MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 735/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 735         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 13 septembrie 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

862. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

637. - Hotărâre pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Coordonarea Industriei Naţionale de Apărare

 

656. - Hotărâre privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Ilfov, Maramureş, Braşov, Alba, Cluj, Argeş, Galaţi, Dolj, Călăraşi, Ialomiţa, Hunedoara, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Buzău, Constanţa, Brăila, Vrancea] Prahova, Bacău, Dâmboviţa, Mureş şi municipiul Bucureşti

 

657. - Hotărâre privind înscrierea unor imobile situate în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru actualizarea valorilor de inventar şi a adreselor poştale ale imobilelor 560, 328 şi 3156, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

658. - Hotărâre privind înscrierea unui teren în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.040. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 448/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne

 

1.041. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut

 

1.042. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 867/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienţilor critici cu leziuni vasculare periferice acute

 

1.043. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 875/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă

 

2.359. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutul cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal, pentru remarcabila sa implicare în promovarea artei conceptuale româneşti, împletind cu o măiestrie profundă arta vizuală cu cea literară,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer doamnei Georgeta Brătescu, artist vizual.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 12 septembrie 2017.

Nr. 862.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Coordonarea Industriei Naţionale de Apărare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 alin. (3) din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Consiliul pentru Coordonarea Industriei Naţionale de Apărare, denumit în continuare Consiliul, se organizează şi funcţionează ca organism consultativ tripartit fără personalitate juridică, în sprijinul asigurării coordonării unitare de către Ministerul Economiei a industriei naţionale de apărare şi pentru realizarea unui parteneriat strategic în domeniu între autorităţile publice, mediul de afaceri autohton şi forţa de muncă din domeniu.

Art. 2. - În realizarea scopului său, Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură cadrul de consultare în vederea armonizării activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice române în domeniul industriei naţionale de apărare;

b) asigură cadrul de consultare interinstituţional privind realizarea programelor multianuale de înzestrare a Forţelor Sistemului Naţional de Apărare (FSNA) cu participarea industriei naţionale de apărare;

c) elaborează şi emite puncte de vedere pentru fundamentarea unor decizii legate de industria naţională de apărare, ca urmare a solicitării acestora de către instituţiile din cadrul FSNA;

d) identifică şi propune soluţii pentru satisfacerea cererilor de înzestrare ale instituţiilor din cadrul FSNA, în industria naţională de apărare;

e) promovează dezvoltarea unor produse noi, moderne şi performante de către industria naţională de apărare, destinate atât pentru necesităţile interne de apărare, cât şi pieţelor externe;

f) identifică resurse financiare necesare implementării obiectivelor şi priorităţilor asumate din domeniul industriei naţionale de apărare;

g) analizează, identifică şi propune soluţii privind investiţiile şi cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul industriei naţionale de apărare;

h) sprijină demararea unor proiecte/programe naţionale de înzestrare ale FSNA care să implice industria naţională de apărare;

i) sprijină instituţiile din cadrul FSNA în cooperarea tehnologică şi industrială cu parteneri externi pentru realizarea/integrarea/fumizarea de produse/servicii în România;

j) identifică posibilităţi şi oportunităţi de participare la proiecte şi programe comune NATO/UE de asimilare şi realizare de produse militare, sensibile şi strategice;

k) invită la şedinţe, în funcţie de natura subiectelor abordate, reprezentanţi ai altor autorităţi, instituţii publice, operatori economici, specialişti;

l) informează ministrul economiei asupra activităţii industriei naţionale de apărare raportat la necesitatea realizării produselor şi/sau serviciilor pentru FSNA;

m) în scopul sprijinirii ministerului de resort în asigurarea coordonării unitare a industriei naţionale de apărare, prezintă ministrului economiei, anual şi ori de câte ori este necesar, un raport privind implementarea/realizarea programelor multianuale privind înzestrarea FSNA prin implicarea industriei naţionale de apărare.

Art. 3. - (1) Consiliul este constituit din câte un reprezentant titular şi supleant la nivel de secretar de stat sau asimilat din cadrul instituţiilor FSNA, respectiv: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi din cadrul ministerului de resort, autorităţii de specialitate, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Cercetării şi Inovării şi Ministerului Finanţelor Publice şi un reprezentant legal titular şi supleant al asociaţiei naţionale a producătorilor şi patronatului naţional reprezentativ şi un reprezentant legal titular şi supleant al sindicatului naţional al lucrătorilor din industria naţională de apărare. Desemnarea acestora se va face în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) în vederea nominalizării prin decizie a prim-ministrului, reprezentanţii entităţilor componente ale Consiliului trebuie să deţină certificate de securitate potrivit legislaţiei specifice protecţiei informaţiilor clasificate.

Art. 4. - (1) Activitatea Consiliului este condusă de reprezentantul ministerului de resort, care asigură preşedinţia Consiliului.

(2) Secretariatul tehnic se asigură de către ministerul de resort prin Direcţia industria de apărare.

(3) Secretariatul tehnic are următoarele atribuţii:

a) asigură convocarea Consiliului şi transmite ordinea de zi;

b) pregăteşte şi transmite documentele şi materialele necesare convocării şi desfăşurării şedinţelor;

c) redactează procesele-verbale ale şedinţelor, care se semnează de către membrii prezenţi.

(4) Ordinea de zi a şedinţelor se stabileşte de către preşedintele Consiliului. Reprezentanţii FSNA pot propune subiecte în vederea introducerii acestora pe ordinea de zi.

Art. 5. - (1) Consiliul se întruneşte trimestrial şi, după caz, în şedinţe extraordinare la iniţiativa preşedintelui.

(2) Şedinţele sunt legal constituite în condiţiile prezenţei a 2/3 din numărul total al membrilor Consiliului, cu obligaţia participării reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, ministerului de resort şi autorităţii de specialitate.

(3) Deciziile Consiliului se adoptă prin votul majorităţii membrilor prezenţi şi se comunică membrilor Consiliului.

(4) în desfăşurarea activităţii, Consiliul poate colabora cu alte comitete, consilii, comisii şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice, în funcţie de specificul activităţilor.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Mihai-Viorel Fifor

Viceprim-ministru, ministrul interimar al apărării naţionale,

Ion-Marcel Ciolacu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul cercetării şi inovării,

Puiu-Lucian Georgescu

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 637.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Ilfov, Maramureş, Braşov, Alba, Cluj, Argeş, Galaţi, Dolj, Călăraşi, Ialomiţa, Hunedoara, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Buzău, Constanţa, Brăila, Vrancea, Prahova, Bacău, Dâmboviţa, Mureş şi municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în minus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară, Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în plus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adreselor unde sunt plasate bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a adăugării cărţilor funciare aferente după intabulare.

Art. 4. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, la care se modifică valorile de inventar ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5, - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi împreună cu Ministerul Finanţelor Publice va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul interimar al apărării naţionale,

Ion-Marcel Ciolacu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 656.


*) Anexele nr. 1-4 nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unor imobile situate în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru actualizarea valorilor de inventar şi a adreselor poştale ale imobilelor 560,328 şi 3156, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile art. 867 şi 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a imobilelor situate în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, trecute în domeniul public al statului în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 329/2010, modificată prin Hotărârea nr. 341/2015, şi a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 345/2016.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale imobilelor 560, 328 şi 3156, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a comasării acestora cu imobilele prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adreselor poştale ale imobilelor 560, 328 şi 3156 aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a intabulării acestora în cartea funciară.

Art. 4. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi împreună cu Ministerul Finanţelor Publice va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul interimar al apărării naţionale,

Ion-Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 657.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale Imobilelor situate în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dau în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, trecute în domeniul public al statului În baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 329/2010, modificată prin Hotărârea nr. 341/2015, şi a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 345/2016

 

Nr. crt.

Număr MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea bunului imobil

Adresa/Carte fundară/ Nr. cadastral

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar a bunului imobil

(în lei)

Persoana juridică care deţine imobilul în administrare

1

*

8.19.01

Teren în suprafaţă de 26.000 mp, care se comasează cu imobilul 560 înregistrat la nr. MFP 106939

Municipiul Piatra-Neamţ,

str. Izvoare nr. 2A şi 2B

CF 56292, nr. cadastral 56292

CF 56293

Nr. cadastral 56293

Teren în suprafaţă de 26.000 mp

32.240

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

2

*

8.19.01

Teren în suprafaţă de 1.000 mp, care se comasează cu imobilul 3156 înregistrat la nr. MFP 106951

Judeţul Neamţ, comuna Dumbrava Roşie

CF 51832

Nr. cadastral 51832

Teren în suprafaţă de 1.000 mp

34.360

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

3

*

8.19.01

Teren în suprafaţă de 300 mp, care se comasează cu imobilul 560 înregistrat la nr. MFP 106939

Municipiul Piatra-Neamţ,

bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61089 Nr. cadastral 61089

Teren în suprafaţă de 300 mp

372

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

4

*

8.19.01

Pavilionul B1 - construcţie

cu suprafaţa construită de 822 mp şi suprafaţă desfăşurată de 1.644 mp, care se comasează cu imobilul 328 înregistrat la nr. MFP 106938

Municipiul Piatra-Neamţ,

bd. generai Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61088 Nr. cadastral 61088

Pavilionul B1 - construcţie cu suprafaţa construită de 822 mp şi suprafaţă desfăşurată de 1.644 mp

123,90

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229


* Numerele MFP se acordă de către Ministerul Finanţelor Publice în urma înscrierii imobilelor în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor 560, 328 şi 3156, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, la Care se actualizează valorile de inventar, ca urmare a comasării acestora cu imobilele situate în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, trecute în domeniul public al statului în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 329/2010, modificată prin Hotărârea nr. 341/2015, şi a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 345/2016

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea bunului imobil

Adresa/Carte funciară/ Nr. cadastral

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar a bunului imobil

(în lei)

Persoana juridică care deţine imobilul în administrare

1

*

8.19.01

Teren în suprafaţă de 26.000 mp, a cărui valoare contabilă se însumează cu valoarea de inventar a imobilului 560 înregistrat la nr. MFP 106939

Municipiul Piatra-Neamţ,

str. Izvoare nr. 2A şi 2B

CF 56292, nr. cadastral 56292

CF 56293, nr. cadastral 56293

Teren în suprafaţă de 26.000 mp

32.240

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

2

*

8.19.01

Teren în suprafaţă de 300 mp, a cărui valoare contabilă se însumează cu valoarea de inventară imobilului 560 înregistrat la nr. MFP 106939

Municipiul Piatra-Neamţ,

bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61089, nr. cadastral 61089

Teren în suprafaţă de 300 mp

372

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

3

106939

8.19.01

Imobil 560

Municipiul Piatra-Neamţ,

bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61089, nr. cadastral 61089

Construcţii şi teren

735.766**

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

4

106939

8.19.01

Imobil 560

Municipiul Piatra-Neamţ,

str. Izvoare nr. 2A şi 2B, bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 56292, nr. cadastral 56292

CF 56293, nr. cadastral 56293

CF 61089, nr. cadastral 61089

Construcţii şi teren

768.378***

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

5

8.19.01

Teren în suprafaţă de 1.000 mp, a cărui valoare contabilă se însumează cu valoarea de inventar a imobilului 3156 înregistrat la nr. MFP 106951

Judeţul Neamţ, comuna Dumbrava Roşie

CF 51832, nr. cadastral 51832

Teren în suprafaţă de 1.000 mp

34.360

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

6

106951

8.19.01

Imobil 3156

Judeţul Neamţ,

comuna Dumbrava Roşie

CF 51832, nr. cadastral 51832

Construcţii şi teren

3.032.330* **

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

7

106951

8.19.01

Imobil 3156

Judeţul Neamţ,

comuna Dumbrava Roşie

CF 51832, nr. cadastral 51832

Construcţii şi teren

3.066.690***

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

8

*

8.19.01

Pavilionul B1 - construcţie cu suprafaţa construită de 822 mp şi suprafaţa desfăşurată de 1.644 mp, a cărui valoare contabilă se însumează cu valoarea de inventar a imobilul 328 înregistrat la nr. MFP 106938

Municipiul Piatra-Neamţ,

bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61088, nr. cadastral 61088

Pavilionul B 1 - construcţie cu suprafaţa construită de 822 mp şi suprafaţă desfăşurată de 1.644 mp

123,90

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale CUI -4183229

9

106938

8.19.01

Imobil 328

Municipiul Piatra-Neamţ, bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61088, nr. cadastral 61088

Construcţii şi teren

2.755.661**

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI -4183229

10

106938

8.19.01

imobil 328

Municipiul Piatra-Neamţ, bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 61088, nr. cadastral 61088

Construcţii şi teren

2.755.784,9***

Statul român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI -4183229


* Numerele MFP se acordă de către Ministerul Finanţelor Publice în urma înscrierii imobilelor în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public

al statului.

** Valorile de inventar ale imobilelor 560,328 şi 3156, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, înregistrate în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

*** Valorile de inventar actualizate ale imobilelor 560,328 şi 3156, aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale ca urmare a comasării imobilelor cu imobilele situate în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, trecute în domeniul public al statului în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 329/2010, modificată prin Hotărârea nr. 341/2015, şi a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Piatra-Neamţ nr. 345/2016.

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului şi În administrarea Ministerului Apărării Naţionale, la care se actualizează adresele poştale, ca urmare a intabulării imobilelor în cartea funciară

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea bunului imobil

Adresa actualizată a imobilului, conform cărţii funciare

1

106939

8.19.01

Imobil 560

Municipiul Piatra-Neamţ, str. Izvoare nr. 2A şi 2B, bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239

CF 56292, nr. cadastral 56292 CF 56293, nr. cadastral 56293 CF 61089, nr. cadastral 61089

2

106951

8.19.01

Imobil 3156

Judeţul Neamţ, municipiul Piatra-Neamţ - punctul Văleni, comuna Dumbrava Roşie

CF 58770, nr. cadastral 5377 CF 51832, nr. cadastral 51832

3

106938

8.19.01

Imobil 328

Judeţul Neamţ, municipiul Piatra-Neamţ, bd. general Nicolae Dăscălescu nr. 239 CF 61088, nr. cadastral 61088

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unui teren în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a terenului situat în Bucureşti, str. Col. Poenaru Bordea nr. 3-5, sectorul 4, ale cărui date de identificare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă darea în administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a terenului având datele de identificare prevăzute în anexă.

Art. 3. - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera completările şi modificările corespunzătoare ale Hotărârii Guvernului nr. 1,705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 658.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale terenului aferent imobilului din str. Colonel Poenaru Bordea nr. 3-5 pentru înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

Nr.  M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea

Adresa

Descrierea tehnică/ Cartea funciară/Nr. cadastral

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Administrator

0

1

2

3

4

5

6

7

 

8.29.08

teren

Bucureşti,

str. Col. Poenaru Bordea, nr. 3-5, sectorul 4

Suprafaţă teren = 1.965,00 mp

2007

6.034.259,14

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti

CUI: 16031712

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 448/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 8.931 din 8.09.2017 al Serviciului medicină de urgenţă, având în vedere:

- prevederile art. 100 alin. (5) şi (6) şi art. 368 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” nr. A7363 din 23.11.2016, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 73.597 din 28.11.2016 şi Avizul Colectivului de lucru al AP-PMSC nr. 8.413 din 9.02.2017;

- Adresa Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare nr. 14.029 din 22.06.2016, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 11.417 din 23.02.2017 şi Avizul Colectivului de lucru al AP-PMSC nr. 20.523 din 19.04.2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 448/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 şi 245 bis din 9 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 20, după litera I) se introduce o nouă literă, litera m), cu următorul cuprins:

„m) materiale pentru proceduri de extracţie sonde de stimulare/defibrilare:

(i) materiale pentru extracţie manuală de sondă (teci telescopice de polipropilenă, dispozitiv pentru rotirea tecilor);

(ii) materiale pentru extracţie mecanică de sondă (teci cu rotaţie mecanică pentru extragerea sondelor de stimulare);

(iii) materiale pentru extracţie laser de sondă (teci cu disecţie laser pentru extracţie sondă, dispozitiv pentru rotire teci laser);

(iv) materiale abord femural pentru extracţie de sondă (dispozitiv pentru recuperarea corpilor intravasculari cu o buclă - snare, dispozitiv pentru recuperarea corpilor intravasculari cu două bucle - needle eye snare);

(v) alte materiale conexe (stilete metalice simple, locking stylet - stilet cu mecanism de fixare);

(vi) materiale pentru rezolvarea complicaţiilor (trusă pericardiocenteză - ac Tuohy, ghid metalic, dilatator, cateter pig-tail, balon ocluziv pentru sângerare la nivelul venei cave superioare).”

2. La articolul 24, după punctul 7 se introduc două noi puncte, punctul 8 şi punctul 9, cu următorul cuprins:

„8. Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila»;

9. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. Constantin Opriş» Baia Mare”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile sanitare care derulează acţiunile prioritare pentru profilaxia morţii subite cardiace de cauză aritmică prin implantarea de defibrilatoare cardiace interne vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 8 septembrie 2017.

Nr. 1.040.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 8.932 din 8.09.2017 al Serviciului medicină de urgenţă, având în vedere:

- prevederile art. 100 alin. (5) şi (6) şi art. 368 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa Spitalului Universitar de Urgenţă Elias nr. 15.949 din 17.11.2016 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 72.645 din 23.11.2016 şi Avizul Colectivului de lucru al AP-AVC nr. 8.547 din 10.02.2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 şi 245 bis din 9 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 24 litera c), după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 4, cu următorul cuprins:

„4. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias”.

2. La articolul 24 litera d), după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 4, cu următorul cuprins:

„4. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias”.

3. La articolul 24 litera e), după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 4, cu următorul cuprins:

„4. Spitalul Universitar de Urgenţă Elias”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile sanitare care derulează acţiunile prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut din secţiile de neurologie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 8 septembrie 2017.

Nr. 1.041.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 867/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienţilor critici cu leziuni vasculare periferice acute

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 8.933 din 8.09.2017 al Serviciului medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 100 alin. (5) şi (6) şi art. 368 Ut, e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi acordul Colectivului de lucru al AP-EVA prin Minuta nr. 22.373 din 12.04.2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 867/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienţilor critici cu leziuni vasculare periferice acute, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 16 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) AP-EVA sunt destinate numai bolnavilor care nu au beneficiat în cursul episodului acut actual de materiale sanitare specifice, dispozitive şi alte asemenea în cadrul programelor naţionale de sănătate curative finanţate de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.”

2. La articolul 20, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) tratamentul pacientului critic cu afecţiuni vasculare periferice;”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile sanitare care derulează acţiunile prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 8 septembrie 2017.

Nr. 1.042.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 875/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 8.930 din 8.09.2017 al Serviciului medicină de urgenţă,

având în vedere:

- prevederile art. 100 alin. (5) şi (6) şi art. 368 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Adresa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu nr. 29.242 din 3.11.2015 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 14.275 din 7.03.2017 şi Avizul Colectivului de lucru al AP-ENDO nr. 20.523 din 12.04.2017;

- Adresa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea nr. 5.729 din 8.03.2017 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 14.780 din 9.03.2017 şi Avizul Colectivului de lucru al AP-ENDO nr. 20.523 din 12.04.2017;

- Adresa Spitalului Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan” Bucureşti nr. 15.718 din 26.06.2015 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 42.745 din 29.06.2015 şi avizul Colectivului de lucru al AP-ENDO nr. 20.523/12.04.2017;

- Adresa Spitalului Universitar de Urgenţă Elias nr. 22.942 din 21.11.2016 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 72.646 din 23.11.2016 şi Avizul Colectivului de lucru al AP-ENDO nr. 8.547 din 10.02.2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 875/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 24 iulie 2015, cu completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 20 punctul 3, după litera g) se introduc patru noi litere, literele h), i), j) şi k), cu următorul cuprins:

„h) pensă de coagulare şi hemostază tip «coagrasper»;

i) videocapsulă endoscopică;

j) hemospray;

k) kit pentru montarea de şunturi tranjugulare portosistemice (hemoragiile secundare hipertensiunii portale refractare la tratamentul clasic).”

2. La articolul 20 punctul 4, după litera g) se introduc trei noi litere, literele h), i) şi j), cu următorul cuprins:

„ h) kit pentru gastrostomă;

i) kit pentru jejunostomă;

j) nutriţie enterală pe sondă pentru perioada internării.”

3. La articolul 24 litera a), după punctul 18 se introduce un nou punct, punctul 19, cu următorul cuprins:

„19. Spitalului Universitar de Urgenţă Elias”.

4. La articolul 24 litera b), după punctul 12 se introduc trei noi puncte, punctele 13, 14 şi 15, cu următorul cuprins:

„13. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

14. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

15. Spitalul Clinic de Urgenţă «Sfântul Ioan» Bucureşti.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile sanitare care derulează acţiunile prioritare pentru tratamentul endoscopic al pacienţilor critici cu hemoragie digestivă superioară şi protezare endoscopică digestivă din secţiile de gastroenterologie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 8 septembrie 2017.

Nr. 1.043.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutul cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Litera C din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 417/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor de punere în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, a modelului şi conţinutul cererii de revendicare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, precum şi pentru instituirea Comisiei pentru supravegherea efectuării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 8 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„C. Din cadrul Companiei Naţionale «Loteria Română» - S.A.

1. Claudia Ciobotaru - consilier juridic

2. Alexandra Croitoru - consilier juridic

3. Iulian Radu - consilier juridic

4. Ionuţ Tunaru - consilier juridic

5. Ion Carapit - specialist marketing

6. Alin Dobrescu - coordonator tehnic

7. Andrei Dumitrescu - coordonator tehnic

8. Iulian Simion - coordonator tehnic

9. Emil Zamfir - coordonator tehnic

10. Răzvan Matei - coordonator tehnic”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 5 septembrie 2017.

Nr. 2.359.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 13

din 3 Iulie 2017

 

Dosar nr. 1.360/1/2017

 

Ilie Iulian Dragomir - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Luciana Mera - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Luciana Tatiana Rog - judecător la Secţia penală

Simona Daniela Encean - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală

Daniel Grădinara - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Eugenia Puşcaşiu - judecător la Secţia I civilă

Elena Floarea - judecător la Secţia I civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.360/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi conform art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir.

La şedinţa de judecată participă doamna Manuela Mincă, procuror şef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Secţia juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Florin Nicuşor Mihalache, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de

Apel Târgu Mureş privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în sensul stabilirii fazei de la care se reia procesul penal, în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate.

Reprezentantul procurorului general, doamna procuror-şef Marinela Mincă, a precizat că recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (3) şi art. 472 din Codul de procedură penală şi a solicitat admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul că, în urma admiterii unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, faza de la care se reia procesul penal este aceea a camerei preliminare.

În susţinerea acestui punct de vedere, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că nu ar trebui să existe nicio diferenţă în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului la apărare între un inculpat trimis în judecată şi care participă efectiv la proces şi un inculpat care a fost judecat fără a avea cunoştinţă de proces şi care obţine rejudecarea cauzei. Această rejudecare trebuie să fie efectivă, şi nu doar formală, iar persoana în cauză trebuie să dispună de toate mijloacele procesuale, să combată nu numai temeinicia acuzaţiei aduse împotriva ei, ci şi legalitatea administrării probelor în baza cărora ar exista posibilitatea să fie din nou condamnată, precum şi legalitatea efectuării actelor întocmite de organele de urmărire penală.

De asemenea, a apreciat că din considerentele celor două decizii, relevante în materie, pronunţate de Curtea Constituţională a României, respectiv Decizia nr. 641/2014 şi Decizia nr. 647/2016, se desprinde o concluzie clară, în sensul că numai prin parcurgerea fazei camerei preliminare este creată posibilitatea reală a persoanei condamnate în lipsă de a dezbate în faţa judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar şi tot ceea ce este prezentat de acesta, în acest fel fiind asigurat caracterul echitabil al procedurii.

Preşedintele completului, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitara

Prin recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar în privinţa redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, respectiv „faza de la care se reia procesul penal, în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate [art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală] - din faza camerei preliminare sau din faza judecăţii în prim grad”.

2. Examenul jurisprudenţial

În urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional, în materia soluţionării cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, s-a identificat problema de drept referitoare la faza de la care se reia procesul penal, în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate (art. 466 şi următoarele din Codul de procedură penală), fiind relevată o practică neunitară. Problema de drept s-a ivit ca urmare a faptului că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres faza de la care se reia procesul penal, în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate (din faza camerei preliminare sau din faza judecăţii în prim grad), precum şi ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 647 din 1 noiembrie 2016 (pct. 24-33) a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 13 ianuarie 2017.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

Într-o primă orientare, se consideră că în cazul în care a fost admisă în principiu o cerere de redeschidere a procesului penal, procesul se redeschide din faza camerei preliminare, şi nu a judecăţii în prim grad.

Într-o a două orientare, instanţele au considerat că în cazul în care a fost admisă în principiu o cerere de redeschidere a procesului penal, procesul se redeschide din faza judecăţii în prim grad.

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării jurisprudenţiale potrivit căreia, în urma admiterii unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, faza de la care se reia procesul penal este aceea a camerei preliminare.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză, a apreciat că sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 466 şi următoarele din Codul de procedură penală este admisibilă, concluzionând că în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoanele condamnate judecate în lipsă cauza se reia din faza judecăţii în primă instanţă.

În esenţă, judecătorul-raportor a notat că redeschiderea procesului penal În cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este o cale extraordinară de atac, vizează modalitatea de soluţionare a acţiunii penale şi are ca efect principal, în cazul admiterii, desfiinţarea de drept a hotărârii de condamnare, efect prevăzut, în mod expres, de către legiuitor În dispoziţiile art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală.

În atare situaţie, prin admiterea cererii de redeschidere a procesului penal şi desfiinţarea hotărârii de condamnare nu se accede la faza de cameră preliminară, aceasta fiind închisă, definitiv, printr-o hotărâre anterioară şi distinctă celei desfiinţate de drept, ce nu poate fi cenzurată într-o fază procesuală succesivă sau ulterioară.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

6.1. Admisibilitatea recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 471 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării şi la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.

Astfel, cu privire la condiţia de admisibilitate, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 472 din Codul de procedură penală, rezultă faptul că legiuitorul a stabilit drept criteriu pentru aprecierea admisibilităţii existenţa unor probleme de drept soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, condiţie îndeplinită în cauză. Evaluarea interesului sesizării se analizează de către titularul acţiunii, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie verifică doar existenţa jurisprudenţei divergente ca o condiţie de admisibilitate.

Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în practica instanţelor de judecată fiind conturate două orientări:

Într-o primă orientare, instanţele au considerat că în cazul admiterii în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal procesul se redeschide din faza camerei preliminare.

Într-o a două orientare, instanţele au considerat că în cazul admiterii în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal procesul se redeschide din faza judecăţii în primă instanţă.

Dispoziţiile legale supuse interpretării şi aplicării unitare:

Codul de procedură penală

Art. 466. - (1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar; dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

(3) Pentru persoana condamnată definitiv judecată în lipsă faţă de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea În baza mandatului european de arestare, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data la care, după aducerea în ţară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.

(4) Procesul penal nu poate fi redeschis în cazul în care persoana condamnată a solicitat să fie judecata în lipsă.

(5) Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător persoanei faţă de care s-a pronunţat o hotărâre de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Cererea de redeschidere a procesului penal

Art. 467. - (1) Cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă şi se adresează instanţei care a judecat cauza în primă instanţă.

(2) Când persoana judecată în lipsă este privată de libertate, cererea poate fi depusă la administraţia locului de deţinere, care o va trimite de îndată instanţei competente.

(3) Cererea se formulează în scris şi trebuie motivată cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 466.

(4) Cererea poate fi însoţită de copii de pe înscrisurile de care persoana judecată în lipsă înţelege a se folosi în proces, certificate pentru conformitate cu originalul. Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele vor fi însoţite de traducere.

(5) în cazul în care cererea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), instanţa pune în vedere celui ce a formulat cererea să o completeze până la primul termen de judecată sau, după caz, într-un termen scurt, stabilit de instanţă.

Măsurile premergătoare

Art. 468. - (1) La primirea cererii de redeschidere a procesului penal, se fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu, preşedintele dispunând ataşarea dosarului cauzei, precum şi citarea părţilor şi a subiecţilor procesuali principali interesaţi.

(2) Când persoana care a solicitat redeschiderea procesului penal este privată de libertate, chiar într-o altă cauză, preşedintele dispune încunoştinţarea acesteia despre termen şi ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(3) Persoana privată de libertate este adusă la judecată.

Judecarea cererii de redeschidere a procesului

Art. 469. - (1) Instanţa, ascultând concluziile procurorului, ale părţilor şi ale subiecţilor procesuali principali, examinează dacă:

a) cererea a fost formulată în termen şi de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 466;

b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal;

c) motivele în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară dle redeschidere a procesului penal, care a fost judecată definitiv.

(2) Cererea se examinează de urgenţă, iar în cazul în care persoana condamnată se află în executarea pedepsei cu închisoarea aplicate în cauza a cărei rejudecare se cere, instanţa poate suspenda motivat în tot sau în parte, executarea hotărârii şi poate dispune respectarea de către condamnat a uneia dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2). Dacă executarea pedepsei cu închisoarea nu a început, instanţa poate dispune respectarea de către condamnat a uneia dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2).

(3) Dacă instanţa constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), dispune prin încheiere admiterea cererii de redeschidere a procesului penal.

(4) Dacă instanţa constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 466, dispune prin sentinţă respingerea cererii de redeschidere a procesului penal.

(5) încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul.

(6) Hotărârea prin care este respinsă cererea de redeschidere a procesului penal este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea pronunţată în lipsa persoanei condamnate.

(7) Admiterea cererii de redeschidere a procesului penai atrage desfiinţarea de drept a hotărârii pronunţate în lipsa persoanei condamnate.

(8) Instanţa redeschide procesul penal prin extindere şi cu privire la părţile care nu au formulat cerere, putând hotărî şi în privinţa lor, fără să le poată crea acestora o situaţie mai grea.

(9) Odată cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, instanţa, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune luarea faţă de inculpat a uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) Ut. b)-e). Dispoziţiile titlului V al părţii generale se aplică în mod corespunzător.

6.2. Pe fondul recursului în interesul legii

Calea procedurală a redeschiderii procesului penai în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este cuprinsă în titlul III capitolul V (Căile extraordinare de atac) secţiunea a 4-a din Codul de procedură penală, aspect care îi confirmă acestei proceduri natura juridică de cale extraordinară de atac.

Raţiunea instituirii căii de atac rezultă din expunerea de motive a legii privind noul Cod de procedură penală, potrivit căreia prin introducerea acestei căi extraordinare de atac s-a urmărit crearea premiselor necesare ca instanţa de judecată să îşi formeze o impresie cu privire la acuzat şi să asculte în mod direct declaraţiile acestuia.

Finalitatea căilor extraordinare de atac se urmăreşte în raport cu modul de soluţionare a acţiunii penale. În ipoteza redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă, analiza va purta asupra soluţiei de condamnare, concluzie facilă dedusă din chiar denumirea secţiunii în care este inclusă calea de atac şi din interpretarea sistematică şi gramaticală a textelor. Amintim în acest context conţinutul art. 467 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia „Cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă şi se adresează instanţei care a judecat cauza în primă instanţă”, ce relevă aceeaşi voinţă a legiuitorului ca redeschiderea procesului penal să vizeze faza de judecată a procesului penal.

De asemenea, art. 470 din Codul de procedură penală, potrivit căruia „Rejudecarea cauzei se face potrivit regulilor de procedură aplicabile etapei procesuale pentru care s-a dispus redeschiderea procesului penar, deşi a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, atestă faptul că la momentul adoptării Codului de procedură penală legiuitorul a avut în vedere reluarea procesului penal din faza judecăţii, indiferent de etapa în care acesta a ajuns (fond sau apel), iar nu din faza anterioară, a camerei preliminare.

Admiterea cererii de redeschidere a procesului penat atrage desfiinţarea de drept a hotărârii de condamnare, cu consecinţa reluării judecăţii din faţa instanţei de fond. Prin desfiinţarea hotărârii de condamnare nu se accede la faza camerei preliminare, închisă definitiv printr-o hotărâre anterioară şi distinctă celei desfiinţate de drept, ce nu poate fi cenzurată într-o fază procesuală succesivă sau ulterioară. Această soluţie rezultă din aplicarea principiului separaţiei funcţiilor judiciare în procesul penal (art. 3 din Codul de procedură penală), funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată fiind distinctă de funcţia de judecată şi finalizată prin hotărâre ce nu antamează soluţia acţiunii penale şi, ca urmare, nu există nicio raţiune de a se extinde efectele desfiinţării în procedura redeschiderii procesului penal şi asupra acesteia.

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia dezlegării unor chestiuni de drept, respectiv Decizia nr. 22 din 9 iunie 2015 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4B6din 2 iunie 2015), prin care s-a statuat în sensul că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii”, continuă să producă efecte şi ulterior modificărilor legislative. Din cuprinsul considerentelor acestei decizii amintim că: „prin noţiunea de proces penal utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se înţelege faza de judecată, prin folosirea metodei interpretării restrictive legiuitorul urmărind să asigure posibilitatea reluării, în condiţiile legii, a judecării cauzei, din analiza dispoziţiilor art. 466 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală rezultând că pot fi supuse acestei proceduri extraordinare doar hotărâri penale definitive: hotărâri de condamnare, hotărâri de renunţare la aplicarea pedepsei şi hotărâri de amânare a aplicării pedepsei, prin intermediul cererii de redeschidere a procesului penal putându-se critica, exclusiv, hotărâri definitive prin care se rezolvă fondul cauzei (condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei), persoana condamnată în lipsă putând contesta nu atât soluţia definitivă pronunţată în cauza sa, cât mai ales procedura de desfăşurare a judecăţii în lipsa sa, prin înfrângerea principiilor contradictorialităţii, nemijlociţii, reguli de bază ale judecăţii.

Totodată, art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală evidenţiază existenţa unui proces penal cu o acţiune penală pusă în mişcare, situaţie specifică unei cauze care se judecă în primă instanţă sau în calea ordinară de atac, iar prin modalitatea de reglementare, redeschiderea procesului penal nu poate fi extinsă la toate categoriile de procese (contestaţie în anulare, revizuiri, alte cereri), interpretarea contrară conducând la o suprapunere a acestei proceduri speciale peste alte proceduri (categorii), de asemenea, cu caracter special, ce ar periclita principiul autorităţii de lucru judecat”.

Jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale nu poate conduce către o altă soluţie. Prin Decizia nr. 647 din 1 noiembrie 2016 (Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 40 din 13 ianuarie 2017) a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 470 din Codul de procedură penală, excepţie formulată în contextul reluării procedurii de cameră preliminară. Ca urmare, Curtea nu a fost pusă în ipoteza de a explica, în cadrul funcţiilor judiciare distincte (funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi funcţia de judecată) ce conduc la faze procesuale separate, cum se ajunge la reluarea procedurii de cameră preliminară, în urma desfiinţării hotărârii asupra acţiunii penale. Ceea ce trebuie reţinut din considerentele acestei decizii se referă la argumentul respectării dreptului la un proces echitabil, în contextul existenţei unor faze procesuale distincte, cu obiecte de analiză diferite (paragrafele 31,32).

De altfel, toate argumentele referitoare la ascultarea inculpatului ori contestarea probelor şi, în final, respectarea dreptului la un proces echitabil îşi găsesc soluţia şi rezolvarea în reluarea judecăţii din faza instanţei de fond.

În considerarea celor expuse, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, Completul pentru judecarea recursului în interesul legii va admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş şi va stabili că, în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoanele condamnate judecate în lipsă, cauza se reia din faza judecăţii în primă instanţă.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş şi, în consecinţă: în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, stabileşte că: în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoanele condamnate judecate în lipsă, cauza se reia din faza judecăţii în primă instanţă.

Obligatorie, conform dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 iulie 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

ILIE IULIAN DRAGOMIR

Magistrat-asistent,

Florin Nicuşor Mihalache

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.