MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 730         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 23 august 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 320 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe

 

Decizia nr. 396 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

766. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I

 

767. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor privind aprobarea Procedurii de aprobare, modificare şi casare a actelor de punere în valoare pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional şi a Procedurii privind punerea în valoare şi recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 320

din 10 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6401 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Stan în Dosarul nr. 2.940/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.101D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că procedura instituită prin dispoziţiile legale criticate este una necontencioasă, în care judecătorul nu judecă fondul cauzei, ci face doar o formalitate necesară punerii în executare de către organul competent. Aşadar, drepturile părţilor nu sunt puse în discuţie în cadrul acestei proceduri, astfel încât apreciază că nu se produce nicio încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate. Menţionează şi jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011 şi Decizia nr. 389 din 26 aprilie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 27 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.940/200/2016, Judecătoria Buzău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6401 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Stan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece instanţa se pronunţă fără citarea debitorului. Aşadar, în această primă fază procesuală, doar una dintre părţi se adresează instanţei acuzând cealaltă parte de neîndeplinirea unei obligaţii, fără ca aceasta din urmă să se poată apăra. De altfel, legea recunoaşte dreptul creditorului de a ataca încheierea de respingere a cererii de învestire cu formulă executorie, însă debitorul nici măcar nu este înştiinţat de această procedură.

6. Chiar dacă legalitatea încheierii prin care se dispune învestirea cu formulă executorie poate fi contestată pe calea contestaţiei la executare, efectele sale încep să curgă, fiind astfel deja afectate drepturile debitorului.

7. Judecătoria Buzău - Secţia civilă opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale,

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii, îl reprezintă dispoziţiile art. 6401 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012. Soluţia legislativă cuprinsă în aceste dispoziţii, în urma republicării Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, a fost preluată în art. 641 - învestirea cu formulă executorie alin. (4) şi (5), texte asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa prin prezenta decizie. Acestea au următorul cuprins: (4) încheierea prin care se respinge cererea de învestire cu formulă executorie poate fi atacată numai cu apei de către creditor în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) încheierea prin care se admite cererea de învestire cu formulă executorie nu este supusă niciunei căi de atac, dar legalitatea acesteia poate face obiectul contestaţiei la executare.”

14. Curtea observă că, ulterior, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a fost adoptată, pentru conformarea cu exigenţele Legii fundamentale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016, prin care s-a realizat o schimbare conceptuală în privinţa formalităţilor premergătoare începerii executării silite propriu-zise, în sensul atribuirii, în competenţa instanţelor judecătoreşti, a soluţionării cererilor de încuviinţare a executării silite. Totodată, prin acelaşi act normativ a fost eliminată învestirea cu formulă executorie, ca procedură de sine stătătoare, cu menţiunea că formula executorie este cuprinsă în partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţată de instanţa de executare. Actualul art. 641 are un alt domeniu de reglementare, respectiv înscrisurile sub semnătură privată.

15. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare” din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile legale care continuă să îşi producă efecte juridice şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că încheierile de învestire cu formulă executorie, contestate prin contestaţia la executare, sunt din datele de 18 şi 25 martie 2015, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 1/2016,

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea, în motivarea excepţiei, este invocat în mod implicit şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Constituţie, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragrafele 15-18, a statuat că dispoziţiile art. 641 din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la învestirea cu formulă executorie. Această instituţie a fost consacrată prin dispoziţiile art. 269 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 374 alin. 1 din cod stabilind, iniţial, că nicio hotărâre nu se poate executa dacă nu este învestită cu formula executorie prevăzută la art. 269 alin. 1, iar, ulterior, după modificările aduse prin Legea nr. 459/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 13 decembrie 2006, că hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută la art. 269 alin. 1. De asemenea, art. 3741 din cod, cuprinzând o normă cu caracter general, prevedea că „înscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără învestirea cu formula executorie”

18. Cu privire la învestirea cu formula executorie, Curtea, în jurisprudenţa sa referitoare la prevederile corespondente din Codul de procedură civilă din 1865, a reţinut că aceasta este un ordin dat în numele Preşedintelui României organelor de executare, agenţilor administrativi şi procurorilor ca, după caz, să procedeze la executarea hotărârii sau să sprijine această executare. Aşa fiind, rezultă că Preşedintele României, ca şef al puterii executive, dă structurilor acesteia un ordin care are semnificaţia colaborării puterilor statului la aplicarea Constituţiei şi a legilor, ceea ce nu înfrânge principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat (a se vedea Decizia nr. 162 din 21 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 14 decembrie 1999, sau Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012). De asemenea, Curtea a statuat că, „în cadrul procedurii de învestire cu formula executorie a hotărârilor judecătoreşti, instanţa nu judecă fondul cauzelor, ci îndeplineşte o formalitate necesară punerii în executare a acestora de către organele competente. Prin urmare, în această fază procesuală nu sunt puse în discuţie drepturi sau interese ale părţilor [...]” (Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011, precitată).

19. Odată cu intrarea în vigoarea a noului Cod de procedură civilă, la 15 februarie 2013, legiuitorul a renunţat la exigenţa învestirii cu formulă executorie, astfel încât nici hotărârile judecătoreşti şi nici înscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu nu mai sunt supuse învestirii cu formulă executorie, ele fiind supuse doar încuviinţării executării silite la instanţa de executare. După intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, legiuitorul a reintrodus învestirea cu formulă executorie numai în privinţa titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, această operaţiune fiind realizată de judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor.

20 Având în vedere cele anterior arătate, Curtea a observat o lipsă de stabilitate a normelor juridice care reglementează instituţia învestirii cu formulă executorie, acestea fluctuând în mod radical într-un interval temporal mai mic de 2 ani. Soluţia legislativă la care s-a ajuns, respectiv învestirea cu formulă executorie numai a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, în privinţa căreia jurisprudenţa anterior citată a Curţii îşi păstrează valabilitatea, respectă, în sine, exigenţele art. 124 şi 126 din Constituţie referitoare la înfăptuirea justiţiei şi competenţa instanţelor judecătoreşti, întrucât acestea, bucurându-se de garanţiile de independenţă şi imparţialitate, certifică faptul că aceste înscrisuri sunt apte, din punct de vedere juridic, să fie valorizate prin executare silită, aşadar, de a fi titluri executorii; în acest sens, art. 641 alin. (3) din cod menţionează că instanţa judecătorească verifică dacă „înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum şi alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege”. În consecinţă, numai prin mijlocirea instanţelor judecătoreşti se poate da un ordin în numele Preşedintelui României organelor de executare, agenţilor administrativi şi procurorilor ca, după caz, să procedeze la executarea hotărârii sau să sprijine această executare. Acest ordin confirmă forţa executorie a înscrisului şi deschide posibilitatea creditorului de a apela la forţa de constrângere a statului. Aşadar, punerea în executare silită a titlului executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, este condiţionată, în primul rând, de învestirea sa cu formulă executorie, iar. În al doilea rând, de cererea de executare silită formulată de către creditor şi încuviinţată de executorul judecătoresc. În schimb, hotărârile judecătoreşti prevăzute la art. 632 alin. (2), art. 633 şi art. 634 din cod nu surit supuse acestei formalităţi, întrucât este de la sine înţeles Că acestea, fiind titluri executorii şi ţinând seama de faptul că emană în mod direct de la puterea judecătorească, dau posibilitatea creditorului de a apela la agenţii puterii executive în vederea executării silite. De aceea, în privinţa hotărârilor judecătoreşti, creditorul trebuie să formuleze doar o cerere de executare silită.

21. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în textul analizat este în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (l)Şi(2) şi art. 124 din Constituţie, întrucât autoritatea care dispune învestirea cu formulă executorie - procedură necontencioasă - este o instanţă judecătorească, care, la rândul său, beneficiază de garanţiile de independenţă şi imparţialitate inerente dreptului la un proces echitabil. Totodată, lipsa citării părţilor respectă exigenţele art. 21 din Constituţie, având în vedere că această procedură nu vizează drepturile sau interesele părţilor.

22. Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

23. În plus, distinct de cele reţinute prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea reţine că normele legale criticate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. În acest sens, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

24. Totodată, faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie nu este supusă niciunei căi de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituţie, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii, potrivit art. 129 din Legea fundamentală.

25. De asemenea, debitorul poate, potrivit art. 641 alin. (5) din cod, să introducă contestaţie la executare, ceea ce oferă celor interesaţi sau vătămaţi, după ce executarea silită a început, dreptul de a cere anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie pe motive de legalitate.

26. Faptul că acest drept este corelat cu exerciţiul căii de atac a contestaţiei la executare nu reprezintă un impediment real, sub aspect constituţional, al accesului liber la justiţie şi al dreptului la un proces echitabil. Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite, prin exercitarea abuzivă a unei căi de atac, şi să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Stan în Dosarul nr. 2.940/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 641 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 396

din 19 iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 5.038/212/2016 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.225D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.226D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 5.040/212/2016 al aceleiaşi instanţe.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent învederează Curţii că, în ambele dosare, partea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., noua denumire a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., stabilită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, a transmis note scrise prin care arată că, în opinia sa, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.226D/2016 la Dosarul nr. 1.225D/2016, care a fost primul înregistrat

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că nu pot fi reţinute criticile formulate de autoarea acesteia, întrucât mijloacele tehnice sunt enumerate şi definite clar şi precis în cuprinsul art. 1 alin. (1) lit. n)şi o) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, urmând ca, în funcţie de natura contravenţiei şi de modul de constatare a acesteia, actul de constatare, respectiv procesul-verbal, să indice mijlocul tehnic utilizat, de la caz la caz.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

8. Prin sentinţele civile nr. 8.187 şi nr. 8.188 din 23 iunie 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.038/212/2016 şi nr. 5.040/212/2016, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu, judeţul Constanţa, în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei constând în fapta de a circula fără peaj [înregistrarea în format electronic a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, conform art. 1 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002].

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat limitează accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, întrucât mijloacele tehnice cu ajutorul cărora se face constatarea contravenţiilor nu sunt suficient definite din punct de vedere tehnic şi nici nu se face nicio menţiune cu privire la obligaţia ca aceste mijloace tehnice să fie omologate şi să fie, totodată, identificate în mod expres în procesul-verbal întocmit. Se mai susţine că, fiind vorba de „instrumente” prin care se realizează „acuzarea” în cadrul procedurii contravenţionale, se aduce atingere art. 21 din Constituţie, fiind îngrădit accesul unui justiţiabil la posibilitatea de a contesta în instanţă orice fel de mijloc tehnic cu care este constatată contravenţia. Nu poate fi vorba de un proces echitabil cât timp mijloacele tehnice utilizate de către agentul ce aplică sancţiunea nu sunt definite în mod clar. În cazul procedurii contravenţionale, dreptul de a contesta legalitatea unui proces-verbal este garantat, incluzând dreptul de a solicita instanţei să pună în vedere organelor care au întocmit procesul-verbal să depună în scris dovezi privind omologarea sistemelor tehnice utilizate.

10. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că neindicarea în mod concret a mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se realizează constatarea contravenţiilor nu încalcă drepturile constituţionale invocate de petent, în condiţiile în care, în funcţie de natura contravenţiei săvârşite, actul de constatare a contravenţiei va indica mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea şi înregistrarea contravenţiei, de la caz la caz.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că, referitor la criticile vizând lipsa unor definiţii, Curtea Constituţională a constatat, în jurisprudenţa sa, că o astfel de susţinere „nu poate să conducă perse la neconstituţionalitatea textului de lege criticat, ci reprezintă, în realitate, un aspect privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate (...), aspect ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei judecătoreşti.” (Decizia nr. 186 din 29 martie 2016). În plus, mijloacele tehnice”\a care face referire textul de lege criticat se regăsesc definite, în mod clar şi precis, la art. 1 alin. (1) lit. n) şi o) din acelaşi act normativ.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „(1) Constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta În procesul-verbal de constatare a contravenţiei. “

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală, privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor de lege ce formează obiectul acesteia, prin prisma unor critici identice, formulate de acelaşi autor. În acest sens sunt Decizia nr. 306 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017, paragrafele 25-28, şi Decizia nr. 543 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 15 noiembrie 2017, paragrafele 19-22. În deciziile menţionate, Curtea a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, constituie legea generală în materia constatării şi sancţionării contravenţiilor, aceasta reglementând, prin art. 2 alin. (1), posibilitatea ca, prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului să se poată stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate.

18. Curtea a constatat că, prin specificul contravenţiilor sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, respectiv faptele de a circula Iară rovinietă valabilă sau fără peaj valabil, legiuitorul a instituit reguli speciale. Astfel, constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice de către: inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare; poliţia rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare şi personalul poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare. De asemenea, constatarea se face şi de către personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., desemnat anume, prin consultarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR). Acest sistem informatic permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere.

19. Curtea a observat că aplicarea sancţiunilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 se bazează, astfel, pe date obiective, obţinute cu ajutorul unor mijloace tehnice, care, potrivit art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, sunt definite după cum urmează: „mijloace tehnice - echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: (i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR  privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat; (ii) sistema de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat

20. Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiţie, Curtea a reţinut că, potrivit art. 101 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei poate fi atacat în faţa judecătoriei de pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Critica autorului priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că „mijloacele tehnice* la care face referire art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 nu pot fi supuse expertizării. În ceea ce priveşte administrarea probelor, Curtea a observat că, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege”, precum şi din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, dispoziţiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, Curtea a reţinut că, la solicitarea părţilor sau prin dispoziţia instanţei, se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susţinerile autorului excepţiei nu pot fi primite.

21. Cele statuate de Curtea Constituţională în deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 slin. (1) fit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu, judeţul Constanţa, în dosarele nr. 5.038/212/2016 şi nr. 5.040/212/2016 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţa a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 143.614 din 4 iulie 2018 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (2), (4) şi (6), art. 22,24, art. 59 alin. (6), (61),(62) şi (10) şi art. 115 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Se aprobă Metodologia privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 2.- Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 884/2016 privind aprobarea Metodologiei de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici şi/sau abiotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 1 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare:

c) Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 1.339/2017 pentru aprobarea Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii ca urmare a recoltării produselor accidentale I, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 19 octombrie 2017.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, anexa 1 la Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000*, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 766.


* Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.672/2000 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME TEHNICE

privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier

 

Art. 1. - (1) în elaborarea amenajamentului silvic sunt obligatorii următoarele etape:

a) şedinţa de preavizare a temei de proiectare - Conferinţa I de amenajare, cu participarea:

1. şefului de proiect şi a expertului care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor, denumit în continuare expertul CTAP, din partea unităţii specializate autorizate:

2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, reprezentanţilor structurilor ierarhice superioare acestuia şi, după caz, a proprietarului:

3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;

4. reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;

5. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

b) recepţia lucrărilor de teren, care se realizează în ultimul an de aplicare a amenajamentului silvic, sau în anul/anii următor/următori acestuia, în cazul în care amenajamentul silvic este expirat, cu participarea:

1. şefului de proiect, proiectantului şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, reprezentanţilor structurilor ierarhice superioare acestuia şi, după caz, a proprietarului;

3. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

c) şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare se organizează în anul următor anului în care se realizează recepţia lucrărilor de teren, cu participarea:

1. şefului de proiect, proiectantului şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, reprezentanţilor structurilor ierarhice superioare acestuia şi, după caz, a proprietarului;

3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;

4. reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;

5. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

d) analiza şi avizarea amenajamentului silvic în comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2) încadrarea prin amenajamentul silvic a pădurilor în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se face potrivit anexei nr. 3 la prezentele norme tehnice.

(3) Elaborarea unui nou amenajament silvic înainte de expirarea termenului de valabilitate al amenajamentului silvic în vigoare se analizează şi se aprobă de către comisia tehnică de avizare pentru silvicultură, în următoarele situaţii:

a) atunci când volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care există aprobările legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;

b) pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor fundare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilităţii acestuia;

c) când un proprietar solicită elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietăţile pe care le deţine şi pentru care există amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaborează şi se poate aplica numai de la data la care expiră amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafaţa/suprafaţa cumulată mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celui/celorlalte amenajamente silvice nu depăşeşte posibilitatea anuală, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;

d) la solicitarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, ca urmare a rearondării, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publică a statului;

e) când unui amenajament silvic îi încetează valabilitatea în cursul unui an calendaristic, înainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; în această situaţie, la solicitarea scrisă a proprietarului, se aprobă elaborarea unui amenajament silvic, a cărui valabilitate este începând cu data de 1 ianuarie a anului următor acesteia, dată la care amenajamentul silvic anterior îşi încetează aplicabilitatea. În situaţia în care nu se face solicitare scrisă, amenajamentul silvic în vigoare se aplică până la data de 31 decembrie a anului în care valabilitatea acestuia expiră, cu încadrarea în prevederile acestuia,

(4) Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură suspendă aplicarea parţială/totală a prevederilor unui amenajament silvic, până la clarificarea aspectelor juridice sau tehnice, după caz, în următoarele situaţii:

a) suspendarea serviciilor silvice, potrivit Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

b) neavizarea amenajamentului silvic în comisia tehnică de avizare pentru silvicultură înainte de data de 31 decembrie a anului în care a fost organizată şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare;

c) amânarea/respingerea de către comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în momentul avizării a unui amenajament silvic care încalcă prevederile normelor tehnice în vigoare, în ceea ce priveşte soluţiile tehnice propuse şi/sau adoptarea posibilităţii;

d) prezentarea de date sau documente din care să rezulte că recoltarea anticipată a volumului de produse principale, inclusiv accidentale I, raportat la posibilitate/posibilitatea anuală, s-a făcut fără aprobările legale.

Art. 2. - (1) Prevederile amenajamentului silvic în vigoare se modifică, inclusiv în situaţia în care acesta nu este aprobat, în următoarele cazuri:

a) volumul arborilor afectaţi de factori destabilizatori biotici şi/sau abiotici dintr-un arboret însumează peste 20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului, determinat prin diminuarea volumului prevăzut în partea „Descrierea parcelară” din amenajamentul silvic, cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia; fac excepţie arboretele pentru care volumul însumat al arborilor afectaţi este mai mic sau egal cu volumul care poate fi extras prin lucrările silvotehnice curente prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare;

b) arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă compactă mai mare de 0,5 ha sau în situaţia în care extragerea arborilor afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuţi la lit. a), determină încadrarea arboretelor în urgenţa 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgenţa 1 de regenerare se stabileşte de către proiectant. Pentru suprafeţele de peste 0,5 ha necesare realizării instalaţiilor de scos-apropiat nu este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;

c) seminţişul utilizabil corespunzător compoziţiei de regenerare este instalat pe cel puţin 30% din suprafaţa arboretelor situate în zonele de stepă, silvostepă şi câmpie forestieră, exploatabile în primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 40%;

d) este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire a pădurilor şi/sau regenerarea artificială a terenurilor forestiere, şi anume: schimbarea compoziţiei de regenerare cu alte specii decât cele prevăzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de pădure, suspendarea pe perioada aplicării amenajamentului, a regenerării artificiale a unor terenuri temporar neproductive;

e) arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete încadrate în tipul I funcţional;

f) volumul de recoltat prin lucrări de conservare la nivel de arboret depăşeşte cu peste 50% volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.

(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e) şi f) ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice elaborează o documentaţie care cuprinde:

a) memoriul justificativ prin care se prezintă cauzele care determină necesitatea modificării prevederilor amenajamentului silvic şi se justifică soluţiile tehnice propuse;

b) informaţiile tehnice prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice.

(3) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice solicită modificarea prevederilor amenajamentului silvic prin elaborarea unui addendum la acesta.

(4) Documentaţia prevăzută la alin. (2) se elaborează în baza unei analize în teren la care participă:

a) şeful de proiect şi expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor din cadrul unităţii specializate autorizate pentru lucrări de amenajarea pădurilor care a întocmit amenajamentul silvic; în cazul în care acest lucru nu este posibil, poate participa un alt şef de proiect sau expert atestat în lucrări de amenajarea pădurilor;

b) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în a cărei rază teritorială se află ocolul silvic în cauză; în cazul în care arboretele afectate sunt încadrate în subunitatea de gospodărire de tip „K”, participă şi personalul împuternicit pentru controlul materialelor forestiere de reproducere din cadrul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

c) şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;

d) reprezentanţii structurilor ierarhice superioare, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului.

(5) La efectuarea analizei prevăzute la alin. (4), pentru situaţiile în care terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, vor fi invitaţi şi:

a) un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate;

b) un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului.

(6) Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură emite aviz la documentaţia completă şi corespunzătoare prevăzută la alin. (2), însuşită de persoanele prevăzute la alin. (4), şi, după caz, la alin. (5), în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii acesteia; modelul avizului este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice.

(7) Documentaţia prevăzută la alin. (2), însoţită de avizul prevăzut la alin. (6) şi, după caz, de actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, se înaintează spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după cum urmează:

a) de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului, precum şi al fondului forestier al altor deţinători, administrat de/pentru care prestează servicii silvice un ocol silvic de stat;

b) de către ocolul silvic/baza experimentală care administrează fondul forestier sau prestează servicii silvice pentru acesta, în celelalte cazuri decât cel prevăzut la lit. a),

(8) Structurile teritoriale de specialitate vor transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, trimestrial, până la data de 15 ale lunii următoare fiecărui trimestru, situaţia avizelor emise.

(9) în baza avizului prevăzut la alin. (6), comunicat ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, de către structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, partizile constituite din produse accidentale/ extraordinare/cele din defrişări legal aprobate, care fac obiectul modificării prevederilor amenajamentului silvic, pot fi autorizate spre exploatare. Pentru partizile de produse accidentale constituite în arii naturale protejate autorizarea spre exploatare se face cu respectarea condiţiilor specifice protecţiei mediului.

Art. 3. - (1) în situaţia în care volumul produselor principale recoltate şi/sau cele autorizate şi/sau contractate în anul respectiv, cumulat cu volumul produselor accidentale I, este mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru o subunitate de gospodărire, volumul produselor accidentale I cu care se depăşeşte posibilitatea anuală se precomptează în anul/anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcţie de volumul cu care se depăşeşte posibilitatea, prin reţinerea de la exploatare a unui volum echivalent provenit din arborete cuprinse în planurile decenale de recoltare a produselor principale.

(2) Masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează din arboretele încadrate în Subunităţile de gospodărire de tip „E”, „K” şi „M”, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi în subunităţile de gospodărire de tip „G”, nu se precomptează.

(3) Precomptarea nu se realizează, de regulă, din arboretele încadrate în urgenţa 1 de regenerare, şi nici din arboretele de specii de stejari din zonele de stepă, silvostepă şi câmpie forestieră parcurse cu tăieri de regenerare.

(4) Precomptarea se face, de regulă, în ordinea descrescătoare a urgenţelor de regenerare.

Art. 4. - Compoziţiile de regenerare pentru suprafeţele rezultate prin extragerea integrală a produselor accidentale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) se stabilesc după cum urmează:

a) pe bază de studii pedostaţionale, avizate de comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru arboretele afectate de uscare anormală şi de alunecări de teren;

b) conform soluţiei de regenerare stabilite potrivit informaţiilor tehnice prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b).

Art. 5. - Şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice are următoarele obligaţii:

a) să realizeze precomptările în condiţiile prezentelor norme tehnice şi ale legislaţiei în vigoare;

b) să urmărească încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea/posibilitatea anuală stabilită prin amenajament pentru fiecare subunitate de gospodărire, conform prevederilor din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să ia măsurile prevăzute de aceasta.

Art. 6. - Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier se face în baza unei documentaţii care cuprinde:

a) solicitarea proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, respectiv a administratorilor prevăzuţi de lege, în cazul terenurilor forestiere proprietate publică a statului; schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, precum şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat se face la solicitarea Ministerului Administraţiei şi Internelor;

b) memoriu tehnic justificativ întocmit de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;

c) avizul emis de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele norme tehnice;

d) actul administrativ al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului, pentru terenurile forestiere în cazul cărora realizarea obiectivului implică defrişarea vegetaţiei, după caz;

e) fişa tehnică privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme tehnice;

f) dovada plăţii taxei, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

g) acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, sau avizul administratorului, pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului;

h) documentele, în copie, privind dovada proprietăţii/deţinerii, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată;

i) planul de situaţie al terenului, executat în sistemul de proiecţie Stereo 70, însoţit de o copie de pe harta amenajistică, cu indicarea amplasamentului terenului forestier, vizată de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice; acesta va cuprinde inventarul de coordonate stereo 70 pentru suprafaţa care face obiectul schimbării categoriei de folosinţă din fiecare unitate amenajistică, precum şi limitele unităţilor amenajistice;

j) documentul emis de către unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau studiul de fezabilitate; nu se solicită acest document în cazul terenurilor necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, precum şi pentru cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat.

Art. 7. - Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza unei documentaţii care cuprinde:

a) solicitarea motivată a proprietarului de schimbare a destinaţiei terenului;

b) hotărârea consiliului local, pentru terenurile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv hotărârea organelor de conducere a persoanelor juridice, pentru terenurile proprietate privată;

c) documente prin care se face dovada proprietăţii;

d) elemente de identificare a terenului potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice;

e) planul de amplasament şi delimitare a terenului;

f) fişa perimetrului de ameliorare, procesul-verbal de recepţie, fişa de transmitere în cazul perimetrelor de ameliorare, vizate de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru terenurile degradate.

Art. 8. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele tehnice

 

INFORMAŢII TEHNICE

privind prevederile amenajamentului silvic şi propunerile de modificare a acestuia

 

Proprietarul/Deţinătorul terenului forestier .......................................................

A. Date referitoare la posibilitate

 

Unitatea de producţie

Anul intrării în vigoare a amenajamentului

S.U.R

Posibilitatea

- m3-

Volumul recoltat de la intrarea în vigoare a amenajamentului

- m3 -

din care:

Volum rămas de recoltat la expirarea valabilităţii amenajamentului

- m3 -

Nr.

Denumire

Produse accidentale I

- m3 -

1

2

3

4

5

6

7

8

 

B. Date referitoare la prevederile amenajamentului silvic, situaţia actuală şi propuneri B1. Prevederile amenajamentului silvic şi stadiul aplicării acestora

 

UP

ua

S

- ha -

S.U.P.

Grupa şi categ. funcţ.

Compoziţia

V

- m3 -

K

Vârsta - ani -

Cls. prod.

Prov.

Urg. reg.

Vârsta

expl.

Lucrări propuse

Lucrări executate

Natura lucrărilor

Volum de extras

Natura lucrărilor

Volum extras

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

 

B2. Situaţia actuală şi propuneri de modificare a prevederilor amenajamentului silvic

 

UP

ua

S.U.P.

Suprafaţa

- ha -

TP

Compoziţia

K

Vârsta - ani -

Volum corespunzător

suprafeţei afectate

- m3 -

Vit.

Factor destabilizator

Grad vătămare

Urg. reg.

Seminţiş utilizabil

Propuneri de modificare a prevederilor amenajamentului silvic

totală

afectată total

Din care integral

Total

Din care integral

Compoziţia

Suprafaţa

ocupată

Măsuri

propuse*

Suprafaţa de

parcurs

- ha -

Volum de extras

- m3 -

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

 

* Măsuri propuse:

Extragerea integrală a materialului lemnos (E.I.M.L.);

Extragerea arborilor afectaţi (EAA);

Împăduriri conform soluţii din documentaţie (ÎD). Compoziţia de regenerare ................................

Împăduriri conform soluţiei din studiul pedostaţional (ÎSP).

 

C. Unităţi amenajistice din care se va precompta volumul propus a se extrage

 

UP

ua

Suprafaţa

- ha -

 

V

- m3 -

Vârsta

- ani -

 

Cls. prod.

Urg. rog.

 

 

Lucrări propuse în amenajament

Volum precomptat

- m3-

Lucrări propuse după precomptare

Compoziţia

K

Seminţiş

Vit.

Natura lucrării

Volum de extras

- m3-

Natura lucrării

Volum rămas de extras

- m3 -

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

 

 

Şef ocol silvic

Reprezentant Garda forestieră

Şef de proiect pentru lucrări de amenajarea pădurilor

Expert tehnic pentru lucrări de amenajarea pădurilor

Invitaţi

...........................................

...........................................

...........................................

...........................................

Numele, prenumele

Numele, prenumele

Numele, prenumele

Numele, prenumele

Numele, prenumele

Semnătura

Semnătura

Semnătura

Semnătura

Semnătura

 

 

NOTĂ:

Semnificaţia termenilor este următoarea:

UP = unitate de producţie;

SUP = subunitate de producţie/protecţie;

ua = unitate amenajistică;

S = suprafaţă;

Grupa şi categ. funcţ. = grupa şi categoria funcţională;

V = volum;

K = consistenţă;

Cls. prod. = clasa de producţie;

Prov. = provenienţa;

TP. = tipul natural fundamental de pădure (codul)

Urg. reg. = urgenţa de regenerare (codul);

Vârsta expl. = vârsta exploatabilităţii;

Vit. = vitalitate (codul).

 

ANEXA Nr. 2

la normele tehnice

 

Antetul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

 

AVIZ

Nr. ........................................... din ...........................................

 

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de

silvicultură ........................................., (funcţia, numele şi prenumele), văzând solicitarea ........................................ şi documentaţia tehnică aferentă, înregistrată cu nr. ......................, având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza ........................................ (actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi care stabileşte competenţa conducătorului acestei structuri de a emite acest aviz, actul administrativ prin care a fost numit conducătorul acesteia) emite următorul

 

AVIZ:

 

1. Se avizează favorabil modificarea prevederilor amenajamentului silvic al Unităţii de producţie ........................................ pentru fondul forestier proprietate a ........................................, administrat/pentru care serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul silvic ........................................ din cadrul ........................................  (după caz: Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică ), după cum urmează:

a) extragerea arborilor afectaţi din unitatea de producţie (U.P.) ......................: ua ...................... suprafaţă ...................... volum ......................;

b) extragerea integrală a masei lemnoase din U.P. ...................... : ua ...................... suprafaţă ...................... volum ......................;

c) împăduriri în U.P. ...................... ua ...................... suprafaţă ......................;

d) ........................................

(Exemplu: Extragerea arborilor rupţi şi doborâţi în UP I Caraiman, unităţile amenajistice: 20A, suprafaţa 8 ha, volum 110 m3; 20B, suprafaţa 0,4 ha, volum 21 m3 etc.)

2. Modificarea prevederilor amenajamentului unităţii de producţie ........................................ este determinată de (descrierea factorilor destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, necesitatea argumentată a schimbării soluţiilor de gospodărire a pădurilor, instalarea regenerării naturale în arborete exploatabile din zonele de stepă, silvostepă sau câmpie forestieră, neincluse în planul decenal etc.) ........................................

 

3. Din volumul de masă lemnoasă de ...................... m3, prevăzut a se extrage conform prevederilor de la pct. 1:

a) ...................... m3 din ua ...................... nu se precomptează;

b) ...................... m3 din ua ...................... se precomptează din posibilitatea anuală stabilită pentru subunitatea de producţie/protecţie (S.U.P.) de tip ......................: din ua ...................... volum ...................... m3, ua ...................... volum ...................... m3 , în cadrul unităţii de producţie analizate;

c) ...................... m3 din ua ...................... se precomptează din posibilitatea stabilită pentru S.U.P. de tip ......................: ua ...................... volum ...................... m3, ua ...................... volum ...................... m3 , în cadrul unităţii de producţie analizate;

d) ...................... m3 din ua ...................... se precomptează din posibilitatea anuală stabilită la nivel de ocol silvic pentru proprietatea publică a statului sau /la nivelul proprietăţii (în situaţia în care sunt elaborate cel puţin două amenajamente silvice pentru un proprietar) pentru S.U.P. de tip ......................: UP ...................... din ua ...................... volum ...................... m3 ;

e) ...................... m3 din ua ...................... se precomptează din posibilitatea stabilită la nivel de ocol silvic pentru proprietatea publică a statului sau la nivelul proprietăţii (în situaţia în care sunt elaborate cel puţin două amenajamente silvice pentru un proprietar) pentru S.U.P. de tip ......................: UP ...................... din ua  ......................volum ...................... m3

4. Volumul prevăzut a se extrage din: ua ......................, ...................... m3; ua ......................, ...................... m3 se va încadra în posibilitatea anuală/posibilitatea prevăzută de amenajamentul în vigoare, iar volumul din: ua ......................, ...................... m3; ua ......................, ...................... m3 se va extrage prin depăşirea posibilităţii anuale/posibilităţii prevăzute de amenajamentul silvic în vigoare.

5. Prezentul aviz se va comunica solicitantului şi se emite în scopul obţinerii de către acesta a aprobării conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură privind modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare.

 

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,

.....................................................................................................................................

(funcţia, numele, prenumele şi semnătura)

 

NOTĂ:

Avizul se completează cu informaţiile necesare, iar spaţiile care nu necesită completare se barează.

 

ANEXA Nr. 3

la normele tehnice

ÎNCADRAREA PĂDURILOR ÎN GRUPE, SUBGRUPE ŞI CATEGORII FUNCŢIONALE

Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie

Subgrupa 1.1. - Păduri cu funcţii de protecţie a apelor, funcţii predominant hidrologice

 

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.1.a

Arboretele situate În perimetrele de protecţie a izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă

T II

1.1.b

Arboretele situate pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare şi naturale

T III

1.1.c

Arboretele situate pe versanţii râurilor şi pâraielor din zonele montană, de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale

T IV

1.1.d

Arboretele din Lunca şi Delta Dunării (ostroave şi maluri fără zona dig-mal) şi cele situate în lunca râurilor neîndiguite

T IV

1.1.e

Arboretele situate în albia majoră a râurilor

T III

1.1.f

Arboretele situate în lunca râurilor interioare şi în zona dig-mal din Lunca şi Delta Dunării

T III

1.1.g

Arboretele din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice

T III

1.1.h

Arboretele de protecţie a izvoarelor care constituie surse de alimentare cu apă a păstrăvăriilor şi arborete situate pe versanţii direcţi ai păstrăvăriilor

T III

1.1.i

Arboretele situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă industrială

T III

 

Subgrupa 1.2. - Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor, funcţii predominant pedologice

 

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.2.a

Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice

T II

1.2.b

Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade şi cu pericol de alunecare

T II

1.2.c

Arboretele/Benzile de pădure din jurul golurilor alpine

T II

1.2.d

Arboretele din jurul marilor construcţii hidrotehnice, pe o rază minimă de 200 m, în funcţie de pericolul de eroziune şi de alunecare a terenului

T

1.2.e

Plantaţiile forestiere de pe terenuri degradate

T

1.2.f

Arboretele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele acestora

T

 

Subgrupa 1.3. - Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcţii predominant climatice

 

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.3.a

Arboretele din stepă şi silvostepă cu condiţii grele de regenerare, cu excepţia zăvoaielor şi pădurilor de luncă din aceste zone

T II

1.3.b

Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiţii grele de regenerare

T II

1.3.C

Arboretele de stejar pufos şi brumăriu, din silvostepă, cu condiţii grele de regenerare

T II

1.3.d

Benzile de pădure situate în jurul bazinelor de retenţie a iazurilor şi heleşteielor

TIV

1.3.e

Perdelele forestiere de protecţie

T II

1.3.f

Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zona de câmpie şi coline joase

T II

1.3.g

Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie

T III

1.3.h

Arboretele situate în condiţii foarte grele de regenerare

T II

1.3.i

Jnepenişuri

TI

1-3-j

Arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată

T II

1.3.k

Arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată

T III

1.3.1

Arborete din jurul depozitelor de steril, cenuşă şi alte reziduuri, în situaţiile în care pericolul degradării mediului este evident

T II

1.3.m

Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor literale

T II

1.3.n

Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie

T III

 

Subgrupa 1.4. - Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale

 

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.4.a

Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale

T II

1.4.b

Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din intravilan

T III

1.4.C

Arboretele din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de importanţă naţională stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate

T II

1.4.d

Arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanţă de până la 2 km faţă de localităţile din zona de câmpie şi de coline joase

T III

1.4.e

Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţii de importantă naţională şi internaţională

T II

1.4.f

Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţii, altele decât cele prevăzute la categoria funcţională 1.4.e

T IV

1.4.g

Arboretele din trupuri de pădure esenţiale pentru păstrarea identităţii culturale a comunităţilor locale

T II

1.4.h

Arboretele din păduri care protejează obiective speciale

T II

1.4.i

Arboretele din complexuri de vânătoare şi crescătorii de vânat autorizate, destinate creşterii intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare

T IV

 

Subgrupa 1.5. - Păduri de interes ştiinţific, de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită

 

Categorie funcţională

Denumire

Tipul funcţional

1.5.a

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează conservarea

T II

1.5.b

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează valorificarea durabilă

T III

1.5.C

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale, cu regim strict de protecţie

T I

1.5.d

Arboretele din păduri constituite în rezervaţii ştiinţifice

TI

1.5.e

Arboretele constituite în zone de protecţie a monumentelor naturii

T II

1.5.f

Arboretele declarate monumente ale naturii

TI

1.5.g

Arboretele în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări forestiere de durată, neconstituite în rezervaţii ştiinţifice

T II sau T IV

1.5.h

Arboretele constituite ca rezervaţii seminologice

T II

1.5.1

Arboretele destinate protecţiei unor specii ocrotite din faună

T II

1.5.j

Arboretele din păduri virgine

TI

1.5.k

Arboretele din parcuri dendrologice şi arboretumuri

T II

1.5.1

Arboretele din păduri destinate conservării resurselor genetice

T II

1.5.m

Plantaje

T II

1.5.n

Arboretele constituite ca zona tampon pentru resurse genetice forestiere

T III

1.5.0

Arboretele din păduri cvasivirgine

TI

1.5.p

Arboretele induse în păduri naturale seculare de valoare deosebită

T II

1.5.q

Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit induse în arii speciale de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI)

T IV

1.5.r

Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA)

TIV

1.5.s

Arboretele incluse în zonele umede de importantă internaţională (situri RAMSAR)

TIV

1.5.t

Arboretele din păduri constituite în coridoare ecologice

TIV

1.5.u

Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninţate sau periclitate

T II

 

Subgrupa 1,6. - Păduri cu funcţii speciale pentru conservarea şi ocrotirea biodiversităţii

 

Categorie funcţionala

Denumire

Tipul funcţional

1.6.a

Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie strictă

T I

1.6.b

Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală

T I

1.6.C

Arboretele din parcurile naţionale din zona de conservare durabilă constituite din primul rând de parcele limitrofe zonei de protecţie strictă/integrală

T II

1.6.d

Arboretele incluse prin planurile de management în zona de conservare durabilă a parcurilor naţionale, cu excepţia celor incluse în categoria 1.6.c

T III

1.6.e

Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă

T IV

1.6.f

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie strictă

T I

1.6.g

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală

T I

1.6.h

Arboretele induse în zona de management durabil al parcurilor naturale

T III

1.6.i

Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate

T IV

1.6.j

Arboretele din geoparcuri, incluse prin planurile de management, în zona de protecţie strictă a ariilor naturale protejate

T I

1.6.k

Arboretele din geoparcuri, cuprinse în zona tampon

T III

1.6.1

Arboretele din geoparcuri incluse, prin planurile de management, în zona de dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate

T IV

1.6.m

Arboretele din rezervaţii ale biosferei incluse în zona strict protejată

T I

1.6.n

Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona tampon

T II

1.6.0

Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de reconstrucţie ecologică

t III

1.6.p

Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de dezvoltare durabilă

T IV

1.6.q

Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, incluse în zona strict protejată

T I

1.6.r

Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele decât cele incluse în categoria funcţională 1.6.q

t III

 

Grupa a II-a. Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

 

Categoria funcţională

Denumire

Tipul funcţional

2.1.a

Arboretele destinate să producă, în principal, arbori groşi şi foarte groşi de calitate superioară, în

vederea producerii de lemn de rezonanţă şi claviatură

T V

2.1.b

Arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros şi foarte gros pentru furnire estetice şi tehnice

T V

2.1.c

Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea

T VI

2.1. d

Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte produse din lemn

T VI

 

Încadrarea vegetaţiei forestiere în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se face în baza următoarelor precizări:

 

Categoria funcţională

Precizări privind condiţiile de încadrare

Grupa 1 - Păduri cu funcţii speciale de protecţie

Subgrupa 1.1. - Păduri cu funcţii de protecţie a apelor, funcţii predominant hidrologice

1.1.a

Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone se face prin includerea unităţilor amenajistice limitrofe izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă sau în baza studiilor sau reglementărilor specifice.

1.1.b

Se iau în considerare lacurile de acumulare existente, aflate în execuţie, precum şi cele naturale. Se includ arboretele situate pe versanţii direcţi.

1.1.c

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone se va face prin includerea de păduri situate în bazinul hidrografic respectiv, situate la distanţe de 15 km până la 30 km în amonte de limita acumulării existente sau proiectată a se realiza, în funcţie de volumul lacului şi suprafaţa sa, de transportul de aluviuni şi de torenţialitatea bazinului.

1.1.d

Se delimitează un rând de parcele de-a lungul Dunării şi din lunca râurilor interioare, inclusiv în zona montană. Ostroavele se includ integrai.

1.1.e

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Revizuirea se face prin includerea arboretelor situate în albia majoră a râurilor şi de protecţie a malurilor.

1.1.f

Se includ arboretele din zona dig-mal a Luncii şi Deltei Dunării şi arboretele din Junca râurilor, altele decât cele din categoria funcţională 1.1.d.

1.1.g

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Revizuirea acestora sau delimitarea de noi zone se va face prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice.

1.1.h

Se va menţine zonarea prevăzută în amenajamentul expirat, revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone făcându-se la solicitarea proprietarului/administratorului de pădure.

1.1.1

Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia sau delimitarea de noi zone se face prin includerea unităţilor amenajistice limitrofe resurselor de apă industrială.

 

Subgrupa 1.2. Păduri cu funcţii do protecţie a soiului, funcţii predominant pedologice

1.2.a

Se vor zona arboretele situate pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice.

1.2.b

Se iau în considerare subparcelele limitrofe obiectivului protejat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade şi cu pericol de alunecare.

1.2.C

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Zonele de protecţie se stabilesc pe bază de cartări staţionale efectuate în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor, cu lăţimi de 100-300 m, în funcţie de panta şi natura terenurilor, precum şi de starea de vegetaţie a arboretelor.

1.2.d

Se delimitează benzi de pădure cu lăţimi de până la 200 m, în funcţie de pericolul de eroziune şi alunecare a terenului.

1.2.e

Se includ arboretele de pe terenurile degradate constituite ca perimetre de ameliorare. Nu se includ arboretele instalate pe terenurile degradate care au dobândit capacitate de regenerare naturală.

1.2.f, g, h, i

Zonele de protecţie se stabilesc pe bază de cartări staţionale efectuate în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor.

1.2.J

Se delimitează benzi de pădure cu lăţimi de 100-300 m.

1.2.k

Zonele de protecţie se stabilesc pe bază de cartări staţionale efectuate în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor sau prin planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate în condiţiile legii.

1.2.1

Se includ arboretele situate pe aceleaşi substrate ca cele prevăzute la categoria funcţională 1.2.a, dar cu pante cuprinse între 6-30 grade, inclusiv, respectiv între 6-35 grade, inclusiv, în funcţie de substrat.

 

Subgrupa 1.3. Păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători, funcţii predominant climatice

1.3.a

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor.

1.3.b

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor. Se vor încadra arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie situate pe staţiuni de bonitate inferioară.

1.3.C

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor. Se includ arboretele de stejar pufos şi brumăriu din zona de stepă şi silvostepă în care nu s-a realizat regenerarea naturală prin aplicarea de tratamente intensive.

1.3.d

Se includ benzile de pădure, cu lăţimi de cel mult 100 m, situate în jurul bazinelor de retenţie a iazurilor şi heleşteielor.

1.3.e

Se includ perdelele forestiere de protecţie cu lăţimi de cel puţin 10 m.

1.3.f

Se includ benzile de pădure din zona de câmpie şi coline joase, cu o lăţime de până la 30 m de la liziera pădurii.

1.3.g

Se includ trupurile dispersate de pădure din zona de câmpie, cu suprafeţe de sub 100 ha.

1.3.h

Se vor lua în considerare staţiunile cu vânturi reci, găuri de ger etc., stabilite pe bază de cartări staţionale în cadrul lucrărilor de amenajare a pădurilor.

1.3.1

Se zonează cu ocazia amenajării pădurilor sau în baza unor studii privind vegetaţia forestieră.

1.3.j

Se încadrează arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată, la care efectul noxelor industriale a fost determinat prin studii de specialitate.

1.3.k

Se încadrează arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată, la care efectul noxelor industriale a fost determinat prin studii de specialitate.

1.3.1

Se delimitează benzi de pădure constituite din primul rând de parcele întregi din jurul depozitelor.

1.3.m

Se includ arboretele limitrofe Mării Negre şi lacurilor litorale situate la o distanţă de până la 10 km de acestea.

1.3.n

Zonarea se va face pe baza cartării pădurilor în cadrul lucrărilor de amenajarea pădurilor. Se vor încadra arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie situate pe staţiuni de bonitate superioară şi mijlocie.

 

Subgrupa 1.4. Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale

1.4.a

Pădurile - parc, recreative, tematice sau educaţionale se vor constitui la solicitarea proprietarului sau, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului, la solicitarea administratorilor prevăzuţi de lege, în baza unor studii de specialitate avizate de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură. Lucrările de amenajare a dotărilor specifice (alei din materiale ecologice cu lăţimea de maximum 2,0 m, bănci, iluminat, toalete ecologice, puncte de vizitare şi construcţii din lemn cu suprafaţa de maximum 15 mp) se realizează fără extragerea arborilor. Se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental, inclusiv exotice, în locul arborilor extraşi.

1.4.b

Se menţine zonarea din amenajamentul expirat. Revederea zonei de recreere se face ţinându-se seama de următoarele criterii:

 

Categorii de localităţi

Pădure de recreere la 1000 de locuitori - ha -

Lăţimea maximă a zonei circulare a pădurilor de agrement - km -

 

Municipiul Bucureşti

30

50

 

Municipii, oraşe, comune:

 

 

 

- cu peste 100 mii locuitori

20

40

 

- între 20-100 mii locuitori

20

25

 

- sub 20 mii locuitori

15

15

1.4.c

Se include primul rând de arborete din jurul staţiunilor turistice, balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de interes naţional. Interesul naţional se stabileşte prin acte normative.

1.4.d

Se includ arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate Sa o distanţă de până la 2 km faţă de localităţile din zona de câmpie şi de coline joase.

1.4.e

Se includ arboretele limitrofe drumurilor europene şi naţionale.

1.4.f

Se includ arboretele limitrofe drumurilor judeţene de interes turistic.

1.4.g

Se includ arborete care au legătură strânsă cu identitatea culturală a unor comunităţi locale.

1.4.h

Se ia în considerare zonarea prevăzută în amenajamentul expirat. Se includ arboretele care protejează obiective cu regim special (unităţi militare sau care vizează siguranţa şi securitatea naţională) la solicitarea instituţiilor respective.

1.4.i

Se includ arboretele din interiorul complexurilor de vânătoare şi a crescătoriilor de vânat, autorizate.

 

Subgrupa 1.5. Păduri de interes ştiinţific de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită

1.5.a

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ care vizează conservarea, pentru care planurile de management/regulamentele aprobate permit astfel de lucrări.

1.5.b

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ care vizează valorificarea durabilă, pentru care planurile de management/regulamentele aprobate permit astfel de lucrări.

1.5.C

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii naturale strict protejate pentru care planurile de management/regulamentele aprobate interzic orice fel de intervenţie.

1.5.d

Se includ arboretele cuprinse în rezervaţii ştiinţifice, în conformitate cu prevederile planurilor de management aprobate.

1.5.e

Se includ arboretele limitrofe monumentelor naturii.

1.5.f

Se includ arboretele declarate monumente ale naturii. Criteriile care stau la baza declarării unei arii protejate ca monument al naturii sunt acelea de identificare a zonelor cu elemente naturale valoroase şi o deosebită semnificaţie ecologică, ştiinţifică sau peisagistică, reprezentând specii de plante sau animale sălbatice ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice sau faunistice, fenomene geologice; chei, cascade, peşteri, avene, stânci, cursuri de apă, depozite fosile, precum şi alte elemente cu valoare de patrimoniu natural, prin unicitatea şi valoarea lor.

1.5.g

Se are în vedere zonarea din amenajamentul expirat. Revizuirea acesteia şi delimitarea de noi zone se fac la cererea administratorului/proprietarului în baza acordurilor încheiate cu institutele de cercetare şi instituţiile de învăţământ superior de specialitate. Acestea au obligaţia să prezinte, la avizarea temei de proiectare, lista unităţilor amenajistice care intră în această categorie, precum şi obiectivele de cercetare. Măsurile de gospodărire vor fi conforme cu tema de cercetare. Institutele de cercetare pot încadra arborete din fondul forestier naţional proprietate publică a statului şi în baza unor planuri de cercetare. Se pot realiza lucrări silvotehnice specifice tipurilor funcţionale T II sau T IV.

1.5.h

Se includ arboretele cuprinse în Catalogul naţional al rezervaţiilor seminologice, în vigoare la data elaborării amenajamentului.

 

Subgrupa 1.5. Păduri de interes ştiinţific, do ocrotire a gonofondului şi ecofondului forestier şi a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită

1.5.1

Prezenţa exemplarelor unei specii într-o concentraţie ridicată în timpul unei perioade critice a existenţei sale în baza studiilor avizate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului (refugii de iernare pentru capra neagră; locuri de „rotit” pentru cocoşul de munte şi cocoşul de mesteacăn; zone de stâncărie, zone cu arbori bătrâni scorburoşi, ce conţin colonii de hibernare de lilieci; zone stabile, recunoscute cu mari concentraţii de bârloguri de urs).

1.5.j

Se includ arboretele care îndeplinesc criteriile şi indicatorii de identificare a pădurilor virgine din România, prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

1.5.k

Se includ arboretele din parcurile dendrologice şi arboretumurile.

1.5.1

Se includ arboretele cuprinse în Catalogul naţional al resurselor genetice în vigoare la data elaborării amenajamentului.

1.5.m

Se includ arboretele constituite ca plantaje.

1.5.n

Se includ arboretele limitrofe arboretelor constituite ca rezervaţii seminologice sau ca resurse genetice.

1.5.0

Se includ arboretele care îndeplinesc criteriile şi indicatorii de identificare a pădurilor cvasivirgine din România, prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

1.5.p

Se includ arborate cu vârste înaintate în raport cu tipul de ecosistem forestier, neconstituite ca arii protejate, care prezintă valoare deosebită sub raportul conservării biodiversităţii, neincluse în studiile privind identificarea pădurilor virgine. Se vor include şi pădurile seculare fără structuri primare, care necesită intervenţii în scopul reconstituirii structurilor de tip natural.

1.5.q

Se includ arboretele din situri de importanţă comunitară conform planurilor de management aprobate, destinate conservării de specii rare de plante şi a habitatelor naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, care fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI.

1.5.r

Se includ arboretele din situri de importanţă comunitară conform planurilor de management aprobate, destinate conservării de specii rare de faună, a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, care fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA.

1.5.s

Se includ arboretele din siturile de importanţă internaţională - RAMSAR, cartate prin planuri de management şi regulamente, aprobate.

1.5.t

Se includ arboretele constituite în coridoare ecologice, cartate prin planuri de management şi regulamente, aprobate.

1.5.w

Se vor încadra, în principal, arboretele din habitatele prioritare de interes comunitar, păduri cu tisa, zimbru, jugastru de banat, alun turcesc, liliac şi alte ecosisteme rare.

 

Subgrupa 1,6. Păduri cu funcţii speciale pentru conservare şi ocrotirea biodiversităţii

1.6.a

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie strictă a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.b

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie integrală a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.C

Se includ arboretele cuprinse în zona de conservare durabilă a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.d

Se includ arboretele cuprinse în zona de conservare durabilă a parcurilor naţionale, altele decât cele incluse în categoria 1.6.c, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.e

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a parcurilor naţionale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.f

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie strictă a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.g

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie integrală a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.h

Se includ arboretele cuprinse în zona de management durabil a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.i

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a parcurilor naturale, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.J

Se includ arboretele cuprinse în zona de protecţie strictă a geoparcurilor, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.k

Se includ arboretele cuprinse în zona tampon a geoparcurilor, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.1

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a geoparcurilor, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.m

Se includ arboretele cuprinse în zona strict protejată a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

 

Subgrupa 1.6. Păduri cu funcţii speciala pentru conservare şi ocrotirea biodiversităţii

1.6.n

Se includ arboretele cuprinse în zona tampon a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.0

Se includ arboretele cuprinse în zona de reconstrucţie ecologică a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.p

Se includ arboretele cuprinse în zona de dezvoltare durabilă a rezervaţiilor biosferei, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.q

Se includ arboretele cuprinse în zona strict protejată a siturilor naturale ale patrimoniului universal UNESCO, în conformitate cu planurile de management aprobate.

1.6.r

Se includ arboretele cuprinse în siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele decât cele incluse în categoria funcţională 1.6.q, în conformitate cu planurile de management aprobate.

 

Grupa a II-a - Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

2.1.a

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, arbori groşi şi foarte groşi de calitate superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanţă şi claviatură, existente în amenajamentul anterior, sau cele care îndeplinesc condiţiile de încadrare, stabilite prin studii de specialitate.

2.1.b

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, lemn şi foarte gros pentru furnire estetice şi tehnice.

2.1.c

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea.

2.1.d

Se includ arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză, construcţii rurale şi alte produse din lemn.

 

NOTĂ:

Zonarea funcţională se face pentru păduri şi pentru terenuri destinate împăduririi.

 

ANEXA Nr. 4

la normele tehnice

 

Antet (structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură)

Nr. ........................../ .............................

AVIZ Nr. ........................../ .............................

 

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură ....................................... (funcţia, numele şi prenumele, denumirea structurii), văzând solicitarea ........................................ şi documentaţia tehnică prezentată de ........................................, înregistrată cu nr. ...................., având în vedere prevederile art. 47 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza ........................................ (actul normativ prin care se conferă competenţa emiterii prezentului aviz şi actul administrativ prin care a fost numit conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi care emite prezentul aviz) emite următorul

AVIZ:

1. În scopul realizării obiectivului (de exemplu: construirea unui drum forestier etc.) ........................................ se avizează schimbarea categoriei de folosinţă de la ........................................ la ........................................ pentru terenurile forestiere în suprafaţă totală de .................... ha, terenuri aflate în proprietatea publică/privată a ........................................ şi administrate/pentru care se prestează servicii silvice de ocolul silvic ........................................, din unităţile amenajistice specificate în fişa tehnică cuprinsă în documentaţie.

2. Pentru executarea lucrărilor necesare scopului prevăzut la pct. 1 se avizează defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de ..................... ha.

3. Masa lemnoasă rezultată prin defrişarea vegetaţiei forestiere se va precompta conform prevederilor legale.

4. Prezentul aviz este valabil cu condiţia menţinerii soluţiei de amplasare a obiectivului şi serveşte numai pentru obţinerea aprobării, de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, a schimbării categoriei de folosinţă.

 

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,

.....................................................................................................................................

(funcţia, numele şi prenumele, semnătura)

 

ANEXA Nr. 5

la normele tehnice

 

DIRECŢIA SILVICĂ/STRUCTURA DE RANG SUPERIOR ........................................

OCOLUL SILVIC ........................................

 

FIŞA TEHNICĂ

privind schimbarea categoriei de folosinţă în scopul ........................................

 

Unitatea de producţie ........................................

Nr. crt.

Specificări

UM

Unităţi amenajistice

Total

X

X

X

 

 

 

 

 

 

 

X

1.

Suprafaţa unităţii amenajistice

ha

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

Suprafaţa pentru care se solicită schimbarea categoriei de folosinţă*

ha

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

Suprafaţa de defrişat*

ha

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

Categoria de folosinţă silvică actuală

X

 

 

 

 

 

 

 

X

5.

Categoria de folosinţă silvică solicitată

X

 

 

 

 

 

 

 

X

6.

Categoria funcţională

X

 

 

 

 

 

 

 

X

7.

Panta terenului

grade

 

 

 

 

 

 

 

X

8.

Compoziţia arboretului

X

 

 

 

 

 

 

 

X

9.

Vârsta medie a arboretului

ani

 

 

 

 

 

 

 

X

10.

Clasa de producţie

X

 

 

 

 

 

 

 

X

11.

Consistenţa

X

 

 

 

 

 

 

 

X

12.

Volumul la hectar

m3

 

 

 

 

 

 

 

 

13.

Volumul de defrişat

m3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* Suprafeţele se înscriu cu 4 zecimale.

 

Director/Şef ocol, .............................................

(numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)

Întocmit ..............................................................

(numele şi prenumele, funcţia şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 6

la normele tehnice

 

ELEMENTELE DE IDENTIFICARE

a terenului în suprafaţă totală de ..................... ha, proprietate publică/privată a ........................................ pentru care se aprobă schimbarea destinaţiei şi categoriei de folosinţă

 

Nr. crt.

Proprietar

Nr. cadastral

Nr. tarla

Nr. parcelă

Suprafaţa - ha -

Destinaţia/Categoria de folosinţă actuală

Destinaţia/Categoria de folosinţă solicitată

1

2

3

4

5

6

7

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

Proprietar ........................................

 

 

ANEXA Nr. 2

 

METODOLOGIE

privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I

 

Art. 1. - (1) Posibilitatea/Posibilitatea anuală din amenajamentul în vigoare poate fi depăşită numai prin recoltarea produselor accidentale I şi numai în subunităţile de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie, cu excepţia subunităţii de gospodărire de tip G - codru grădinărit, în care produsele accidentale I nu se precomptează.

(2) Produsele accidentale II nu se precomptează, iar volumul acestora nu este luat în considerare la depăşirea posibilităţii.

Art. 2. - (1) Prezenta metodologie stabileşte documentele şi procedurile necesare pentru:

a) aprobarea depăşirii posibilităţii anuale pentru o subunitate de gospodărire, în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul recoltat, contractat şi/sau autorizat, anterior apariţiei acestora, depăşeşte posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentul silvic. Aprobarea depăşirii se realizează şi în situaţia în care într-o subunitate de gospodărire nu este stabilită o posibilitate, dar au apărut produse accidentale/extraordinare;

b) aprobarea depăşirii posibilităţii pentru o subunitate de gospodărire, în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul recoltat, contractat şi/sau autorizat anterior apariţiei acestora şi cu cel rezultat din exploatarea arborilor de pe căile de scos apropiat, din produse extraordinare şi cel din defrişări legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;

c) aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi art. 62 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) La apariţia produselor accidentale I se aplică regulile privitoare la punerea în valoare din normele tehnice privind punerea în valoare, respectiv urmărindu-se aplicarea dispoziţiilor art. 59 alin. (6) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 3. - (1) Depăşirea posibilităţii anuale în situaţia prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) se aprobă diferenţiat, în funcţie de volumul de masă lemnoasă exploatată în cadrul subunităţii de gospodărire în perioada de timp trecută de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, după cum urmează:

a) de către şeful de ocol, în cazul în care volumul de masă lemnoasă exploatată, cumulat cu volumul recoltat ca produse principale de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, plus volumele din partizi contractate şi/sau autorizate, însumat cu volumul produselor accidentale I din actele de punere în valoare neautorizate, este mai mic decât posibilitatea anuală stabilită pentru subunitatea de gospodărire, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;

b) prin decizia conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care volumul de masă lemnoasă exploatată din produse principale şi accidentale I de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic plus volumele din produse principale şi accidentale I din partizi contractate şi/sau autorizate, însumat cu volumul produselor accidentale I din actele de punere în valoare neautorizate, este mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru subunitatea de gospodărire, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic, fără a se depăşi posibilitatea.

(2) Depăşirea posibilităţii se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în cazul în care volumul de masă lemnoasă exploatată, contractată şi/sau autorizată de produse principale şi accidentale I, de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, însumat cu volumul produselor accidentale I din actele de punere în valoare neautorizate, este mai mare decât posibilitatea stabilită pentru subunitatea de gospodărire.

(3) Conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură emite decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale, în termen de 20 zile calendaristice de la data solicitării ocolului silvic, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) documentaţia depusă este completă şi corespunzătoare;

b) un reprezentant al structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a constatat că actele de punere în valoare verificate în teren, prin sondaj, sunt întocmite corespunzător în ceea ce priveşte natura produselor şi amplasamentul.

(4) În situaţia în care, prin recoltarea produselor accidentale I, se depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic pentru o subunitate de gospodărire, precomptarea se realizează la nivelul acesteia.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin (4), pentru amenajamentul silvic elaborat pentru mai mulţi proprietari/deţinători, asociaţi în acest scop, precomptarea se face la nivelul proprietăţii cuprinse în amenajamentul respectiv.

Art. 4. - (1) Conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrate care răspunde de silvicultură emite decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale/posibilităţii, în baza unei documentaţii tehnice complete, depuse de ocolul silvic care solicită aprobarea, care cuprinde:

a) memoriul justificativ prin care este/sunt prezentat/prezentaţi factorul/factorii biotic/biotici sau abiotic/abiotici care a/au afectat arboretul/arboretele;

b) informaţiile tehnice, potrivit anexei nr. 1 la prezenta metodologie, în situaţia depăşirii posibilităţii anuale, sau cele potrivit anexei nr. 2 la prezenta metodologie, în situaţia depăşirii posibilităţii;

c) fotografii relevante privitoare la arboretele afectate.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.

(3) Informaţiile tehnice prevăzute la alin. (1) lit. b) se certifică sub semnătură de către:

a) expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor din cadrul unităţii specializate atestate pentru lucrări de amenajare a pădurilor care a întocmit amenajamentul silvic; în cazul în care această unitate nu mai funcţionează, poate participa un expert dintr-o altă unitate autorizată;

b) şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;

c) reprezentantul unităţii/entităţii ierarhic superioare în cazul administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, după caz;

d) reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice care răspunde de silvicultură.

Art. 5. - (1) în situaţia depăşirii posibilităţii, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii, împreună cu informaţiile tehnice prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea analizei oportunităţii şi necesităţii elaborării unui nou amenajament silvic.

(2) în baza documentelor prevăzute la alin. (1), comisia tehnică de avizare pentru silvicultură hotărăşte aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic, în funcţie de gradul de afectare a fondului de producţie.

(3) Hotărârea comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură privind aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic, înainte de expirarea valabilităţii acestuia, se comunică structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură competente teritorial şi administratorului fondului forestier proprietate publică a statului/proprietarului.

(4) în situaţia în care Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură respinge elaborarea unui nou amenajament silvic înainte de termen, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice este obligat/sunt obligate să aplice prevederile amenajamentului silvic până la expirarea valabilităţii acestuia, fiind interzisă recoltarea produselor principale din arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare.

(5) în situaţia în care în perioada rămasă de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3) până la data expirării aplicării amenajamentului silvic apar noi produse accidentale I, extraordinare, din defrişări legal aprobate sau volume rezultate din exploatarea arboretelor de pe căile de scos-apropiat, acestea se recoltează integral, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură competente teritorial, prin decizia conducătorului acesteia, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi art. 4.

(6) în situaţia prevăzută la alin. (5), decizia/deciziile de aprobare a depăşirii posibilităţii se transmite/se transmit autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare.

(7) Volumul produselor accidentale I, cu care se depăşeşte posibilitatea, aprobat în condiţiile art. 3 alin. (2), se precomptează din posibilitatea stabilită pentru deceniul/ deceniile sau, după caz, pentru cincinalul/cincinalele următor/ următoare de aplicare a amenajamentului/amenajamentelor silvic/silvice nou/noi.

(8) în situaţia în care comisia tehnică de avizare pentru silvicultură hotărăşte aprobarea elaborării unui nou amenajament silvic înainte de termen, volumul produselor accidentale I, cu care se depăşeşte posibilitatea, aprobat în condiţiile art. 3 alin. (2), cumulat cu posibilitatea aferentă perioadei de valabilitate rămasă a amenajamentului silvic de la data hotărârii comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, se precomptează din posibilitatea stabilită pentru deceniul/deceniile următor/următoare sau, după caz, pentru cincinalul/cincinalele următor/următoare de aplicare a amenajamentului silvic nou.

Art. 6. - În situaţia precomptării, pentru calculul posibilităţii în viitorul amenajament se iau în considerare următoarele elemente:

a) unităţile amenajistice afectate (n), suprafaţa lor (ha) - Sacc1int1, ................... Sacc1intn şi volumul extras (mc) – Vacc1int, ................... Vacc1intn, în cazul produselor accidentale I provenite din arboretele afectate integral sau foarte puternic de factori biotici şi/sau abiotici destabilizatori şi al volumului provenit din tăierile ilegale efectuate în aceste arborete;

b) unităţile amenajistice afectate (n), suprafaţa arboretelor afectate (ha) - (Sacc1part1 ................... Sacc1partn), vârsta arboretelor afectate (ani) - (TAacc1part1 ................... TAacc1partn), creşterea curentă a arboretelor afectate (mc/an/ha) - (Cacc1part1 ................... Cacc1partn), vârsta exploatabilităţii arboretelor afectate (ani) - (TEacc1part1 ................... TEacc1partn), volumul afectat pe fiecare arboret (mc) - (Vacc1part1 ................... Vacc1partn), în cazul produselor accidentale I provenite din arborete cu vârste mai mari de ˝ din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectate parţial de factori biotici şi/sau abiotici destabilizatori, al volumului provenit din tăierile ilegale efectuate în aceste arborete şi al volumului provenit din defrişări legal aprobate.

Art. 7. - (1) Reglementarea procesului de producţie lemnoasă este specifică:

a) codrului regulat, în subunităţile de gospodărire: A-codru regulat, sortimente obişnuite, B - codru regulat, sortimente superioare, D - codru regulat, sortimente obişnuite, ţeluri de protecţie şi V - păduri de interes cinegetic;

b) codrului cvasigrădinărit, în subunitatea de gospodărire J - codru cvasigrădinărit;

c) crângului, în subunităţile de gospodărire: Q - crâng simplu salcâm, X - zăvoaie de plopi şi sălcii şi Y - crâng cu tăiere în scaun;

d) subunităţilor de gospodărire Z - culturi de plopi şi sălcii selecţionate pentru celuloză şi cherestea şi W-culturi de plopi şi sălcii selecţionate pentru furnire.

(2) Pentru subunităţile de gospodărire prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se culeg informaţiile şi datele corespunzătoare fazei de proiectare tehnologică-teren şi se calculează toate listele, inclusiv lista privind calculul indicatorului de posibilitate.

(3) în baza datelor şi informaţiilor prevăzute la alin. (2), în fiecare dintre unităţile amenajistice din care s-a recoltat volumul de produse accidentale I cu care s-a depăşit posibilitatea la nivelul subunităţii de gospodărire, pentru perioada în care amenajamentul silvic s-a aplicat, se introduce volumul aferent depăşirii, inclusiv creşterea, şi se recalculează lista privind calculul indicatorului de posibilitate. Acest volum se introduce numai în vederea elaborării listelor care conduc la stabilirea indicatorului de posibilitate.

(4) Listele calculate potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se anexează la procesul-verbal al şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice - conferinţa a II-a de amenajarea pădurilor.

(5) Posibilitatea adoptată este cea rezultată prin diferenţa dintre posibilitatea stabilită pe baza listelor de caicul al indicatorilor de posibilitate, elaborate în condiţiile alin. (3), şi volumul produselor accidentale I, volumul arborilor extraşi ilegal, volumul arborilor din defrişări legal aprobate, cu care s-a depăşit posibilitatea în amenajamentul precedent, cumulat cu posibilitatea aferentă perioadei rămase neaplicată a amenajamentului silvic de la data hotărârii comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, după caz. Calculul se detaliază la nivel de arboret.

Art. 8. - Pentru unităţile de gospodărire prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) şi d) indicatorul de posibilitate se calculează astfel:

a) dacă suprafaţa de pe care s-a recoltat posibilitatea, cumulată cu suprafaţa de pe care s-au recoltat produse accidentale I, potrivit art. 6 lit. a), realizate pe suprafeţe compacte, nu depăşeşte suprafaţa decenală/cincinală, după caz, stabilită prin amenajamentul silvic, stabilirea posibilităţii în noul amenajament silvic se realizează potrivit normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor;

b) dacă suprafaţa de pe care s-a recoltat posibilitatea, cumulată cu suprafaţa de pe care s-au recoltat produse accidentate I, potrivit art. 6 lit. a), realizate pe suprafeţe compacte, depăşeşte suprafaţa decenală/cincinală, după caz, stabilită prin amenajamentul silvic, posibilitatea pe suprafaţă rezultă prin diminuarea în noul amenajament silvic a suprafeţei decenale/cincinale, după caz, cu suprafaţa de pe care s-au recoltat produsele accidentale I cu care s-a depăşit posibilitatea, cu excepţia situaţiilor în care posibilitatea se stabileşte după starea arboretelor.

Art. 9. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

 

Avizat

 

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate

 

a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

 

Informaţii tehnice

 

Unitatea de producţie

Subunitatea de

producţie

Posibilitatea anuală la data intrării în vigoare a amenajamentului silvic

- mc/an -

Posibilitatea* anuală la momentul solicitării

- mc/an -

Posibilitatea anuală multiplicată cu numărul de ani de aplicarea amenajamentului silvic

- mc/an -

Volumul recoltat, autorizat, contractat de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic până la data întocmirii documentaţiei de depăşire a posibilităţii anuale

Volumul rămas de recoltat în anii ulteriori aprobării depăşirii posibilităţii anuale:**

Volumul rămas de recoltat în anii ulteriori aprobării depăşirii posibilităţii anuale:**

Nr.

Denumire

Total

- mc -

din care produse accidentale I

Anul I

după aprobare

Anul II după aprobare

Anul III după aprobare

Anul IV după aprobare

Anul V după aprobare

Anul VI după aprobare

Anul VII după aprobare

Anul VIII după aprobare

Anul IX după aprobare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

 

* Posibilitatea anuală recalculată pentru unităţi de producţie la care suprafaţa s-a diminuat (ca urmare a retrocedărilor, a vânzărilor pentru părţi din proprietate etc.) prin diminuarea acesteia cu volumul prevăzut a se recolta din arboretele induse în planurile decenale de recoltare, amplasate în suprafeţele care cu care s-a diminuat.

(Col. 5 = media aritmetică a posibilităţilor anuale actualizate, pentru anii de aplicare a amenajamentului. inclusiv anul în care se întocmeşte documentaţia de depăşire a posibilităţii anuale).

** Se calculează m condiţiile art. 59 alin. (11) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (Reţinerea volumelor pentru anii următori se face astfel: se diminuează volumul corespunzător primului an şi dacă nu se acoperă diferenţa, se trece la anul al doilea etc.)

 

Şef ocol silvic

Reprezentant unitate/entitate

Expert CTAP

Reprezentant al structurii teritoriale de specialitate al

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

 

 

 

(Nume şi prenume, semnătură, stampilă)

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

 

Aprob.

 

Conducătorul structurii teritoriale de specialitate

 

a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

 

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

 

Informaţii tehnice

Denumire amenajament an intrare în vigoare

 

Unitatea de producţie

S.U.P.

Posibilitatea la data intrării în vigoare a amenajamentului silvic - mc/perioada de aplicare

Posibilitatea* la momentul solicitării - mc/perioada de aplicare

Volumul recoltat, autorizat, contractat de la intrarea în vigoare a amenajamentului silvic până la data întocmirii documentaţiei de depăşire a posibilităţii

Volumul produselor accidentale I potrivit actelor de punere în valoare neautorizate la momentul aprobării depăşirii posibilităţii

- mc -

Volumul produselor accidentale I cu care se depăşeşte posibilitatea

- mc -

Nr.

Denumire

Total

– mc -

din care produse accidentale I

- mc -

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

 

 

 

 

 

 

 

9 = (6 + 8) - 5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* Posibilitatea recalculată pentru subunităţi de gospodărire la care suprafaţa s-a diminuat (ca urmare a retrocedărilor, a vânzărilor pentru părţi din proprietate etc.) rezultată din scăderea posibilităţii stabilită de amenajamentul silvic cu volumul arboretelor din planul decenal de recoltare a produselor principale amplasate în suprafaţa cu care s-a diminuat suprafaţa pentru care a fost elaborat amenajamentul silvic.

(col. 5 = suma posibilităţilor anuale actualizate, pentru anii de aplicare ai amenajamentului)

 

Şef ocol silvic

Reprezentant unitate/entitate

Expert CTAP

Reprezentant al structurii teritoriale de specialitate al

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

(Nume şi prenume, semnătură, ştampilă)

autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

 

 

 

(Nume şi prenume, semnătură, stampilă)

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de aprobare, modificare şi casare a actelor de punere în valoare pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional şi a Procedurii privind punerea în valoare şi recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 143.581 din 26.06.2018 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 115 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de aprobare, modificare şi casare a actelor de punere în valoare pentru masa lemnoasa provenită din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Procedura privind punerea în valoare şi recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, prevăzuta în anexa nr. 2.

Art. 3. - Aprobarea, modificarea şi casarea actelor de punere în valoare pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional se operează în SUMAL.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.507/2016 privind Procedura de aprobare, modificare, anulare şi casare a actelor de punere în valoare pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016:

b) art. 351 din Instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.540/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 20 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) art. II şi anexa la Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 1.094/2017 pentru modificarea Metodologiei de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici şi/sau abiotici, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 884/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 21 august 2017.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

 

Bucureşti, 23 iulie 2018.

Nr. 767.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCEDURĂ

de aprobare, modificare şi casare a actelor de punere în valoare pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional

 

CAPITOLUL I

Aprobarea actelor de punere în valoare

 

Art. 1. - (1) Aprobarea actelor de punere în valoare se face după verificarea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase.

(2) în teren verificarea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase se face prin sondaj, iar la birou se face pentru toate actele de punere în valoare.

(3) Verificarea în teren a lucrărilor de evaluare a masei lemnoase se efectuează de către personalul silvic desemnat, în prezenţa conducătorului echipei de teren care a efectuat lucrările de evaluare şi a pădurarului titular al cantonului silvic, şi se consemnează într-un proces-verbal de verificare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta procedură; în cazuri obiective temeinic justificate, în care conducătorul echipei de teren care a efectuat lucrările de evaluare nu este disponibil, la verificare va participa o altă persoană desemnată de şeful de ocol silvic.

(4) Personalul silvic desemnat să efectueze verificarea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase în teren are obligaţia să verifice cel puţin:

a) amplasarea în teren şi delimitarea parchetului;

b) alegerea arborilor de extras;

c) măsurarea/determinarea prin sondaj a elementelor dendrometrice.

(5) Personalul silvic desemnat să efectueze verificarea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase la birou are obligaţia să verifice:

a) încadrarea în prevederile amenajamentului silvic;

b) corelaţia între carnetul de inventariere şi actul de punere în valoare în stadiul „CULES”, în privinţa unităţilor amenajistice în care s-a efectuat lucrarea;

c) corelaţia între datele primare şi actul de punere în valoare în stadiul „CULES”, în privinţa numărului de arbori;

d) corelaţia între înălţimile medii pe specii determinate în teren şi cele utilizate la calculul actului de punere în valoare;

e) informaţiile necesare completării tuturor rubricilor din actul de punere în valoare.

(6) în funcţie de constatări, personalul silvic desemnat să verifice lucrările de evaluare propune, după caz:

a) aprobarea actului de punere în valoare;

b) refacerea parţială a lucrărilor de evaluare;

c) anularea inventarierii.

Art. 2. - (1) Competenţa de aprobare a actelor de punere în valoare revine şefului ocolului silvic/şeful bazei experimentale, pentru toate categoriile de produse şi toate tipurile de tăieri.

(2) Actele de punere în valoare se aprobă în scris, pe exemplarul original al acestuia în stadiul „APROBAT”, listat din SUMAL.

Art. 3. - În cazul fondului forestier proprietate publică a statului, aprobarea actelor de punere în valoare pentru produse principale din tăieri care promovează regenerarea naturală a arboretelor şi pentru produse accidentale suprapuse peste marcări iniţiale se face potrivit competenţelor aprobate de Consiliul de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, de Consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, respectiv de către Comitetul de direcţie al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Marin Drăcea”, după caz.

Art. 4. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei proceduri, actele de punere în valoare aprobate se înregistrează în Registrul actelor de punere în valoare al ocolului silvic respectiv, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură.

(2) Actele de punere în valoare aprobate până la intrarea în vigoare a acestei proceduri rămân evidenţiate în registrele în care au fost înregistrate.

Art. 5. - (1) Pentru actele de punere în valoare de produse accidentale, cu excepţia celor aferente instalaţiilor de scos apropiat, constituite în arborete afectate de factori biotici şi abiotici, inclusiv cele suprapuse peste marcări iniţiale, anterior aprobării potrivit competenţelor prevăzute la art. 2 şi 3, se instituie următoarea procedură:

a) ocolul silvic transmite structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, printr-o notificare, actul de punere în valoare elaborat în stadiul „VERIFICAT” din SUMAL, după verificarea lucrărilor de evaluare;

b) structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică prin sondaj actele de punere în valoare, cel puţin cu privire la natura produsului şi la amplasament, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea notificării prevăzute la lit. a);

c) pentru actele de punere în valoare verificate potrivit prevederilor de la lit. b), conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură comunică ocolului silvic, în cadrul termenului de 15 zile calendaristice de la înregistrarea notificării, avizul favorabil pentru aprobarea actului sau dispoziţia privind refacerea parţială/anularea integrală a lucrărilor, cu adoptarea măsurilor care se impun.

(2) După cel mult 20 zile calendaristice de la data înregistrării notificării, actele de punere în valoare prevăzute la alin. (1), pentru care s-a primit aviz favorabil sau pentru care nu s-a primit nicio comunicare de la structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pot fi aprobate conform competenţelor stabilite prin prezenta procedură, cu excepţia actelor de punere în valoare întocmite necorespunzător, pentru care structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a comunicat dispoziţia de refacere parţială/anulare a lucrărilor efectuate.

 

CAPITOLUL II

Modificarea actelor de punere în valoare aprobate

 

Art. 6. - (1) Modificarea unui act de punere în valoare este acţiunea de corectare a acestuia, care se realizează în cazuri justificate, în conformitate cu prevederile Normelor tehnice privind evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.651/2000, şi/sau cu prevederile Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.540/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare.

(2) Modificarea unui act de punere în valoare se efectuează în următoarele situaţii;

a) corectarea actului de punere în valoare pentru produsele accidentale rezultate din doborâturi şi/sau rupturi de vânt şi zăpadă în masă, pe baza estimărilor mai exacte, atunci când volumul iniţial a fost estimat în baza volumului mediu la hectar;

b) corectarea actului de punere în valoare prin adăugarea creşterilor anuale, dacă este cazul;

c) corectarea actului de punere în valoare prin adăugarea volumului prejudiciilor de exploatare;

d) corectarea unor erori materiale identificate după aprobare.

(3) Aprobarea actelor de punere în valoare modificate revine persoanei cu competenţă în aprobarea actelor de punere în valoare potrivit prevederilor art. 2 şi 3 din prezenta procedură.

(4) în vederea modificării unui act de punere în valoare înregistrat în SUMAL, administratorul aplicaţiei este obligat ca, în termen de cel mult 48 de ore de la data solicitării ocolului silvic, transmisă prin email, să pună la dispoziţia acestuia actul de punere în valoare în stadiul „CULES”.

(5) Ocolul silvic solicitant are obligaţia să realizeze modificarea actului de punere în valoare în cel mult 5 zile lucrătoare de la data punerii la dispoziţia ocolului silvic a actului de punere în valoare în stadiul „CULES”.

 

CAPITOLUL III

Casarea actelor de punere în valoare aprobate

 

Art. 7. - Casarea actului de punere în valoare este acţiunea de anulare a actului aprobat, în următoarele situaţii:

a) amânarea justificată de la tăiere, care are drept consecinţă calusarea sau degradarea amprentelor dispozitivelor speciale de marcat devenite ilizibile;

b) apariţia unei situaţii necunoscute la momentul aprobării actului de punere în valoare: schimbarea regimului de proprietate, hotărâri definitive ale instanţelor de judecată, instituirea de restricţii sau a unor zone de protecţie/arii protejate, schimbarea soluţiilor tehnice şi altele asemenea;

c) constatarea, cu ocazia verificărilor efectuate ulterior aprobării actului, a faptului că lucrările de evaluare şi actul de punere în valoare au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale.

Art. 8. - (1) Aprobarea casării actelor de punere în valoare revine persoanei cu competenţă în aprobarea actelor de punere în valoare.

(2) Actul de punere în valoare se casează prin inscripţionarea, sub semnătură, de către persoana cu competenţă în aprobarea actelor de punere în valoare, a cuvântului „CASAT” pe prima pagină a exemplarului original al acestuia. În Registrul actelor de punere în valoare se face menţiunea „CASAT1, poziţia respectivă din registru nemaiputând fi utilizată pentru înregistrarea altui act de punere în valoare.

(3) în termen de 30 de zile calendaristice de la data aprobării casării actului de punere în valoare se realizează verificarea în teren a suprafeţei arboretului parcurs cu lucrări de evaluare şi se execută demarcarea arborilor cu amprentele dispozitivelor de marcat râmase vizibile; verificarea şi demarcarea se finalizează printr-un proces verbal de verificare şi demarcare. În cazul actelor de punere în valoare întocmite fără marcarea arborilor de extras, se vor demarca arborii de delimitare a parchetelor, după caz.

(4) La dosarul actului de punere în valoare care se casează se depune obligatoriu procesul-verbal de verificare şi demarcare aprobat de şeful de ocol.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 9. - (1) Demarcarea arborilor este operaţiunea care poate fi dispusă cu ocazia verificării lucrărilor de evaluare a masei lemnoase, atât anterior, cât şi după aprobarea unui act de punere în valoare, în cazul în care arborii respectivi nu trebuiau să facă obiectul marcării şi inventarierii, cât şi în cazul casării actelor de punere în valoare.

(2) Demarcarea arborilor se realizează prin cioplirea amprentelor dispozitivelor speciale de marcat aplicate iniţial şi care se menţin vizibile şi aplicarea de vopsea neagră atât pe zona amprentelor respective, cât şi a cioplajului cu numărul de inventariere. Cu ocazia demarcării, personalul silvic desemnat care conduce lucrarea, în prezenţa personalului care a efectuat lucrările iniţiale de marcare şi a pădurarului titular al cantonului silvic, încheie un proces-verbal de demarcare, care se aprobă de şeful de ocol şi se ataşează la dosarul lucrării de evaluare/actului de punere în valoare.

(3) în toate situaţiile în care anularea unor lucrări de evaluare a masei lemnoase sau casarea unor acte de punere în valoare este cauzată de vinovăţia personalului silvic, şeful ocolului silvic este obligat să dispună şi să urmărească stabilirea în condiţiile legii a răspunderii individuale a personalului respectiv, inclusiv din punct de vedere material.

Art. 10. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

OCOLUL SILVIC .................................

Nr. ........................../ .............................

 

Proces-verbal de verificare

Încheiat astăzi ...............................

 

Subsemnatul, ........................................, având funcţia de ........................................, în calitate de persoană desemnată cu verificarea lucrărilor de punere în valoare, în prezenţa:

1. ........................................, în calitate de conducător al lucrărilor de teren la evaluarea masei lemnoase/ ........................................;

2. ........................................, în calitate de persoană care a efectuat lucrările de birou şi de elaborare/introducere în SUMAL a actului de punere în valoare în stadiul „CULES”; şi

3. ........................................, în calitate de titular al cantonului silvic ........................................, am procedat la verificarea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase din U.P. ........................................ u.a. ........................................, natura produselor ........................................, felul tăierii ........................................

Constatări:

A. Verificarea lucrărilor de teren

1. Amplasarea şi delimitarea în teren a lucrărilor:

1.1 Sunt executate lucrările de evaluare în U.P. şi u.a.-urile prevăzute de amenajament şi înscrise în delegaţia de marcare:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

1.2. Sunt delimitate lucrările în teren:

DA, prin delimitare cu ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

2. Alegerea arborilor de extras

Sunt aleşi arbori de extras în concordanţă cu scopul lucrărilor, natura tăierii şi cu categoria de produse pentru care s-a emis delegaţia de marcare:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

3. Măsurarea/determinarea elementelor dendrometrice

3.1. Măsurarea diametrelor

Abaterea la măsurarea diametrelor de bază se încadrează la nivelul admis de normele tehnice:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

3.2. Măsurarea înălţimilor

Diferenţa între înălţimea medie stabilită la evaluare şi cea rezultată din verificări, pe specii, se încadrează în nivelul admis de normele tehnice:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

3.3. Estimarea clasei de calitate

Abaterea la estimarea clasei de calitate se încadrează în nivelul admis de normele tehnice:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

4. Aplicarea amprentei dispozitivului special de marcat*

Amprenta dispozitivului special de marcat este aplicată conform Regulamentului privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

5. Numerotarea arborilor marcaţi (verificarea se face prin sondaj)*

5.1. Numerele de inventar sunt înscrise pe arbori cu ...................... şi sunt lizibile:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

5.2. Se constată necorelări în relaţia nr. arbore-specie-diametru, între datele din carnetul de inventariere şi cele de la verificare:

DA, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

Concluzii ..........................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

 

B. Verificarea lucrărilor de birou

1. Încadrarea în prevederile amenajamentului silvic

Matura tăierii şi volumul de extras (intensitatea tăierii) se încadrează în prevederile amenajamentului silvic:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

a) corelaţia între carnetul de inventariere şi actul de punere în valoare, în privinţa numărului de arbori pe specii;

b) corelaţia între elementele dendrometrice medii pe specii consemnate în fişele de calcul ale acestora şi cele utilizate la calculul actului de punere în valoare;

c) informaţiile necesare completării tuturor rubricilor din actul de punere în valoare.

2. Există corelaţie între carnetul de inventariere şi actul de punere în valoare în stadiul „CULES “, în privinţa unităţilor amenajistice în care s-a efectuat lucrarea:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

3. Există corelaţie între datele primare (carnetul de inventariere şi fişele de despuiere, pe specii, categorii de diametre şi clase de calitate) şi actul de punere în valoare în stadiul „CULES”, în privinţa numărului de arbori:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

4. Există corelaţie între înălţimile medii pe specii determinate în teren (consemnate în fişele de calcul) şi cele utilizate la calculul actului de punere în valoare:

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

5. Au fost introduse în aplicaţia de calcul actul de punere în valoare, celelalte informaţii referitoare la evaluare (nr. dispozitiv special de marcat cu amprentă circulară şi/sau pătrată, informaţii NTSM etc.):

DA (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

NU, cu următoarea argumentaţie ........................................ (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

Concluzii ..........................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

În urma verificării lucrărilor de evaluare a masei lemnoase

SE PROPUNE:

1. Aprobarea actului de punere în valoare (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

2. Refacerea parţială a lucrărilor constând în .................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

(semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

3. Anularea lucrărilor de inventariere (semnătura persoanei desemnate cu verificarea lucrărilor)

Participanţi la verificarea lucrărilor de evaluare:

1. ................................................. nume, prenume, funcţia şi semnătura

2. ................................................. nume, prenume, funcţia şi semnătura

3. ................................................. titular canton (nume, prenume şi semnătura)


*Completarea este facultativă.

 

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

OCOLUL SILVIC .................................

Registrul actelor de punere în valoare

A. Fond forestier

 

Partida (APV)

U.P.

(nr.)

u.a.

Felul tăierii*

Natura produsului

Volum brut

(mc)

Anul de producţie

Anul exploatării

(mc)

Titular autorizaţie de exploatare

Autorizaţie exploatare

SUMAL

PV reprimire parchet SUMAL

Observaţii**

Nr. crt.

Data înregistrării

Nr. SUMAL

nr.

Sup.

(ha)

nr.

data

nr.

data

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. Vegetaţie din afara fondului forestier

 

Partida (APV)

UAT

Nr. contract prestări servicii

Volum brut

(mc)

Anul exploatării

(mc)

Titular autorizaţie de

exploatare

Autorizaţie exploatare SUMAL

PV reprimire parchet SUMAL

Observaţii**

Nr. crt.

Data înregistrării

Nr. SUMAL

nr.

data

nr.

data

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* Tipul tăierii se va consemna prin acronimele:

- Principale: G, Cv, P, Pm, Sm, S, B, R, C, Cz, Cs, Cg şi felul tăierii sau cuponul în rând, cu cifre romane (I, II. [II...X);

- Lucrări speciale de conservare: Lc;

- Secundare: secundare curăţiri - SC, secundare rărituri - SR:

- Igienă: Ig;

- Accidentale: Acc I sau Acc II;

- Extraordinare: Ex.

** Modificare/Casare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURĂ

privind punerea în valoare şi recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional

 

Art. 1. - Prezenta procedură se aplică pentru:

a) proprietăţile de fond forestier cu suprafaţa de maximum 10 ha, pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic şi pentru care proprietarul/succesorul în drepturi/orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct, dovedită cu documente potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumiţi în continuare proprietari, poate recolta un volum de masă lemnoasă de maximum 5 mc/an/ha, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretelor, dar nu mai mult de 20 mc/an/ proprietate;

b) vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, din care proprietarii/deţinătorii legali, denumiţi în continuare proprietari, recoltează un volum de maximum 20 mc/an.

Art. 2. - Pentru punerea în valoare şi recoltarea de masă lemnoasa în condiţiile prevăzute de prezenta procedură sunt obligatorii următoarele condiţii prealabile:

a) existenţa unui contract de administrare/servicii silvice în vigoare, încheiat cu un ocol silvic pe o perioadă de minimum 10 ani, şi existenţa limitelor proprietăţii, conform actelor de proprietate, în cazul proprietăţilor de fond forestier de maximum 10 ha;

b) existenţa unui contract de prestaţii silvice încheiat cu ocolul silvic nominalizat, aplicabil pe toată perioada necesară pentru punerea în valoare, recoltarea şi transportul masei lemnoase, precum şi evidenţierea de către proprietar în teren a limitelor proprietăţii, conform actelor de proprietate, în cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional.

Art. 3. - (1) Proprietarii/împuterniciţii legali ai acestora, care îndeplinesc condiţiile prealabile prevăzute la art. 2, depun cereri la ocolul silvic, pentru punerea în valoare a masei lemnoase în proprietăţile lor, conform prevederilor legale. Persoanele care au calitatea de împuterniciţi legali ai proprietarilor fac dovada calităţii lor cu un înscris olograf eliberat şi semnat de proprietar.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1), al căror model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta procedură, pot fi comunicate ocolului silvic prin orice modalitate, poştă, fax, e-mail. În cazul în care, din motive obiective, nu se utilizează acest modei, cererile trebuie să conţină cel puţin următoarele: datele de identificare şi de contact ale solicitantului, calitatea acestuia - proprietar, împuternicit legal, numărul de înregistrare la ocolul silvic a contractului de administrare/servicii silvice şi asumarea de către solicitant a obligaţiei de a fi prezent în teren la inventarierea şi marcarea arborilor.

Art. 4. - (1) Ocolul silvic analizează cererile primite şi stabileşte programul de punere în valoare şi persoanele responsabile.

(2) Şeful ocolului silvic emite delegaţiile de marcare şi consemnează la rubrica privind felul tăierii şi natura produsului: „tăieri în fond forestier neamenajat, cu suprafaţa de maximum 10 ha/tăieri în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier”, iar la rubrica privind locaţia: „cantonul silvic nr. ...”.

(3) în raportul de activitate privind folosirea dispozitivului special de marcat se consemnează arborii inventariaţi şi marcaţi pentru recoltare, pe fiecare proprietate în parte.

Art. 5. - Inventarierea şi marcarea arborilor de extras se fac pe fiecare proprietate în parte, în prezenţa obligatorie a proprietarului/împuternicitului legal al acestuia, ocazie cu care se întocmeşte şi se semnează procesul-verbal al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură. Procesele-verbale se păstrează la dosarul partizii şi constituie documentele de bază pentru calculul volumului arborilor inventariaţi şi marcaţi, precum şi pentru emiterea documentelor de însoţire a materialelor lemnoase recoltate.

Art. 6. - Volumul arborilor inventariaţi şi marcaţi se calculează pentru fiecare proprietate în parte, utilizând tabelele de cubaj pe specii prevăzute în anexa nr. 13 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.323/2015 privind aprobarea metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării şi valorile necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării. Dacă numărul arborilor care constituie actul de punere în valoare pentru fiecare proprietar este mai mic de 25, pentru calcului volumului se măsoară diametrul şi înălţimea tuturor arborilor

Art. 7. - (1) Actele de punere în valoare se pot întocmi pentru un proprietar sau pentru mai mulţi proprietari, prin cumularea volumelor calculate potrivit prevederilor art. 6, şi se introduc în SUMAL. În actul de punere în valoare a masei lemnoase, la rubrica „denumire apv” se va consemna: „tăieri în f.f. neamenajat de maximum 10 ha/tăieri în vegetaţia din afara f. f.”, „cantonul silvic ........................................“, iar la natura tăierii: „tăieri de conservare sau tăieri de produse accidentale, după caz/tăieri în vegetaţia din afara f. f.”,

(2) Pentru actele de punere în valoare constituite conform prezentei proceduri nu este obligatorie amplasarea panoului cu elementele de identificare a parchetului prevăzut în anexa nr. 9 la Instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.540/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - (1) Actele de punere în valoare constituite conform prevederilor art. 7 alin (1) se generează în SUMAL după parcurgerea următoarelor etape:

a) crearea de parteneri persoane fizice, denumiţi generic „grupul de proprietari de fond forestier de maximum 10 ha din cantonul silvic nr. ..................... “/„grupul de proprietari de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, cantonul silvic ........................................“, prin introducerea listei tuturor proprietarilor de pe raza cantonului, denumită în continuare listă -,

b) înscrierea în listă a grupului de proprietari de fond forestier de maximum 10 ha din cantonul silvic nr. ......................, cu următoarele date: numărul unităţii amenajistice din procesul-verbal de punere în posesie sau din ultimul amenajament silvic întocmit pentru proprietate, după caz, şi numărul de ordine, numele şi prenumele, suprafaţa proprietăţii forestiere şi volumul de masă lemnoasă pus în valoare;

c) înscrierea în listă a grupului de proprietari de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, cantonul silvic , cu următoarele date: date de identificare cadastrală şi numărul de ordine, numele şi prenumele, suprafaţa şi volumul de masă lemnoasă pus în valoare.

(2) în SUMAL, în câmpul „CNP” se vor introduce:

a) codul format din cifra 1, pentru situaţia în care administrarea/serviciile silvice este/sunt asigurată/asigurate de ocoale silvice de stat sau codul format din cifra 2, pentru situaţia în care administrarea/serviciile silvice este asigurată/sunt asigurate de către ocoalele silvice de regim;

b) codul format din 2 cifre pentru indicativul judeţului;

c) codul format din 2 cifre pentru indicativul ocolului silvic în cadrul fiecărui judeţ;

d) data introducerii partenerului, formată din 8 cifre: ziua, luna, anul.

(3) Se creează fişa de proprietate pentru „grupul de proprietari de fond forestier de maximum 10 ha din cantonul silvic nr. ...................., “ unde la „numărul UP” se trece numărul unităţii de producţie din ultimul amenajament întocmit, iar la „denumirea UP” se trece denumirea cantonului silvic. La rubrica „ua” se trece numărul unităţii amenajistice din procesul-verbal de punere în posesie sau din ultimul amenajament silvic întocmit pentru proprietate, după caz, şi numărul de ordine al proprietarului din lista prevăzută la lit. a).

(4) Se creează fişa de proprietate pentru „grupul de proprietari de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, cantonul silvic ........................................“, unde la „numărul UP” se trece cifra „0”, iar la „denumirea UP” se trece denumirea cantonului silvic. La rubrica „ua” se înscriu datele de identificare cadastrală şi numărul de ordine din listă.

(5) în cazul întocmirii unui act de punere în valoare pentru mai mulţi proprietari conform prevederilor art. 7 alin. (1), în listă se evidenţiază volumele de masă lemnoasă, individualizate pentru fiecare proprietar în parte, potrivit alin. (3) şi (4).

Art. 9. - În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la aprobarea actelor de punere în valoare în SUMAL, şeful ocolului silvic emite autorizaţiile de exploatare pentru partizile respective, înregistrarea în SUMAL a autorizaţiilor de exploatare se face de persoanele desemnate de şeful ocolului silvic. În aceste autorizaţii, la rubrica privind titularul autorizaţiei se va consemna „grupul de proprietari din cantonul silvic nr. .................... “/„grupul de proprietari de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, cantonul silvic ........................................“. Durata maximă de exploatare a masei lemnoase dintr-o partidă va fi de 180 de zile. În cazul proprietăţilor de fond forestier cu suprafaţa de maximum 10 ha, acest termen nu va depăşi data de 31 decembrie a anului în care se emite autorizaţia de exploatare.

Art. 10. - (1) Controalele privind respectarea regulilor silvice de exploatare în fondul forestier pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic se efectuează cu ocazia controalelor de fond/parţiale în cantoanele silvice respective.

(2) Vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier se supune doar normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia materialului lemnos, controalele de exploatare nefiind obligatorii.

Art. 11. - Avizele de însoţire a materialelor lemnoase se emit din raza cantonului silvic de către pădurarul titular al cantonului silvic, cu respectarea prevederilor actelor de punere în valoare şi a proceselor-verbale încheiate cu fiecare proprietar/ împuternicit legal al acestuia, conform prevederilor art. 5 din prezenta procedură.

Art. 12. - Ocoalele silvice pot stabili programe săptămânale, respectiv „zile de pădure”, pe unităţi administrativ-teritoriale, în care se efectuează lucrările de punere în valoare şi în care se eliberează documentele de însoţire a materialelor lemnoase. Aceste programe se comunică unităţilor administrativ-teritoriale şi se afişează la sediile primăriilor şi ale ocoalelor silvice, pentru a fi aduse la cunoştinţa proprietarilor.

Art. 13. - (1) Pentru proprietăţile de fond forestier în suprafaţă de maximum 10 ha şi pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, în cazul în care volumele de masă lemnoasă care urmează a fi recoltate sunt mai mari de 20 mc/an, se întocmesc acte de punere în valoare distincte, pentru fiecare proprietar, conform reglementărilor legale.

(2) Refuzul nejustificat al ocolului silvic de a realiza marcări în proprietăţile de fond forestier în suprafaţă de maximum 10 ha şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier se consideră neasigurarea necesarului de lemn pentru populaţie.

Art. 14. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte din prezenta procedură.

 

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

Comuna/Oraşul ........................................ *)

Ocolul Silvic ........................................

Certificăm că solicitantul deţine în proprietate/coproprietate terenul în suprafaţă de ................... ha

Nr. ........................../ .............................

Tarlaua ........................................

 

Parcela cadastrală ........................................

 

Categoria de folosinţă ........................................

 

 

NOTĂ

 

Domnule şef de ocol,

 

Subsemnatul(a) ........................................, domiciliat(ă) în localitatea ........................................, str. ........................................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul ........................................, telefon ........................................, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ................ nr. ........................................, CNP ........................................, în calitate de ........................................, al/a terenului fond forestier/terenului cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier în suprafaţă de ................... ha, situat în unitatea administrativ-teritorială ........................................, pentru care este încheiat Contractul de administrare/prestaţie silvică nr. ................... din ........................................, cu Ocolul Silvic ........................................, vă rog să dispuneţi inventarierea şi marcarea arborilor pe care am dreptul să îi recoltez de pe acest teren, conform prevederilor legale.

Declar pe propria răspundere că pe terenul sus-menţionat sunt singurul proprietar/coproprietar împreună cu următoarele persoane ........................................ . Mă oblig ca, personal sau prin împuternicitul legal pe care îl voi desemna în scris, să particip la inventariere si marcare, să indic pe propria răspundere limitele terenului proprietatea/coproprietate mea şi să iau în primire arborii marcaţi.

 

Data  ........................................

Semnătura  ........................................


*) Certificarea autorităţii locale competente este necesară numai pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier.

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

Ocolul Silvic  .......................................

Nr. ........................../ .............................

 

PROCES-VERBAL

Încheiat astăzi ...........................

 

Subsemnaţii: inginer/tehnician ........................................ şi pădurar ........................................, delegaţi ai Ocolului Silvic  ........................................, în baza Delegaţiei de marcare nr. ................... din ........................................, şi domnul/doamna ........................................, CNP ........................................, în calitate de proprietar/coproprietar/împuternicit legal al proprietarului terenului fond forestier/terenului cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier în suprafaţă de ................... ha situat în unitatea administrativ-teritorială ........................................, pentru care este încheiat Contractul de administrare/servicii silvice nr. ................... din ........................................, cu Ocolul Silvic ........................................, am procedat la inventarierea şi marcarea unui număr de  ...................  arbori destinaţi exploatării, conform fişei de inventariere anexate şi care face parte integrantă din prezentul proces-verbal.

Arborii au fost marcaţi cu dispozitivul special de marcat cu amprenta circulară având indicativul  ................... , aplicându-se vopsea de culoare  ........................................ şi au fost luaţi în primire de subsemnatul, ........................................, în vederea exploatării conform prevederilor legale.

Subsemnatul, ........................................, declar pe propria răspundere că am condus personalul silvic delegat pentru punere în valoare de masă lemnoasă pe proprietatea/coproprietatea mea şi am indicat limitele proprietăţii/coproprietăţii, am participat la inventarierea şi marcarea arborilor, am luat în primire arborii marcaţi în vederea recoltării şi mă oblig să respect următoarele:

- să efectuez lucrările de exploatare numai după emiterea autorizaţiei de exploatare de către ocolul silvic;

- să nu transport materialul lemnos de la locul de recoltare decât pe baza documentelor de însoţire pe care le voi solicita şi vor fi eliberate de pădurarul titular al cantonului silvic;

- să respect regulile silvice de exploatare a masei lemnoase, care mi-au fost aduse la cunoştinţă şi care mi-au fost înmânate sub semnătură cu ocazia încheierii prezentului proces-verbal:

- să nu produc prejudicii altor deţinători de terenuri cu ocazia lucrărilor de exploatare, răspunzând de acest aspect în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Începând cu data încheierii prezentului proces-verbal, răspunderea exclusivă privind respectarea reglementărilor legale privind securitatea şi sănătatea muncii, precum şi a celor privind prevenirea şi stingerea incendiilor, în lucrările de exploatări forestiere, aparţin  ........................................, în calitate de proprietar/coproprietar.

Drept care am încheiat prezentul proces-verbal în două exemplare, dintre care unul la delegaţii Ocolului Silvic  ........................................, iar celălalt la  ........................................, în calitate de proprietar/împuternicit legal al proprietarului.

 

Am predat.

Am primit.

Delegaţii ocolului silvic

Proprietar/coproprietar/

Inginer/Tehnician ................................

Împuternicit legal al proprietarului,

Pădurar ..................................................

........................................................................

 

ANEXĂ

la procesul-verbal înregistrat la Ocolul Silvic ....................................... cu nr. .......................................

 

Formular autocopiant

Proprietar/împuternicit legai al proprietarului,

Delegaţii ocolului silvic

........................................................................

Inginer/Tehnician ................................

 

Pădurar ..................................................

 

 

 

 

 

 

 

 

FIŞĂ DE INVENTAR

a arborilor Inventariaţi şi marcaţi conform procesului-verbal înregistrat la Ocolul Silvic .......................................

cu nr. ..................................../.......................................

 

Nr. crt.

Specia

Diametrul

- cm -

Înălţime

- m -

Clasa de calitate

Nr. crt.

Speda

Diametrul

- cm -

Înălţime

- m -

Clasa de calitate

1

 

 

 

 

31

 

 

 

 

2

 

 

 

 

32

 

 

 

 

3

 

 

 

 

33

 

 

 

 

4

 

 

 

 

34

 

 

 

 

5

 

 

 

 

35

 

 

 

 

6

 

 

 

 

36

 

 

 

 

7

 

 

 

 

37

 

 

 

 

8

 

 

 

 

38

 

 

 

 

9

 

 

 

 

39

 

 

 

 

10

 

 

 

 

40

 

 

 

 

11

 

 

 

 

41

 

 

 

 

12

 

 

 

 

42

 

 

 

 

13

 

 

 

 

43

 

 

 

 

14

 

 

 

 

44

 

 

 

 

15

 

 

 

 

45

 

 

 

 

16

 

 

 

 

46

 

 

 

 

17

 

 

 

 

47

 

 

 

 

18

 

 

 

 

48

 

 

 

 

19

 

 

 

 

49

 

 

 

 

20

 

 

 

 

50

 

 

 

 

21

 

 

 

 

51

 

 

 

 

22

 

 

 

 

52

 

 

 

 

23

 

 

 

 

53

 

 

 

 

24

 

 

 

 

54

 

 

 

 

25

 

 

 

 

55

 

 

 

 

26

 

 

 

 

56

 

 

 

 

27

 

 

 

 

57

 

 

 

 

28

 

 

 

 

58

 

 

 

 

29

 

 

 

 

59

 

 

 

 

30

 

 

 

 

60

 

 

 

 

 

Am predat.

Am primit.

Delegaţii ocolului silvic

Proprietar/împuternicit legal al proprietarului,

Inginer/Tehnician ................................

........................................................................

Pădurar ..................................................

 

 

Situaţia arborilor inventariaţi şi marcaţi conform procesului-verbal poate fi prezentată potrivit anexei la procesul-verbal sau în format electronic.

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Cuantumului total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2017, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Naţional Liberal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 27 aprilie 2018, se face următoarea rectificare:

- la Suma totală a împrumuturilor cu o valoare mai mică de 100 de salarii de bază minime brute pe ţară primite în anul 2017, în loc de: „Denumirea partidului politic: Partidul Naţional Liberal Sediul partidului politic: aleea Modrogan nr. 1, Bucureşti

 

Nr. crt.

Organizaţia/ Filiala judeţeană

Cuantumul total în luna ianuarie

Cuantumul total în luna februarie

Cuantumul total în luna martie

Cuantumul total în luna aprilie

Cuantumul total în luna mai

Cuantumul total în luna iunie

Cuantumul total în luna iulie

Cuantumul total în luna august

Cuantumul total în luna septembrie

Cuantumul total în

luna octombrie

Cuantumul total în luna noiembrie

Cuantumul total în luna decembrie

1

GORJ

0,00

0,00

0,00

0,00

14.000,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2

NEAMŢ

402,96

1.277,58

449,82

1.193,01

1.039,94

415,35

327,02

227,75

227,09

385,06

223,33

126,13

Total lunar

402,96

1.277,58

449,82

31.488,01

15.039,94

415,35

327,02

227,75

227,09

385,06

223,33

126,13

 

Cuantumul total

50.590,04

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Tanase Antonel

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018”

 

se va citi:

„Denumirea partidului politic: Partidul Naţional Liberal Sediul partidului politic: aleea Modrogan nr. 1. Bucureşti

 

Nr. crt.

Organizaţia/Filiala

judeţeană

Cuantumul loial în tuna ianuarie

Cuantumul total în luna februarie

Cuantumul total în luna martie

Cuantumul total în luna aprilie

Cuantumul total în luna mai

Cuantumul total în luna iunie

Cuantumul loial în luna iulie

Cuantumul loial în luna august

Cuantumul total în luna septembrie

Cuantumul total în luna octombrie

Cuantumul loial în luna noiembrie

Cuantumul total în luna decembrie

1

GORJ

0,00

0,00

0,00

0,00

14.000,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2

NEAMŢ

402,96

1.277,58

449,82

1.193.01

1.039,94

415,35

327,02

227,75

227.09

385.06

223,33

126,13

3

PRAHOVA

0,00

0,00

0,00

30.295,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

Total lunar

402,96

1.277,58

449,82

31.488,01

15.039,94

415,35

327,02

227,75

227,09

385,06

223,33

126,13

 

Cuantumul total

50.590,04

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Tanase  Antonel

Semnătura

 

Data întocmirii

27.04.2018

Cuantumul total

50.590,04”