MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 762/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 762         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 26 septembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 461 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. a) şi ale art. 45 alin. (1) lit. b) raportate la art. 14 alin. (1) lit. f), precum şi cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) raportate la art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor

 

Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

66. - Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei

 

676. - Hotărâre pentru acordarea unor facilităţi pe termen scurt cu privire la obţinerea vizei de lungă şedere pe teritoriul României şi la prelungirea dreptului de şedere temporară pentru 6 anumită categorie de străini

 

679. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune

 

683. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.401/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

86. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014

 

2.412. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea art. 18 din Normele metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 324/2016

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

943. - Ordin privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 461

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. a) şi ale art. 45 alin. (1) lit. b) raportate la art. 14 alin. (1) lit. f), precum şi cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) raportate la art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. f) şi ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, excepţie ridicată de Stelian Gheorghe în Dosarul nr. 11.520/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.283D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 15 iunie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, şi în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Adrian George Ciobanu din Baroul Bucureşti, şi al reprezentantului Direcţiei Generale a Municipiului Bucureşti - Serviciul arme, explozivi şi substanţe periculoase, domnul consilier juridic Dan-Şerban Velicu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 22 iunie 2017, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Decizia nr. 3.710 din 27 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.520/3/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin, (1) lit. f) şi ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, excepţie ridicată de Stelian Gheorghe într-o cauză având ca obiect anularea actului administrativ prin care s-a dispus anularea autorizării şi retragerea permisului de port armă.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale sunt neconstituţionale, atâta timp cât nu prevăd un termen în care să poată fi formulată o nouă cerere privind reautorizarea, respectiv o procedură de control ulterior din partea autorităţii cu privire la durata acestor interdicţii, cazurile şi situaţiile în care acestea încetează de drept sau la cerere, pentru situaţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. f) şi art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004. De asemenea, autorul excepţiei mai este nemulţumit de faptul că nu a putut lua la cunoştinţă şi dezbate personal în faţa instanţei veridicitatea anumitor informaţii clasificate.

5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că din reglementarea legală rezultă implicit că o nouă cerere de autorizare poate fi depusă de către persoana interesată la momentul la care aceasta îndeplineşte toate condiţiile legale, astfel că nu se poate reţine lipsa de precizie şi de previzibilitate a normelor legale. Instanţa arată că, din economia prevederilor Legii nr. 295/2004, în ansamblu, reiese că acestea stabilesc aspecte referitoare la categoriile de arme şi muniţii, precum şi condiţiile în care deţinerea, portul, folosirea şi operaţiunile cu aceste arme şi muniţii sunt permise pe teritoriul României, fiind precizate în mod concret condiţiile exercitării dreptului de deţinere a armelor, autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deţinere, efectele aplicării măsurilor de suspendare sau anulare a permisului de armă, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate împotriva acestor măsuri,

6. În ceea ce priveşte aplicarea măsurii de anulare a autorizării şi de retragere a permisului de armă, aceasta se face de către organele de poliţie competente, cu respectarea procedurii administrative reglementate de lege, urmând ca măsurile respective să fie supuse controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, la sesizarea persoanei care se consideră vătămată în drepturile recunoscute de lege sau într-un interes legitim, aceasta beneficiind de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Astfel, se arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, de vreme ce, pe de o parte, prin criticile formulate se tinde la modificarea şi completarea dispoziţiilor legale criticate, iar pe de altă parte, se enumeră unele dispoziţii constituţionale, fără a rezulta şi motivarea aferentă. De altfel, persoanele care se află sub incidenţa prevederilor criticate au posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 14 alin. (1) lit. f) şi ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 28 alin. (1) lit. a) şi ale art. 45 alin. (1) lit. b) raportate la art. 14 alin. (1) lit. f), precum şi cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) raportate la art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 425 din 10 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 28 alin. (1) lit. a): „(1) Dreptul de deţinere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii: a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), e) şi f) ;”;

- Art. 45 alin. (1) lit. b): „(1) Anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organele competente dacă titularul dreptului se află în una dintre următoarele situaţii: [...] b) nu mai îndeplineşte vreuna dintre condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b), c), e) şi f);”

- Art. 14 alin. (1) lit. f): „1) Autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: [...] f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor; conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;”;

- Art. 59 alin. (1) lit. a): „(1) Dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii: a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a), c) şi d);”;

- Art. 57 alin (4) lit. d): „(4) Autorizaţia de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C din anexă se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: [...] d) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;”

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 23 alin. (1) privind libertatea individuală, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Din formularea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea deduce, în mod rezonabil, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a înţeles să se raporteze şi la prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie şi la cele ale art. 23 alin. (12) privind stabilirea şi aplicarea pedepselor numai în condiţiile şi în temeiul legii.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra unora dintre dispoziţiile legale atacate, prin prisma unor critici relativ similare.

14. Astfel, prin Decizia nr. 148 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 26 aprilie 2016, paragrafele 22-24, şi Decizia nr. 567 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.016 din 19 decembrie 2016, paragraful 17, Curtea a reţinut că Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor a fost adoptată ca urmare a armonizării legislaţiei interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv transpunerea Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 256 din 13 septembrie 1991. Potrivit art. 3 din Directiva 91/477/CEE, „statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislaţii, măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă (...)”. De asemenea, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege, la adoptarea acestuia s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei europene cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii armelor de foc de către particulari, adoptată la Strasbourg la 28 iunie 1978, ratificată prin Legea nr. 116/1997, publicată în Montorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 iulie 1997, şi de prevederile Protocolului împotriva fabricării şi traficului ilegal de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2004 (a se vedea Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013).

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate din Decizia nr. 148 din 17 martie 2016 aprecia în acea cauză că dispoziţiile legale criticate încalcă prezumţia de nevinovăţie, însă această critică a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece textele de lege examinate nu operează în sensul prestabilirii unei vinovăţii, ci instituie o măsură administrativă, cu caracter temporar şi preventiv, pe deplin justificată în contextul reglementat de legea criticată. Măsura legală a fost determinată de raţiuni evidente, ce ţin, în primul rând, de opţiunea legiuitorului în materie de politică penală a statului (a se vedea şi Decizia nr. 1.220 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008).

16. De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit art. 46 alin. (3) şi art. 59 alin. (3) coroborat cu art. 29 alin. (3) din Legea nr. 295/2004, soluţia anulării permisului de armă şi a folosirii armelor letale şi neletale pentru care este necesară autorizarea este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

17. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, Curtea a constatat că prevederile legale criticate sunt îndeajuns de clare, noţiunea de pericol/pericol social neputând fi reglementată cu o precizie absolută, măsurile luate de autorităţile administrative fiind supuse cenzurii instanţei de contencios administrativ.

18. Referitor la cauza de faţă şi la criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine faptul că prevederile legale atacate nu contravin art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii. Potrivit art. 46 alin. (3) şi art. 59 alin. (4) din Legea nr. 295/2004, măsura suspendării său anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Cererea trebuie soluţionată în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), respectiv 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen. Potrivit art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim,

19. Curtea reţine că cele de mai sus sunt valabile şi în privinţa prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

20. De asemenea, datorită conţinutului art. 46 alin. (3) şi art. 59 alin. (4) din Legea nr. 295/2004 Curtea constată că prevederile art. 52 alin. (1) din Constituţie privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu sunt încălcate.

21. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil prin imposibilitatea luării la cunoştinţă în mod nemijlocit de către autorul excepţiei a unor informaţii clasificate, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată. Curtea reţine că autorul este nemulţumit de faptul că nu a putut lua la cunoştinţă şi dezbate personal în faţa instanţei veridicitatea anumitor informaţii clasificate. Curtea constată, însă, că prevederile legale criticate sunt norme de drept substanţial care nu au legătură cu cadrul procesual în care măsurile luate de autorităţi pot fi contestate, şi că, în consecinţă, prevederile art. 11 coroborate cu cele ale art. 21 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

22. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (1) din Constituţie privind libertatea şi siguranţa persoanei, instanţa de contencios constituţional a statuat în jurisprudenţa sa că, din examinarea sistematică a prevederilor Constituţiei, respectiv a titlului II care consacră drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, reiese faptul că dreptul de a obţine permis de armă nu este un drept constituţional. Astfel, suspendarea permisului de portarmă nu poate duce, în mod mediat, la încălcarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică al persoanei, indiferent de calitatea sa specială, aşa cum nici această calitate nu poate impune exercitarea dreptului în afara condiţiilor prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.220 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008 şi Decizia nr. 791 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016)

23. Aceeaşi concluzie poate fi trasă, mutatis mutandis, şi în cazul de faţă, anularea permisului de port armă neputând duce, în mod mediat, la încălcarea libertăţii şi a siguranţei persoanei.

24. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, Curtea constată că este neîntemeiată, deoarece textele de lege examinate nu operează în sensul prestabilirii unei vinovăţii, ci instituie o măsură administrativă, cu caracter temporar şi preventiv, pe deplin justificată în contextul reglementat de legea criticată, în aceste condiţii, nu poate fi reţinută nici critica referitoare la pretinsa încălcare a art. 23 alin. (12) privind stabilirea şi aplicarea pedepselor numai în condiţiile şi în temeiul Constituţiei, întrucât nu este vorba de vreo lege penală.

25. Având în vedere că instanţa de contencios constituţional nu a reţinut încălcarea art. 11 din Constituţie prin raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi nici a prevederilor constituţionale ale art. 23 alin, (1), (11) şi (12) şi ale art. 52 alin. (1), Curtea constată că prevederile art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu sunt incidente în prezenta cauză.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Stelian Gheorghe în Dosarul nr. 11.520/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 28 alin. (1) lit. a) şi ale art. 45 alin. (1) lit. b) raportate la art. 14 alin. (1) lit. f), precum şi cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) raportate la art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 462

din 27 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicoleta Monica Petruţ în Dosarul nr. 188/195/2016 al Judecătoriei Brad şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 468D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, arată că dispoziţiile de lege criticate, ce reglementează asistenţa juridică obligatorie a persoanei vătămate şi a părţii civile lipsite de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, constituie o garanţie, persoana interesată având posibilitatea să renunţe la apărarea asigurată din oficiu şi să recurgă la un apărător ales. Consideră că nu poate fi primită critica formulată de autoarea excepţiei, în sensul că reprezentarea, în cursul procesului penal, a persoanei vătămate şi a părţii civile lipsite de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă trebuie asigurată exclusiv de către reprezentantul legal.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 14 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 188/195/2016, Judecătoria Brad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Nicoleta Monica Petruţ cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe de clasare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile constituţionale privind principiul legalităţii, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, înfăptuirea justiţiei, instanţele judecătoreşti şi folosirea căilor de atac, cât şi dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv, consacrate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, arată că dispoziţiile de lege criticate, ce reglementează asistenţa juridică obligatorie şi reprezentarea prin avocat în cazul în care persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, nu permit ca respectiva persoană vătămată sau parte civilă să fie reprezentată chiar de către reprezentantul său legal, fără ca acesta să fie asistat juridic, dacă reprezentantul legal înţelege să exercite, în mod nemijlocit, dreptul la apărare.

6. Judecătoria Brad apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 93 alin. (4) din Codul de procedură penală instituie o garanţie cu privire la exercitarea dreptului fundamental la apărare, iar nu o obligaţie, astfel că respectiva persoană vătămată sau parte civilă poate renunţa la apărarea din oficiu prin angajarea unui avocat - ca apărător ales. De asemenea, instanţa consideră că prevederile art. 96 teza a două din Codul de procedură penală vin să completeze garanţia dreptului la apărare prevăzută de dispoziţiile art. 93 alin. (4) din acelaşi cod.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că dispoziţii similare celor ale art. 93 alin. (4) din Codul de procedură penală se regăseau în cuprinsul art. 171 alin. 2 din codul anterior, motiv pentru care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 312 din 13 martie 2008.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 93 alin. (4): Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă. *

- Art. 96 teza a doua: „în cumul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte părţi, precum şi persoana vătămată pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa acestora este obligatorie

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (1) şi (2) referitor la instanţele judecătoreşti, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe de clasare, procedură în care calitatea de petent, respectiv de intimat o au două persoane cu deplină capacitate de exerciţiu, aşa cum rezultă din chiar notele scrise ale autoarei excepţiei, depuse în motivarea criticii. Astfel, copilul minor - pentru care reiese că s-a stabilit, pe cale judecătorească, pensie de întreţinere - nu are calitatea de persoană vătămată sau parte civilă în cauza În care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. În aceste condiţii, dispoziţiile art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală, ce reglementează asistenţa juridică obligatorie şi reprezentarea prin avocat în cazul în care persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că „legătura cu soluţionarea cauzei” presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată în abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, şi Decizia nr. 329 din 11 mai 2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, paragraful 14).

14. Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi ale art. 96 teza a două din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicoleta Monica Petruţ în Dosarul nr. 188/195/2016 al Judecătoriei Brad.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Brad şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. cir. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puici

 


*) Decizia nr. 329 din 11 mai 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017.

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei

 

Având în vedere previziunile privind evoluţia situaţiei epidemiologice pe teritoriul României în următoarea perioadă care impun operaţionalizarea capacităţilor naţionale de producţie a mijloacelor de imunoprofilaxie pentru siguranţa stării de sănătate a populaţiei,

luând în considerare că Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino11 a desfăşurat de-a lungul timpului activităţi de interes strategic în domeniul asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei,

ţinând cont că suspendarea autorizaţiilor de fabricaţie emise de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din cauza neasigurării condiţiilor legale de producere şi certificare a mijloacelor de imunoprofilaxie a condus la încetarea producţiei naţionale,

având în vedere că această situaţie a generat sincope în asigurarea protecţiei populaţiei cu mijloace imunoprofilactice adecvate, raportate la realităţile epidemiologice naţionale, costuri de achiziţie ridicate şi disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu vaccinuri,

întrucât din cauza suportului inadecvat, respectiv financiar, administrativ şi logistic, a fost perturbată activitatea de diagnostic microbiologic al bolilor infecţioase, cu impact major asupra sănătăţii publice, al bolilor infecţioase emergente/reemergente, de detecţie şi de identificare a agenţilor biologici implicaţi în accidente sau atacuri teroriste,

ţinând seama de faptul că întreruperea activităţii de producţie a Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” generează imposibilitatea asigurării sănătăţii populaţiei şi securităţii naţionale a României, motiv pentru care se impune reglementarea, în regim de urgenţă, a măsurilor necesare pentru preluarea şi operaţionalizarea acestei capabilităţi strategice de către Ministerul Apărării Naţionale, care are expertiză în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării,

având în vedere ameninţările războiului hibrid şi necesitatea creării unei platforme unitare de cercetare şi producţie naţionale,

ţinând seama de necesitatea menţinerii la parametri normali a Colecţiei naţionale de culturi microbiene şi celulare - CNCMC, a Laboratorului cu nivel 3 de biosiguranţă - BSL 3, a Biobazei şi a Unităţii de intervenţie rapidă în urgenţe microbiologice şi bioterorism,

luând în considerare faptul că neadoptarea imediată a acestor măsuri generează disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi perturbări grave, în situaţii de criză, de epidemii şi pandemii, ce pot afecta atât sistemul naţional de sănătate publică, cât şi securitatea naţională a României,

constatând necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public - sistemul naţional de sănătate publică, precum şi securitatea naţională a României,

având în vedere faptul că aspectele prezentate constituie o situaţie de urgenţă, vizează un interes public şt constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, astfel cum sunt reglementate prin art. 346 din TFUE, se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, denumit în continuare Institutul Cantacuzino, instituţie de drept public care desfăşoară activităţi de interes strategic în domeniul asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, cu sediul în municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 103, sectorul 5, prin preluarea patrimoniului, personalului şi activităţii Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino”, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, care se desfiinţează.

(2) Institutul Cantacuzino îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 17-28 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Organizarea şi funcţionarea Institutului Cantacuzino. numărul maxim de posturi, precum şi bunurile proprietate publică a statului asupra cărora va exercita un drept de administrare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 3. - (1) Institutul Cantacuzino are ca obiect de activitate:

a) cercetări ştiinţifice în domeniul cauzelor şi mecanismului de producere a infecţiilor bacteriene, virale, parazitare şi al mijloacelor de prevenire şi combatere a acestora, precum şi în domeniul imunologiei, biologiei celulare, geneticii microbiene şi biotehnologiei, entomologiei medicale, în cadrul Institutului Cantacuzino şi/sau prin cooperare ştiinţifică cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;

b) studii, cercetări pentru producerea de preparate biologice profilactice şi terapeutice, reactivi biologici de diagnostic, reactivi imunochimici, medii bacteriologice şi pentru culturi celulare, dispozitive medicale, în cadrul Institutului Cantacuzino şi/sau prin cooperare naţională şi internaţională, precum şi valorificarea lor în ţară şi în străinătate;

c) creşterea şi exploatarea, în condiţiile legii, a animalelor de laborator destinate testărilor de medicamente şi produse biologice administrabile omului, precum şi cercetării ştiinţifice;

d) servicii de consultanţă tehnică şi metodologică acordate unităţilor de profil din ţară, expertize, participarea la supravegherea epidemiologică a teritoriului, la programe de sănătate naţionale şi internaţionale, în domeniile specifice de activitate;

e) asigurarea funcţionării laboratoarelor de referinţă din cadrul Institutului Cantacuzino, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi instituţii de specialitate din subordinea acestuia, în acţiunile specifice de diagnostic şi control al bolilor transmisibile;

f) aducerea unei contribuţii esenţiale la rezolvarea problemelor de sănătate publică care apar, cu deosebire a unor pandemii şi epidemii cu sau fără componentă de bioterorism, prin asigurarea diagnosticului de laborator şi dezvoltarea de soluţii de tip imunologic;

g) realizarea de microproducţii de vaccinuri cu scop experimental şi producţii de vaccinuri necesare pentru protejarea stării de sănătate a populaţiei;

h) îmbunătăţirea capabilităţilor de cercetare-dezvoltare în următoarele domenii: infecţii bacteriene, virale şi parazitare, lupta împotriva bioterorismului, biologie celulară şi microcelulară, imunologie, biotehnologie şi genetică,

(2) în vederea realizării obiectului de activitate prevăzut la alin. (1), Institutul Cantacuzino îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) cercetează şi inovează, dezvoltând noi produse, în raport cu evoluţia genetică a microorganismelor;

b) asigură şi multiplică materialul biologic necesar, în conformitate cu standardele şi reglementările în vigoare privind produsele farmaceutice;

c) menţine instalaţiile necesare realizării obiectului de activitate prevăzut la alin. (1) în permanentă stare operativă de funcţionare;

d) asigură, în caz de epidemie, răspuns rapid, în condiţiile legii, pe baza materialului biologic testat din rezerva constituită în acest sens;

e) poate asigura, în caz de pandemii, în condiţiile legii, produsele necesare pentru intervenţie;

f) asigură platforma necesară studiilor preclinice pentru produse de intervenţii în caz de epidemii/pandemii şi epizootii;

g) urmăreşte circulaţia şi modificările microorganismelor şi ale vectorilor care pot reprezenta un risc pentru sănătatea publică şi efectuează cercetări cu privire la evaluarea modalităţilor de prevenire şi combatere;

h) dezvoltă infrastructuri pentru păstrarea, manipularea şi cercetarea unor elemente moleculare, celulare şi tisulare.

(3) Rezultatele cercetărilor realizate se pot utiliza în cadrul cooperărilor internaţionale, cu aprobarea Ministerului Apărării Naţionale şi cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 4. - (1) Finanţarea Institutului Cantacuzino se realizează din venituri proprii şi în completare subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Veniturile proprii ale Institutului Cantacuzino provin din: încasări din prestări de servicii şi din închirieri de bunuri, cercetare-dezvoltare-inovare, sponsorizări, taxe, fonduri externe nerambursabile, alte venituri conform legii.

Art. 5. - (1) Patrimoniul Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se preia de Institutul Cantacuzino prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Protocolul de predare-preluare prevăzut la alin. (1) se realizează şi cu participarea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Apărării Naţionale.

(3) Patrimoniul Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se preia de către Institutul Cantacuzino pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, executată în termenul prevăzut la alin. (1).

(4) Protocolul de predare-preluare prevăzut la alin. (1) cuprinde date referitoare la prevederile bugetare, execuţia bugetară în anul în curs, precum şi rezultatele inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. La protocolul de predare-preluare se anexează situaţiile financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (11) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi inventarierea generală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, procesul-verbal de inventariere şi listele de inventariere.

(5) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli rămase din anii precedenţi în bugetul Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se transferă în bugetul Institutului Cantacuzino.

(6) Subvenţia primită şi neutilizată se restituie de către Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” Ministerului Sănătăţii. Subvenţia primită şi neutilizată de Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se transferă de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Apărării Naţionale.

(7) Până la data încheierii protocolului de predare-preluare, Institutul Cantacuzino se finanţează din bugetul Ministerului Sănătăţii.

(8) Transferul execuţiei bugetare şi al subvenţiei acordate se efectuează pe baza instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.

Art. 6. - (1) Personalul Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se preia cu menţinerea drepturilor sa la riale avute la data preluării.

(2) Salarizarea personalului se va face potrivit prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(3) încadrarea personalului preluat potrivit alin, (1) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 2.

(4) Personalul institutului Cantacuzino se compune din personal militar şi personal civil. Personalul civil din cadrul Institutului Cantacuzino beneficiază şi de drepturile salariale în natură acordate personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale, potrivit legislaţiei în vigoare.

(5) Numărul de posturi aprobat Ministerului Apărării Naţionale se majorează cu numărul maxim de posturi stabilit în hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2.

Art. 7. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocolului de predare-preluare, modificările ce decurg din aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor ordonatorilor principali de credite,

Art. 8. - Institutul Cantacuzino se substituie în toate drepturile şi obligaţiile care decurg din acte normative, contracte, convenţii, înţelegeri, protocoalele, memorandumuri şi acorduri în care Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” este parte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora.

Art. 9. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 29 iunie 2015, cu completările ulterioare;

b) art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016, cu modificările ulterioare.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 2, Hotărârea Guvernului nr. 537/2015 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 13 iulie 2015, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul cercetării şi inovării,

Puiu-Lucian Georgescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 21 septembrie 2017,

Nr. 66.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru acordarea unor facilităţi pe termen scurt cu privire la obţinerea vizei de lungă şedere pe teritoriul României şi la prelungirea dreptului de şedere temporară pentru o anumită categorie de străini

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre are ca obiect acordarea de facilităţi pe termen scurt pentru un număr de 100 de cetăţeni sirieni înregistraţi în Republica Turcia, în scopul admisiei legale pe teritoriul României, în aplicarea art. 4 alin. (3a) din Decizia (UE) 201 5/1.601 a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi al Greciei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 248 din data de 24 septembrie 2015, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2016/1,754 a Consiliului din 29 septembrie 2016, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 268 din data de 1 octombrie 2016.

(2) Facilităţile prevăzute la alin. (1) se referă la documentele necesare şi termenele procedurale pentru acordarea vizei de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, pentru angajare în muncă şi pentru reîntregirea familiei, precum şi cu privire la prelungirea dreptului de şedere temporară în aceste scopuri.

(3) Termenii şi expresiile utilizate în prezenta hotărâre au sensul şi înţelesul stabilite prin art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale se acordă, la cerere, cu condiţia prezentării documentelor prevăzute la art. 43 alin. (5) lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a următoarelor documente:

a) certificatul constatator eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin care străinii fac dovada că deţin calitatea de acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, al unor societăţi comerciale, persoane juridice române;

b) extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al vizei de lungă şedere, prin care fac dovada că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, în cazul străinilor asociaţi într-o societate cu răspundere limitată, şi cel puţin 150.000 euro, pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni.

(2) Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (1) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României în Republica Turcia.

Art. 3. - (1) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă, la cerere, străinilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1), cu condiţia prezentării documentelor prevăzute la art. 44 alin. (2) lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a unei oferte ferme de angajare care să conţină elementele prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a)-g) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Străinii prevăzuţi la alin. (1) pot fi angajaţi în muncă în calitate de lucrători permanenţi în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (1) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României în Republica Turcia.

(4) Dispoziţiile art. 44 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 4. - (1) Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei se acordă la cererea formulată de sponsorii străinilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1).

(2) Categoriile de persoane pentru care poate fi solicitată reîntregirea familiei sunt cele prevăzute la art. 46 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

(3) La cererea-tip pentru reîntregirea familiei depusă în condiţiile art. 46 alin. (7) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se anexează documentele prevăzute la art. 46 alin. (7) lit. a)-c) şi f)-h) din acelaşi act normativ, precum şi următoarele documente:

a) angajamentul solicitantului din care să rezulte că este în măsură să asigure spaţiul de locuit;

b) un document din care să rezulte că deţine mijloacele de întreţinere în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie.

(4) Documentele prevăzute la art. 46 alin. (7) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prezintă în copie tradusă şi legalizată.

(5) Angajamentul prevăzut la alin. (3) lit. a) se anexează la cererea-tip pentru reîntregirea familiei.

(6) Dispoziţiile art. 46 alin. (9) lit. a) şi d), alin. (12)-(14) şi alin. (15) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică În mod corespunzător.

Art. 5. - Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul prevăzut la art. 30 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de până la 15 zile de la data primirii solicitării din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 6. - (1) Cererile pentru acordarea vizei de lungă şedere se soluţionează în sensul acordării sau refuzului acordării vizei de lungă şedere, în termen de până la 30 de zile.

(2) Dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător

Art. 7. - La rubrica „observaţii” a autocolantului de viză aferent tipurilor de vize prevăzute la art. 1 alin. (2) se înscrie numărul prezentei hotărâri.

Art. 8. - (1) Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. b)-d), alin. (2) lit. c)-f), alin. (3) lit. c), d) şi f), alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. *194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dreptul de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi comerciale se prelungeşte cu o perioadă de până la 2 ani, în condiţiile alin. (1).

Art. 9. - (1) Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă se face în condiţiile art. 56 alin. (1)-(5) şi alin. (8), (9) şi (91) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dreptul de şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte cu o perioadă de până la 2 ani, dar nu mai mult decât valabilitatea contractului individual de muncă cu normă întreagă, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 10. - (1) Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei se face în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. a) pct. (i), (ii) şi (iii), lit. b) pct. (i) şi (ii), alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Documentele menţionate la art. 62 alin. (1) lit. a) pct. (i) şi lit. b) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prezintă în copie tradusă şi legalizată.

(3) Dreptul de şedere temporară pentru reîntregirea familiei se prelungeşte cu o perioadă de până la 2 ani, în condiţiile alin. (1), dar nu mai mult decât valabilitatea dreptului de şedere al sponsorului, pe teritoriul României.

Art. 11. - (1) Dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de care nu se instituie facilităţi prin prezenta hotărâre, continuă să se aplice străinilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1), în mod corespunzător.

(2) Inspectoratul General pentru imigrări raportează lunar Comisiei Europene numărul de străini prevăzuţi la art. 1 alin. (1), admişi legal pe teritoriul României în baza prezentei hotărâri.

Art. 12. - Prezenta hotărâre se aplică pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Gheorghe-Gabriel Gheorghe,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 21 septembrie 2017.

Nr. 676.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 17 martie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) recipientele, cu excepţia celor menţionate la lit. b), prevăzute pentru:

(i) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori, precum şi lichide a căror presiune de vapori, la temperatura maxim admisibilă, este mai mare de 0,5 bari la presiunea atmosferică normală (1.013 mbari) în următoarele limite:

- pentru fluidele din grupa 1, dacă volumul este mai mare de 1 litru şi produsul PS V este mai mare de 25 bari litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare de 200 bari (anexa nr. 2, tabelul 1);

- pentru fluidele din grupa 2, dacă volumul este mai mare de 1 litru şi produsul PS V este mai mare de 50 bari litru, precum şi în cazul în care presiunea PS este mai mare de 1.000 bari, precum şi toate extinctoarele portabile şi buteliile pentru echipamentele de respiraţie (anexa nr. 2, tabelul 2);

(ii) lichide a căror presiune de vapori, la temperatura maxim admisibilă, este mai mică sau egală cu 0,5 bari faţă de presiunea atmosferică normală (1.013 mbari), în următoarele limite:

- pentru fluidele din grupa 1, dacă volumul este mai mare de 1 litru şi produsul PS V este mai mare de 200 bari litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare de 500 bari (anexa nr. 2, tabelul 3);

- pentru fluidele din grupa 2, dacă presiunea PS este mai mare de 10 bari şi produsul PS V este mai mare de 10.000 bari - litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare de 1.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 4);”.

2. La articolul 4 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) conductele prevăzute pentru:

(i) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori, precum şi lichide a căror presiune de vapori, la temperatura maxim admisibilă, este mai mare de 0,5 bari faţă de presiunea atmosferică normală (1.013 mbari) în următoarele limite:

- pentru fluidele din grupa 1, dacă DN este mai mare de 25 (anexa nr. 2, tabelul 6);

- pentru fluidele din grupa 2, dacă DN este mai mare de 32 şi produsul PSDN este mai mare de 1.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 7);

(ii) lichide a căror presiune de vapori, la temperatura maxim admisibilă, este mai mică sau egală cu 0,5 bari faţă de presiunea atmosferică normală (1 013 mbari) în următoarele limite:

- pentru fluidele din grupa 1, dacă DN este mai mare de 25 şi produsul PS DN este mai mare de 2.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 8);

- pentru fluidele din grupa 2, dacă PS este mai mare de 10 bari şi DN este mai mare de 200 şi dacă produsul PS DN este mai mare de 5.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 9);”.

3. La anexa nr. 1 punctul 2.9, la litera a), prima liniuţă va avea următorul cuprins:

„2.9. Dispoziţii referitoare la umplere şi golire

a) la umplere:

- supraumplerea sau suprapresiunea faţă, în special, de procentele de umplere şi de presiune de vapori la temperatura de referinţă;”.

*

Prezenta hotărâre transpune Rectificarea la Directiva 2014/68/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mas 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 140 din 31 mai 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Gheorghe Şimon

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 21 septembrie 2017.

Nr. 679.

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.401/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.401/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 30 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, literele e) şi m) vor avea următorul cuprins:

„e) coordonează, potrivit art. 69 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 , cu modificările şi completările ulterioare, activităţile în vederea aprobării auxiliarelor didactice pentru învăţământul preuniversitar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României. Categoriile de auxiliare care intră în procedura derulată de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare în vederea aprobării se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;

....................................................................................................................................

m) coordonează derularea mecanismelor de evaluare a manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;”.

2. La articolul 4, alineatele (3) şi (5) vor avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi ale Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare este de 53, prin preluarea a 3 posturi de la Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic.

....................................................................................................................................

(5) Cele 53 de posturi prevăzute la alin. (3) se încadrează în numărul maxim de posturi aprobate Ministerului Educaţiei Naţionale pentru unităţile din subordine finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.”

3. La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Veniturile proprii ale Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare provin din tarife percepute pentru activităţi de: evaluare a manualelor şcolare, analiză a solicitărilor şi gestionare a acestora în vederea aprobării auxiliarelor didactice pentru învăţământul preuniversitar, elaborare de publicaţii, cărţi şi broşuri, consultanţă pentru elaborarea de proiecte în domeniul educaţiei, consultanţă pentru elaborarea de proiecte finanţate din fonduri UE.”

Art. II. - Alineatul (1) al articolului 8 din Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 decembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Numărul maxim de posturi ale Centrului Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic este de 133.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 21 septembrie 2017.

Nr. 683.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NAŢIONAL AL INFORMAŢIILOR SECRETE DE STAT

 

ORDIN

privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014

 

În temeiul:

- art. 1 alin. (4) lit. b) şi art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009,

directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Catalogul naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014, aprobat prin Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 34/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 12 mai 2014, denumit în continuare Catalog, se actualizează cu versiunea septembrie 2017.

(2) Catalogul prevăzut la alin. (1), versiunea septembrie 2017, se publică pe site-ul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi se actualizează periodic.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 59/2017 privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC versiunea mai 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 614 din 28 iulie 2017, se abrogă.

Art. 4. - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

 

Bucureşti, 13 septembrie 2017.

Nr. 86.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea art. 18 din Normele metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 324/2016

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 18 din Normele metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 324/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 228 din 28 martie 2016, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - Deciziile de recuperare a ajutoarelor de stat se transmit, potrivit legii, organelor fiscale centrale care procedează la înregistrarea, încasarea şi recuperarea sumelor individualizate prin acestea, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 13 septembrie 2017.

Nr. 2.412.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. D.G. 1.608 din 14.09.2017 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 şi 224 bis din 31 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul VIII, tabelul cuprinzând „Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2017” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

 

 

„mii lei

Denumire program de sănătate

Credite de angajament an 2017

Credite bugetare an 2017

Programul naţional de oncologie, din care:

1.753.624,17

1.753.564,00

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)*)

1.571.847,00

1.572.923,00

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT

20.974,00

19.898,00

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

512,00

512,00

Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi

2.049,17

1.989,00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulţi şi copii)

158.123,00

158.123,00

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi

119,00

119,00

Programul naţional de diabet zaharat

962.138,44

962.138,44

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

53.623,00

53.623,00

Programul naţional de tratament pentru boli rare*)

148.539,00

148.539,00

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

124.532,00

124.532,00

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

202.288,84

202.288,84

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

20.739,00

20.739,00

Programul naţional de boli endocrine

2.601,00

2.601,00

Programul naţional de ortopedie

85.628,00

85.628,00

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

633,00

633,00

Programul naţional de boli cardiovasculare

131.996,00

131.996,00

Programul naţional de sănătate mintală

1.761,00

1.761,00

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, din care:

33.551,83

33.612,00

Subprogramul de radiologie intervenţională

21.192,00

21.192,00

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

11.226,83

11.287,00

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

433,00

433,00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

700,00

700,00

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

976.244,00

976.244,00

TOTAL

4.497.899,28

4.497.899,28

Cost-volum

419.830,00

419.830,00

TOTAL GENERAL

4.917.729,28

4.917.729,28


*) Sumele nu includ valoarea creditelor de angajament şi bugetare aferente contractelor cost-volum. Valoarea acestora este prevăzută distinct.”

 

2. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, la subtitlul „Unităţi care derulează programul “, la punctul 3), după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins:

„w) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi “.

3. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, la subtitlul „Unităţi care derulează programul “, la punctul 5, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

„p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Spiridon» Iaşi”.

4. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de boii cardiovasculare”, la subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 14), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I. M. Georgescu» Iaşi.”

5. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de oncologie - Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT (adulţi şi copii)”, subtitlul „Criterii de eligibilitate”, la punctul 2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) detecţia bolii reziduale sau a recidivei cancerului tiroidian papilar cu nivel crescut de tiroglobulină şi scintigramă cu radioiod negativă.”

6. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 2), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

„j) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti.”

7. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de tratament pentru boli rare”, subtitlul „Indicatori de evaluare”, la punctul 1) „Indicatori fizici “, literele o), şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„o) număr de bolnavi cu epidermoliză buloasă: 86;

....................................................................................................................................

r) număr de bolnavi cu polineuropatie familială amiloidă cu transtiretină: 10;”.

8. La capitolul IX, titlul „Programul naţional de tratament pentru boli rare “, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, la punctul 5), după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

,,n) Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria.”

9. La capitolul IX, titlul „ Programul naţional de ortopedie”, subtitlul „Unităţi care derulează programul “, la punctul 2), după litera b.7) se introduc două noi litere, literele b.8) şi b.9), cu următorul cuprins:

,,b.8) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti;

b.9) Spitalul Clinic Militar de Urgenţă «Victor Popescu» Timişoara.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Răzvan Teohari Vulcănescu

 

Bucureşti, 14 septembrie 2017.

Nr. 943.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.