MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 776/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 776         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 29 septembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

67. - Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie

 

68. - Hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

 

69. - Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

682. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007

 

698. - Hotărâre privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale din data de 5 noiembrie 2017

 

709. - Hotărâre privind aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” - S.A. şi „AMROMCO ENERGY” - S.R.L.

 

710. - Hotărâre privind aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi „AMROMCO ENERGY" - S.R.L.

 

711. - Hotărâre privind aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare şi a unor acorduri petroliere de concesiune pentru exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ" - S.A.

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie

 

Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la accesul unor persoane neautorizate în arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) şi eventuala folosire a informaţiilor obţinute din studierea documentelor în afara prevederilor legale prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare,

în vederea elucidării circumstanţelor producerii acestor evenimente şi pentru stabilirea măsurilor ce ar putea fi dispuse, În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constituie Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, având următoarele obiectivei

a) stabilirea rolului activ al ministrului de resort la adoptarea Hotărârii Guvernului privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei nr. 127/2006, precum şi ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desfiinţare prevăzute în art. 3 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 şi de ce nu s-a emis o nouă hotărâre pentru prelungirea termenului;

b) identificarea procedurilor stabilite pentru inventariere, preluare de către comisia numită prin ordin, predare, depozitare şi păstrare a arhivei (ce acte au fost întocmite, cine le-a preluat şi sub ce formă, unde au fost depozitate), precum şi procedura stabilită pentru accesul la documentele din arhiva SIPA;

c) solicitarea de la Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Parchetul General, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Administraţia Prezidenţială, precum şi de la alte instituţii publice care au emis informări din anul 2004 până în prezent privitoare la arhiva Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) sau incidentele de securitate care au legătură cu arhiva SIPA;

d) identificarea măsurilor dispuse începând din anul 2006 până în prezent de fiecare ministru de resort în vederea desfiinţării Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (ce acte s-au efectuat, dacă s-au luat, în mod efectiv, măsuri în momentul constatării unor nereguli în administrarea documentelor din arhivă);

e) audierea persoanelor care au numit comisiile de inventariere, care au avut acces în arhivă în mod legal, cu privire la informaţiile sau documentele pe care le-au accesat, în ce scop au fost folosite şi care este actul constatator al acestor verificări, precum şi â persoanelor din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care au avut în custodie arhiva;

f) identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condiţiilor legale cu acelaşi obiectiv ca cel prevăzut la lit. e), precum şi la solicitarea şi cu acceptul cui au accesat arhiva;

g) identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces la arhivă în raport cu sistemele de supraveghere video, obligatorii, fiind vorba de o arhivă care conţinea şi documente clasificate strict secret;

h) verificarea autenticităţii informaţiilor cuprinse în raportul 096 din 17.04,2008; împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare;

i) dacă documentele aflate în arhivă, hardurile, alte documente în format electronic au fost fotocopiate, sustrase, distruse, de către cine şi în ce scop;

j) identificarea şi audierea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva SIPA registrul de intrări-ieşiri, documente secrete şi strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conţinutul foarte succint, de unde proveneau şi beneficiarii informaţiilor.

Art. 2. - (1) Comisia parlamentară de anchetă se compune din 15 membri, deputaţi şi senatori, desemnaţi de grupurile parlamentare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit configuraţiei politice a Parlamentului României.

(2) Comisia parlamentară de anchetă este condusă de un birou alcătuit din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, aleşi în prima şedinţă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(4) Deputaţii şi senatorii desemnaţi ca membri ai prezentei Comisii parlamentare de anchetă îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului.

Art. 3. - În condiţiile în care unul dintre membrii Comisiei parlamentare de anchetă se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.

Art. 4. - Convocarea şedinţelor Comisiei parlamentare de anchetă se face cu cel puţin 24 de ore înainte, de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către vicepreşedintele care îl înlocuieşte.

Art. 5. - (1) Pentru ca şedinţele Comisiei parlamentare de anchetă să aibă loc în mod legai este necesară participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.

(2) Hotărârile Comisiei parlamentare de anchetă se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Votul este deschis.

Art. 6. - Detaliile privind organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare de anchetă vor fi cuprinse într-un regulament propriu înaintat spre aprobare Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în termen de 5 zile de la constituirea acesteia.

Art. 7. - Împiedicarea în orice fel a activităţii Comisiei parlamentare de anchetă în îndeplinirea atribuţiilor sale se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 8. - (1) În vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

(2) în cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută la art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei parlamentare de anchetă, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei parlamentare de anchetă,

(4) Refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

(5) În cazul în care este necesară prezenţa unor experţi pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(6) Dispoziţiile legale referitoare la invitarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(7) Preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie.

Art. 9. - (1) În activitatea sa, Comisia parlamentară de anchetă va putea utiliza specialişti, fără drept de vot, desemnaţi de către grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat şi aprobaţi de Biroul Comisiei parlamentare de anchetă.

(2) Lucrările Comisiei parlamentare de anchetă se înregistrează şi se stenografiază.

Art. 10. - (1) Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în termen de 60 de zile de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetă. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit de Birourile permanente reunite, la cererea motivată a preşedintelui de comisie.

(2) După primirea raportului, Birourile permanente reunite îl vor pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl vor înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Art. 11. - În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Camera Deputaţilor şi Senatul vor asigura personalul de specialitate şi logistica necesare, cu aprobarea Birourilor permanente reunite.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 21 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Mr. 67.

 

ANEXĂ

 

Componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie

 

I. Componenţa comisiei

1. Domnul Nicolae Şerban, senator, grupul parlamentar al PSD;

2. Domnul Pavel Marian, senator, Grupul parlamentar al PSD;

3. Domnul Diaconu Adrian-Nicolae, senator, Grupul parlamentar al PSD;

4. Domnul Bălănescu Alexandru, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

5. Domnul Dunava Costel, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

6. Domnul Pleşoianu Liviu Ioan Adrian, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

7. Domnul Popa Mihai Valentin, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

8. Domnul Andronache Gabriel, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

9. Doamna Trăilă Cristina, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

10. Domnul Fenechiu Cătălin-Daniel, senator, Grupul parlamentar al PNL;

11. Domnul Goţiu Remus-Mihai, senator, Grupul parlamentar al USR;

12. Domnul Turos Lóránd, senator, Grupul parlamentar al UDMR;

13. Domnul Surgent Marius-Gheorghe, deputat, Grupul parlamentar ALDE;

14. Domnul Turcescu Robert-Nicolae, deputat Grupul parlamentar al PMP;

15. Domnul/Doamna ......................... deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

II. Componenţa biroului comisiei

Preşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PSD Vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PNL Secretar, deputat/senator, Grupul parlamentar ALDE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constituie Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, având următoarele obiective:

a) verificarea modului în care au fost transpuse în legislaţia secundară obligaţiile ce decurg din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare;

b) analiza modului în care au fost respectate atribuţiile şi obligaţiile care decurg din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, precum şi analiza modului de organizare şi funcţionare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din punctul de vedere al structurii organizatorice, al promovării personalului, al desfăşurării activităţii de control privind modul în care operatorii şi-au îndeplinit obligaţiile legale:

c) verificarea modului în care a fost asigurat un mediu concurenţial eficient, transparent şi nediscriminatoriu în funcţionarea pieţelor de energie electrică, gaze naturale, energie regenerabilă şi certificate verzi:

d) verificarea modului în care a fost asigurată protecţia consumatorului final şi sprijinirea clienţilor vulnerabili;

e) analiza modului în care lucrările de mentenanţă, întreţinere, exploatare şi investiţii au fost realizate de către operatori şi modul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a urmărit realizarea acestora, respectiv analiza modului în care au fost asigurate condiţiile adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, funcţionarea în condiţii de siguranţă şi securitate a Sistemului Electroenergetic Naţional şi dezvoltarea reţelelor pe termen lung;

f) verificarea modului în care a acţionat Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru dezvoltarea unui Sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator şi cum şi-a respectat rolul de neutralitate şi arbitru între operatorii din sectorul energetic, respectiv producători, transportatori, distribuitori şi furnizori, pe de o parte, şi consumatorul final, în special consumatorul casnic;

g) analiza legislaţiei secundare şi modul în care aceasta a influenţat modificarea preţului energiei la consumatorul final.

Art. 2. - (1) Comisia parlamentară de anchetă se compune din 15 membri, deputaţi şi senatori, desemnaţi de grupurile parlamentare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit configuraţiei politice a Parlamentului României.

(2) Comisia parlamentară de anchetă este condusă de un birou alcătuit din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, aleşi în prima şedinţă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Componenţă nominală a Comisiei parlamentare de anchetă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(4) Deputaţii şi senatorii desemnaţi ca membri ai prezentei Comisii parlamentare de anchetă îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului.

Art. 3. - În condiţiile în care unul dintre membrii Comisiei parlamentare de anchetă se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.

Art. 4. - Convocarea şedinţelor Comisiei parlamentare de anchetă se face cu cel puţin 24 de ore înainte, de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către vicepreşedintele care îl înlocuieşte.

Art. 5. - (1) Pentru ca şedinţele Comisiei parlamentare de anchetă să aibă loc în mod [egal este necesară participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.

(2) Hotărârile Comisiei parlamentare de anchetă se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Votul este deschis.

Art. 6. - Detaliile privind organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare de anchetă vor fi cuprinse într-un regulament propriu, înaintat spre aprobare Birourilor permanente reunite ale celor două camere ale Parlamentului îh termen de 5 zile de la constituirea acesteia.

Art. 7. - Împiedicarea în orice fel a activităţii Comisiei parlamentare de anchetă în îndeplinirea atribuţiilor sale se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 8. - (1) În vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

(2) În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută la art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris Comisiei parlamentare de anchetă, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile Comisiei parlamentare de anchetă.

(4) Refuzul persoanelor invitate la comisia parlamentară de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

(5) În cazul în care este necesară prezenţa unor experţi pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(6) Dispoziţiile legale referitoare la invitarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(7) Preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie.

Art. 9. - (1) în activitatea sa, Comisia parlamentară de anchetă va putea utiliza specialişti, fără drept de vot, desemnaţi de către grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat şi aprobaţi de biroul Comisiei parlamentare de anchetă.

(2) Lucrările Comisiei parlamentare de anchetă se înregistrează şi se stenografiază.

Art. 10. - (1) Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în termen de 60 de zile de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetă. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit de Birourile permanente reunite, la cererea motivată a preşedintelui de comisie.

(2) După primirea raportului, Birourile permanente reunite îl vor pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl vor înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Art. 11. - În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Camera Deputaţilor şi Senatul vor asigura personalul de specialitate şi logistica necesare, cu aprobarea Birourilor permanente reunite.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 27 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 68.

 

ANEXĂ

 

Componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

 

I. Componenţa comisiei

1. Domnul Marin N. Gheorghe, senator, Grupul parlamentar al PSD;

2. Domnul Oprea Ştefan Radu, senator, Grupul parlamentar al PSD;

3. Domnul Smarandache Miron-Alexandru, senator, Grupul parlamentar al PSD;

4. Domnul Bota Marius Sorin-Ovidiu, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

5. Domnul Chiriţă Dumitru, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

6. Domnul Iancu Iulian, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

7. Domnul Nistor Laurenţiu, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

8. Domnul Bode Lucian Nicolae, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

9. Domnul Popescu Virgil-Daniel, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

10. Domnul Zamfir Daniel, senator, Grupul parlamentar al PNL;

11. Doamna Prună Cristina-Mădălina, senator, Grupul parlamentar al USR;

12. Domnul Tánczos Bama, senator, Grupul parlamentar al UDMR;

13. Domnul Cupă Ion, deputat, Grupul parlamentar ALDE;

14. Domnul Mocanu Adrian, deputat, Grupul parlamentar al PMP;

15. Domnul/Doamna deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

II. Componenţa biroului comisiei

Preşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PSD Vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PNL Secretar, deputat/senator, Grupul parlamentar ALDE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 8 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se constituie Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective:

a) înglobarea în cuprinsul Codului de procedură penală (Legea nr. 135/2010) a modificărilor adoptate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

b) modificarea textelor în raport cu deciziile Curţii Constituţionale a României, emise începând cu 2014 şi prin care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate pentru articolele din Codul de procedură penală, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţia României, republicată;

c) înglobarea în cuprinsul Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, a modificărilor introduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a modificărilor introduse prin alte legi ulterioare adoptării;

d) punerea în acord a deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională a României prin care s-au declarat neconstituţionale texte din Codul penal, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţia României, republicată;

e) transpunerea în legislaţia naţională a tuturor directivelor (UE) Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale;

f) punerea de acord cu concluziile Raportului Comisiei de la Veneţia asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală din anul 2013;

g) punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23,24,111,112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat şi obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunţătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37,40,41);

h) înglobarea în cuprinsul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, şi al Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a textelor modificate prin legi ulterioare adoptării;

i) modificarea textelor în raport cu deciziile Curţii Constituţionale a României, emise începând cu 2015 şi prin care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate pentru articolele din Codul de procedură civilă, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţia României, republicată;

j) transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, aflate în procedură parlamentară la comisiile permanente, în vederea interpretării şi adoptării, în corelare cu obiectivele comisiei.

(2) Propunerile legislative privind punerea în acord a modificărilor intervenite în Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penai şi Codul de procedură penală, după data adoptării lor şi până în prezent, precum şi modificarea prevederilor legale constatate ca neconstituţionale şi punerea de acord cu prevederi din tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte se iniţiază de către parlamentari, potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi se depun la Comisie.

Art. 2. - (1) Comisia prevăzută la art. 1 se compune din 23 de membri, desemnaţi de grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, potrivit configuraţiei politice a Parlamentului României.

(2) Comisia este condusă de un birou alcătuit din 5 membri: un preşedinte, trei vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi în prima şedinţă din rândul membrilor comisiei.

(3) Componenţa nominală a Comisiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(4) în condiţiile în care unui dintre membrii Comisiei se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.

(5) Convocarea şedinţelor Comisiei se face cu cel puţin o zi înainte de către preşedinte sau, în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.

Art. 3. - (1) Şedinţele Comisiei sunt, de regulă, publice.

(2) În interesul desfăşurării lucrărilor, Comisia poate invita să participe la dezbateri reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai asociaţiilor profesionale, specialişti şi sau ai unor organizaţii neguvernamentale.

(3) Condiţiile în care reprezentanţii mass-media au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia.

(4) Lucrările Comisiei se înregistrează şi se stenografiază.

Art. 4. - (1) Pentru ca şedinţele Comisiei să aibă loc în mod legal este necesară participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.

(2) Hotărârile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Votul este deschis.

Art. 5. - Detaliile privind organizarea şi funcţionarea Comisiei vor fi cuprinse într-un regulament propriu, înaintat spre aprobare Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în termen de 5 zile de la constituirea Comisiei.

Art. 6. - (1) Comisia va elabora în termen de 150 de zile propunerile legislative privind punerea în acord a modificărilor intervenite în Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală, după data adoptării lor şi până în prezent, precum şi modificarea prevederilor legale constatate ca neconstituţionale şi punerea de acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

(2) Termenul poate fi prelungit de Birourile permanente reunite, la cererea motivată a preşedintelui de comisie.

Art. 7. - În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia, Camera Deputaţilor şi Senatul vor asigura personalul de specialitate şi logistica necesare, cu aprobarea Birourilor permanente reunite.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 27 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

 Nr. 69.

 

ANEXĂ

 

Componenţa nominală a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei

 

I. Componenţa comisiei

1. Doamna Federovici Doina-Elena, senator, Grupul parlamentar al PSD;

2. Domnul Cazanciuc Robert-Marius, senator, Grupul parlamentar al PSD;

3. Domnul Ţuţuianu Adrian, senator, Grupul parlamentar al PSD;

4. Domnul Moga Nicolae, senator, Grupul parlamentar al PSD;

5. Doamna Florea Oana-Consuela, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

6. Doamna Gilia Claudia, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

7. Domnul Halici Nicuşor, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

8. Domnul Iordache Florin, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

9. Domnul Nicolicea Eugen, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

10. Domnul Popa Ştefan Ovidiu, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

11. Doamna Tănăsescu Alina-Elena, deputat, Grupul parlamentar al PSD;

12. Domnul Cupşă Ion, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

13. Domnul Predoiu Marian-Cătălin, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

14. Doamna Schelean-Şomfelean Valeria-Diana, deputat, Grupul parlamentar al PNL;

15. Doamna Scântei Laura-Iuliana, senator, Grupul parlamentar al PNL;

16. Doamna Gorghiu Alina Ştefania, senator, Grupul parlamentar al PNL;

17. Domnul Ion Stelian-Cristian, deputat, Grupul parlamentar al USR;

18. Domnul Dircă George-Edward, senator, Grupul parlamentar al USR;

19. Domnul Marton Arpad-Francisc, deputat, Grupul parlamentar al UDMR;

20. Doamna Ambrus Izabella-Agnes, deputat, Grupul parlamentar al UDMR;

21. Doamna Cătăniciu Steluţa-Gustica, deputat, Grupul parlamentar ALDE;

22. Domnul Bădulescu Dorin-Valeriu, senator, Grupul parlamentar al PMP;

23. Domnul Vasile Daniel, deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

II. Componenţa biroului comisiei

Preşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PSD

Vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al PNL

Vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al USR

Vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar al UDMR

Secretar, deputat/senator, Grupul parlamentar ALDE

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 19 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La punctul 2.d), după ultima liniuţă se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins:

„- subscripţie publică - vânzarea de titluri de stat de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, către investitori, pe parcursul unei perioade de subscriere, în baza unui prospect de emisiune, la un nivel al dobânzii stabilit necompetitiv, înaintea perioadei de subscriere.”

2. La punctul 3.2.1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) titlurile de stat lansate pe pieţele internaţionale, precum şi titlurile de stat lansate pe piaţa internă, fie pe piaţa interbancară supravegheată de către Banca Naţională a României şi/sau pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fie cele lansate pentru populaţie prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;”.

3. Punctul 4.1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.1.1. Contractarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat se realizează ţinându-se cont de obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va anunţa programul indicativ de emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi externă pentru anul următor. Programul poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesităţilor de finanţare. Programul anual se detaliază prin anunţuri trimestriale şi prospecte de emisiune emise în cursul anului şi poate conţine informaţii cu privire la planul emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie, atât cele lansate pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, cât şi cele realizate prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, precum şi alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi operaţiuni de răscumpărări în avans (buybacks) sau de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).”

4. Punctul 4.1 .a), b).12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.1.a), b).12. Procedura lansării emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. în cadrul programului indicativ de emisiuni de titluri de stat pentru anul următor se stabilesc plafonul anual alocat emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, ca procent din valoarea planului total de finanţare anunţat de Ministerul Finanţelor Publice pentru anul respectiv, precum şi frecvenţa lansării emisiunilor. Titlurile de stat destinate populaţiei sunt titluri de stat în formă dematerializată, emise de Ministerul Finanţelor Publice prin subscripţie publică prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului; titlurile de stat nu pot fi răscumpărate înainte de scadenţă şi sunt netransferabile.

2. Prospectul de emisiune se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice şi include condiţiile de derulare şi termenii specifici fiecărei emisiuni, caracteristicile principale ale titlurilor de stat şi alte elemente considerate relevante de către emitent.

3. Referatul de aprobare a ordinului privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate populaţiei emise prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului va cuprinde principalele elemente caracteristice ale emisiunilor, cum ar fi: suma anunţată, perioada de subscriere, maturitatea sau structura de maturităţi, după caz, plafonul alocat fiecărei emisiuni, nivelul de dobândă pentru fiecare maturitate propusă şi alte elemente considerate relevante de către emitent.

4. Decontarea emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei se realizează prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească comisioane, cheltuieli legate de realizarea de activităţi de promovare a tranzacţiei, prin mijloace de comunicare mass-media, şi alte costuri aferente lansării emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», art. 20 «Bunuri şi servicii», alin. 20.24 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor», alin. 20.24.02 «Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne».

5. Procedura detaliată privind modalitatea de emitere, de vânzare şi distribuţie, rambursare şi plată a dobânzilor, de înregistrare şi raportare prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

5. După punctul 4.1.a), b).12 se introduce un nou punct, punctul 4.1.a), b).13, cu următorul cuprins:

„4.1.a), b).13. Procedura de răscumpărare anticipată/ preschimbare a titlurilor de stat în lei emise pe piaţa internă are în vedere următoarele:

1. în scopul administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale şi în funcţie de condiţiile de piaţă, Ministerul Finanţelor Publice poate utiliza operaţiuni specifice de piaţă prin răscumpărarea anticipată a unor titluri de stat emise în lei pe piaţa internă şi tranzacţionate pe piaţa secundară şi/sau preschimbarea acestora cu titluri de stat noi, în lei, pe piaţa internă, emise fie prin plasarea de emisiuni noi, fie prin redeschiderea emisiunilor existente.

2. Cadrul general privind obiectivele, strategia şi modul de utilizare a operaţiunilor de răscumpărare anticipată şi preschimbare a titlurilor de stat în administrarea datoriei publice se aprobă de către ministrul finanţelor publice.

3. Operaţiunile de administrare a datoriei publice se comunică de Ministerul Finanţelor Publice fie prin intermediul prospectelor de emisiune, fie prin anunţuri prealabile, în baza unei fundamentări aprobate la nivelul secretarului de stat coordonator, care va conţine cel puţin următoarele elemente: scopul utilizării instrumentelor respective, instrumentele utilizate, respectiv seriile de titluri de stat care fac obiectul operaţiunii de răscumpărare anticipată sau preschimbare, caracteristicile emisiunii noi, precum şi referinţele indicative de preţ ale titlurilor care se răscumpără sau se preschimbă de la momentul analizei.

4. Ministerul Finanţelor Publice poate răscumpăra anticipat orice titlu de stat în lei aflat în circulaţie care face obiectul unei operaţiuni de răscumpărare anticipată sau preschimbare. Seriile de titluri de stat care sunt eligibile pentru operaţiunile de răscumpărare anticipată şi preschimbare se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, împreună cu volumul indicativ aferent acestor operaţiuni.

5. Răscumpărările anticipate/Preschimbările de titluri de stat se efectuează prin licitaţie, fie de către Ministerul Finanţelor Publice, fie de către Banca Naţională a României sau prin alt agent autorizat de către Ministerul Finanţelor Publice în acest scop. Suma finală şi celelalte caracteristici ale emisiunilor răscumpărate anticipat sau preschimbate şi ale emisiunii de obligaţiuni noi sau redeschise vor fi stabilite la momentul executării tranzacţiei, în funcţie de condiţiile de piaţă, şi ulterior publicate prin mijloacele de comunicare anterior menţionate.

6. Cu două zile lucrătoare înainte de licitaţie, Ministerul Finanţelor Publice anunţă titlurile de stat care fac obiectul răscumpărării anticipate sau preschimbării, prin publicarea pe website-ul Ministerului Finanţelor Publice şi prin utilizarea aceloraşi mijloace de comunicare utilizate în cazul licitaţiilor pe piaţa primară, respectiv prin intermediul platformelor electronice de ştiri financiare.

7. Participanţii la operaţiunile de răscumpărare anticipată sau preschimbare de titluri de stat sunt dealerii primari.

8. În ziua licitaţiei, dealerii primari prezintă oferta în cont propriu şi în contul clienţilor lor, deţinători legali de titluri de stat din seriile anunţate pentru răscumpărare anticipată/ preschimbare.

9. În cazul operaţiunilor de răscumpărare anticipată de titluri de Stat, Ministerul Finanţelor Publice publică următoarele elemente:

a) data licitaţiei, locui şi momentul-limită pentru depunerea ofertelor;

b) data decontării tranzacţiei:

c) volumul indicativ;

d) elemente de identificare a titlurilor de stat ce urmează să fie răscumpărate, respectiv tipul, seria (codul ISIN), rata anuală a cuponului, data scadenţei etc.;

e) valoarea nominală individuală;

f) valoarea nominală totală minimă cu care se poate participa individual la licitaţie;

g) valoarea dobânzii acumulate pe titlu la data decontării tranzacţiei;

h) precizarea dacă se acceptă sau nu oferte necompetitive, iar, dacă se acceptă, procentul maxim în care acestea trebuie să se încadreze, precum şi categoriile de investitori care pot transmite astfel de oferte.

10. Dealerii primari specifică în ofertele depuse preţul net, exprimat cu 4 zecimale, la care sunt dispuşi să vândă titlurile către Ministerul Finanţelor Publice. în cazul în care preţul net al ofertei este mai mic decât preţul net maxim acceptat, oferta este acceptată în totalitate; în cazul în care preţul net al ofertei este egal cu preţul net maxim acceptat, Ministerul Finanţelor Publice poate accepta întreaga ofertă la acest nivel sau o poate accepta parţial.

11. În cazul operaţiunilor de preschimbare de titluri de stat, Ministerul Finanţelor Publice publică următoarele elemente:

a) data licitaţiei, locul şi momentul-limită pentru depunerea ofertelor;

b) data decontării tranzacţiei;

c) volumul indicativ pentru titlurile de stat ce vor fi preschimbate;

d) elemente de identificare a titlurilor de stat, atât pentru titlurile emise, cât şi pentru cele care fac obiectul preschimbării: tipul, seria (codul ISIN), rata anuală a cuponului, data scadenţei, valoarea nominală individuală;

e) valoarea nominală totală minimă pentru care se vor depune oferte individuale, dacă este cazul;

f) valoarea dobânzii acumulate pe titlu la data decontării tranzacţiei, atât pentru titlurile nou-emise, cât şi pentru cele care fac obiectul preschimbării;

g) precizarea dacă se acceptă sau nu oferte necompetitive, iar, dacă se acceptă, procentul maxim în care acestea trebuie să se încadreze, precum şi categoriile de investitori care pot transmite astfel de oferte;

h) în ziua licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice publică preţul net fix, exprimat cu 4 zecimale, care va sta la baza răscumpărării titlurilor supuse preschimbării.

11.1. Dealerii primari specifică în ofertele depuse preţul net la care sunt dispuşi să cumpere titlurile din seria nou-emisă sau redeschisă (exprimat cu 4 zecimale), numărul şi valoarea nominală totală a acestora (care se va încadra în valoarea totală individuală a ofertelor depuse pentru seriile de titluri de stat vizate pentru preschimbare), precum şi numărul şi valoarea nominală totală a titlurilor pe care doresc să le preschimbe.

11.2. În cadrul alocării pentru titlul de stat nou-emis/ redeschis, în cazul în care preţul net al unei oferte individuale este mai mare decât preţul net minim acceptat, oferta este acceptată. Valoarea ofertelor de preschimbare pentru fiecare participant se calculează după formula:

 ,

unde:

VTOPP = valoarea totală a ofertelor de preschimbare pentru fiecare participant;

NPRi - numărul de titluri pe care participantul doreşte să le preschimbe pentru fiecare serie (cod ISIN) supusă preschimbării;

PFi = preţui brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

VNPi = valoarea nominală individuală aferentă fiecărui ISIN ce va fi preschimbat.

în cazul în care preţul net al unei oferte este egal cu preţul net minim acceptat, Ministerul Finanţelor Publice poate accepta integral sau parţial oferta la acest nivel de preţ.

În cazul depunerii mai multor oferte la acelaşi nivel de preţ, alocarea titlurilor se va face pro rata.

11.3. Numărul de titluri noi alocate pentru fiecare tranşă se determină pentru fiecare participant, rotunjit în plus, după formula:

  ,

unde:

NTNA - numărul de titluri noi alocate pentru fiecare tranşă individuală;

SAT = suma individuală alocată pe fiecare tranşă pentru titlurile noi, pentru fiecare participant;

PNT - preţul net al tranşei individuale;

VNN = valoarea nominală aferentă seriilor de titluri nou-emise/redeschise;

Da = dobânda acumulată pentru titlurile noi.

11.4. Ponderea de alocare a titlurilor preschimbate pentru fiecare participant se determină după formula:

  ,

unde:

PAi - ponderea fiecărui (SIN în total ofertă individuală a fiecărui participant;

NPR = numărul de titluri pe care participantul doreşte să le preschimbe pentru un anumit ISIN supus preschimbării;

PF= preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru un anumit ISIN supus preschimbării;

VNP = valoarea nominală individuală aferentă unui anumit ISIN ce se preschimbă;

NPRi = numărul de titluri pe care participantul doreşte să le preschimbe pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

PFi = preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

VNPi = valoarea nominală individuală aferentă fiecărui ISIN ce se preschimbă.

11.5. După stabilirea valorii alocate individuale aferente preschimbării pentru fiecare participant, se va stabili numărul de titluri preschimbate din fiecare ISIN aferent fiecărui participant, rotunjindu-se în minus, după formula:

  ,

unde:

NTTRi - numărul total de titluri preschimbate aferent fiecărui participant din fiecare ISIN;

PAi - ponderea fiecărui ISIN în total ofertă individuală a fiecărui participant;

VTOPP = valoarea totală a ofertelor de preschimbare pentru fiecare participant;

VAI = valoarea de alocare individuală a fiecărui participant;

PFi = preţul brut fix stabilit de Ministerul Finanţelor Publice pentru fiecare ISIN supus preschimbării;

VNPi = valoarea nominală individuală aferentă fiecărui ISIN ce se preschimbă.

11.6. În cadrul etapei de emisiune aferente operaţiunii de preschimbare, Ministerul Finanţelor Publice poate emite titluri de stat într-un volum maxim egal cu suma totală solicitată de către deţinătorii titlurilor de stat supuse preschimbării. Diferenţa dintre valoarea brută adjudecată de fiecare participant şi valoarea brută aferentă titlurilor oferite spre preschimbare de către acesta va fi plătită de fiecare dintre participanţi la data decontării operaţiunii.

12. Rezultatul licitaţiei se publică printr-un anunţ postat pe website-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe platformele electronice de ştiri financiare, pe platforma de licitaţie şi/sau pe site-ul Băncii Naţionale a României, în calitate de agent al statului, după caz.

13. Ministerul Finanţelor Publice poate răscumpăra anticipat sau preschimba titluri de stat emise şi tranzacţionate pe piaţa internă în funcţie de condiţiile de piaţă, de obiectivele urmărite de către Ministerul Finanţelor Publice, precum şi de cererea deţinătorilor titlurilor de stat.

14. Titlurile de stat din seriile care fac obiectul răscumpărării anticipate sau preschimbării se anulează, iar volumul în circulaţie al seriei de titluri se diminuează în mod corespunzător cu valoarea nominală aferentă titlurilor anulate.

15. Utilizarea operaţiunilor de administrare a datoriei publice poate genera schimbarea fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice guvernamentale existente şi/sau viitoare, date fiind caracteristicile obligaţiunilor de tip benchmark care fac obiectul tranzacţiei. Decontarea operaţiunilor de administrare a datoriei publice interne se evidenţiază potrivit prevederilor subpct 4 de la pct. 4.1.a}, b)1, ale subpct. 5.3.1, precum şi:

a) cu diferenţa favorabilă de reevaluare din operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare a titlurilor de stat, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat răscumpărate sau preschimbate şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mic decât valoarea nominală, diminuându-se obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat sau preschimbate;

b) cu diferenţa nefavorabilă de reevaluare din operaţiunea de răscumpărare anticipată sau preschimbare a titlurilor de stat, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală a titlurilor de stat şi preţul net al acestora, în cazul în care preţul net este mai mare decât valoarea nominală, majorându-se obligaţia de plată a capitalului aferent titlurilor de stat răscumpărate anticipat sau preschimbate, care se va asigura, după caz, din sursele prevăzute la subpct. 5.3.1.;

c) dobânda acumulată datorată pentru titlurile de stat supuse operaţiunilor de răscumpărare anticipată sau preschimbare reprezintă cheltuială a bugetului de stat şi se suportă de la bugetul de stat. prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, cap, 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30 «Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne», alin. 30.01.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne directe».”

6. La punctul 4.1. a), b) 2, după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 16, cu următorul cuprins:

„16. Contravaloarea In lei a sumelor în valută, reprezentând dobânzi şi/sau principal, returnate emitentului de agentul fiscal, după expirarea perioadei de prescripţie prevăzute în documentaţia contractuală a emisiunilor, se face venit la bugetul de stat.”

7. La punctul 5, punctul 5.9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5.9. Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte că plăţile se fac prin Ministerul Finanţelor Publice, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Finanţelor Publice, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în valută, calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României valabil la data plăţii către Ministerul Finanţelor Publice, la care se adaugă o marjă asigurătoare de 5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre data plăţii către Ministerul Finanţelor Publice şi data plăţii către creditor. în cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă obligaţia de plată a subîmprumutatului/beneficiarului final, respectiv echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Finanţelor Publice. Eventualele sume virate în plus de subîmprumutatul/ beneficiarul final, rezultate din fluctuaţia de curs valutar, se vor returna de către Ministerul Finanţelor Publice din proprie iniţiativă la data scadenţei obligaţiei de plată la extern.”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 19 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 21 septembrie 2017.

Nr. 682.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale din data de 5 noiembrie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 112 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, al art. 7 afin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale din data de 5 noiembrie 2017, care se suportă din bugetul de stat, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute la alin, (1) se aprobă suplimentarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, a bugetelor Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi Autorităţii Electorale Permanente cu sumele prevăzute la pct. II şi III din anexă.

(3) Ministerul Afacerilor Interne repartizează instituţiilor prefectului sumele necesare pentru activităţile acestora legate de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale din data de 5 noiembrie 2017.

(4) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Secretariatului General al Guvernului şi Autorităţii Electorale Permanente pe anul 2017.

Art. 2. - (1) Pe perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale, instituţiile la care sunt angajaţi membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar şi statisticienii le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.

(2) Preşedinţii birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale de circumscripţie, locţiitorii acestora şi membrii birourilor electorale judeţene şi ai birourilor electorale de circumscripţie primesc o indemnizaţie de 85 lei pentru fiecare zi de activitate.

(3) Personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale şi statisticienii primesc o indemnizaţie de 65 lei pentru fiecare zi de activitate.

(4) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia primesc câte o indemnizaţie de 150 lei pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 5 zile.

(5) Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare primeşte o indemnizaţie de 150 lei pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 5 zile.

(6) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare primesc câte o indemnizaţie de 65 lei pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 3 zile.

(7) Membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar al acestora, statisticienii, operatorii de calculator şi personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la birourile electorale de circumscripţie şl la birourile electorale ale secţiilor de votare primesc o indemnizaţie pentru cheltuieli de protocol, în valoare de 10 lei de persoană pentru ziua votării.

(8) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (2)-(4), (6) şi (7) se face în baza listelor de prezenţă semnate de către preşedinţii birourilor electorale.

(9) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (5) se face în baza fişelor de pontaj emise de Autoritatea Electorală Permanentă pe bâza informaţiilor furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(10) Prin zi de activitate se înţelege munca desfăşurată pe parcursul unei zile calendaristice, dar nu mai puţin de 6 ore pe zi.

(11) Pe lângă drepturile prevăzute la alin. (2)-(7), membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, statisticienii şi operatorii de calculator care îşi au domiciliul sau reşedinţa în alte localităţi beneficiază pe durata îndeplinirii atribuţiilor în cadrul birourilor electorale sau pe lângă acestea de indemnizaţiile de detaşare, precum şi de decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, după caz, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Aparatul tehnic auxiliar al birourilor electorale judeţene şi al birourilor electorale de circumscripţie va fi dimensionat în funcţie de bugetul alocat.

(13) Fondul indemnizaţiei stabilite pentru personalul tehnic auxiliar şi statisticieni, potrivit alin. (3), nu poate depăşi:

a) 7.000 lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie comunală;

b) 15.000 lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie municipală;

c) 20.000 lei, în cazul birourilor electorale judeţene.

(14) Prin excepţie de la prevederile alin. (13), la cererea temeinic justificată a preşedinţilor birourilor electorale, cu avizul prefectului, Ministerul Afacerilor Interne poate aloca sume suplimentare peste plafonul indemnizaţiei prevăzute la alin. (13), cu încadrare în bugetul alocat conform anexei.

Art. 3. - În perioada electorală, cheltuielile cu telefoanele efectuate de autorităţile administraţiei publice implicate în organizarea alegerilor se suplimentează cu 50% faţă de normativele în vigoare.

Art. 4. - (1) Ministerul Afacerilor Interne asigura din bugetul aprobat pe anul 2017 sumele necesare acoperirii următoarelor categorii principale de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru asigurarea ordinii, siguranţei publice şi a pazei, în cadrul procesului electoral, conform legii;

b) plata hârtiei efectiv consumate pentru imprimarea buletinelor de vot;

c) cheltuielile pentru achiziţionarea timbrelor autocolante;

d) cheltuielile pentru achiziţionarea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”;

e) cheltuielile pentru achiziţionarea plicurilor din plastic transparent, înseriate, prevăzute cu sistem de sigilare, necesare în cadrul procedurilor prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

(2) Ministerul Afacerilor Interne asigură din bugetul aprobat pe anul 2017, prin bugetele instituţiilor prefectului, sumele necesare acoperirii următoarelor categorii principale de cheltuieli:

a) indemnizaţiile membrilor birourilor electorale, precum şi indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale acestora;

b) indemnizaţiile personalului tehnic auxiliar şi ale statisticienilor birourilor electorale de circumscripţie, precum şi indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale acestora;

c) indemnizaţiile operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale acestora;

d) indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la birourile electorale de circumscripţie şi la birourile electorale ale secţiilor de votare;

e) cheltuieli privind spaţiile în care se organizează instruiri, sesiuni de selecţie şi examene, potrivit legislaţiei electorale;

f) cheltuielile pentru imprimarea buletinelor de vot;

g) cheltuielile de transport, ambalare şi distribuire a materialelor, documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral;

h) cheltuielile pentru confecţionarea ştampilelor birourilor electorale;

i) cheltuieli pentru organizarea sesiunilor de instruire a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;

j) cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare funcţionării grupurilor tehnice de lucru de pe lângă comisiile tehnice judeţene.

(3) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă din sumele prevăzute la pct. I din anexa la prezenta hotărâre.

Art. 5. - Autoritatea Electorală Permanentă asigură sumele necesare acoperirii următoarelor categorii principale de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru mentenanţa Registrului electoral, precum şi pentru activităţile specifice de gestionare a acestuia în perioada electorală;

b) cheltuielile pentru programele informatice utilizate la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;

c) cheltuieli de informare a alegătorilor;

d) cheltuielile pentru organizarea examenelor de admitere în Corpul experţilor electorali;

e) cheltuielile de instruire a operatorilor de calculator;

f) cheltuielile de instruire a mandatarilor financiari;

g) cheltuielile generate de controalele specifice perioadei electorale;

h) cheltuielile generate de realizarea publicaţiilor specifice perioadei electorale.

Art. 6. - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale suportă din bugetul propriu sumele necesare acoperirii următoarelor categorii principale de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal;

b) cheltuielile aferente participării personalului propriu la sesiunile de selecţie a operatorilor de calculator;

c) cheltuielile aferente asigurării serviciilor de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale;

d) cheltuieli pentru asigurarea asistenţei tehnice a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal şi pentru intervenţiile necesare remedierii disfuncţionalităţilor acestuia.

Art. 7. - Categoriile de cheltuieli care se suportă de la bugetul de stat pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, suplimentat potrivit art. 1 alin. (2), sunt următoarele:

a) cheltuielile pentru tipărirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;

b) cheltuielile pentru dotarea cu echipamente, tehnică de calcul, consumabile şi servicii necesare pentru organizarea şi funcţionarea staţiilor de prelucrare;

c) cheltuielile pentru instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, în staţiile de prelucrare organizate la nivelul birourilor electorale judeţene.

Art. 8. - Municipiile şi comunele suportă din bugetul propriu următoarele categorii principale de cheltuieli:

a) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente;

b) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale complementare şi a copiilor de pe listele electorale complementare;

c) cheltuielile pentru confecţionarea tipizatelor listelor electorale suplimentare şi a extraselor de pe listele electorale permanente, copia de pe lista electorala complementară şi lista suplimentară;

d) cheltuielile privind urnele de vot, urnele speciale şi cabinele de vot;

e) cheltuielile de informare a alegătorilor privind delimitarea secţiilor de votare şi sediile acestora;

f) cheltuielile pentru asigurarea locurilor speciale de afişaj electoral şi amplasarea de panouri electorale;

g) cheltuielile materiale pentru dotarea şi funcţionarea sediilor birourilor electorale de circumscripţie municipală şi comunală;

h) cheltuielile materiale pentru dotarea şi funcţionarea sediilor secţiilor de votare;

i) cheltuielile pentru achiziţionarea tuşului, a tuşierelor şi a altor materiale necesare votării;

j) cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (11), pentru membrii, personalul tehnic auxiliar şi statisticienii birourilor electorale de circumscripţie municipală şi comunală, precum şi pentru operatorii de calculator ai secţiilor de votare.

Art. 9. - (1) Judeţele suportă din bugetul propriu cheltuielile materiale pentru întreţinerea, dotarea şi funcţionarea sediilor birourilor electorale judeţene.

(2) Judeţele suportă din bugetul propriu cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (11), pentru membrii, personalul tehnic auxiliar şi statisticienii birourilor electorale judeţene.

Art. 10. - În cadrul bugetului aprobat, efectuarea cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale se va realiza de către ordonatorii de credite, cu informarea periodică a Autorităţii Electorale Permanente.

Art. 11. - (1) Sumele alocate Ministerului Afacerilor Interne, pentru instituţiile prefectului, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale se vor vira cu această destinaţie în bugetul fiecărei instituţii a prefectului, iar decontarea cheltuielilor respective va fi efectuată cu respectarea prevederilor legale.

(2) În termen de 30 de zile de la data alegerilor, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale implicate în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, comunică Autorităţii Electorale Permanente situaţia sumelor alocate şi cheltuielilor efectuate, separat pe cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi cheltuieli de capital.

Art. 12. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 2 octombrie 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Misa

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 698.

 

ANEXĂ

 

BUGETUL Şl STRUCTURA

cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale din data de 5 noiembrie 2017

 

- mii lei -

INSTITUŢIA

Capitol

Cheltuieli

TOTAL

Personal

Bunuri şi servicii

Active

nefinanciare

I. Ministerul Afacerilor Interne

 

1.290

2.845

0

4.135

 

 

 

 

 

 

TOTAL CAP. 51.01 - pentru instituţiile prefectului

51.01

1.290

445

0

1.735

 

 

 

 

 

 

TOTAL CAP. 61.01

61.01

0

2.400

0

2.400

 

 

 

 

 

 

II. Secretariatul General al Guvernului

51.01

0

100

0

100

- Institutul Naţional de Statistică

51.01

0

100

0

100

1. Aparat propriu

51.01

0

15

0

15

2. Direcţiile teritoriale de statistică

51.01

0

85

0

85

 

 

 

 

 

 

III. Autoritatea Electorală Permanentă

51.01

 

 

 

 

1. Aparat propriu

51.01

0

133

0

133

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL

 

1.290

3.078

0

4.368

 

Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor care revin Serviciului de Telecomunicaţii Speciale vor fi asigurate din bugetul acestuia pe anul 2017.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” - S.A. şi „AMROMCO ENERGY” - S.R.L.

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 611 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” - S.A. şi AMROMCO ENERGY”- S.R.L., în calitate de concesionar, prevăzute în anexele nr 1-8*), care fac parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, aprobate potrivit prevederilor art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general adjunct al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Iulian Offenberg

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 709.


*) Anexele nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi „AMROMCO ENERGY” - S.R.L.

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 611 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi AMROMCO ENERGY”- S.R.L., în calitate de concesionar, prevăzute în anexele nr. 1-6*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

            Art. 2. - Acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, aprobate potrivit prevederilor art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAITUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general adjunct al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Iulian Offenberg

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 710.


*) Anexele nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare şi a unor acorduri petroliere de concesiune pentru exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” - S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 611 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare şi acordurile petroliere de concesiune pentru exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ" - S.A., în calitate de concesionar, prevăzute în anexele nr. 1-54*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordurile petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare şi acordurile petroliere de concesiune pentru exploatare, aprobate potrivit prevederilor art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general adjunct al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Iulian Offenberg

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 27 septembrie 2017.

Nr. 711.


*) Anexele nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.