MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 310/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 310         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 5 aprilie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 823 din 12 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (6) din Codul penal

 

Decizia nr. 851 din 14 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

168. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Consolidare şi reabilitare pavilion A din cazarma 928 Bucureşti”

 

170. - Hotărâre privind modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii prin unităţile din subordine

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

171. - Decizie privind numirea domnului Constantin Gheorghe în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră

 

172. - Decizie privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al domnului Ion Anghel, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

118. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping privind aprobarea criteriilor pentru selecţia membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor şi a procedurilor de selecţie şi de soluţionare a contestaţiilor pentru desemnarea membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi personalului asistent al sportivilor 

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 823

din 12 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (6) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 din Codul penal, excepţie ridicată de Farkas János în Dosarul nr. 3.458/112/2011 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.300D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 559 din 12 iulie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 6 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.456/112/2011, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Farkas János cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârşirea, printre altele, a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 367 alin. (6) din Codul penal încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, dreptul la un proces echitabil, dreptul de asociere, rolul Parlamentului, precum şi principiul legalităţii incriminării şi pedepsei, întrucât nu prevăd cu suficientă claritate, precizie şi previzibilitate ce se înţelege prin sintagma „grup infracţional organizat” ş\ care este scopul unui astfel de grup. Consideră că dispoziţiile de lege criticate extind, în mod nejustificat, sfera noţiunii de «grup infracţional organizat”, prin eliminarea condiţiei privind comiterea unor infracţiuni grave şi a celei referitoare la obţinerea unui beneficiu financiar sau a altui beneficiu material. Astfel, reglementarea este excesivă, deoarece duce la o extindere nepermisă a forţei de constrângere a statului, prin utilizarea mijloacelor penale asupra libertăţii de acţiune a persoanelor cu privire la dreptul de asociere şi dreptul la un proces echitabil. Invocă, în acest sens, definiţia dată „grupului infracţional organizat” de Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000 şi ratificată de România prin Legea nr. 565/2002. Consideră că prin „criminalitate organizată” se înţelege un ansamblu de structuri dotate cu importante mijloace financiare, care controlează o vastă serie de activităţi ilicite, de natură să afecteze grav anumite sectoare ale vieţii economice, sociale şi politice, prin utilizarea de diverse metode, inclusiv violente, în mod constant, planificat şi conspirativ, cu structuri şi mecanisme de autoapărare, în scopul obţinerii de profituri ilicite. Susţine că „legiuitorul nu are competenţa constituţională ca, în temeiul art. 61 alin. (1) şi art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, să reglementeze infracţiuni într-o manieră care să consacre o disproporţie vădită între importanţa valorii sociale care trebuie ocrotită şi cea care trebuie limitată, întrucât, în caz contrar, s-ar ajunge la nesocotirea acesteia din urmă”.

6. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (6) din Codul penal este neîntemeiată, întrucât definiţia „grupului infracţional organizat” întruneşte cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate. Arată că Legea fundamentală protejează dreptul de asociere în scopuri licite, iar nu pentru comiterea unor fapte antisociale. Totodată, spectrul larg de aplicare a normei de incriminare ţine de politica penală a statului, neputând face obiectul controlului de constituţionalitate.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate sunt formulate în mod clar, fluent şi inteligibil - fără dificultăţi sintactice sau pasaje obscure ori echivoce - şi reglementează cu claritate conduita de urmat de către destinatarul normei penale. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerinţe calitative, printre care şi previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 146 din 12 martie 2015). Arată că în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, şi Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cină Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Aşadar, previzibilitatea unei norme presupune ca destinatarul acesteia să aibă posibilitatea de a-şi reprezenta aspectele în funcţie de care este obligat să îşi modeleze conduita. Consideră, astfel, că sintagma „grup infracţional organizat” nu este de natură a afecta previzibilitatea normei criticate, orice destinatar al acesteia putând să îi cunoască înţelesul şi să îşi adapteze conduita exigenţelor legii. Curtea Constituţională a precizat, în jurisprudenţa sa, că dispoziţiile de lege criticate trebuie analizate în ansamblul normativ din care fac parte, pentru a decide asupra predictibilităţii acestora (Decizia nr. 92 din 3 martie 2015, paragraful 14).

9. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 17 din 19 ianuarie 2016, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 367 din Codul penal. Din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta priveşte doar dispoziţiile art. 367 alin. (6) din Codul penal. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra acestor dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: „(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi, respectiv, principiul legalităţii, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi a prevederilor art. 7 referitor la legalitatea incriminării şi pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că pluralitatea constituită este o formă a pluralităţii de infractori - alături de pluralitatea naturală şi de pluralitatea ocazională (participaţia penală) -, creată prin asocierea sau gruparea mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni. Spre deosebire de celelalte două forme ale pluralităţii de infractori, pluralitatea constituită se caracterizează prin aceea că la naştere prin simplul fapt al asocierii sau grupării mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni - indiferent dacă această asociere sau grupare a fost sau nu urmată de punerea în practică a vreunuia dintre proiectele infracţionale -, fiind incriminată prin voinţa legiuitorului tocmai din cauza caracterului periculos al grupării, care este structurată, de regulă, în trepte sau nivele de comandă, cu sarcini precise, ierarhizări exacte, disciplină şi subordonare. Potrivit doctrinei, condiţiile de existenţă a pluralităţii constituite sunt următoarele: a) să existe o grupare de mai multe persoane; b) gruparea să fie constituită pe o anumită perioadă de timp, să nu aibă caracter ocazional;

c) gruparea să aibă un program infracţional şi o structură ierarhică.

15. Având în vedere necesitatea combaterii unor astfel de structuri infracţionale, Codul penal a incriminat constituirea unui grup infracţional organizat în dispoziţiile art. 367. Acţiunile prevăzute de alin. (1) al art. 367 din Codul penal, care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, respectiv iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acţiunile care constituiau elementul material al infracţiunilor prevăzute de art. 323 din Codul penal din 1969 şi de art. 7 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003) - în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012).

16. Spre deosebire de vechea reglementare din Codul penal din 1969 şi din Legea nr. 39/2003, alin. (6) al art. 367 din Codul penal defineşte „grupul infracţional organizat” ca fiind „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”, extinzând sfera noţiunii de grup infracţional organizat faţă de cum era aceasta definită prin dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, potrivit cărora grupul infracţional organizat era - în înţelesul legii menţionate - „grupul structurat, format din trai sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

17. Incriminarea instituită prin art. 367 din Codul penal a preluat, astfel, atât dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât şi pe cele ale art. 323 din Codul penal anterior şi ale art. 8 din Legea nr. 39/2003, aşa cum rezultă şi din expunerea de motive a noului Cod penal, în care se arată că, în privinţa grupărilor infracţionale, noul cod urmăreşte să renunţe la paralelismul existent înainte de intrarea sa în vigoare între textele care incriminează acest gen de fapte (grup infracţional organizat, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complot, grupare teroristă) În favoarea instituirii unei incriminări-cadru - constituirea unui grup infracţional organizat - cu posibilitatea menţinerii ca incriminare distinctă a asociaţiei teroriste, dat fiind specificul acesteia (Decizia nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragrafele 33 şi 34).

18. Având în vedere cele arătate mat sus. Curtea constată că dispoziţiile art. 367 alin. (6) din Codul penal nu au o formulare ambiguă, neclară sau imprevizibilă, astfel că nu încalcă cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, cerinţe impuse de prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie privind legalitatea pedepsei, precum şi de dispoziţiile art. 7 referitor la principiul legalităţii incriminării şi pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât există un proces firesc prin care regulile răspunderii penale se clarifică în mod gradual, pe calea interpretării judiciare, de la un caz la altul, singura condiţie ce se cere îndeplinită fiind aceea ca rezultatul acestui proces de clarificare, de lămurire a conţinutului normei, să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi să fie în mod rezonabil previzibil.

19. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia art. 7 paragraful 1 din Convenţie referitor la principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), care, pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conţinutului infracţiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracţiuni, prevede şi principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile, această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Totodată, Curtea de la Strasbourg a statuat că noţiunea de „drept”folosită la art. 7 corespunde celei de „lege” care apare în alte articole din Convenţie şi înglobează atât prevederile legale, cât şi practica judiciară, presupunând cerinţe calitative, îndeosebi cele ale accesibilităţii şi previzibilităţii (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Coame şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Achour împotriva Franţei, paragrafele 41 şi 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 şi 34, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 140, Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi srl şi alţii împotriva Italiei, paragrafele 107 şi 108, Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93. 94 şi 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 şi 91). Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.

20. Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza S. W. Împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 şi 37, Kafkaris, paragraful 141, Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 şi 93).

21. În acelaşi sens sunt şi deciziile Curţii Constituţionale: nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015; nr. 17 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 18 martie 2016; nr. 559 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 17 octombrie 2016; nr. 472 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 25 septembrie 2017. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Farkas János în Dosarul nr. 3.458/112/2011 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 367 alin. (6) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 851

din 14 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Santai în Dosarul nr. 146/85/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.476D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Sibiu. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 146/85/2014, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Santai, cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc o plafonare a contribuţiei individuale lunare, aduc atingere dreptului la muncă şi dreptului la pensie. Astfel, consideră că se realizează o limitare parţială şi indirectă a libertăţii muncii, ce are un efect demobilizator prin evitarea cumulării simultane a mai multor activităţi retribuite din acelaşi loc de muncă sau din diferite locuri de muncă, impozitate şi taxate în acelaşi mod unitar. Arată că dispoziţiile de lege criticate au determinat renunţarea efectivă a deţinerii concomitente a mai multor funcţii plătite şi impozitate sau taxate integral şi distinct pe aceeaşi persoană titulară a postului. Această împrejurare a afectat numeroase categorii socio-profesionale, aşa cum sunt cei care îndeplineau, pe lângă funcţia de bază, şi funcţii didactice în învăţământul superior. Potrivit susţinerilor sale, cuantumul pensiei determinat potrivit principiului contributivităţii reprezintă un drept câştigat. Or, statul român a încasat în cazul oricărui angajat în mai multe locuri de muncă şi de la toţi angajatorii contribuţia integrală de asigurări sociale pentru pensie, nerefuzând sau nerestituind sumele încasate ce depăşeau, după caz, limita maximă a plafonului de 3 sau 5 ori nivelul salariului mediu brut pe economie, necesar stabilirii pensiei. Mai mult, chiar şi cei supuşi unei asemenea „plăţi” de suprataxare nelegală nu cunoşteau această îmbogăţire fără justă cauză şi fără titlu legal a sistemului de asigurări sociale, şi cu atât mai puţin cuantumul ei ca să poată cere restituirea sumelor virate necuvenit, angajatorii preferând suportarea şi executarea unei obligaţii supraevaluate nelegal, în locul unui eventual risc de neplata sau nevărsământ, urmat de probabilitatea imputabilităţii fiscale ulterioare şi recuperatoare, inclusiv de penalităţi împovărătoare.

6. Autorul excepţiei arată, de asemenea, că dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 ridică probleme şi din punctul de vedere al acţiunii în timp a normei de lege. Astfel, „un aspect vizează incidenţa legii privind preluarea contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale pentru persoanele care s-au pensionat după încetarea efectelor perioadei în care au acţionat (1.04.2011- 1.08.2007), dispoziţiile restrictive privind plafonarea asupra persoanelor care s-au pensionat ulterior acestui interval de timp, dar a căror vechime în muncă se suprapune şi cu această perioadă a acţiunii temporare de limitare a nivelului şi a contribuţiei. O primă ipoteză ar fi acceptarea caracterului temporar a prevederilor limitative, ceea ce le-ar permite să acţioneze şi asupra celor care, pensionându-se ulterior încetării efectelor temporare au activat şi în perioada acţiunii prevederilor speciale, chiar dacă nu s-au pensionat decât ulterior acţiunii normelor restrictive, ceea ce le-ar impune şi acestor «beneficiari», în mod ultraactiv, vechea reglementare nefavorabilă, ieşită la termen din vigoare, dar care supravieţuieşte în calculul vechimii şi a cuantumului pensiei, contrar principiilor constituţional-legislative. Noua lege a generalizat contribuţia mărită pentru bugetul asigurărilor sociale de la plafonarea iniţială, vizând de maximum 3 ori venitul mediu brut pe economie, la maximum de 5 ori, ceea ce ar conduce la o recalculare a pensiei majorate, fie în măsura unor plăţi, cu caracter retroactiv, din partea celui vizat sau a angajatorului de la locul de muncă pentru acea perioadă, fie pentru cei care au achitat contribuţii integrale, stabile şi neplafonate, prin majorarea pensiei.” O a două ipoteză vizează „stabilirea de către Legea nr. 263/2010 a unui nou mod de determinare, inclusiv cu valoare retroactivă, mai favorabilă, a modului de calcul a punctelor lunare până la limita maximă de 5 ori venitul lunar mediu brut pe economie - pentru perioada cuprinsă între 1.04.2001 până la intrarea în vigoare a noii legii - 1.01.2011 - eliminându-se orice altă plafonare a punctajului, noua lege retroactivând ca o lege mai favorabilă.”

7. În concluzie, autorul excepţiei consideră că se impune „recunoaşterea unor drepturi câştigate anterior noii legi, consolidată de aceasta din urmă prin creşterea plafonului de la 3 la 5, inclusiv pentru perioada 1.08.2007-1.01.2011, când suprapunerea de perioadă a noii reglementări cu cea veche nu poate diminua nici măcar temporar astfel de drepturi. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei a rezultat un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit normelor anterioare în vigoare, dacă este mai avantajos şi, cu atât mai mult, când noile norme ar conferi asemenea avantaje, inclusiv retroactiv, ceea ce ar impune, în acest ultim caz, o recalculare majorată a cuantumului pensiei deja acordate, inclusiv plata diferenţelor rezultate.”

8. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă consideră că nu se poate pronunţa asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, în acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a arătat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, arată că instanţa de contencios constituţional a statuat că modul de stabilire a punctajului anual şi a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare şi acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situaţii identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În sensul celor arătate, invocă deciziile nr. 725/2015 şi nr. 409/2012.

11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că plafonarea punctajului de pensie, precum şi a cuantumului pensiei se aplică tuturor categoriilor de cetăţeni înscrişi în sistemul public de pensii, fiind impusă de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale. Determinarea punctajului pentru pensiile anterior stabilite s-a prevăzut ca o măsură în vederea recalculării şi recorelării, în viitor, a tuturor pensiilor, urmărindu-se prin aceasta înlăturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări, pentru motive de echitate şi de protecţie socială.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, precum şi dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea constată că autorul excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 263/2010 în redactarea anterioară modificărilor aduse prin art. XVIII pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010. De asemenea, Curtea constată că autorul excepţiei critică dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 atât în redactarea iniţială, cât şi în redactarea rezultată prin modificările aduse de art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000: „(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.”

- Art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, modificat prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003: „Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.”

- Art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010: „(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:

a) câştigul salarial brut/solda brută, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi li;

b) suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate,

corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională;

c) venitul brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară prevăzută la art. 50 alin. (1) lit. a) sau, după caz, art. 50 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile din drepturi de autor şi drepturi conexe, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. VI lit. a);

d) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfăşurată în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, în situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. VI lit. b).

(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este câştigul salarial brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care persoana respectivă este încadrată în ţară.”

- Art. 166 din Legea nr. 263/2010: „La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă intre 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz. În declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială.”

15. Curtea constată că atât dispoziţiile Legii nr. 19/2000, cât şi cele ale art. 33 din Legea nr. 263/2010, în redactarea criticată de autorul excepţiei, nu mai erau în vigoare la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate. Având în vedere însă cele reţinute de Curte prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, urmează să analizeze şi constituţionalitatea acestor dispoziţii de lege.

16. Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 referitoare la dreptul la muncă şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.

17. Examinând textele de lege criticate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 au stabilit o plafonare a bazei de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, iniţial la valoarea egală cu de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie şi apoi la cea egală cu de 5 ori salariul mediu brut.

18 Dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, criticate de autorul excepţiei, stabilesc, de asemenea, care este baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, prevăzând, totodată, că aceasta nu poate ti mai mare decât valoarea corespunzătoare a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

19. În sfârşit, art. 166 din Legea nr. 263/2010 se referă la venitul luat în calcul la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a acestei legi, stabilind că acesta este venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor

de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială.

20. Autorul excepţiei, al cărui drept la pensie s-a deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010, consideră că dispoziţiile de lege, care stabilesc plafonarea bazei de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, limitează exerciţiul dreptului la muncă, având un caracter demobilizator prin încercarea de evitare a cumulării simultane a mai multor activităţi retribuite din acelaşi loc de muncă sau din diferite locuri de muncă. De asemenea, invocă mai multe aspecte referitoare la aplicarea în timp a legii, propunând moduri de reglementare a calculului cuantumului pensiei, care ar îndepărta pretinsele consecinţe neconstituţionale ale textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate.

21. Analizând aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea apreciază ca fiind relevante cele statuate, cu caracter general, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit cărora atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului acestui drept, revine în exclusivitate legiuitorului. În ceea ce priveşte stabilirea unui plafon al bazei lunare de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, Curtea apreciază că aceasta trebuie analizată în corelaţie cu necesitatea stabilirii unei plafonări a punctajului mediu anual acordat şi a cuantumului pensiei, care, potrivit celor statuate prin Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, este impusă de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale. Întrucât resursele financiare care asigură plata drepturilor de asigurări sociale variază în timp, legiuitorul poate modifica limitele plafoanelor impuse şi chiar decide eliminarea acestor plafoane. Aceste modificări legislative se circumscriu competenţelor constituţionale ale legiuitorului care, aşa cum Curtea a reţinut prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, „în considerarea unor schimbări intervenite

în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor”.

22. Aşa fiind, Curtea constată că stabilirea unui plafon al bazei de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, precum şi modificarea acestuia în timp nu reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului la pensie.

23. De asemenea, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută nici încălcarea dreptului la muncă, întrucât modul în care legiuitorul înţelege să reglementeze contribuţia de asigurări sociale nu afectează libertatea persoanei de a-şi alege şi exercita o profesie ori de a ocupa un anumit loc de muncă.

24. Cât priveşte dispoziţiile art. 166 din Legea nr. 263/2010, Curtea observă că, prin trimiterea pe care acestea o fac la „venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială”, confirmă principiul contributivităţii, pe care se întemeiază stabilirea cuantumului pensiei, în perfect acord cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie. De altfel, Curtea apreciază că aspectele pe care autorul excepţiei le invocă în legătură cu această reglementare relevă, în realitate, intenţia sa de a modifica soluţia legislativă a art. 166 din Legea nr. 263/2010, fapt ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional care, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului

25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Santai în Dosarul nr. 146/85/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi cele ale art. 33 alin. (1) şi (2) şi art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Consolidare şi reabilitare pavilion A din cazarma 928 Bucureşti”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Consolidare şi reabilitare pavilion A din cazarma 928 Bucureşti”, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Micea Duşa,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 martie 2018.

Nr. 168.

 

ANEXĂ

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţie „Consolidare şi modernizare pavilion A din cazarma 928 Bucureşti”

 

Titular: Ministerul Apărării Naţionale

Beneficiar: Direcţia domenii şi infrastructuri - pentru perioada realizării investiţiei

Beneficiar final: Comandamentul logistic întrunit

Amplasament: str. Grigore Cobălcescu nr. 24-28, sectorul 1, Bucureşti

Indicatori tehnico-economici

 

1. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA:

mii lei

37.428

 

(în preţuri la data de 23,01,2017; 1 euro = 4,4973 lei),

 

 

 

 

din care:

 

mii lei

28.886

 

- construcţii-montaj

 

 

 

 

2. Eşalonarea investiţiei

 

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

11.516

 

 

C+M

mii lei

8.888

 

Anul II

INV

mii lei

11.516

 

 

C+M

mii lei

8.888

 

Anul III

INV

mii lei

11.517

 

 

C+M

mii lei

8.888

 

Anul IV

INV

mii lei

2.879

 

 

C+M

mii lei

2.222

 

3. Durata totală de realizare a investiţiei

 

luni

39

 

4. Capacităţi (în unităţi fizice):

 

 

 

 

 

* Construcţii

- suprafaţă construită mp

1.57

 

 

 

- suprafaţă desfăşurată mp

7.91

 

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja cu respectarea Codului de proiectare seismică-partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1/2013 şi P100-3/2008 Cod de evaluare şi proiectare a lucrărilor de consolidare la clădiri existente, vulnerabile seismic.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii prin unităţile din subordine

 

Având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii prin unităţi din subordine, potrivit informaţiilor prevăzute în anexa nr. 1

(2) Se comasează nr. MFP 62502 şi nr. MFP 62503 la poziţia nr. MFP 62503, ca părţi ale aceluiaşi imobil.

(3) Se comasează nr. MFP 143728 şi nr. MFP 62504 la poziţia nr. MFP 62504, în baza înscrierii în aceeaşi carte funciară.

(4) Datele de identificare şi valoarea imobilelor rezultate în urma comasării sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, modificările care se impun în anexa nr. 15 a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 martie 2018.

Nr. 170.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea unor instituţii din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru care se actualizează valoarea de inventar şi se modifică, după caz, denumirea, descrierea tehnică şi adresa

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare a imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Descrierea tehnică

Adresa

0

1

2

3

4

5

6

 

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

(CUI 11320086)

1

62502

8.29.11

Teren aferent clădirii sediului nr. 1 al DSP Bistriţa-Năsăud

Steren = 436 mp

CF = nr. 50071

Tara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Grănicerilor nr. 5

127.416

2

62503

8.29.11

Clădirea sediului nr. 1 al DSP Bistriţa-Năsăud

C1 = P + E, parţial: spaţiu parter şi etaj I

Sc = 563 mp;

Sd = 51,31/106 cote-părţi

CF = nr. 50071-C1 -U2 nr. top. 5672/1/1/a/2/2/

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Grănicerilor nr. 5

635.626

 

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

(CUI 11320086)

3

62504

8.29.11

Clădirea sediului nr. 2 al DSP Bistriţa-Năsăud

C1=S + P+ E + M

Sc = 380 mp

Sd = 1.480 mp

CF = nr. 53612 nr. cad. 53612 - C1

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Zimbrului nr. 5

3.058.548

4

143728

8.29.11

Teren aferent clădirii sediului nr. 2 al DSP Bistriţa-Năsăud

Steren = 1.053 mp

CF = nr. 53612 nr. cad. 53612

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Zimbrului nr. 5

246.388

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI GALAŢI

(CU111314530)

5

121240

8.29.11

Clădire sediu + teren

C1 = D + P + M

Sc - 515 mp

Sd = 930,34 mp

Su = 930,54 mp Steren = 907 mp

CF nr. 108671

Ţara: România,

judeţul: Galaţi,

MRJ Galaţi;

str. Traian nr. 19

3.677.333

6

121241

8.28.10

Depozit antiepidemic + boxă distribuţie gaze tehnice

C2 = P

Sc = 87 mp

Sd = 87 mp

C3= P Sc = 3 mp

Sd = 3 mp

CF nr. 108671

Ţara: România,

judeţul: Galaţi,

MRJ Galaţi;

str. Traian nr. 19

62.320

7

121242

8.29.11

Clădire sediu + anexă + teren

C1 = P + 2E

Sc = 381 mp

Sd = 857,6 mp

Su = 847,14 mp

C2 = P

Sc = 65 mp

Sd = 65 mp

Steren = 1.581 mp

CF nr. 108720

Ţara: România,

judeţul: Galaţi,

MRJ Galaţi;

str. Roşiori nr. 12 - B

2.955.360

8

121243

8.29.11

Clădire sediu + anexe + teren

C1 = P Sc = 430 mp

Sd = 430 mp C2 = P,

Sc = 66 mp

Sd = 66 mp

C3 = S Sc = 3 mp

Sd = 3 mp

Steren = 1.251 mp

CF nr. 102462

Ţara: România,

judeţul: Galaţi, oraşul Tecuci;

Bd. Victoriei nr. 6

903.675

9

121244

8.29.11

Spaţiu sediu

C6 = D + P + 9E, spaţiu la parterul clădirii cu:

Sc = 1.065 mp

Sd = 8657/234600 = 3,69%

cote-părţi comune

Su = 831 mp

Steren = 86,57 mp

cota indiviză teren

CF nr. 124744 -C6 - U1

Ţara: România,

judeţul: Galaţi,

MRJ Galaţi;

Str. Brăilei nr. 177

1.239.947

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile care se comasează şi datele de identificare a bunurilor imobile rezultate în urma comasării, bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unei instituţii din subordinea Ministerului Sănătăţii

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare a imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Descrierea tehnică

Adresa

0

1

2

3

4

5

6

 

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD (CU111320086)

1

62502

8.29.11

Teren aferent clădirii sediului nr. 1 al DSP Bistriţa-Năsăud

Steren = 436 mp

CF = nr. 50071

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Grănicerilor nr. 5

127.416

2

62503

8.29.11

Clădirea sediului nr. 1 al DSP Bistriţa-Năsăud

C1 = P + E, parţial: spaţiu parter şi etaj I

Sc = 563 mp

Sd - 51,31/106 cote-pârti

CF = nr. 50071 - C1 - U2 nr. top. 5672/1/1/a/2/2/

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Grănicerilor nr. 5

635.626

3

62503*

8.29.11

Clădirea şi terenul sediului nr. 1 al DSP Bistriţa-Năsăud

C1 = P + E, parţial: spaţiu parter şi etaj I

Sc = 563 mp

Sd = 51,31/106 cote-părţi,

Steren = 436 mp

CF = nr. 50071 - C1 - U2 nr. top. 5672/1/1/a/2/2/

CF nr. 50071

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Grănicerilor nr. 5

763.042

4

143728

8.29.11

Teren aferent clădirii sediului nr. 2 al DSP Bistriţa-Năsăud

Steren = 1.053 mp

CF = nr. 53612 nr. cad. 53612

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Zimbrului nr. 5

246.388

5

62504

8.29.11

Clădirea sediului nr. 2 al DSP Bistriţa-Năsăud

C1=S + P + E + M

Sc - 380 mp Sd = 1.480 mp

CF = nr. 53612 nr. cad. 53612 -C1

Ţara: România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Zimbrului nr. 5

3.058.548

6

62504**

8.29.11

Clădirea şi terenul sediului nr. 2 al DSP Bistriţa-Năsăud

C1=S+P+E + M,

Sc = 380 mp

Sd = 1.480 mp Steren ~ 1.053 mp

CF = nr. 53612 nr. cad. 53612 nr. cad. 53612 - C1

Ţara; România,

judeţul: Bistriţa-Năsăud,

MRJ Bistriţa;

Str. Zimbrului nr. 5

3.304.936

 

Bunul imobil rezultat Un urma comasării imobilelor de la nr. crt. 1 şi 2.

* Bunul imobil rezultat în urma comasării imobilelor de la nr. crt. 4 şi 5.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Constantin Gheorghe în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră

 

În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 alin. (14) din Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Constantin Gheorghe se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră pe o perioadă de 5 ani.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1 încetează aplicabilitatea prevederilor art. 2 din Decizia prim-ministrului nr. 118/2018 privind unele măsuri pentru exercitarea funcţiei de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 15 martie 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 5 aprilie 2018.

Nr. 171.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al domnului Ion Anghel, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Având în vedere solicitarea domnului Ion Anghel, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, privind suspendarea de drept a raportului de serviciu, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/6 271/A.I.L din 4 aprilie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 94 alin. (1) lit. a2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se constată suspendarea de drept a raportului de serviciu al domnului Ion Anghel, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, pe perioada încadrării la cabinetul unui demnitar, începând cu data de 5 aprilie 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 5 aprilie 2018.

Nr. 172.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

privind aprobarea criteriilor pentru selecţia membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor şi a procedurilor de selecţie şi de soluţionare a contestaţiilor pentru desemnarea membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi personalului asistent al sportivilor

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Direcţiei juridice şi resurse umane nr. 266/DJRU din 29.03.2018;

- prevederile art. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018;

- prevederile art. 14 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Criteriile de selecţie pentru membrii Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Procedura de selecţie a candidaţilor care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018, prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă Procedura de soluţionare a contestaţiilor formulate de candidaţii care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018, prevăzută în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping,

Graziela Elena Vâjială

 

Bucureşti, 30 martie 2018.

Nr. 118.

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERIILE

de selecţie pentru membrii Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018

 

1.îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018.

2. Să respecte principiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018.

3. Să nu deţină calităţi, demnităţi sau funcţii de natură a genera o stare de incompatibilitate cu calitatea de membru al Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor.

4. Să nu fie suspendat din activitatea sportivă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ultimii 4 ani.

5. Să posede cunoştinţe temeinice şi experienţă în activitatea de arbitraj sportiv, ca reprezentant convenţional sau ca arbitru/membru al unei comisii anti-doping sau de arbitraj/jurisdicţionale în domeniul sportului.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURA DE SELECŢIE

a candidaţilor care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018

 

Art. 1. - (1) Agenţia Naţională Anti-Doping stabileşte calendarul desfăşurării procedurii de selecţie şi anunţă pe site-ul propriu şi într-un ziar de largă circulaţie naţională organizarea selecţiei membrilor Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018, în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei proceduri,

(2) Anunţul va cuprinde bibliografia şi tematica de selecţie,

Art. 2. - (1) Persoanele care doresc să devină membri ai Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor vor depune la Agenţia Naţională Anti-Doping un dosar care trebuie să cuprindă:

a) înscrisurile necesare care să dovedească îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 5 lit. a)-c) şi lit. e) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018, în copie;

b) înscrisuri care să dovedească respectarea principiilor prevăzute de art. 3 alin. (8) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018;

c) declaraţie pe propria răspundere sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal că nu deţine calităţi, demnităţi sau funcţii de natură a genera o stare de incompatibilitate cu calitatea de membru al comisiei de audiere;

d) cazier judiciar sau declaraţie pe propria răspundere sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal că nu a săvârşit infracţiuni cu intenţie.

(2) Copiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se certifică de către secretariatul Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping pe baza documentelor originale prezentate.

Art. 3. - Dosarul de selecţie se depune în termen de 7 zile lucrătoare de la data afişării pe site-ul Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

Art. 4. - (1) Selecţia candidaţilor se realizează de către Comisia de selecţie constituită în temeiul art. 3 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018.

(2) Procedura de selecţie se desfăşoară în două etape:

a) Etapa I - comisia de selecţie procedează la analizarea dosarelor înregistrate şi verifică îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin;

b) Etapa a II-a - candidaţii admişi după prima etapă vor susţine un interviu în prezenţa Comisiei de selecţie pe baza bibliografiei şi tematicii anunţate, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor finale ale primei etape.

Art. 5. - (1) Comisia de selecţie va comunica rezultatul verificărilor efectuate în etapa I, cu menţiunea admis sau respins, şi va motiva respingerea dosarelor pentru fiecare candidat în parte.

(2) Candidaţii a căror dosare au fost respinse pot formula contestaţie la comisia pentru soluţionarea contestaţiilor în termen de 24 de ore de la data afişării rezultatelor.

Art. 6. - (1) După soluţionarea contestaţiilor formulate în urma încheierii etapei I, candidaţii admişi urmează să susţină interviul pe baza tematicii şi bibliografiei anunţate.

(2) Comisia de selecţie stabileşte modul de desfăşurare a interviului şi de acordare a punctajului pentru fiecare candidat în parte care se afişează la sediul Agenţiei Naţionale Anti-Doping după încheierea etapei a II-a.

(3) Punctajul maxim ce se poate acorda este de 100 puncte.

(4) Pentru a fi admişi, candidaţii trebuie să obţină minimum 80 de puncte.

(5) Rezultatul obţinut de fiecare candidat în urma desfăşurării etapei a II-a se afişează cu menţiunea admis/respins.

Art. 7. - Candidaţii respinşi în etapa a II-a au dreptul de a formula contestaţie în termen de 24 de ore de la data afişării rezultatelor.

Art. 8. - Soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţi se realizează cu respectarea Procedurii de soluţionare a contestaţiilor formulate de candidaţii care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, prevăzută în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 9. - (1) Rezultatele modului de soluţionare a contestaţiilor atât pentru etapa I, cât şi pentru etapa a II-a a selecţiei candidaţilor, precum şi rezultatele necontestate sunt definitive.

(2) Rezultatele definitive se validează de către Agenţia Naţională Anti-Doping şi se afişează pe site-ul Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi la sediul instituţiei.

Art. 10. - (1) După validarea rezultatelor finale, preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping emite ordinul privind finalizarea procedurii de selecţie a membrilor ce urmează să facă parte din componenţa Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzută la art. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018.

(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se afişează pe site-ul Agenţiei Naţionale Anti-Doping, precum şi la sediul acesteia şi poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ competentă material şi teritorial, cu respectarea termenelor şi a procedurilor prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

 

ANEXA Nr. 3

 

PROCEDURA DE SOLUŢIONARE

a contestaţiilor formulate de candidaţii care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018

 

Art. 1. - Soluţionarea contestaţiilor atât în ceea ce priveşte etapa I, cât şi etapa a II-a a selecţiei candidaţilor care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor se face de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor constituită în temeiul art. 3 alin. (5) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018.

Art. 2. - (1) Contestaţiile formulate de către candidaţii respinşi în etapa I a selecţiei se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestora la Comisia de selecţie.

(2) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor va comunica rezultatul modului de soluţionare a contestaţiei cu menţiunea „admis” sau „respins” şi va motiva respingerea contestaţiilor pentru fiecare candidat în parte.

Art. 3 - (1) Contestaţiile formulate de către candidaţii respinşi în etapa a II-a a selecţiei se soluţionează în termen de 48 de ore de la data înregistrării acestora la Comisia de selecţie.

(2) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor admite contestaţia în următoarele cazuri:

a) în cazul interviului, nu s-au respectat tematica şi bibliografia anunţată;

b) între punctajul acordat de către membrii Comisiei de selecţie şi membrii Comisiei pentru soluţionarea contestaţiei este o diferenţă mai mică de 5 puncte.

(3) În cazul admiterii contestaţiei, etapa a II-a a selecţiei se va desfăşura în faţa Comisiei pentru soluţionarea contestaţiei care va stabili punctajul final al candidatului a cărei contestaţie a fost admisă.

(4) Dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Procedura de selecţie a candidaţilor care urmează a fi desemnaţi membri în Comisia de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping nr. 95/2018, se aplică în mod corespunzător.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.