MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 732/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 732         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 12 septembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 483 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul penal din 1969

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

630. - Hotărâre privind aprobarea hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Mórahalom la 22 iunie 2017, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003

 

653. - Hotărâre pentru aprobarea bugetului rectificat de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, instituţie publică aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

654. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

655. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Compania de Investiţii pentru Turism „CIT” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Turismului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.293. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 483

din 27 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul penal din 1969

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul penal din 1969, excepţie ridicată de Janoş Farkaş în Dosarul nr. 3.929/190/2015 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.297D/2Q16.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, iar referirile la dreptul la un proces echitabil nu sunt incidente în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 27 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3,929/190/2015, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul penal din 1969, excepţie ridicată de Janoş Farkaş într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare vizând alte modificări ale pedepsei (art. 585 din Codul de procedură penală), contestaţie formulată împotriva unei sentinţe pronunţate de Judecătoria Bistriţa.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca, întrucât în textul legal criticat nu există o precizare şi o limitare clară în sensul neaplicării dispoziţiilor referitoare la pedepsele de până la 6 luni, care au fost suspendate condiţionat sau sub supraveghere, sunt afectate prevederile constituţionale vizând egalitatea cetăţenilor în faţa legii, dreptul la un proces echitabil şi unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.

6. Interpretarea unei norme legale în contradicţie cu art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală şi, mai ales, interpretarea excesivă în detrimentul acuzatului sunt contrare dispoziţiilor referitoare la dreptul la un proces echitabil.

7. A mai susţinut că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul şi litera legii, între exigenţele de redactare şi scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competenţa de a legifera prin substituirea autorităţii competente în acest domeniu, motiv pentru care a apreciat că interpretarea dispoziţiilor art. 40 din Codul penal din 1969 în alt mod decât a stabilit legiuitorul însuşi contravine principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi, respectiv, rolului Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării.

8. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile legale contestate stabilesc modul de soluţionare a pluralităţii intermediare de infracţiuni şi nu stabilesc reguli de desfăşurare a procesului penal, iar persoana căreia îi sunt aplicabile regulile art. 40 din Codul penal din 1969 se va putea bucura de toate garanţiile pentru desfăşurarea unui proces echitabil, conform regulilor procesului penal.

11. De asemenea, textul de lege criticat prevede în mod clar şi neechivoc care sunt situaţiile în care există pluralitate intermediară de infracţiuni, şi anume atunci când, după condamnarea definitivă, cel condamnat săvârşeşte din nou O infracţiune, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă. Prin urmare, sunt evidente elementele necesare pentru încadrarea unei fapte în regimul juridic al pluralităţii intermediare de infracţiuni, textul nelăsând posibilitatea excluderii arbitrare a vreunei situaţii concrete de la aplicarea sa.

12. De altfel, autorul excepţiei critică mai degrabă o modalitate de interpretare şi aplicare a textului de lege analizat, şi nu constituţionalitatea acestuia, menţionând în chiar cuprinsul motivării compatibilitatea intenţiei legiuitorului cu principiile constituţionale.

13. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, individualizarea pedepselor îmbracă atât forma individualizării legale, operaţiune care se realizează de legiuitor în faza de elaborare a legii, cât şi forma individualizării judiciare, care se realizează de către instanţa de judecată şi constă în aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisă. Individualizarea judiciară trebuie să se înscrie în coordonatele stabilite de legiuitor, judecătorul urmând să stabilească pedeapsa ce va fi aplicată, în funcţie de principiile individualizării legale şi de anumite criterii prevăzute de lege, precum şi de gradul concret de pericol social al faptei, periculozitatea infractorului, împrejurările în care s-a comis fapta şi altele,

14. Art. 40 din Codul penal din 1969 stabileşte coordonatele individualizării legale, fixând cadrul general pe care judecătorul trebuie să îl respecte atunci când procedează la individualizarea judiciară a pedepsei, în unele cazuri când nu există recidivă. Astfel, dispoziţiile legale criticate, prin care sunt stabilite principiile pe care judecătorul trebuie să le aibă în vedere atunci când aplică pedeapsa, sunt suficient de clare, precise şi previzibile, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, în concordanţă cu art. 1 alin. (5) din Constituţie care consacră principiul respectării obligatorii a legilor.

15. În esenţă, criticile formulate sunt rezultatul propriei interpretări atribuite de petent textului legal. Însă, aplicarea şi interpretarea legii sunt atribuţii ale instanţelor de judecată, excedând competenţei Curţii Constituţionale, care veghează la conformitatea legislaţiei cu principiile trasate prin Legea fundamentală.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 40, cu denumirea marginală Pedeapsa în unele cazuri când nu există recidivă, din Codul penal din 1969. Curtea constată că, în realitate, criticile formulate vizează numai dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul penai din 1969, întrucât alin. 2 al articolului menţionat reglementează cu privire la stabilirea pedepsei pentru persoana juridică când nu există recidivă. Aşa fiind, Curtea constată că se impune restrângerea obiectului excepţiei la dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul penal din 1969 care au următorul conţinut:

„Când după condamnarea definitivă cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune, înainte de începerea executării pedepsei[ în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă, pedeapsa se aplică potrivit regulilor pentru concursul de infracţiuni.”

19. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la obligativitatea respectării legilor şi Constituţiei, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 61 alin. (1) referitor la Parlament ca unică autoritate legiuitoare a ţării şi art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, precum şi dispoziţiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate dispun cu privire la pedeapsa în unele cazuri când nu există recidivă, situaţie în care când după condamnarea definitivă cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă, pedeapsa se aplică potrivit regulilor pentru concursul de infracţiuni. Aşa fiind, textul criticat reglementează cu privire la pluralitatea de infracţiuni, atunci când nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 37 din Codul penal din 1969, sens în care pedeapsa aplicată va urma regulile pentru concursul de infracţiuni.

21. Problema inexistenţei stării de recidivă se pune atunci când, după condamnarea definitivă, făptuitorul săvârşeşte o nouă infracţiune, fără să fie, însă, întrunite celelalte condiţii cerute de lege pentru existenţa stării de recidivă, şi anume atunci când pedeapsa anterioară este închisoarea până la 6 luni, este o pedeapsă mai uşoară sau, deşi este mai mare de 6 luni, nu poate atrage starea de recidivă - fiind săvârşită în timpul minorităţii, din culpă, este vorba de o infracţiune amnistiată sau fapta nu mai este prevăzută de legea penală. Dacă această pedeapsă care nu poate constitui singură primul termen al recidivei fusese executată sau considerată ca executată în momentul săvârşirii celei de-a două infracţiuni, făptuitorul fiind considerat ca şi cum ar fi un infractor primar, la stabilirea pedepsei pentru noua infracţiune nu se va pune nicio problemă deosebită. O asemenea problemă se pune, însă, atunci când pedeapsa anterioară nu a fost executată sau nu a fost executată în întregime la momentul săvârşirii celei de-a două infracţiuni. În acest caz trebuie aplicat modul de calcul al pedepsei prevăzut pentru concursul de infracţiuni. Aşa fiind, consecvent dispoziţiei prevăzute de art. 32 din Codul penal din 1969, potrivit căreia pluralitatea de infracţiuni constituie fie concurs, fie recidivă, legiuitorul a dispus că, în lipsa condiţiilor cerute pentru recidivă, pluralitatea de infracţiuni urmează să fie supusă tratamentului prevăzut pentru concursul de infracţiuni, soluţie echitabilă prin apropierea acestei situaţii de cea a concursului. În lipsa unei astfel de reglementări, infractorul ar fi trebuit să execute, cumulativ, toate condamnările la pedepse de 6 luni sau mai mici, în timp ce pedepsele mai mari se contopesc.

22. Analizând criticile formulate de autor, Curtea constată că prevederile art. 40 alin 1 din Codul penal din 1969 nu stabilesc reguli de desfăşurare ale procesului penal, iar persoana căreia îi sunt aplicabile acestea beneficiază de toate garanţiile pentru desfăşurarea unui proces echitabil, conform regulilor procesului penal, fiind aplicabile, deopotrivă, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, în condiţiile stabilite de Constituţie pentru înfăptuirea actului de justiţie în mod unic, egal şi imparţial pentru toţi justiţiabilii.

23. De asemenea, prin Decizia nr. 928 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 17 octombrie 2008, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, şi Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010, Curtea a reţinut că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară.

24. Totodată, complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanţelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situaţii de fapt şi pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanţelor de judecată a fost creată de legiuitor instituţia recursului în interesul legii. Având în vedere poziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sistemul instanţelor judecătoreşti, precum şi rolul său prevăzut în art. 126 alin. (3) din Constituţie, legiuitorul a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta. În scopul aplicării unitare de către instanţele judecătoreşti a unui text de lege. Instituirea caracterului obligatoriu al dezlegărilor date problemelor de drept judecate pe calea recursului în interesul legii nu face decât să dea eficienţă rolului constituţional al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contribuind la consolidarea statului de drept.

25. Aşa fiind, dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul penal din 1969 surit suficient de clare, precise şi previzibile, iar modul de interpretare şi aplicare al acestora reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, sens în care eventuale diferenţe de interpretare şi aplicare a aceluiaşi text de lege de către celelalte instanţe judecătoreşti naţionale vor fi remediate pe calea recursului în interesul legii, fără ca prin aceasta să se aducă atingere exigenţelor constituţionale referitoare la statul de drept, la rolul Parlamentul ca unică autoritate legiuitoare a ţării şi la îndatorirea fundamentală înscrisă în art. 1 alin. (5) din Constituţie.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Janoş Farkaş în Dosarul nr. 3.929/190/2015 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Mórahalom la 22 iunie 2017, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003

 

Având în vedere prevederile art. 10 pct. 5 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2004,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă hotărârile cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare*), semnat la Mórahalom la 22 iunie 2017, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2004.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 630.


*) Protocolul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea bugetului rectificat de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, instituţie publică aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 17 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, precum şi stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul rectificat de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, instituţie publică aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 653.

 

ANEXA Nr. 1

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU LOCUINŢE

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

mii lei

 

 

 

Cod

Denumirea indicatorilor

BVC Rectificat 2017

1

2

3

 

TOTAL VENITURI

200.655

 

I. VENITURI CURENTE

17.855

 

C. VENITURI NEFISCALE

17.855

 

CI. VENITURI DIN PROPRIETATE

6.500

31.10

Venituri din dobânzi

6.500

31.10.03

Alte venituri din dobânzi

6.500

 

C2. VÂNZĂRI DE BUNURI ŞI SERVICII

11.355

36.10

Diverse venituri

11.355

36.10.50

Alte venituri

11.355

 

II. VENITURI DIN CAPITAL

54.000

39.10

Venituri din valorificarea unor bunuri

54.000

39.10.01

Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice

54.000

 

IV. SUBVENŢII

128.800

42.10

Subvenţii de la bugetul de stat

128.800

42.10.56

Subvenţii pentru construcţia de locuinţe prin ANL

128.800

 

din care: Sume de la bugetul de stat - reprezentând cota de 5%

5.154

 

TOTAL CHELTUIELI

204.155

70.10

Capitolul LOCUINŢE, SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ

204.155

01

CHELTUIELI CURENTE

70.601

10

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

11.584

10.01

Cheltuieli salariale în bani

9.336

10.01.01

Salarii de bază

9.174

10.01.12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

157

10.01.13

Indemnizaţii de delegare

5

10.02

Cheltuieli salariale în natură

0

10.02.01

Tichete de masă

0

10.03

Contribuţii

2.248

10.03.01

Contribuţii de asigurări sociale de stat

1.447

10.03.02

Contribuţii de asigurări de şomaj

47

10.03.03

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

485

10.03.04

Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

15

10.03.06

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

254

20

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII

3.517

20.01

Bunuri şi servicii

1.886

20.01.01

Furnituri birou

90

20.01.02

Materiale pentru curăţenie

5

20.01.03

încălzit, iluminat şi forţă motrică

350

20.01.04

Apă, canal şi salubritate

35

20.01.05

Carburanţi şi lubrifianţi

235

20.01.06

Piese de schimb

37

 

20.01.07

Transport

2

20.01.08

Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

186

20.01.09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

269

20.01.30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

677

20.02

Reparaţii curente

150

20.04

Medicamente şi materiale sanitare

3

20.04.01

Medicamente

0

20.04.02

Materiale sanitare

3

20.05

Bunuri de natura obiectelor de inventar

49

20.05.01

Uniforme şi echipament

5

20.05.30

Alte obiecte de inventar

44

20.06

Deplasări, detaşări, transferări

170

20.06.01

Deplasări interne, detaşări, transferări

150

20.06.02

Deplasări în străinătate

20

20.12

Consultanţă şi expertiză

200

20.13

Pregătire profesională

100

20.14

Protecţia muncii

 

20.24

Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor

6

20.24.02

Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor interne

6

20.30

Alte cheltuieli

953

20.30.01

Reclama şi publicitate

142

20.30.02

Protocol şi reprezentare

20

20.30.04

Chirii

30

20.30.30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

761

59

TITLU IX - ALTE CHELTUIELI

3.500

59.17

Despăgubiri civile

3.500

65

TITLUL XI - CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANŢARE RAMBURSABILA

52.000

65.01

Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabila

52.000

 

- Construcţii locuinţe tineri prin ANL

52.000

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

133.554

71

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE

133.554

71.01

Active fixe

133.554

71.01.01

Construcţii

133.080

71.01.02

Maşini,echipamente şi mijloace de transport

140

71.01.03

Mobilier, aparatura birotica, sistem de protecţii a val. umane şi materiale şi alte active corporale

144

71.01.30

Alte active fixe

190

70.10.03

Locuinţe

204.155

70.10.03.01

Dezvoltarea sistemului de locuinţe

182.855

70.10.03.30

Alte cheltuieli în domeniul locuinţelor

21.300

 

EXCEDENT/DEFICIT ANUL CURENT

-3.500

 

EXCEDENT/DEFICIT ANII PRECEDENŢI

 

 

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE şi FONDURILOR EUROPENE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU LOCUINŢE

 

Sume alocate de la bugetul de stat pentru programe de construcţii de locuinţe 2017

 

 

 

- mii lei -

Cod

Denumirea indicatorilor

BVC Rectificat 2017

1

2

3

 

TOTAL VENITURI

128.800

 

IV. SUBVENŢII

128.800

42.10

Subvenţii de la bugetul de stat

128.800

42.10.56

Subvenţii pentru construcţia de locuinţe prin ANL

128.800

 

din care: Sume de la bugetul de stat - reprezentând cota de 5%

5.154

 

TOTAL CHELTUIELI

128.800

70.10

Capitolul LOCUINŢE, SERVICII ŞI DEZVOLTARE PUBLICĂ

128.800

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

128.800

71

TITLUL XII ACTIVE NEE1NANC1ARE

128.800

71.01

Active fixe

128.800

71.01.01

Construcţii

128.800

 

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 18 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1) litera e), punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2 prin care exercită funcţiile de coordonare a politicilor şi a măsurilor de încurajare şi de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii, de monitorizare şi evaluare a acestora, precum şi funcţiile de atragere de investiţii şi promovare a exportului, prin agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului;”.

2. La articolul 3 alineatul (2) litera A, după punctul 66 se introduc trei noi puncte, punctele 67-69, cu următorul cuprins:

„67. diseminează toate informaţiile legate de activitatea de promovare a exportului către agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului;

68. coordonează activitatea funcţionarilor din agenţii, în legătură cu relaţiile dintre potenţialii exportatori locali şi posibilii parteneri externi, precum şi orice alte activităţi de promovare a exportului;

69. centralizează situaţiile statistice regionale cu privire la promovarea exportului.”

3. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se abrogă.

4. La articolul 8, alineatele (2)-(4) se abrogă.

5 Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Instituţiile publice cu personalitate juridică, finanţate de la bugetul de stat, aflate în subordinea ministerului, precum şi numărul de posturi aferente sunt prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului.”

6. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

7. Anexa nr. 2 se abrogă.

Art. II. - Reîncadrarea personalului în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se face la termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia pentru fiecare categorie de personal, în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 654.

 

ANEXĂ1)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2017)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

Numărul maxim de posturi - 331

(inclusiv cele 83 posturi aferente reţelei externe şi exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor)

 

Serviciul de comunicare şi relaţii publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Audit public intern*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartiment informaţii clasificate

 

 

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

Corp control**

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COLEGIUL MINISTERULUI

 

 

CABINET MINISTRU

 

 

 

 

 

Structura de securitate*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartiment politici publice şi control intern/managerial

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

Secretar de stat

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia economica

 

 

Direcţia mediul de afaceri

 

 

 

 

 

 

 

DEPARTAMENTUL DE COMERŢ EXTERIOR***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia servicii interne

 

 

Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia Europa UE

 

Direcţia Europa Necomunitară şi Asia centrala

 

Direcţia politici comerciale şi afaceri europene

 

Direcţia strategii şi relaţii externe Asia, America, Africa şi Orientul Mijlociu

 

Direcţia instrumente şi programe promovare export

 

Direcţia investiţii străine

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia juridică şi relaţia cu parlamentul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reţea externă

 

Reţea externă

 

Reţea reprezentare UE + OMC

 

Reţea externă

 

 

 

 

 

Serviciul resurse umane

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul pentru relaţii cu publicul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* Se organizează la nivel de compartiment.

** Se organizează la nivel de serviciu.

*** Se organizează la nivel de direcţie generală, condusă de un director general şi de doi directori generali adjuncţi.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Compania de Investiţii pentru Turism „CIT” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Turismului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Compania de Investiţii pentru Turism „CIT” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Turismului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul turismului,

Mircea-Titus Dobre

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 7 septembrie 2017.

Nr. 655.

 

ANEXĂ

 

 

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE/LOCALE - MINISTERUL TURISMULUI

Operator economic: Societatea COMPANIA DE INVESTIŢII PENTRU TURISM „Cir - S.A.

Sediul/Adresa: Bd. Poligrafiei nr. 3-5, sectorul 1

Cod unic de înregistrare 24979799

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

8.873,7

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

8.823,1

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0,0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0,0

 

2

 

Venituri financiare

5

50,6

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0,0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

7.944,4

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

7.938,5

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

3.583,3

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

240,0

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

3.054,3

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

2.328,3

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

2.048,3

 

 

 

C2

bonusuri

14

280,0

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

195,5

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

530,5

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

1.060,9

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

5,9

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

929,3

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

186,0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

743,3

 

1

 

Rezerve legale

25

46,4

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0,0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0,0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0,0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0,0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

696,9

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

36,0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

366,5

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

366,5

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0,0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0,0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

330,4

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

983,0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

983,0

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

147,5

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

442,4

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

294,9

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

49,2

 

 

e)

alte cheltuieli

42

49,1

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

27,0

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,0

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0,0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

27,0

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

73,0

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

71.0

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.633,6

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.404,1

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

124,3

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

X

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

895,3

 

8

 

Plăţi restante

55

0,0

 

9

 

Creanţe restante

56

7,1

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor

 

În temeiul prevederilor art. VII din Legea nr. 198/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 48/1998 pentru aprobarea Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din data de 6 aprilie 1998, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 1.293.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor

 

CAPITOLUL I

Generalităţi

 

1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

1.2. În prezentele norme, prin drumuri se înţelege drumurile publice, precum şi drumurile de utilitate privată deschise circulaţiei publice, menţionate la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private.

1.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se efectuează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.

1.4. Acordul administratorului se emite pentru o anumită funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau a destinaţiei implică obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie.

 

CAPITOLUL II

Obiectul şi domeniul de aplicare

 

2.1. Prezentele norme cuprind prevederi privind amplasarea balastierelor faţă de drumurile şi podurile existente, precum şi în situaţia unor drumuri şi poduri noi.

2.2. Prezentele norme se aplică drumurilor, aşa cum au fost definite la pct. 1.2 din cap. I.

Pentru balastierele existente, condiţiile tehnice din prezentele norme trebuie respectate cu ocazia lucrărilor din albie, de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale balastierelor.

2.3. Amplasarea balastierelor în apropierea podurilor şi exploatarea agregatelor naturale din albia râurilor pot determina degradarea drumurilor sau a podurilor.

2.4. Exploatarea agregatelor naturale conduce la modificări ale talvegului care, în unele cazuri, pot determina surpări ale corpului drumurilor, tasări sau rotiri ale fundaţiilor la pile şi culee, conducând la întreruperi şi restricţii ale circulaţiei rutiere, cu costuri suplimentare pentru utilizatori şi efecte nefavorabile asupra vieţii sociale.

 

CAPITOLUL III

Condiţii de amplasare a unei balastiere faţă de drumurile şi podurile existente

 

3.1. Stabilirea distanţei minime dintre limita balastierei şi traseul drumului sau podul existent în amonte se realizează, de la caz la caz, în funcţie de debitul şi de viteza cursului de apă, de configuraţia şi secţiunea transversală a albiei, de natura şi caracteristicile fizico-mecanice şi granulometrice ale materialelor aluvionare din albie, astfel încât să se evite efectele negative asupra drumurilor şi podurilor existente,

3.2. Amplasarea unei balastiere este interzisă în zona podurilor la minimum 1 km în amonte şi la minimum 2 km în aval.

În cazul exploatărilor în terasă, în zona menţionată mai sus, se interzice ca exploatarea să se apropie la mai puţin de 100 m de limita albiei majore.

3.3. Exploatarea agregatelor naturale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii albiilor şi malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. În cazul în care exploatarea agregatelor naturale se efectuează în albiile cursului de apă, pentru a servi lucrărilor de regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea iniţială, nu mai este necesară omologarea rezervelor.

3.4. Având în vedere efectele negative ce pot apărea asupra drumurilor şi podurilor existente, din cauza unei amplasări necorespunzătoare, pentru deschiderea unei balastiere noi se vor obţine acordul Ministerului Transporturilor şi avizul de amplasament emis de Administraţia Naţională „Apele Române” (atunci când lucrările se execută în albiile cursurilor de apă).

 

CAPITOLUL IV

Condiţii de exploatare a balastierelor şi măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor şi podurilor existente

 

4.1. Exploatarea balastierelor se va realiza astfel încât să nu afecteze buna desfăşurare a fluenţei traficului şi siguranţa circulaţiei pe drumurile şi podurile existente.

4.2. Exploatarea neraţională, nerespectarea distanţei minime dintre incinta balastierei şi traseul drumului pot conduce la fenomene de degradare sau la surpări ale corpului drumului, punând în pericol siguranţa circulaţiei. Pentru evitarea efectelor negative asupra traficului ce se desfăşoară pe drumul din vecinătatea balastierei sunt necesare măsuri atât pentru protecţia tuturor categoriilor de vehicule de pe drum, cât şi pentru protecţia versanţilor şi a malurilor cursurilor de apă. Se interzic extragerea produselor de balastieră şi amenajarea de staţii de sortare din albia râurilor la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri.

În cazul exploatărilor în terasă, în zona menţionată mai sus, se interzice ca exploatarea să se apropie la mai puţin de 100 m de limita albiei majore.

4.3. În cazul unor balastiere situate în apropierea unor zone locuite sau în apropierea unor drumuri cu circulaţie intensă, se vor adopta soluţii modeme, eficiente şi estetice de protejare a zonei. Astfel se pot prevedea panouri care delimitează incinta balastierei pe laturile din vecinătatea zonelor mai sus amintite, având la exterior un aspect estetic plăcut, cu posibilităţi de îmbrăcare în vegetaţie, dimensiunile acestor panouri protejând atât vizual, cât şi din punct de vedere al poluării cu praf a zonei. Se interzice efectuarea de lucrări de construcţie şi/sau amenajare la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri fără acordul administratorului drumului pe care este amplasat podul.

În cazul exploatărilor în terasă, în zona menţionată mai sus, se interzice ca exploatarea să se apropie la mai puţin de 100 m de limita albiei majore.

4.4. În cazul în care, datorită fenomenului de afuiere, se constată coborârea talvegului, administratorul balastierei va fi obligat să oprească exploatarea balastierei şi să asigure măsuri pentru stabilizarea taluzului sau a podului, pe cheltuiala sa. Este interzisă executarea de lucrări în albie la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri, care conduc la coborârea talvegului în zona podurilor, fără acordul administratorului drumului pe care este amplasat podul.

În cazul exploatărilor în terasă, în zona menţionată mai sus, se interzice ca exploatarea să se apropie la mai puţin de 100 m de limita albiei majore.

4.5. Pentru reducerea efectelor negative cauzate de fenomenul de afuiere care apare datorită exploatării necorespunzătoare a balastierei sunt necesare lucrări de apărare care vor avea la bază studii şi proiecte legal aprobate.

Se vor avea în vedere următoarele:

- Pentru diminuarea fenomenului de afuiere, la pilele podului din amonte se prevăd praguri de fund. Acestea se proiectează pe toată lăţimea albiei, de la un mal la altul, având coronamentul mai ridicat către maluri decât spre firul apei, pentru a permite scurgerea apelor la niveluri mici. Coronamentul pragurilor de fund se va proiecta, în general, la nivelul fundului albiei proiectate.

- Pentru a obţine rezultatele cele mat favorabile, amplasarea pragurilor de fund în curbe se va realiza astfel: primul, la începutul curbei, ultimul, la sfârşitul curbei, iar celelalte praguri de fund se aşază la distanţa de 1,5 x lăţimea albiei la fund.

- Pentru a rezista acţiunii apelor, pragurile de fund se vor proiecta cu o încastrare în mal de 3-5 m, iar contra afuierii în aval se vor prevedea mijloace de protecţie (gabioane, saltele de fascine etc.) pe o lungime de 3,2 h + 2 e, unde:

- h - afuierea locală considerată sub linia fundului apei, calculată ca diferenţă între adâncimea maximă probabilă după afuiere şi adâncimea normală în regim natural în secţiunea amonte;

- e - grosimea mijlocului de protecţie (gabioane, saltele de fascine etc.), în funcţie de adâncimea şi de viteza apei la debitul de calcul.

- În cazul afuierilor puternice pragurile se vor asigura cu palplanşe sau cu piloţi. Pentru prevenirea producerii afuierilor în jurul pilelor şi culeelor podurilor noi proiectate se folosesc, de regulă, praguri de fund din gabioane.

- Lucrările de apărare au, în general, un caracter local, limitat la zonele din apropierea traseului căilor de comunicaţie cu cursul de apă. Ele trebuie însă tratate astfel încât să se încadreze într-un plan general de amenajare privind întregul curs de apă. Lucrările vor fi prevăzute cu încastrări corespunzătoare în malurile stabile ale cursului de apă.

- Lucrările de apărare a malurilor, îndeosebi în cazul albiilor înguste, au, totodată, şi rol de susţinere şi consolidare.

- Gabioanele, ca elemente din plasă de sârmă, umplute cu piatră brută, se aplică la apărarea malurilor, în special la cursurile de apă unde bolovanii se pot extrage chiar din albie şi acolo unde fundul albiei este mobil şi, în general, peste tot unde se impune o lucrare cu caracter mai stabil, unde vitezele depăşesc 5 m/s şi unde, din cauza situaţiei şi caracterului cursului de apă, nu se pot executa lucrări din fascine, iar cele din zidărie pe fundaţii adânci ar fi prea costisitoare.

- Gabioanele se pot folosi parţial şi la fundaţia unei lucrări expuse afuierii pentru preluarea eventualelor eroziuni şi tasări.

- Lucrările de regularizare sau de apărare, care se prevăd în jurul podurilor, nu trebuie să înrăutăţească condiţiile de scurgere a apelor pe sub pod şi nici să sporească vitezele curentului până la valori ce ar putea produce afuierea infrastructurii podului.

- Tot pentru apărarea malurilor se pot adopta diguri longitudinale. Acestea, ca şi cele pentru dirijare din jurul podurilor, se vor racorda cu aripile sau cu sferturile de con ale podurilor, când culeele acestora au fundaţii de adâncime (piloţi, chesoane sau coloane).

- Pentru a nu se produce erodarea digului la deversarea lui de către apele de viitură, taluzul dinspre mal va fi prevăzut cu o pantă mică.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

5.1. Condiţiile din prezentele norme conţin prevederi minime obligatorii.

5.2. Prevederile din prezentele norme se referă la funcţionarea balastierelor şi la măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor şi podurilor existente.

5.3. Pentru drumurile şi podurile noi, în calitate de obiective de utilitate publică, balastierele existente se vor reamplasa în interval de un an, pe cheltuiala proprietarului, pentru a nu periclita stabilitatea drumului şi a podului sau a nu produce modificări ale regimului apei din zonă.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.