 privind raportarea situaţiilor aferente aplicării Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

30. - Ordin pentru aprobarea documentului „Propunerea tuturor OPEED pentru Metodologia de rezervă, în conformitate cu articolul 36 (3) din Regulamentul (UE) al Comisiei 2015/1.222 din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor”

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 48 şi 49 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 23 decembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 2 - Componenţa Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul senator Oprea Mario-Ovidiu - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei, în locul doamnei senator Pauliuc Nicoleta - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

2. La anexa nr. 8 - Componenţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul senator Salan Viorel - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat-se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Marin Nicolae - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

3. La anexa nr. 11 - Componenţa Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Caracotă Iancu - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Oprea Mario-Ovidiu - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

4. La anexa nr. 20 - Componenţa Comisiei pentru transporturi şi energie, domnul senator Manoliu Dan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Marin Nicolae - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 12 februarie 2018.

Nr. 6.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aprobării Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru transport 2014-2020), semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 241 din 20 decembrie 2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru transport 2014-2020), semnat la Luxemburg, la 18 iulie 2017, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 13 februarie 2018.

Nr. 247.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de dialog politic şi de cooperare între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016 la Bruxelles

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 243 din 20 decembrie 2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul de dialog politic şi de cooperare între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 201, la Bruxelles, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin, (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 13 februarie 2018.

Nr. 248.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 638

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 şi alin. 3 şi art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59-60 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 din Codul penal, excepţie ridicată de Nicolae Matei în Dosarul nr. 10.049/4/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.321 D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că legea este clară şi previzibilă, fiind interpretată, în mod unitar, de către instanţele de judecată. Se susţine că, prin „existenţa dovezilor temeinice de îndreptare”, se înţelege participarea la activităţile educative, obţinerea de recompense şi lipsa sancţiunilor disciplinare, acestea fiind şi criteriile care au fost aplicate în speţă faţă de autorul excepţiei. Sunt invocate, totodată, elemente de drept comparat, arătându-se că în Germania, o persoană poate fi liberată condiţionat dacă conduita sa, în timpul executării pedepsei, situaţia în care se află respectiva persoană şi efectele pe care o eliberare condiţionată le-ar avea asupra sa justifică dispunerea acestei forme de executare a pedepsei; în Spania, liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă persoana în cauză a avut o bună conduită şi are o prognoză pozitivă în ceea ce priveşte reabilitarea; în fine, în Franţa, liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă persoana în cauză a depus eforturi serioase, în scopul reabilitării sale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia penală nr. 495/C din 9 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.049/4/2016, Tribunalul Ilfov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59-60 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 din Codul penal, excepţie invocată de Nicolae Matei într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe penale, prin care a fost respinsă o cerere de liberare condiţionată formulată de acesta.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că sintagma „dă dovezi temeinice de îndreptare” din cuprinsul art. 59 din Codul penal din 1969 este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât participanţii la procesul penal nu cunosc criteriile după care instanţele de judecată apreciază existenţa dovezilor de îndreptare. Pentru acest motiv, se susţine că textele criticate creează discriminare între persoanele condamnate, întrucât stabilesc condiţii pentru acordarea liberării condiţionate ce pot fi apreciate subiectiv de către organele judiciare care au competenţa de a dispune forma de executare anterior menţionată. Se mai susţine că textele criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât persoanele condamnate sunt îndreptăţite să cunoască cu exactitate condiţiile în care pot fi liberate.

6. Tribunalul Ilfov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul egalităţii nu presupune uniformitate şi, prin urmare, nici acordarea unui regim juridic similar unor persoane aflate în situaţii care, prin natura lor, sunt diferite.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că textele criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică. Astfel, orice persoană condamnată care doreşte să fie liberată condiţionat trebuie să prezinte dovezi temeinice de îndreptare, de natură a crea convingerea instanţei de judecată că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate. În acest context, se arată că rolul constituţional al instanţelor de judecată este acela de a interpreta şi aplica legea, iar faptul că acestea, pe baza probelor administrate, pot aprecia cu privire la situaţia dedusă judecăţii şi pot dispune, în consecinţă, liberarea condiţionată a persoanei condamnate sau, dimpotrivă, menţinerea privării de libertate nu este de natură a crea situaţii discriminatorii, care să confere textelor criticate caracter de neconstituţionalitate. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a reţinut că principiul egalităţii semnifică acordarea unui regim juridic uniform doar unor persoane aflate în situaţii similare.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 59, art. 591 şi art. 60 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 din Codul penal sunt constituţionale. Se arată că reglementarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării condiţionate sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului şi că textele criticate respectă principiul egalităţii, care, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu obligă la acordarea unui regim juridic similar unor persoane aflate în situaţii juridice diferite.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform actului de sesizare, dispoziţiile art. 59, art. 591 şi art. 60 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că autorul critică, în realitate, dispoziţiile art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 şi alin. 3 şi art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal, care au următorul cuprins:

- Art. 59 alin. 1 din Codul penal din 1969: „1. După ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau cel puţin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei”;

- Art. 591 din Codul penal din 1969: „1, Cel condamnat pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni din culpă poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, după ce a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau cel puţin două treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplineşte şi celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1. [...]

3. În cazul în care pedeapsa ce se execută este rezultată din concursul între infracţiuni săvârşite din culpă şi infracţiuni intenţionate, se aplică dispoziţiile art. 59” [...];

- Art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969: „1. Condamnatul care, din cauza stării sănătăţii sau din alte cauze, nu a fost niciodată folosit la muncă ori nu mai este folosit, poate fi liberat condiţionat după executarea fracţiunilor de pedeapsă arătate în art. 59 sau, după caz, în art. 591, dacă dă dovezi temeinice de disciplină şi de îndreptare.

2. Cei condamnaţi în timpul minorităţii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum şi condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei, pot fi liberaţi condiţionat, după executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei jumătăţi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1.

3. Persoanele prevăzute în alin. 2, condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni din culpă, pot fi liberate condiţionat după executarea unei pătrimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în ari. 59 alin. 1.

4. Dacă pedeapsa ce se execută este rezultată din concursul între infracţiuni săvârşite din culpă şi infracţiuni intenţionate, se aplică dispoziţiile privind liberarea condiţionată în cazul infracţiunilor intenţionate.

- Art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal:

„(1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: [...]

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

(2) în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d).”

13. Se susţine textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii, art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, într-adevăr, legiuitorul nu defineşte în legislaţia penală sau în cea procesual penală sintagma „dovezi temeinice de îndreptare”, motiv pentru care aceasta nu poate fi înţeleasă altfel decât prin atribuirea sensului comun cuvintelor care o compun. Aşa fiind, sensul expresiei „dovezi temeinice de îndreptare”este acela de motive ce justifică concluzia legitimă a organelor judiciare că persoanele condamnate, în urma executării părţilor din pedepsele penale dispuse în privinţa lor, expres prevăzute prin textele criticate, au înţeles semnificaţia şi gravitatea faptelor săvârşite şi urmările acestora şi şi-au adaptat comportamentul la cerinţele legale, aspect ce face posibilă liberarea lor condiţionată, în condiţii de siguranţă pentru ceilalţi membri ai societăţii. Prin urmare, Curtea reţine că sintagma „dovezi temeinice de îndreptare” este clară, precisă şi previzibilă, permiţând destinatarilor legii să îşi adapteze conduita la exigenţele textului criticat Pentru acest motiv, Curtea constată că prevederile art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 şi alin. 3 şi art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5),

15. În ceea ce priveşte lăsarea la aprecierea instanţelor judecătoreşti a îndeplinirii condiţiei existenţei „dovezilor temeinice de îndreptare”, în fiecare cauză în care se solicită liberarea condiţionată, aceasta nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece acest drept al instanţei de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părţi din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privinţa sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuşi scopului instituţiei liberării condiţionate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din pedepsele penale în stare de detenţie, a dreptului de a executa părţile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligaţii, expres prevăzute de legiuitor, în situaţia îndeplinirii anumitor condiţii, care sunt, de asemenea, prevăzute prin lege. Astfel, liberarea condiţionată nu este un drept absolut al persoanelor condamnate, ci unul a cărui acordare depinde de îndeplinirea condiţiilor anterior referite, printre care şi cea criticată de autorul excepţiei, cerinţă ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condiţiilor referitoare la liberarea condiţionată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, în concreto, a situaţiei persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiţionată, textele criticate aplicându-se, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituţionalitate. De altfel, o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor conduitelor ce pot duce la concluzia îndreptării persoanei condamnate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă.

16. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 şi alin. 3 şi art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969 şi art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât textele criticate reglementează instituţii de drept penal substanţial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanţii, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul Sa un tribunal imparţial şi caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Matei în Dosarul nr. 10.049/4/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 şi 3 şi art. 60 alin. 1-4 din Codul penal din 1969 şi ale art. 100 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Listei preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite pentru anul 2018, pentru a fi folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 22 alin. (6) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale păduri nr. 53.483 din 4 decembrie 2017, în temeiul prevederilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite pentru anul 2018, pentru a fi folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 22 alin. (6) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2018.

Nr. 45.

 

ANEXĂ

 

LISTA

preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite pentru anul 2018, pentru a fi folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 22 alin. (6) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

 

Nr. crt.

Specia

(grupa de specii)

Sortiment*)

Unitate de măsură

(UM)

Preţ mediu de vânzare fără TVA

(lei/UM)

0

1

2

3

4

1.

Răşinoase

Buşteni pentru furnir estetic

mc

471

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

433

Buşteni pentru gater

mc

333

Lemn rotund pentru celuloză

mc

170

Lemn pentru mină

mc

121

Lemn pentru PAL, PFL

mc

153

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

172

Lemn de foc

mc

107

Cherestea

mc

668

2.

Fag

Buşteni pentru furnir estetic

mc

500

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

431

Buşteni pentru gater

mc

302

Lemn rotund pentru celuloză

mc

164

Lemn pentru mină

mc

140

Lemn pentru PAL, PFL

mc

226

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

166

Lemn de foc

mc

138

Cherestea

mc

909

3.

Stejar, gorun

Buşteni pentru furnir estetic

mc

1909

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

2085

Buşteni pentru gater

mc

495

Lemn rotund pentru celuloză

mc

110

Lemn pentru PAL, PFL

mc

300

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

227

Lemn de foc

mc

148

Cherestea**)

mc

 

4.

Cer, gârniţă

Buşteni pentru gater

mc

416

Lemn rotund pentru celuloză

mc

241

Lemn pentru PAL, PFL

mc

274

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

200

Lemn de foc

mc

145

5.

Salcâm

Buşteni pentru gater

mc

267

Lemn rotund pentru celuloză

mc

218

Lemn pentru mină

mc

252

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

224

Lemn de foc

mc

160

Cherestea

mc

337

6.

Cireş

Buşteni pentru furnir estetic

mc

1222

Buşteni pentru gater

mc

309

Lemn rotund pentru celuloză

mc

96

Lemn pentru mină

mc

175

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

169

Lemn de foc

mc

140

7.

Paltin

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

322

Buşteni pentru gater

mc

271

Lemn rotund pentru celuloză

mc

213

Lemn pentru mină

mc

175

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

165

Lemn de foc

mc

134

Cherestea

mc

845

8.

Frasin

Buşteni pentru furnir estetic

mc

702

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

546

Buşteni pentru gater

mc

369

Lemn rotund pentru celuloză

mc

233

Lemn pentru PAL, PFL

mc

275

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

210

Lemn de foc

mc

158

Cherestea

mc

1382

9.

Tei

Buşteni pentru furnir estetic

mc

821

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

530

Buşteni pentru gater

mc

274

Lemn rotund pentru celuloză

mc

148

Lemn pentru PAL, PFL

mc

226

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

124

Lemn de foc

mc

101

Cherestea

mc

709

10.

Plop

Buşteni pentru furnir tehnic

mc

240

Buşteni pentru gater

mc

173

Lemn rotund pentru celuloză

mc

123

Lemn pentru PAL, PFL

mc

219

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

117

Lemn de foc

mc

89

Cherestea

mc

600

11.

Carpen

Buşteni pentru gater

mc

232

Lemn rotund pentru celuloză

mc

130

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

107

Lemn de foc

mc

102

Cherestea

mc

118

12.

Jugastru

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

199

Lemn de foc

mc

119

Cherestea

mc

288

13.

Mesteacăn

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

62

Lemn de foc

mc

120

14.

Ulm

Buşteni pentru gater

mc

184

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

117

Lemn de foc

mc

136

15.

Anin

Buşteni pentru gater

mc

132

Lemn de foc

mc

78

16.

Salcie

Lemn de foc

mc

91

17.

Diverse tari***)

Buşteni pentru gater

mc

231

Lemn rotund pentru celuloză

mc

144

Lemn pentru mină

mc

190

Lemn pentru PAL, PFL

mc

220

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

187

Lemn de foc

mc

143

18.

Diverse moi****)

Buşteni pentru gater

mc

140

Lemn rotund pentru celuloză

mc

132

Lemn de lucru pentru construcţii

mc

131

Lemn de foc

mc

96

19.

Brad

Pomi de Crăciun - talia 0,7-1,3 m

buc.

20

Pomi de Crăciun - talia 1,31-2,0 m

buc.

25

Pomi de Crăciun - talia 2,01-3,0 m

buc.

30

20.

Molid

Pomi de Crăciun - talia 0,7-1,3 m

buc.

10

Pomi de Crăciun - talia 1,31-2,0 m

buc.

15

Pomi de Crăciun - talia 2,01-3,0 m

buc.

20


*) În cazul sortimentelor care nu se regăsesc în listă, se va proceda prin asimilare în cadrul speciei/grupei de specii, pe principiul apropierii valorice a sortimentului.

**) Preţul mediu de vânzare fără TVA de la specia Stejar, Gorun sortimentul cherestea se asimilează cu preţul mediu de vânzare fără TVA de la specia Frasin sortimentul cherestea.

***) Cuprinde toate speciile neevidenţiate distinct în prezenta anexă, din grupa foioase tari din Lista speciilor şi asimilările de specii ce se admit pentru calculul volumului total şi pe sortimente din anexa nr. 1 la Normele tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor, şi protecţiei mediului nr. 1.651/2000.

****) Cuprinde toate speciile neevidenţiate distinct în prezenta anexă, din grupa foioase moi din Lista speciilor şi asimilările de specii ce se admit pentru calculul volumului total şi pe sortimente din anexa nr. 1 la Normele tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor, şi protecţiei mediului nr. 1.651/20001).

 

1) Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.651/2000 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit şi pentru abrogarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare şi a Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 15/2012 privind raportarea situaţiilor aferente aplicării Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale

de valoare

 

Având în vedere prevederile art. 24 alin. (1), (2) şi (21), art. 77, 101, 104, 106, 122, 148, 1631, art. 164 alin. (2), art. 166, 289, 320, 382, art. 384 alin. (1) şi ale art. 385 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 alin. (2) lit. a) şi art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Banca Naţională a României emite următorul regulament:

Art. I. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 30 decembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 85 se abrogă.

2. La articolul 109, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Instituţiile de credit au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a preveni menţinerea condiţiilor de favoare în cadrul operaţiunilor înregistrate în baza drepturilor oferite prin pachetele de măsuri remuneratorii şi stimulente pentru salariaţii entităţilor membre ale grupului instituţiei de credit, faţă de persoanele care nu mai fac parte din această categorie de salariaţi.”

3. După articolul 661 se introduce un nou articol, articolul 6611, cu următorul cuprins:

„Art. 6611. - în aplicarea art. 493 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituţiile de credit pot aplica aceste prevederi, cu luarea în considerare a prevederilor alin. (5)-(7) ale aceluiaşi articol.”

Art. II. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 15/2012 privind raportarea situaţiilor aferente aplicării Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 20 decembrie 2012, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 6 februarie 2018.

Nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea documentului „Propunerea tuturor OPEED pentru Metodologia de rezervă, în conformitate cu articolul 36 (3) din Regulamentul (UE) al Comisiei 2015/1.222 din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor”

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (5), alin. (6) lit. I) şi alin. (10) şi ale art. 36 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2.015/1.222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor şi ale art. 23 alin. (2), art. 36 alin. (7) lit. g) şi art. 43 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând seama de acordul tuturor autorităţilor de reglementare, exprimat în Forumul Reglementatorilor în Energie din data de 23 ianuarie 2018, de aprobare a propunerii tuturor operatorilor pieţei de energie electrică desemnaţi privind metodologia de rezervă în conformitate cu art. 36 (3) din Regulamentul (UE) 2015/1.222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi f) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) şi i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin;

Art. 1. - Se aprobă documentul „Propunerea tuturor OPEED pentru Metodologia de rezervă, în conformitate cu articolul 36 (3) din Regulamentul (UE) al Comisiei 2015/1.222 din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor”, prevăzut în anexa la prezentul ordin.

Art. 2. - Societatea „Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale Opcom” - S.A. publică pe pagina proprie de internet documentul prevăzut la art. 1.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 31 ianuarie 2018.

Nr. 30.

 

ANEXĂ

 

Propunerea tuturor OPEED pentru metodologia de rezervă în conformitate cu articolul 36 (3) din Regulamentul (UE) al Comisiei 2015/1.222 din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor

OPEED-urile, luând în considerare următoarele:

întrucât

Context

(1) Acest document reprezintă o propunere comună a operatorilor pieţei de energie electrică desemnaţi (OPEED) dezvoltată în colaborare cu OTS-urile relevante şi în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul comisiei (UE) 2015/1.222 care stabileşte o linie directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor (denumit în continuare „Regulamentul ACGC”) pentru metodologia de rezervă privind cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare (CUPZU) şi pentru cuplarea unică a pieţelor intrazilnice (CUPIZ) (denumită în continuare „Metodologia de rezervă”).

(2) în conformitate cu paragraful (21) din expunerea acestui Regulament ACGC, „în ciuda creării unui algoritm fiabil care să coreleze ofertele de vânzare şi cumpărare şi a unor procese de rezervă adecvate, pot exista situaţii în care procesul de cuplare prin preţ nu este în măsură să producă rezultate. În consecinţă, este necesar să se prevadă soluţii de ultimă instanţă la nivel naţional şi regional care să asigure alocarea capacităţilor şi în aceste situaţii.”

(3) în conformitate cu articolul 36 (3) din Regulamentul ACGC, „în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, toate OPEED-urile dezvoltă în cooperare cu OTS-urile o propunere de metodologie de rezervă pentru a respecta obligaţiile prevăzute la articolele 39 şi, respectiv, 52.”

(4) în conformitate cu articolul 7(1 )(h) din Regulamentul ACGC, OPEED-urile sunt responsabile pentru stabilirea în comun cu OTS-urile relevante a unor proceduri de rezervă pentru operarea pieţei naţionale sau regionale în conformitate cu articolul 36 (3) din Regulamentul ACGC, în cazul în care nu este disponibil niciun rezultat furnizat de funcţiile de OCP în conformitate cu articolele 39 (2) şi 52 din Regulamentul ACGC, ţinând cont de procedurile de ultimă instanţă prevăzute în articolele 44 şi 50 din Regulamentul ACGC.

(5) în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul ACGC, „Propunerea pentru o metodologie face obiectul unei consultări în conformitate cu articolul 12”.

(6) Propunerea OPEED-urilor pentru o metodologie de rezervă este elaborată în colaborare cu OTS-urile, luând în considerare comentariile în urma consultaţiei, şi este supusă autorităţilor de reglementare pentru aprobare în termen de maximum 18 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului ACGC, adică 14 februarie 2017.

(7) Deciziile Comitetului OPEED-urilor din această propunere se referă la deciziile tuturor OPEED-urilor coordonate prin Comitetul OPEED-urilor.

Impactul asupra obiectivelor Regulamentului ACGC

(1) Metodologia de rezervă propusă ia în considerare obiectivele generale de alocare a capacităţii şi colaborarea privind gestionarea congestiilor, descrise în art. 3 din Regulamentul ACGC.

(2) Cerând OPEED-urilor să dezvolte, să implementeze şi să opereze proceduri corespunzătoare de rezervă pentru fiecare pas din procesul de cuplare a pieţelor pentru ziua următoare (ZU) şi a pieţelor intrazilnice (IZ), propunerea urmăreşte reducerea riscului întreruperilor pe piaţă, asociate decuplării totale sau parţiale, şi îndeplineşte cerinţa de „promovare a concurenţei eficiente în generarea, tranzacţionarea şi furnizarea de energie electrică”.

(3) Solicitând proceduri corespunzătoare de rezervă pentru transmiterea capacităţilor transfrontaliere funcţiei OCP ZU şi IZ şi pentru validarea corespunzătoare a rezultatelor OPEED-urilor şi OTS-urilor, metodologia de rezervă propusă ajută la promovarea alocării optime a capacităţii transfrontaliere şi la asigurarea utilizării optime a infrastructurii de transport.

(4) Cerând OPEED-urilor să dezvolte, să implementeze şi să opereze proceduri corespunzătoare de rezervă pentru fiecare pas din procesul de cuplare al pieţelor ZU şi IZ şi să aplice procedurile de ultimă instanţă dezvoltate de OTS-uri, propunerea îndeplineşte obiectivul de „asigurare a securităţii operaţionale”.

(5) Propunerea îndeplineşte obiectivul de „asigurare a tratamentului echitabil şi nediscriminatoriu al OTS-urilor, OPEED-urilor, Agenţiei, autorităţilor de reglementare şi participanţilor la piaţă”, solicitând tuturor OPEED-urilor operaţionale să respecte procedurile comune solicitate de această metodologie de rezervă şi identificând şi asigurând delegarea corespunzătoare pentru aceste proceduri care sunt agreate cel mai bine şi aplicate local.

(6) Cerând OPEED-urilor să dezvolte, să implementeze şi să opereze proceduri corespunzătoare de rezervă pentru fiecare pas din procesul de cuplare al pieţelor ZU şi IZ, propunerea urmăreşte să menţină integritatea operaţională a cuplării unice pentru ziua următoare şi intrazilnice şi îndeplineşte obiectivul de a „contribui la operarea eficientă pe termen lung şi dezvoltarea sistemului de transport al energiei electrice şi din sectorul energiei electrice în Uniune”.

(7) Propunerea îndeplineşte obiectivul de „respectare a nevoii de a stabili o piaţă echitabilă şi corespunzătoare şi de a constitui preţuri echitabile şi corespunzătoare”, cerând OPEED-urilor să dezvolte, să implementeze şi să opereze proceduri corespunzătoare de rezervă pentru fiecare pas din procesul de cuplare al pieţelor ZU şi IZ.

(8) Propunerea îndeplineşte obiectivul de „creare a unui mediu de tranzacţionare nediscriminatoriu pentru OPEED-uri”, cerând tuturor OPEED-urilor operaţionale să respecte procedurile comune impuse de această metodologie de rezervă.

(9) Propunerea îndeplineşte obiectivul de „asigurare a accesului nediscriminatoriu la capacitatea interzonală”, cerând tuturor OPEED-urilor operaţionale să respecte procedurile comune impuse de această metodologie de rezervă.

 

ARTICOLUL 1

Subiectul şi domeniul

 

Procesele de rezervă adaptate în CUPZU şi CUPIZ, aşa cum sunt stabilite în această propunere de metodologie de rezervă, reprezintă propunerea comună a tuturor OPEED-urilor în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul ACGC.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În scopul acestei propuneri, termenii folosiţi în prezentul document au înţelesul definiţiilor incluse în articolul 2 din Regulamentul 2015/1.222 şi în celelalte articole ale legislaţiei menţionate în prezentul document şi în Planul OCP. În plus, se vor aplica următoarele definiţii:

1. sesiunea de cuplare a pieţelor (SCP): se referă la procesele urmate de OPEED-uri pentru a realiza cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare;

2. furnizor de servicii pentru funcţia OCP ZU: se referă la parte externă care prestează servicii tehnice, cum ar fi sistemul comun de comunicaţii, aplicarea serviciilor legate de sesiunea comună de cuplare â pieţelor, algoritmul de cuplare prin preţ şi toate serviciile aprobate şi prestate în comun;

3. sistem pentru funcţia OCP ZU: se referă la sistemul necesar pentru a realiza funcţia OCP ZU. Conţine funcţia agent de corelare PCR (PMB);

4. problemă globală: se referă la incidentul operaţional ce apare în timpul SCP, care pune în pericol îndeplinirea de către toţi operatorii a funcţiilor OCP. Astfel de incident este gestionat de coordonatorul ZU/IZ, folosind proceduri comune;

5. problemă locală: se referă la incidentul operaţional din afara domeniului funcţiei OCP sau în timpul SCP, care pune în pericol îndeplinirea doar de către un operator a funcţiilor OCP. Astfel de incident este gestionat de operator sau de OPEED- uri/OTS-uri folosind proceduri locale/regionale;

6. CCC; se referă la calculatorul capacităţii coordonate, după cum este definit în Regulamentul ACGC;

7. administrator central: se referă la rolul OPEED de îndeplinire a sarcinilor operaţionale în modulul ROC în numele tuturor OPEED-urilor;

8. coordonator IZ/punct unic de contact IC (SPOC): se referă la rolul care coordonează soluţionarea privind un incident operaţional în numele tuturor OPEED-urilor şi OTS-urilor;

9. furnizor de servicii pentru funcţia OCP IZ: se referă la partea externă care prestează servicii tehnice, cum ar fi sistemul comun de comunicaţii, aplicarea serviciilor legate de sesiunea comună de cuplare a pieţelor, algoritmul de tranzacţionare prin corelare continuă şi toate serviciile prestate în comun aprobate;

10. sistemul aferent funcţiei OCP IZ: se referă la sistemul necesar pentru a îndeplini funcţiile OCP IZ;

11. decuplarea parţială/totală: se referă la corelarea regională/locală a ofertelor în condiţiile pieţei reglementate de procedurile de ultimă instanţă ale OTS-urilor, în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul ACGC.

 

SECŢIUNEA 1

Proceduri de rezervă şi etape CUPZU

 

ARTICOLUL 3

Descrierea generală a proceselor de rezervă CUPZU

 

1. CUPZU se bazează pe o soluţie decentralizată cu un coordonator prin rotaţie care este responsabil pentru desfăşurarea procedurilor funcţiei OCP ZU şi unde un coordonator de rezervă prin rotaţie va putea prelua rolul de coordonator în orice proces al sesiunii de cuplare a pieţelor. Mai mult, alţi operatori care fac parte din rotaţia coordonator/ coordonator de rezervă pot prelua rolul de coordonator în orice proces din sesiunea de cuplare a pieţelor, pentru a minimiza posibilitatea întreruperii.

2. Procedurile pentru sesiunea de cuplare a pieţelor sunt susţinute prin metodologii comune de rezervă şi conduse de coordonator. Fiecare operator care va acţiona atât în calitate de coordonator, cât şi de coordonator de rezervă conform unui calendar de planificare prin rotaţie trebuie să asigure capacitatea necesară şi resursele tehnice pentru a putea îndeplini aceste funcţii pe deplin. Cerinţele pentru aceste metodologii comune de rezervă sunt descrise în metodologia de rezervă.

3. Soluţionarea problemelor locale va respecta procedurile locale/regionale ale OPEED-urilor şi OTS-urilor, care nu se află în domeniul acestei metodologii de rezervă.

4. OPEED-urile vor asigura în mod suficient buna funcţionare a metodologiei şi operaţiunilor de rezervă cu teste de instruire periodice. OTS-urile vor fi de asemenea invitate să participe la unele sesiuni de instruire. Scopul acestor teste de instruire constă în reactualizarea constantă a procedurilor comune ce urmează a fi folosite de toate OPEED-urile operaţionale, precum şi în îmbunătăţirea lor (analiza preventivă a situaţiilor reale posibile în timpul unei sesiuni de cuplare a pieţelor). Testările pot fi clasificate astfel:

a) teste de instruire periodice pentru OPEED-uri: ca măsură preventivă, toate OPEED-urile operaţionale vor testa aplicarea procedurilor de rezervă în situaţii reale pe mediile de testare ale sistemelor funcţiei OCP ZU;

b) teste de instruire periodice pentru OPEED-uri - OTS-uri: ca măsură preventivă, toate OPEED-urile operaţionale în colaborare cu OTS-urile vor testa împreună aplicarea procedurilor de rezervă în situaţii reale pe mediile de testare ale sistemelor funcţiei OCP ZU şi ale sistemelor OTS-urilor;

c) teste de comunicare periodică cu furnizorii de servicii ai funcţiei OCP ZU: ca măsură preventivă, OPEED-urile operaţionale, în colaborare cu furnizorii de servicii, vor testa serviciile tehnice pentru a asigura funcţionarea metodologiei de rezervă şi operarea funcţiei OCP Testele vor include servicii tehnice necesare pentru a finaliza procesele CUPZU zilnice, cum ar fi sistem comun de comunicaţii, agentul de corelare PCR, algoritmul de cuplare prin preţ şi toate serviciile prestate în comun aprobate;

d) teste de stres: OPEED-urile operaţionale vor efectua în mod periodic teste de stres pentru a analiza creşterea proporţională în serviciile tehnice, informaţiile ce urmează a fi folosite de algoritmul de cuplare prin preţ, precum şi rezultatele obţinute de acesta.

5. Termenele intermediare sunt acele termene nedefinite de ACGC, dar stabilite de OPEED-urile operaţionale pentru alte subprocese din sesiunile de cuplare a pieţelor (SCP), cum ar fi, fără a se limita la: procesul de calculare a rezultatelor, confirmarea rezultatelor operatorilor sau confirmarea rezultatelor OTS-urilor. Aceste termene arată când operatorii care folosesc procedurile normale trebuie sa aplice şi proceduri de rezervă, după caz.

6. În timpul unei sesiuni de cuplare a pieţelor, părţile implicate pot stabili de comun acord derogări de la termenele intermediare în circumstanţe extreme, dacă acest lucru poate fi de aşteptat în mod rezonabil să evite decuplarea parţială sau totală şi să nu pună în pericol termenul-limită al nominalizării. Însă termenele-limită stabilite în ACGC şi în orice altă metodologie aprobată trebuie respectate. Circumstanţele extreme se referă la situaţii când procedurile de rezervă deja aplicate şi termenele-limită de aplicare a procedurilor de ultimă instanţă sunt foarte aproape de a fi atinse.

7. Pentru a evalua proceduri ex-post, conform cu un proces bine definit şi transparent, şi deoarece nu pot fi definite cu acurateţe dinainte, fiecare incident care poate afecta obligaţiile stabilite în articolul 39 din Regulamentul ACGC va fi prezentat în forumurile părţilor interesate relevante, organizate în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul ACGC. Această analiză ex-post va fi folosită pentru a îmbunătăţi procedurile în cazul în care nu sunt respectate în mod corespunzător.

8. OPEED-urile vor menţine procedurile şi le vor pune la dispoziţia ANR-urilor la cerere. Prevederea şi aplicarea gestionării zilnice a cuplării unice a pieţelor pentru ziua următoare şi a pieţelor intrazilnice vor fi respectate după cum se descrie în propunerea de algoritmi a OPEED-urilor, mai precis în articolele 8(1), 8(2) şi 8(4).

9. Ca regulă generală pentru OPEED-uri, dacă apare o problemă globală în timpul CUPZU, coordonatorul este responsabil pentru a convoca un comitet de soluţionare a incidentelor, în care este discutată problema la nivel de OPEED- uri operaţionale, iar furnizorii de servicii pentru funcţia OCP ZU pot fi invitaţi să soluţioneze problema, restabilind sistemul. În orice caz, în cazul în care un OTS este direct implicat în respectivul incident, OPEED-urile au responsabilitatea de a comunica împreună cu coordonatorul şi de a aplica procedura de rezervă.

10. În cazul în care apar probleme în procesul normal al SCP şi înainte de termenele-limită agreate cu OTS-urile pentru folosirea procedurilor de ultimă instanţă, OPEED-urile vor aplica, în colaborare/coordonare cu OTS-urile, procedurile de rezervă pentru a menţine pieţele cuplate cât mai mult posibil.

11. OTS-urile vor aplica, în colaborare/coordonare cu OPEED-urile, proceduri de ultimă instanţă, de îndată ce este clar că procesul de cuplare unică pentru ziua următoare (inclusiv procesele de rezervă) nu poate produce rezultate sau dacă se ating termenele-limită de decuplare agreate cu OPEED-urile. Termenele de obţinere a rezultatelor şi detaliile referitoare la capacitatea interzonală şi la constrângerile privind alocările ce trebuie respectate vor face parte din documentul OPEED-urilor de „Cerinţe de algoritm ZU”, în conformitate cu articolul 37(1 )(a) din Regulamentul ACGC, şi vor reflecta un echilibru rezonabil între obiectivul menţinerii pieţelor cuplate, acolo unde este posibil, şi constrângerile sarcinilor postcuplare, inclusiv notificarea.

Termenele de decuplare vor fi subliniate în procedurile operaţionale relevante incluse în Acordul operaţional ZU al OPEED-urilor, specificat în secţiunea 5.1.2 punctul (b)din Planul OCP şi în acordurile relevante locale, regionale sau europene încheiate între OPEED-uri şi OTS-uri cu privire la gestionarea procesului de pre şi postcuplare, specificat în secţiunea 5.1.4 punctul 2 din Planul OCP.

12. OTS-urile, în coordonare cu OPEED-urile, vor implementa proceduri de monitorizare şi iniţierea procedurilor de ultimă instanţă pentru decuplarea totală şi parţială.

Toate procedurile care au loc după decuplarea parţială sau totală vor fi operate de OTS-uri în fiecare RCC, conform art. 8.2(i) din Regulamentul ACGC şi conform procedurilor de ultimă instanţă stabilite în baza art. 44 din Regulamentul ACGC.

13. Art. 39 din Regulamentul ACGC enumeră elementele principale ce sunt intrări sau rezultate ale algoritmului de cuplare prin preţ. Acestea au fost clasificate în patru grupe:

a) informaţii ce urmează a fi folosite de algoritmul de cuplare prin preţ: constrângerile privind alocările stabilite în conformitate cu articolul 23(3) din Regulamentul ACGC; rezultatele capacităţilor interzonale validate în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul ACGC şi ofertele depuse în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul ACGC;

b) rezultatele ce urmează a fi produse de algoritmul de cuplare prin preţ: un singur preţ de închidere pentru fiecare zonă de ofertare şi pentru fiecare unitate de timp a pieţei în EUR/MWh; o singură poziţie netă pentru fiecare zonă de ofertare şi fiecare unitate de timp a pieţei şi informaţiile care facilitează stadiul de execuţie a ofertelor ce urmează a fi determinat;

c) procesele ce urmează a fi executate de către OPEED-uri pentru a asigura acurateţea şi eficienţa rezultatelor;

d) procesele ce urmează a fi executate de către OTS-uri pentru a se asigura că rezultatele sunt conforme cu capacitatea interzonală şi cu constrângerile privind alocarea acesteia.

14. Următoarele cerinţe vor descrie măsurile de rezervă referitoare la sistemele de comunicaţii comune, fişierele schimbate în timpul sesiunii de cuplare a pieţelor, algoritmul de cuplare prin preţ şi toate procesele necesare operatorilor pentru a se asigura că informaţiile folosite de algoritmul de cuplare prin preţ sunt disponibile atunci când ceva nu se încadrează în modalitatea normală de transmitere a informaţiei.

 

ARTICOLUL 4

Cerinţa pentru sistemul de comunicare comun de rezervă

 

1. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, operatorii stabilesc comunicarea între ei printr-un mecanism principal de schimbare a fişierelor.

2. Toţi operatorii vor stabili cel puţin o conexiune alternativă între toţi operatorii prin intermediul mecanismului de rezervă de schimb de fişiere. Dacă apare o problemă în legătură cu mecanismul principal de schimb de fişiere, distribuirea fişierelor de date se va face prin mecanismul principal de rezervă pentru schimbul de fişiere.

3. Diferite mecanisme alternative de schimb de date anonimizate de intrare şi de ieşire între operatori vor fi stabilite ţinând seama de soluţiile tehnice disponibile.

4. Datele confidenţiale vor fi întotdeauna schimbate într-o manieră securizată,

 

ARTICOLUL 5

Cerinţa pentru centru de date de rezervă

 

1. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, operatorii îndeplinesc funcţiile OCP într-un centru de date primar, care va fi testat şi certificat de fiecare operator, pentru a îndeplini cerinţele minime de performanţă stabilite în comun de toate OPEED-urile pentru a garanta suficienta performanţă a algoritmului de cuplare prin preţ.

2. Fiecare operator are dreptul să stabilească un centru de date secundar pe bază voluntară.

3. Dacă apare o problemă în centrul de date primar al unui operator, iar acest operator are înfiinţat un centru de date secundar, acest operator poate trece la centrul de date secundar, pentru a continua cu sesiunea de cuplare a pieţelor în modul automat. Procesul de trecere va fi creat astfel încât să se prevină pierderea datelor.

4. Operatorul relevant va testa şi va certifica centrul de date secundar în acelaşi mod ca şi centrul de date principal, pentru a garanta aceeaşi performanţă minimă ca şi centrul de date principal.

 

ARTICOLUL 6

Cerinţa pentru coordonatorul de rezervă

 

1. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, operarea funcţiei OCP este condusă de un operator care va acţiona drept coordonator, în timp ce un alt operator va acţiona drept coordonator de rezervă.

2. În orice moment în timpul SCP, în cazul incapacităţii coordonatorului de a continua SCP, coordonatorul de rezervă va prelua rolul de coordonator.

3. În cazul în care coordonatorul de rezervă nu poate prelua rolul de coordonator (indiferent de motiv), oricare alt operator care are implementat algoritmul de cuplare prin preţ poate prelua rolul de coordonator. Toţi operatorii vor decide împreună ce operator va prelua rolul de coordonator în respectiva situaţie.

 

ARTICOLUL 7

Cerinţa pentru capacităţi Interzonale pentru alocare

 

1. Capacităţile interzonale şi/sau constrângerile privind alocarea vor fi transmise operatorilor de către OTS-urile corespunzătoare. Această etapă este realizată la nivel RCC şi nu intră în domeniul acestei metodologii de rezervă.

2. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, fiecare operator va stabili calea de comunicare dintre operator şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru livrarea capacităţilor interzonale sau a fişierului cu constrângeri de alocare.

3. Toţi operatorii vor stabili cel puţin o conexiune alternativă între operatori şi sistemele funcţiilor OCP ZU pentru livrarea capacităţilor interzonale sau a fişierului cu constrângeri de alocare prin intermediul mecanismului de rezervă pentru schimbul de fişiere. Dacă apare o problemă în legătură cu livrarea fişierului privind capacităţile interzonale sau constrângerile de alocare către sistemele funcţiei OCP ZU, livrarea se va face prin mecanismul de rezervă pentru schimb de fişiere.

4. Acest mecanism alternativ de transmitere a fişierului privind capacităţile interzonale sau constrângerile de alocare către sistemele funcţiei OCP ZU va fi stabilit luând în considerare soluţiile tehnice disponibile.

 

ARTICOLUL 8

Cerinţa pentru registrele de oferte agregate anonimizate

 

1. Registrele de oferte agregate anonimizate per zonă de ofertare şi per OPEED sunt intrări care vor fi transmise de operatori. Etapele de primire a ofertelor şi de întocmire a registrelor de oferte agregate sunt realizate de fiecare OPEED la nivel local şi nu intră în domeniul acestei metodologii de rezervă.

2. Intr-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, fiecare operator va stabili comunicarea dintre operator şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru livrarea registrelor de oferte agregate.

3. Toţi operatorii vor stabili cel puţin o conexiune alternativă între operatori şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru livrarea registrelor de oferte agregate prin intermediul mecanismului de rezervă pentru schimbul de fişiere. Dacă apare o problemă în legătură cu livrarea registrelor de oferte agregate anonimizate către sistemele funcţiei OCP ZU, livrarea se va face prin mecanismul de rezervă pentru schimbul de fişiere.

4. Acest mecanism alternativ de livrare a registrelor de oferte agregate către sistemele funcţiei OCP ZU va fi stabilit luând în considerare soluţiile tehnice disponibile şi va fi securizat pentru a asigura confidenţialitatea deplină.

 

ARTICOLUL 9

Cerinţa pentru rezultatele algoritmului

 

1. Coordonatorul şi, dacă este nevoie, cu ajutorul furnizorului de servicii pentru funcţia OCP ZU relevant, va analiza orice problemă identificată În timpul procesului de calcul al algoritmului de cuplare prin preţ.

2. Toţi operatorii SCP şi, dacă este nevoie, cu ajutorul furnizorului de servicii pentru funcţia OCP ZU relevant, vor întreprinde toate acţiunile rezonabile pentru a remedia orice problemă apărută în timpul procesului de calcul al algoritmului de cuplare prin preţ.

3. OPEED-urile, în baza recomandării furnizorului de servicii pentru funcţia OCP ZU şi dacă există un risc ca algoritmul de cuplare prin preţ să nu poată produce rezultate, pot folosi o configuraţie alternativă pretestată. Configuraţiile alternative pretestate corespund diferitelor configuraţii pregătite ale algoritmului de cuplare prin preţ, după cum se descrie în documentul OPEED-urilor „Cerinţe de algoritm ZU1.

4. Furnizorul de servicii pentru funcţia OCP ZU va testa şi va transmite configuraţiile alternative pretestate tuturor operatorilor în avans.

 

ARTICOLUL 10

Cerinţa pentru confirmarea rezultatelor operatorilor

 

1. Confirmarea/Respingerea reprezintă o validare care asigură acurateţea şi eficienţa rezultatelor algoritmului de cuplare prin preţ.

2. Fiecare operator este responsabil cu validarea propriilor rezultate cu privire la şi legate de zonele de ofertare unde activează şi unde are registre de oferte.

3. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, fiecare operator va stabili calea de comunicare dintre operator şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru confirmare/respingere.

Când un OPEED respinge rezultatele, sunt disponibile proceduri comune agreate pentru verificarea motivelor respingerii. Procedurile operaţionale relevante incluse în procedurile ZU agreate de toate OPEED-urile menţionate în secţiunea 5.1.2 punctul (b) din Planul OCP şi în acordurile relevante locale, regionale sau europene dintre OPEED-uri şi OTS-uri cu privire la gestionarea procesului pre şi postcuplare, specificate în secţiunea 5.1.4 punctul 2 din Planul OCP, menţionează motive posibile identificate privind respingerea şi etape procedurale ce trebuie aplicate în aceste situaţii.

4. Toţi operatorii vor stabili cel puţin o conexiune alternativă între operatori şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru livrarea confirmării/respingerii prin intermediul mecanismului de rezervă pentru schimbul de fişiere. Dacă apare o problemă în legătură CU livrarea confirmării/respingerii către sistemele funcţiei OCPZU, livrarea se va face prin mecanismul de rezervă pentru schimbul de fişiere.

5. Această metodă alternativă de livrare a confirmării/ respingerii către sistemele funcţiei OCP ZU va fi stabilită luând în considerare soluţiile tehnice disponibile.

 

ARTICOLUL 11

Cerinţa pentru confirmarea rezultatelor OTS-urilor

 

1. Confirmarea/Respingerea OTS reprezintă o validare a participanţilor la piaţă sau OTS-urilor care asigură faptul că rezultatele algoritmului de cuplare prin preţ respectă capacitatea interzonală şi constrângerile privind alocarea.

2. Confirmarea/Respingerea OTS va fi transmisă operatorilor de către OTS-urile corespunzătoare. Această etapă este realizată la nivel RCC şi deci nu intră în domeniul acestei metodologii de rezervă.

3. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, fiecare operator va stabili comunicarea dintre operator şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru transmiterea confirmării/respingerii OTS.

4. Când un OTS respinge rezultatele, sunt disponibile proceduri comune agreate pentru verificarea motivelor respingerii. Procedurile operaţionale relevante incluse în Acordul operaţional ZU al OPEED-urilor menţionat în secţiunea 5.1.2 punctul (b) din Planul OCP şi în acordurile relevante locale, regionale sau europene dintre OPEED-uri şi OTS-uri cu privire la gestionarea procesului de pre şi postcuplare, specificat în secţiunea 5.1.4 punctul 2 din Planul OCP, menţionează motive posibile identificate privind respingerea şi etape procedurale ce trebuie aplicate în aceste situaţii.

5. Toţi operatorii vor stabili cel puţin o conexiune alternativă între operatori şi sistemele funcţiei OCP ZU pentru livrarea confirmării/respingerii OTS prin intermediul mecanismului de rezervă pentru schimbul de fişiere. Dacă apare o problemă în legătură cu livrarea confirmării/respingerii OTS către sistemele funcţiei OCP ZU, livrarea se va face prin mecanismul de rezervă pentru schimbul de fişiere.

6. Acest mecanism alternativ de livrare a confirmării/ respingerii OTS către sistemele funcţiei OCP ZU va fi stabilit luând în considerare soluţiile tehnice disponibile.

 

ARTICOLUL 12

Cerinţa privind intervalele da timp

 

1. Termenele pentru executarea procedurilor de rezervă descrise în această metodologie de rezervă sunt stabilite în comun de toate OPEED-urile operaţionale şi, acolo unde acest lucru este relevant, cu toate OTS-urile, în proceduri operaţionale, fiind totodată stabilite în Regulamentul ACGC, şi vor fi definite cel puţin pentru următoarele termene-limită:

a) termenul-limită stabilit în conformitate cu art. 46 din Regulamentul ACGC pentru a primi informaţiile legate de alocarea capacităţii pentru toate interconexiunile necesare;

b) termenul-limită stabilit în conformitate cu art. 47 din Regulamentul ACGC pentru a primi ofertele;

c) termenul-limită stabilit în proceduri legat de începerea rulării algoritmului. Procesul de calculare a rezultatelor este iniţiat la un moment predefinit agreat de toţi operatorii;

d) termenul-limită stabilit în procedurile de confirmare a rezultatelor operatorilor. La un moment dat agreat, operatorii vor transmite confirmarea rezultatelor,

e) termenul-limită stabilit în procedurile de confirmare a rezultatelor OTS-urilor. La un moment dat agreat, operatorii vor transmite confirmarea rezultatelor;

f) termenul-limită stabilit în conformitate cu art. 48 din Regulamentul ACGC pentru a publica rezultatele;

g) termenul-limită de furnizare a rezultatelor, aşa cum se specifică în cerinţele de algoritmi stabilite conform art. 48 din Regulamentul ACGC;

h) termenul-limită de calculare a schimburilor planificate este stabilit conform art. 43(2) din Regulamentul ACGC.

 

ARTICOLUL 13

Cerinţe pentru asistenţă tehnică

 

1. Într-o sesiune normală de cuplare a pieţelor, fiecare operator trebuie să fie gata să îndeplinească funcţiile OCP ZU fără asistenţă tehnică suplimentară din partea furnizorului de servicii pentru funcţia OCP ZU.

 

SECŢIUNEA 2

Proceduri şi etape de rezervă şi etape privind cuplarea unică a pieţelor intrazilnice

 

ARTICOLUL 14

Descrierea generală a proceselor de rezervă CUPIZ

 

1. CUPIZ este definită ca o soluţie centralizată (la nivel amplu). Această arhitectură, care diferă de arhitectura ZU, are ca rezultat un set diferit de proceduri de rezervă în comparaţie cu cele folosite pentru CUPZU.

2. Soluţionarea problemelor globale va fi realizată în conformitate cu metodologiile comune de rezervă descrise în metodologia de rezervă,

3. Soluţionarea problemelor locale va urma procedurile locale/regionale ale OPEED-urilor şi OTS-urilor, care nu intră în domeniul acestei metodologii de rezervă.

4. OPEED-urile vor asigura în mod suficient buna funcţionare a metodologiei şi operaţiunilor de rezervă prin efectuarea unor testări periodice. OTS-urile vor fi de asemenea invitate să participe la unele dintre aceste testări de instruire. Scopul acestor testări reprezintă o reactualizare constantă privind procedurile comune utilizate de toate OPEED-urile, precum şi îmbunătăţirea lor (analiza preventivă a situaţiilor reale posibile în timpul unei sesiuni de cuplare a pieţelor). Testările pot fi clasificate astfel:

a) teste de instruire periodice pentru OPEED-uri: ca măsură preventivă, toate OPEED-urile Operaţionale vor testa aplicarea procedurilor de rezervă în situaţii reale în mediile de testare a funcţiei OCP IZ;

b) teste de instruire periodice pentru OPEED-uri - OTS-uri: ca măsură preventivă, toate OPEED-urile operaţionale în colaborare cu OTS-urile vor testa împreună aplicarea procedurilor de rezervă în situaţii reale în mediile de testare ale sistemelor funcţiei OCP ZU şi ale sistemelor OTS-urilor;

c) teste de comunicare periodice cu furnizorii de servicii ai funcţiei OCP IZ: ca măsură preventivă, OPEED-urile operaţionale, în colaborare cu furnizorii de servicii, vor testa serviciile tehnice pentru a asigura funcţionarea metodologiei de rezervă şi operarea funcţiei OCP. Testele vor include servicii tehnice necesare pentru a procesele CUPIZ zilnice integrale, cum ar fi sistem comun de comunicaţii, aplicarea serviciilor legate de sesiunea comună de cuplare â pieţelor, algoritmul de tranzacţionare prin corelare continuă şi toate serviciile prestate în comun aprobate;

d) teste de stres: OPEED-urile operaţionale vor efectua în mod periodic teste de stres pentru a analiza creşterea proporţională în serviciile tehnice, informaţiile ce urmează a fi folosite de algoritmul de tranzacţionare prin corelare continuă, precum şi rezultatele obţinute de algoritmul de tranzacţionare prin corelare continuă;

5. Pentru a evalua proceduri ex-post conform unui proces bine definit şi transparent şi deoarece nu pot fi definite cu acurateţe ex-ante, fiecare incident care poate avea impact asupra obligaţiilor stabilite în articolul 52 din Regulamentul ACGC va fi prezentat în forumurile părţilor interesate relevante organizate în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul ACGC. Această analiză ex-post va fi folosită pentru a îmbunătăţi procedurile în cazul în care nu au fost urmate în mod corespunzător.

6. OPEED-urile vor menţine procedurile şi le vor pune la dispoziţia ANR-urilor la cerere.

7. Ca regulă generală pentru OPEED-uri, dacă apare o problemă globală în timpul CUPIZ, coordonatorul are obligaţia de a convoca un comitet de soluţionare a incidentelor, în care să fie discutată problema de către OPEED-urile operaţionale, iar furnizorii de servicii pentru funcţia OCP IZ pot fi invitaţi să soluţioneze problema, restabilind sistemul. În orice caz, în cazul în care un OTS este direct implicat în respectivul incident, este întotdeauna responsabilitatea pe partea OPEED de a comunica cu coordonatorul IZ şi de a aplica procedura de rezervă.

8. Motivul pentru care se cere asistenţă din partea furnizorilor de servicii pentru funcţia OCP IZ este subliniat în procedurile relevante incluse în acordul operaţional IZ al OPEED-urilor şi în acordurile relevante locale, regionale sau europene dintre OPEED-uri şi OTS-uri cu privire la gestionarea procesului de pre- şi postcuplare, specificat în secţiunea 5.2.4 punctul 4 din Planul OCP.

9. Dacă partea care îndeplineşte rolul de administrator central sau de coordonator IZ întâmpină dificultăţi în desfăşurarea acestui rol, atunci o altă parte care poate îndeplini acest rol va prelua atribuţiile sale. Toţi operatorii vor decide împreună ce parte va prelua rolul relevant în respectiva situaţie.

10. Pentru fiecare procedură operaţională obişnuită vor fi disponibile cel puţin o procedură sau cel puţin un proces operaţional de rezervă (care pot include proceduri locale), care vor fi urmate în cazul în care nu poate fi respectată procedura obişnuită.

 

ARTICOLUL 15

Cerinţa pentru comunicaţii de rezervă

 

1. Această secţiune descrie modul în care pot fi soluţionate probleme tehnice care pot apărea în principala linie de comunicare dintre părţile aferente şi furnizorul de servicii pentru funcţia OCP IZ responsabil cu găzduirea sistemului pentru funcţia OCP IZ.

2. Conform arhitecturii centralizate a CUPIZ, toate OPEED-urile, CCP-urile acestora, CCC-urile şi OTS-urile (în continuare denumite „părţile”) vor fi conectate la furnizorul de servicii centrale de găzduire IZ atât printr-o linie de comunicare primară, cât şi una secundară pentru a asigura redundanţa.

3. Un schimb automat sau manual între linia de comunicare primară şi cea secundară se va realiza de către partea afectată atunci când se detectează o eroare în linia primară.

4. Ca măsură suplimentară de rezervă, OTS-urile pot acţiona ca rezervă pentru CCC-urile relevante sau pentru alte OTS-uri în urma unor aranjamente locale.

5. Pentru problemele globale ce se ivesc în cadrul CUPIZ cu privire la comunicare va fi solicitată susţinere coordonatorului şi/sau administratorului central IZ. Părţile afectate vor analiza problema privind comunicarea şi vor contacta furnizorul de servicii de comunicare pentru funcţia OCP IZ.

 

ARTICOLUL 16

Cerinţa pentru centrul de date de rezervă

 

1. În timpul operării normale, operatorii vor efectua funcţiile OCP IZ într-un centru de date principal.

2. Dacă apare vreo problemă în legătură cu centrul de date principal, furnizorul de servicii pentru funcţia OCP IZ responsabil cu găzduirea sistemului pentru funcţia OCP IZ va trece în mod automat la centrul de date secundar pentru a continua operaţiunile. Procesul de trecere trebuie creat astfel încât să se prevină pierderea datelor.

3. Centrul de date secundar va avea aceeaşi performanţă ca şi centrul de date primare.

 

ARTICOLUL 17

Cerinţa pentru salvarea bazelor de date

 

1. Baza de date a sistemului pentru funcţia OCP IZ este salvată la intervale periodice.

2. Dacă apare vreo problemă legată de baza de date a sistemului funcţiei OCP IZ care afectează baza de date atât din centrul de date principal, cât şi din centrul de date secundar, furnizorul de servicii pentru funcţia OCP IZ responsabil va restabili ultima bază de date salvată.

 

ARTICOLUL 18

Cerinţa pentru închiderea zonelor sau interconexiunilor

 

1. Atunci când apare o problemă la una sau mai multe zone, dar nu toate, sau la una sau mai multe interconexiuni, dar nu toate, OPEED-urile implicate trebuie să închidă zona afectată din ROC şi/sau OTS-ul (-urile) relevant poate (pot) închide interconexiunile zonei afectate pentru a izola problema şi pentru a preveni propagarea acesteia,

2. Într-o astfel de situaţie va continua tranzacţionarea în toate celelalte zone şi la toate interconexiunile care nu sunt afectate de problemă.

 

SECŢIUNEA 3

Cerinţe generale

 

ARTICOLUL 19

Obligaţia generală în caz de decuplare parţială sau totală

 

1. În acele instanţe în care procedurile de ultimă instanţă dezvoltate de OTS-uri [conform articolului 44 din Regulamentul 2015/1.222, dar şi conform articolelor 45 şi 57, atunci când este cazul] descriu cuplarea naţională sau regională (sub formă de decuplare parţială sau totală), OPEED-urile se angajează să aplice procedurile mai sus menţionate.

 

ARTICOLUL 20

Termenul pentru implementare

 

1. În urma aprobării acestei metodologii, fiecare OPEED o va publica pe internet în conformitate cu articolul 9(14) din Regulamentul ACGC.

2. OPEED-urile vor implementa propunerea de metodologie de rezervă într-o zonă de ofertare în ceea ce priveşte implementarea CUPZU/CUPIZ imediat după aprobarea de către ANR-uri a propunerii de metodologie de rezervă şi în ceea ce priveşte modificarea şi operarea CUPZU/CUPIZ imediat după:

a) implementarea funcţiei OCP în conformitate cu articolul 7(3) din Regulamentul ACGC; şi

b) implementarea aranjamentelor de acomodare a mai multor OPEED-uri, create în conformitate cu articolele 45 şi 57

din Regulamentul ACGC, în zona de ofertare relevantă unde sunt desemnate şi/sau care oferă servicii de tranzacţionare mai multe OPEED-uri.

 

ARTICOLUL 21

Limba

 

1. Limba de referinţă pentru această propunere va fi limba engleză. Pentru a evita orice dubiu, în situaţia în care OPEED-urile au nevoie să traducă această propunere în limbile lor naţionale, în caz de discrepanţe între varianta în limba engleză publicată de OPEED-uri în conformitate cu articolul 9(14) din Regulamentul ACGC şi orice versiune într-o altă limbă, OPEED-urile relevante vor fi obligate să le elimine transmiţând o versiune tradusă revizuită a prezentei propuneri autorităţilor naţionale de reglementare relevante.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.