MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 849/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 849         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 26 octombrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

111. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) - COM (2017) 343 final

 

112. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.295/2013 de instituire a programului „Europa Creativă” (2014-2020) - COM (2017) 385 final

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

660. - Decizie pentru eliberarea domnului Vicenţiu Dorin Gavril Ştir din funcţia de secretar de stat la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social

 

661. - Decizie privind numirea domnului Vicenţiu Dorin Gavril Ştir în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

871/1.300/104. - Ordin al ministrului sănătăţii, al viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 637/2.492/50/2012 privind aprobarea membrilor Comisiei naţionale pentru produse biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia

 

1.327. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în zece unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Teleorman

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 12 din 19 iunie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE SENATULUI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) - COM (2017) 343 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/545 din 19.10.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. Consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) respectă principiul subsidiarităţii întrucât eforturile necoordonate ale statelor membre, de la nivel central, regional sau local, nu pot armoniza fragmentarea juridică a reglementării produselor, care generează costuri suplimentare de asigurare a conformităţii pentru furnizori şi descurajează activitatea transfrontalieră.

2. Consideră că propunerea de regulament respectă parţial principiul proporţionalităţii.

3. Constată că propunerea de regulament este întemeiată pe articolul 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care permite adoptarea de măsuri de apropiere a dispoziţiilor naţionale care au ca obiectiv Instituirea şi funcţionarea pieţei interne.

4. Certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament, dar acesta este incomplet din punct de vedere al conţinutului

Art. 2. - Senatul României:

1. Notează coerenţa propunerii de regulament cu politica UE de încurajare a economiilor complementare pentru pensii în vederea asigurării unor pensii adecvate, astfel cum se prevede în Cartea albă a Comisiei privind pensiile din 2012.

2. Apreciază că:

a) propunerea nu oferă suficiente dovezi care să sugereze că PEPP pot diminua accesul redus la produsele de pensii personale şi nu explică modul în care PEPP va fi mai atrăgător decât produsele naţionale, în absenţa unor stimulente;

b) nu există un impact cantitativ al propunerii, ci un set inutil de complex de obiective, fără a explica modul în care va creşte absorbţia de produse de pensii personale;

c) forma pe care o va îmbrăca PEPP nu este clară, în sensul aplicării contribuţiilor definite sau beneficiilor definite;

d) sunt necesare clarificări cu privire la sarcinile autorităţilor naţionale de supraveghere;

e) nu există garanţii consistente că se va reduce gradul de risc prin informarea beneficiarilor.

3. Susţine ca fiind justificate observaţiile avizului negativ elaborat de Comitetul de analiză a reglementării al Comisiei Europene cu privire la prezenta propunere de regulament.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 23 octombrie 2017.

Nr. 111.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.295/2013 de instituire a programului „Europa Creativă” (2014-2020) - COM (2017) 385 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/546 din 19.10.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. Consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.295/2013 de instituire a programului „Europa Creativă” (2014-2020) respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii întrucât:

a) în temeiul articolului 167 din TFUE, Uniunea trebuie să ia măsuri pentru a sprijini şi a completa acţiunile statelor membre. Obiectivele şi activităţile orchestrei de tineret a Uniunii Europene depăşesc interesul exclusiv al unuia sau mai multor state membre. Aceasta a fost creată în urma unei rezoluţii a Parlamentului European;

b) modificarea propusă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele, limitându-se la modificările necesare pentru a include o trimitere referitoare la Orchestra de tineret a Uniunii Europene la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.295/2013.

2. Constată că propunerea de regulament este întemeiată pe articolul 167 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

3. Certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul României:

1. Apreciază că actuala revizuire a Regulamentului propune acordarea unor granturi operaţionale pentru EUYO în perioada 2018-2020, cu alocarea a 1,8 milioane de euro din bugetul programului „Europa Creativă”, şi nu va necesita alocarea de resurse suplimentare din bugetul Uniunii.

2. Recomandă ca:

a) programul anual propus de EUYO să reflecte o strânsă relaţie cu acele obiective şi priorităţi ale programului „Europa Creativă” compatibile cu statutul şi natura activităţii orchestrei;

b) un anumit procent din concertele, rezidenţele sau activităţile propuse anual de EUYO să contribuie la promovarea patrimoniului imaterial (muzical) european şi a tinerilor muzicieni în afara graniţelor UE (în condiţiile în care membrii orchestrei provin din cele 27 de state membre ale UE);

c) o serie de concerte sau activităţi din planul anual al orchestrei să aibă caracter gratuit (să fie prestate fără contribuţii financiare suplimentare din partea statelor membre UE);

d) printre acţiunile anuale ale orchestrei, altele decât concertele de mari dimensiuni, ar putea fi propuse activităţi care să înlesnească, prin muzică, integrarea refugiaţilor.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2017. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 23 octombrie 2017.

Nr. 112.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Vicenţiu Dorin Gavril Ştir din funcţia de secretar de stat la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art.19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vicenţiu Dorin Gavril Ştir se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 660.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Vicenţiu Dorin Gavril Ştir în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vicenţiu Dorin Gavril Ştir se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 661.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

MINISTERUL MEDIULUI

Nr. 871 din 27 iulie 2017

Nr. 104 din 20 septembrie 2017

Nr. 1.300 din 6 octombrie 2017

 

ORDIN

pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 637/2.492/50/2012 privind aprobarea membrilor Comisiei naţionale pentru produse biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de asistentă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerul Sănătăţii nr. FB 7.350/2017,

având în vedere prevederile art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor masuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative şi conform art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1,415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii, viceprim-ministrul, ministrul mediului, şi preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emit următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 637/2.492/50/2012 privind aprobarea membrilor Comisiei naţionale pentru produse biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 17 august 2012, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Florian-Dorel Bodog

Geronimo Răducu Brănescu

Graţiela Leocadia Gavrilescu

 

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 637/2.492/50/2012)

 

Componenţa Comisiei naţionale pentru produse biocide

 

I. Membrii titulari ai Comisiei naţionale pentru produse biocide

1. Cilincă Gabriela, dr. chimist, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, preşedinte;

2. Petroaica Brânduşa, director, Direcţia deşeuri şi substanţe chimice periculoase, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului, vicepreşedinte,

3. Dumitrache Mihaela, director, Direcţia Produse Medicinale Veterinare şi Nutriţie, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, vicepreşedinte;

4. Drăgoiu Mihaela Simona, dr. chimist, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, secretar;

5. Drăguşanu Mihaela, chimist principal, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, membru;

6. Tănase Irina, biochimist principal, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, membru;

7. Niculcea Andrea, medic specialist epidemiolog, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, membru;

8. Marcu Horaţiu, consilier afaceri europene, Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică, Ministerul Sănătăţii, membru,

9. Gabor Camelia, consilier superior, Serviciul chimicale, Direcţia deşeuri şi substanţe chimice periculoase, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului, membru;

10. Mihalcea Udrea Mariana, şef serviciu, Serviciul chimicale, Direcţia deşeuri, substanţe chimice periculoase, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului, membru;

11. Cojocaru Tatiana, consilier, Serviciul Epidemiologie şi Sănătate Publică Veterinară, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, membru.

II. Membrii supleanţi ai Comisiei naţionale pentru produse biocide

1. Pribu Mihaela, chimist principal, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, membru supleant.

2. Onofrei Corina, consilier superior, Serviciul chimicale, Direcţia generală deşeuri, situri contaminate şi substanţe periculoase, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului, membru supleant.

3. Neagoe Graţiela, medic veterinar, specialist virusolog, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, membru supleant

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 637/2.492/50/2012)

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale pentru produse biocide

 

Art. 1. - (1) Comisia naţională pentru produse biocide, denumită în continuare Comisia, funcţionează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare

a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Comisia, prin preşedintele ei, exercită atribuţiile autorităţii competente în procesul de luare a deciziilor privind emiterea actelor administrative de plasare pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Persoanele nominalizate în anexa nr. 1 la ordin îşi exercită activitatea pe o perioadă de 5 ani.

(2) în termen de 30 de zile înainte de expirarea perioadei de 5 ani, mandatul poate fi reînnoit sau persoanele înlocuite.

Art. 3. - (1) Comisia funcţionează la sediul unde îşi desfăşoară activitatea Secretariatul tehnic, respectiv Institutul Naţional de Sănătate Publică, str. Dr. A. Leonte nr. 1-3, sectorul 5, municipiul Bucureşti, din subordinea Ministerului Sănătăţii.

(2) Coordonatorul Secretariatului tehnic este numit prin decizie de către directorul general al Institutului Naţional de Sănătate Publică.

(3) Pentru funcţiile de vicepreşedinte sunt desemnate persoane cu funcţii de decizie.

Art. 4. - Comisia are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) emite următoarele acte administrative pentru plasarea pe piaţă a produselor biocide:

1. aviz conform prevederilor art. 2 lit. a) din Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 89 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, astfel cum a fost modificat şi completat prin regulamentele delegate (UE) nr. 736/2013 al Comisiei din 17 mai 2013 în ceea ce priveşte durata programului de lucru pentru examinarea substanţelor active biocide existente şi nr. 837/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 în ceea ce priveşte cerinţele de informare pentru autorizarea produselor biocide, precum şi prin Regulamentul (UE) nr. 334/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 în ceea ce priveşte anumite condiţii de acces pe piaţă, denumit în continuare Regulament,

2. autorizaţia naţională, prevăzută la art. 23 alin. (4) şi 30 alin. (1), pe baza rapoartelor de evaluare prevăzute la art. 30 alin. (3) lit. a), din Regulament;

3. autorizaţia prin recunoaşterea reciprocă a autorizaţiilor emise în alte state membre, conform prevederilor art. 33 alin. (3), art. 34 alin. (6) şi art. 39 din Regulament;

4. autorizaţia de comerţ paralel, conform prevederilor art. 53 din Regulament;

5. autorizaţia prin procedură simplificată, conform prevederilor art. 26 din Regulament;

6. autorizaţia provizorie, conform prevederilor art. 55 alin. (2) din Regulament;

b) anulează, reînnoieşte, revizuieşte şi modifică, după caz, autorizaţiile şi avizele prevăzute la lit. a), conform prevederilor articolelor 47-52, art. 53 alin. (6) şi alin. (8), art. 23 alin. (4), art. 31 din Regulament şi conform prevederilor Ordinului nr. 10/368/11/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale deciziilor emise de Comisia Europeană referitor la produsele biocide şi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

c) decide asupra acordării autorizaţiei naţionale în cazul unui produs identic cu produsul conex de referinţă, conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013 al Comisiei din 6 mai 2013 privind precizarea procedurii de autorizare a aceloraşi produse biocide, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi cele din Regulament;

d) primeşte, analizează şi decide asupra notificărilor transmise de operatorii economici cu privire la desfăşurarea unui experiment sau unui test. efectuat în scop de cercetare sau dezvoltare care implică un produs biocid neautorizat sau o substanţă neaprobată destinată exclusiv utilizării într-un produs biocid, conform potrivit prevederilor art. 56 din Regulament;

e) decide asupra acordării autorizaţiei naţionale prin procedură simplificată, potrivit prevederilor art. 27 din Regulament;

f) decide asupra reînnoirii autorizaţiilor emise prin recunoaştere reciprocă, conform prevederilor Regulamentului delegat (UE) nr. 492/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind reînnoirea autorizaţiilor pentru produsele biocide care fac obiectul recunoaşterii reciproce;

g) propune Ministerului Sănătăţii utilizarea limitată şi controlată a unui produs biocid neautorizat, în cazurile prevăzute la art. 55 alin. (1), şi poate solicita Comisiei Europene derogare pentru autorizarea unui produs cu substanţă activă neaprobată, în cazurile prevăzute la art. 55 alin. (3) din Regulament;

h) pentru decizia de emitere, anulare, reînnoire, revizuire şi modificare a actelor administrative de plasare pe piaţă a produselor biocide, Comisia ţine cont de recomandările din Manualul pentru luarea deciziilor agreat de statele membre şi ghidurile tehnice ale Comisiei Europene;

i) propune Ministerului Sănătăţii măsurile provizorii pentru aplicarea clauzei de siguranţă conform prevederilor art. 88 şi pentru aplicarea prevederilor cuprinse în ultimul paragraf ăl art. 27 alin. (2) din Regulament;

j) propune Ministerului Sănătăţii reducerea perioadei de graţie stabilită în art. 52 din Regulament, atunci când produsul biocid prezintă un risc inacceptabil pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau pentru mediu;

k) acceptă propuneri asupra utilizării datelor pentru cereri ulterioare de autorizare, conform prevederilor art. 64 alin. (1) din Regulament;

l) împreună cu experţii prevăzuţi la art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 analizează observaţiile solicitantului referitoare la raportul de evaluare şi concluziile evaluării, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1), (2), (3) şi art. 14 alin. (2) din Regulament;

m) pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor, Comisia şi Secretariatul tehnic colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile de specialitate din subordinea sau coordonarea acestora, cărora le poate solicita, după caz, puncte de vedere;

n) elaborează răspunsul la o eventuală reclamaţie din partea solicitantului;

o) propune Ministerului Sănătăţii înaintarea către Comisia Europeană a solicitării de revizuire a unei substanţe active, potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Regulament;

p) la propunerea experţilor, atunci când există premizele prevăzute la art. 23 alin. (5) din Regulament, transmite Ministerului Sănătăţii necesitatea de abordare la nivelul Uniunii a evaluării comparative în vederea sesizării Comisiei Europene;

q) asigură protecţia datelor deţinute, conform prevederilor art. 59 din Regulament, precum şi confidenţialitatea informaţiilor conform prevederilor art. 66 din Regulament.

Art. 5. - (1) Şedinţele Comisiei sunt conduse de preşedinte şi sunt convocate prin Secretariatul tehnic.

(2) în lipsa preşedintelui, Comisia este coordonată de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi, care preia toate atribuţiile preşedintelui, fiind desemnat în scris de preşedinte.

(3) în cazul în care, concomitent, atât preşedintele, cât şi cei 2 vicepreşedinţi prevăzuţi în anexa nr. 1 la prezentul ordin nu sunt prezenţi, şedinţa Comisiei se va reprograma.

(4) Dacă un membru al Comisiei nu poate participa la şedinţă, acesta este înlocuit de membrul supleant din cadrul autorităţii pe care o reprezintă. Membrul supleant are drept de vot. Membrul titular are obligaţia de a anunţa, în scris, Secretariatul tehnic cu privire la înlocuirea sa cu unul dintre membrii supleanţi prevăzuţi în anexa nr. 1 la ordin. În cazul în care membrul titular absent deţine o competenţă profesională care nu este reprezentată la şedinţă, acesta trebuie să îşi exprime punctul de vedere în scris, înainte ca şedinţa să aibă loc.

(5) Dacă secretarul Comisiei nu poate participa la şedinţă sau nu îşi poate exercita atribuţiile acesta propune preşedintelui să delege un membru din Comisie.

(6) Absenţa nejustificată a unui membru al Comisiei la trei şedinţe consecutive atrage informarea Ministerului Sănătăţii şi a autorităţii care l-a desemnat în vederea înlocuirii acestuia, prin decizie a autorităţii care l-a desemnat.

(7) Dacă în perioada exercitării activităţii de membru al Comisiei naţionale pentru produse biocide sau de personal al Secretariatului tehnic sau de expert desemnat în evaluarea dosarelor tehnice intervin elemente în sensul existenţei unui conflict de interese sau a unei incompatibilităţi, acesta informează autoritatea care l-a desemnat că au intervenit circumstanţe care, în temeiul anexei nr. 2 la regulament, îl împiedică să îşi exercite activitatea, fiind înlocuit prin decizie a autorităţii carel-a desemnat.

Art. 6. - (1) Comisia se întruneşte ori de cate ori este necesar, dar cel puţin o dată la 3 luni, în vederea respectării termenului de emitere a actelor administrative de punere pe piaţă a produselor biocide.

(2) Şedinţele Comisiei pot fi amânate numai cu acordul membrilor Comisiei, pe baza justificării preşedintelui Comisiei, transmisă celor trei instituţii reprezentate, înainte cu 48 de ore de data stabilită.

(3) Şedinţele Comisiei pot fi amânate în caz de forţă majoră, respectiv un eveniment independent de voinţa Comisiei, imprevizibil şi insurmontabil, care împiedică Comisia să îşi exercite total sau parţial obligaţiile şi responsabilităţile. Preşedintele Comisiei va aduce la cunoştinţa tuturor membrilor Comisiei acest fapt, precum şi reluarea activităţilor acesteia nu mai devreme de 5 zile lucrătoare de la încetarea cauzei care a generat amânarea.

(4) Invitaţia de participare la şedinţă a membrilor Comisiei se transmite cu cel puţin 5 zile lucrătoare anterior datei şedinţei Comisiei. Invitaţia este semnată de preşedintele Comisiei sieste însoţită de ordinea de zi. Invitaţia se transmite pe fax şi pe e-mail de către Secretariatul tehnic.

(5) Ordinea de zi întocmită de secretarul Comisiei cuprinde solicitările adresate Comisiei şi înregistrate la Secretariatul tehnic, lista produselor în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/368/11/2010, cu modificările şi completările ulterioare, lista produselor în conformitate cu prevederile din Regulament, precum şi orice alte aspecte referitoare la atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute la art. 4 din prezenta anexă.

(6) Ordinea de zi se supune aprobării Comisiei, la începutul şedinţei.

Art. 7. - (1) în cazul în care este necesară prezenţa unui expert în cadrul şedinţei, se va transmite o invitaţie de către Secretariatul tehnic. Invitaţia se transmite prin fax sau prin e-mail. Expertul va participa la şedinţă numai pentru problematica pentru care a fost solicitat şi are statut de invitat, neparticipând la vot

(2) Având în vedere periodicitatea şedinţelor Comisiei, experţii răspund de respectarea termenelor de transmitere a referatelor în timp util la Secretariatului tehnic, astfel încât să nu se depăşească termenele conform prevederilor art. 5 alin. (4) şi (6) din Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/368/11/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a termenelor de transmitere a rapoartelor de evaluare astfel încât să nu se depăşească termenele menţionate în Regulament.

Art. 8. - (1) Solicitările adresate Comisiei prezente pe ordinea de zi a şedinţei vor fi transmise în format electronic de către Secretariatul tehnic al Comisiei către membrii Comisiei cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării lucrărilor şedinţei.

(2) în cazuri excepţionale, preşedintele Comisiei poate adăuga pe ordinea de zi noi puncte de discuţie, motivat şi cu acordul tuturor membrilor Comisiei, dar nu mai târziu de 3 zile calendaristice faţă de data desfăşurării şedinţei; în caz contrar acestea vor fi discutate la o şedinţă ulterioară a Comisiei. Motivarea va fi menţionată în procesul-verbal al şedinţei Comisiei.

(3) Şedinţa Comisiei se declară deschisă de către preşedintele Comisiei, numai dacă este prezent cel puţin un membru titular nominalizat în anexa nr. 1 la ordin din fiecare autoritate şi se asigură cvorumul în ceea ce priveşte numărul

de participanţi cu drept de vot, respectiv cel puţin 7 dintre persoanele reprezentante ale celor 3 autorităţi şi nominalizate în anexa nr. 1 la ordin.

(4) în procesul-verbal al şedinţei se va consemna situaţia prezenţei membrilor Comisiei şi a experţilor.

(5) Discuţiile din timpul şedinţei se consemnează în procesul-verbal de către secretarul Comisiei.

(6) Documentele adresate Comisiei sunt prezentate în timpul şedinţei, consemnându-se decizia în procesul-verbal al şedinţei.

(7) Concluziile rapoartelor şi ale referatelor de evaluare ale experţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prezentate în timpul şedinţelor Comisiei.

(8) Comisia ia hotărâri prin vot cu majoritate simplă şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei concluzia luată.

(9) Membrii Comisiei, cu  respectarea ariei de responsabilitate a instituţiei din care provin, pot solicita completarea sau modificarea datelor din referatele de evaluare prezentate în timpul şedinţei.

(10) La sfârşitul şedinţelor Comisiei, procesul-verbal al şedinţei împreună cu ordinea de zi sunt semnate de către flecare participant la şedinţă.

Art. 9. - (1) Actele administrative se redactează de către Secretariatul tehnic, în urma deciziei de emitere din cadrul şedinţelor Comisiei şi cu respectarea datelor specificate de către experţi, în referate sau rapoarte, precum şi a menţiunilor din procesul-verbal.

(2) în cazul deciziei de emitere a avizului de plasare pe piaţă a unui produs biocid cu anumite condiţii, conform criteriilor de acceptare de emitere a avizelor de punere pe piaţă a produselor biocide sub rezerva condiţiilor sau restricţiilor specifice, emiterea actului administrativ se realizează numai dacă solicitantul depune la Secretariatul tehnic documentele solicitate, refăcute conform criteriilor de acceptare, precum şi dovada corectării neconcordanţelor.

Art. 10. - (1) Comisia are ştampilă proprie.

(2) Documentul prin care se comunică solicitantului decizia de respingere a dosarului include motivele de neacordare a avizului consemnate în procesul-verbal al şedinţei şi se semnează de preşedinte şi de către secretar.

(3) Răspunsul la diverse solicitări adresate Comisiei, discutate în timpul şedinţelor şi consemnate în procesul-verbal al şedinţei se semnează de preşedinte şi secretar. Răspunsul va fi redactat de către secretarul Comisiei în Secretariatul tehnic al Comisiei.

(4) Informările către autoritatea competentă cu privire la activitatea Comisiei se semnează de preşedintele Comisiei.

(5) Corespondenţa cu instituţiile ai căror experţi sunt implicaţi în procesul de evaluare a produselor biocide se semnează de preşedintele Comisiei şi de secretar.

(6) în cazul în care autorităţile reprezentate în cadrul Comisiei solicită acesteia informaţii legate de situaţia dosarelor aflate în evaluare, stadiul şi/sau situaţia legală a unor produse biocide, precum şi diverse precizări legate de acestea, preşedintele Comisiei răspunde la acestea după consultarea prealabilă a membrilor Comisiei, în funcţie de domeniul de expertiză. În prima şedinţă, preşedintele Comisiei prezintă membrilor Comisiei documentele elaborate.

(7) Dosarele care au stat la baza emiterii avizului de plasare pe piaţă pe suport de hârtie sunt distruse astfel încât să nu poată fi reconstituite, la data expirării valabilităţii avizului. Dosarele pe suport electronic se arhivează timp de 10 ani de la data expirării avizului.

Art. 11. - Secretariatul tehnic are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

1. utilizează Registrul produselor biocide (R4BP) menţionat la art. 71 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru a înregistra şi comunica deciziile Comisiei şi ale autorităţilor responsabile pentru aplicarea Regulamentului;

2. primeşte de la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, denumită în continuare Agenţie, prin Registrul produselor biocide (R4BP), următoarele documentele:

a) cererea de aprobare, dosarul şi codul unic de identificare al unei substanţe active, conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) şi, după caz, lit. c), art. 7 alin. (1), (3), (4) şi (5) din Regulament;

b) cererea de aprobare şi documentele pentru reînnoirea aprobării unei substanţe active, conform prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulament;

c) cererea de autorizare şi dosarul pentru autorizarea produselor biocide prin procedura simplificată, conform prevederilor art. 25 şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Regulament;

d) cererea de autorizare şi dosarul pentru acordarea unei autorizaţii a Uniunii Europene, potrivit art. 43 alin. (1) şi (3), sau de reînnoire a acesteia, potrivit art. 44 şi art. 45 alin. (3) din Regulament;

3. primeşte prin R4BP, de la solicitanţii care doresc să pună la dispoziţie pe piaţă sau să introducă pe piaţă produse biocide, conform prevederilor art. 3 alin, (1) lit. i) şi, respectiv, lit. j) din Regulament:

a) cererea şi dosarul pentru autorizarea naţională, atunci când România este autoritatea competentă destinatară, potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) şi art. 29 alin (1) din Regulament;

b) cererea şi dosarul pentru reînnoirea autorizării naţionale a unui produs biocid, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Regulament;

c) cererea de recunoaştere reciprocă a unei autorizaţii naţionale în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 33, recunoaşterea reciprocă succesivă sau la art. 34, recunoaşterea reciprocă paralelă, atunci când România este stat membru vizat;

d) cererea şi dosarul pentru reînnoirea recunoaşterii reciproce a unei autorizaţii naţionale în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) nr. 492/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind reînnoirea autorizaţiilor pentru produsele biocide care fac obiectul recunoaşterii reciproce;

e) notificările referitoare la experimentele sau testele efectuate în scop de cercetare sau dezvoltare, potrivit art. 56 alin. (2) din Regulament;

4. informează corect şi complet solicitanţii despre cerinţele pentru obţinerea actelor administrative prevăzute la art. 4 lit. a) şi b) din prezenta anexă;

5. verifică din punct de vedere administrativ conţinutul dosarelor, după care le înaintează experţilor şi, în funcţie de decizia acestora, validează sau respinge sau solicită completări la cererile depuse pentru autorizarea naţională şi reînnoirea acesteia, autorizarea prin recunoaşterea reciprocă şi reînnoirea acesteia, autorizarea provizorie, prin R4BP;

6. asigură accesul experţilor la cererile şi dosarele depuse prin R4BP;

7. informează solicitanţii asupra tarifelor care se plătesc în temeiul art. 80 alin. (2) din Regulament şt în conformitate cu prevederile naţionale în vigoare;

8. transmite solicitantului un exemplar din raportul de evaluare pentru cererea de autorizare naţională potrivit art. 30 alin. (3) lit. b) din Regulament;

9. solicită acceptul autorităţilor prevăzute la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014, cu modificările şi completările ulterioare, asupra cererilor de aprobare a unei substanţe active sau de autorizare a unui produs şi primeşte din partea acestora refuzul sau acceptul de evaluare;

10. informează autoritatea competentă asupra situaţiei cu personalul calificat, având experienţă corespunzătoare să evalueze cererile de aprobare a unei substanţe active sau de autorizare naţională a unui produs sau de evaluare a unei cereri pentru autorizaţia Uniunii Europene, precum şi de reînnoire ale acestora;

11. integrează rapoartele transmise de experţi într-un raport final de evaluare în vederea emiterii şi aprobării autorizaţiilor;

12. asigură transmiterea prin R4BP către Agenţie a rapoartelor şi a concluziilor evaluării elaborate de experţii prevăzuţi la art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi rezultatele evaluării comparative, potrivit prevederilor art. 23 alin. (2) din Regulament;

13. pune la dispoziţie documentele necesare pentru activitatea curentă a Comisiei;

14. Înaintează Comisiei referatele de evaluare a produselor biocide primite de la experţi, în vederea avizării;

15. transmite în scris deţinătorilor de aviz înştiinţări despre necesitatea retragerii de pe piaţă a produselor biocide care conţin substanţe active pentru care Comisia Europeană a luat o decizie de neaprobare, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.451/2007 privind a două etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la art. 16 alin. (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor biocide;

16. analizează cererea de comerţ paralel şi transmite Comisiei în scris confirmarea sau infirmarea asupra îndeplinirii condicilor prevăzute la art. 53 alin. (3) din Regulament;

17. Înainte de a elibera actele administrative de plasare pe piaţă se asigură că solicitantul a depus pentru produsul biocid un proiect de etichetă şi o fişă cu date de securitate, revizuite conform cu solicitările Comisiei;

18. gestionează informaţiile în Registrul naţional al produselor Biocide prevăzut la art. 12 din prezenta anexă şi în R4BP, prevăzut la art. 71 din Regulament;

19. primeşte de la experţi informaţiile produselor biocide autorizate şi le integrează în vederea publicării pe pagina Secretariatului tehnic al Comisiei, potrivit prevederilor art. 66 alin. (3) din Regulament;

20. membrii Secretariatului tehnic al Comisiei şi evaluatorii pot participa la instruiri şi seminare organizate de Agenţie în relaţie cu bazele de date cu informaţiile privind substanţele active şi produsele biocide.

Art. 12. - Registrul naţional al produselor biocide este pus la dispoziţia publicului pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi conţine următoarele informaţii:

a) lista produselor biocide avizate, pentru care sunt aplicate prevederile de la art. 89 alin. (2) din Regulament;

b) lista produselor autorizate naţional, pentru care sunt aplicate prevederile de la art. 29-31 din Regulament;

c) lista produselor autorizate prin recunoaştere reciprocă, pentru care sunt aplicate prevederile de la art. 32-34 din Regulament;

d) lista produselor autorizate pentru comerţul paralel, conform art. 53 din Regulament;

e) lista produselor autorizate sau notificate prin procedură simplificată, conform art. 26 din Regulament;

f) lista produselor care deţin autorizaţie a Uniunii Europene.

Art. 13. - Membrii titulari şt membrii supleanţi ai Comisiei, personalul Secretariatului tehnic şi experţii completează anual declaraţia de confidenţialitate (anexa nr. 1) şi declaraţia de interese (anexa nr. 2), la prima şedinţă din an şi ori de câte ori intervin modificări în statutul/activitatea acestora.

Art. 14. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

DECLARAŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

(pentru membrii titulari şi membrii supleanţi ai Comisiei naţionale pentru produse biocide/personalul Secretariatului tehnic/experţi)

 

- model –

 

Numele .......................................... Prenumele ..........................................

Instituţia ..........................................

Cunosc că am obligaţia să nu divulg nicio informaţie la care am acces prin activitatea mea în calitate de membru sau membru supleant al Comisiei naţionale pentru produse biocide/personal al Secretariatului tehnic/expert desemnat conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare, dacă această informaţie face obiectul unei solicitări privind păstrarea confidenţialităţii, în conformitate cu art. 59 şi art. 66 din Regulament.

Mă angajez;

1. să păstrez confidenţialitatea/să respect restricţiile privind orice informaţie la care am acces pe parcursul activităţii mele în calitate de membru sau membru supleant al Comisiei naţionale pentru produse biocide/personal al Secretariatului tehnic/expert;

2. să nu divulg unor terţi*) şi/sau să pun la dispoziţia acestora informaţiile la care am acces în timpul evaluării dosarelor tehnice şi care ar putea prejudicia din punct de vedere industrial şi comercial firmele producătoare/importatoare de produse biocide;

3. să păstrez confidenţialitatea rapoartelor până la finalizarea procedurii de avizare de către Comisie;

4. să respect caracterul confidenţial al opiniilor, părerilor şi propunerilor exprimate de membrii Comisiei naţionale pentru produse biocide/personalul Secretariatului tehnic/experţi, în cadrul procesului de evaluare a dosarelor tehnice şi activităţilor Comisiei naţionale pentru produse biocide;

5. să nu folosesc nicio informaţie în beneficiu personal şi/sau al unei terţe părţi.

Totodată am luat cunoştinţă de faptul că nu sunt considerate confidenţiale informaţiile prevăzute la art. 59 şi art. 66 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Data ..........................................

Semnătura ..........................................


*) Prin terţi se înţelege orice persoană care nu este expert, membru al Comisiei sau personal al Secretariatului tehnic al Comisiei naţionale pentru produse biocide.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

DECLARAŢIE DE INTERESE

(pentru membrii titulari şi membrii supleanţi al Comisiei naţionale pentru produse biocide/personalul Secretariatului tehnic/experţi)

 

- model –

 

Numele .......................................... Prenumele ..........................................

Instituţia ..........................................

Declar pe propria răspundere că nu am interese*) financiare şi nefinanciare, directe şi indirecte, în industria biocidelor, care pot afecta activitatea mea, în calitate de membru sau membru supleant al Comisiei naţionale pentru produse biocide/personal al Secretariatului tehnic/expert desemnat conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată declar că nu deţin calitatea de membru în organele de administraţie şi de conducere şi/sau de acţionar la societăţi cu capital de stat, privat ori mixt, care au ca obiect de activitate fabricarea, importul şi comercializarea produselor biocide.

Declar că nu particip la organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire, respectiv nu aprob/semnez documente emise în legătură cu sau pentru procedura de atribuire a produselor biocide.

 

Data ..........................................

Semnătura ..........................................


*) Instrucţiuni privind „interesele”:

a) Prin interes se înţelege orice asociere, orice aspect ori avantaj financiar, adică deţinerea de acţiuni sau obligaţiuni, deţinerea de titluri diferite, de exemplu, titluri de participaţie, ori deţinerea unei proprietăţi la o societate comercială, companie, grup de interes economic, naţional sau internaţional, public ori privat, sau deţinerea calităţii de membru la o asociaţie, fundaţie, organizaţie neguvernamentală etc. care are legături cu industria biocidelor,

b) Membrii Comisiei naţionale pentru produse biocide/Personalul Secretariatului tehnic/Expertul desemnat în evaluarea dosarelor tehnice declară interesele pe care le-a avut în ultimii 3 ani, pentru toate tipurile de activităţi legate de produse biocide, indiferent dacă au fost remunerate în mod regulat sau ocazional (membru în organele de conducere, în consiliul de administraţie, post de director executiv, angajat, consilier, interese contractuale, stagii etc. În societatea comercială, compania, grupul de interes economic, asociaţia, fundaţia, organizaţia neguvernamentală etc.). Se vor prezenta clar şi precis rolul şi funcţia ocupată.

c) Trebuie declarată asistenţa sau susţinerea obţinută şi care este ori nu este asociată cu avantaje băneşti ori materiale, directe sau indirecte. Acestea includ burse de studii sau de cercetare, călătorii de studii etc.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în zece unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Teleorman

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în zece unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Teleorman, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Bogdana - sectorul cadastral nr. 1;

b) unitatea administrativ-teritorială Bragadiru - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2;

c) unitatea administrativ-teritorială Crângeni - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2;

d) unitatea administrativ-teritorială Dideşti - sectorul cadastral nr. 1;

e) unitatea administrativ-teritorială Dobroteşti - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2;

f) unitatea administrativ-teritorială Izvoarele - sectorul cadastral nr. 1;

g) unitatea administrativ-teritorială Măldăeni - sectorul cadastral nr. 1;

h) unitatea administrativ-teritorială Ţigăneşti - sectoarele cadastrale nr. 1, 2 şi 3;

i) unitatea administrativ-teritorială Viişoara - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2;

j) unitatea administrativ-teritorială Zâmbreasca - sectoarele cadastrale nr. 1 şi 2.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, pe sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la art. 1, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Ileana Spiroiu

 

Bucureşti, 9 octombrie 2017.

Nr. 1.327.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 12

din 19 iunie 2017

 

Dosar nr. 5/2017

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Romaniţa Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secţia I civilă

Eugenia Puşcaşiu - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Ana Hermina Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Lucia Tatiana Rog - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este legal constituit în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă raportat la art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Diana Berlic.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare recursul formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 114 şi art. 116 din acelaşi act normativ.

După prezentarea referatului cauzei, constatând că nu mai sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei procuror Diana Berlic.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, arătând că decizia de recuperare a debitului este condiţionată de emiterea deciziei de suspendare sau sistare a pensiei.

Preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele:

I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii

1. Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:

„Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.”

II. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

2. Sesizarea s-a făcut de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi, ataşându-se, în dovedirea practicii neunitare, jurisprudenţă relevantă.

III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unui recurs în interesul legii

Art. 179 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010

„(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul genera[de prescripţie de 3 ani.

(2) în cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum şi casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii şi al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

(5) Debitele reprezentând contribuţii de asigurări sociale sau prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.

(6) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

(7) Sumele cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, rămase nerecuperate de pe urma asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, decedaţi, nu se mai urmăresc.”

Art. 114 din Legea nr. 263/2010

(1) în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;

b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 84 lit. c) ori cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii;

d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale, prevăzute la art. 81 alin. (1);

e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

g) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 84 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;

h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salariat mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5);

i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul;

(2) în situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 84 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 77 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.

(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.”

Art. 116 din Legea nr. 263/2010

„Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.”

IV. Orientările jurisprudenţiale divergente

A. Obiectul sesizării

3. Problema de drept ce a creat divergenţa de practică judiciară vizează interpretarea şi aplicarea art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborat cu art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010, în sensul în care analiza legalităţii şi temeiniciei deciziei de recuperare a debitului este condiţionată sau nu de suspendarea/sistarea (anterioară/concomitentă) pensiei prin decizie de către casa de pensii.

4. Ceea ce se urmăreşte prin promovarea prezentului recurs în interesul legii este a se stabili dacă, în aplicarea art. 179 din Legea nr. 263/2010, decizia casei teritoriale de pensii pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit de către pensionar este condiţionată, sub aspectul legalităţii, de respectarea procedurii instituite prin dispoziţiile art. 116 din Legea nr. 263/2010 referitoare la emiterea unei decizii având ca obiect încetarea/ suspendarea/modificarea drepturilor de pensie, pentru situaţiile reglementate de art. 114 din Legea nr. 263/2010, stabilite deja cu caracter definitiv, sau dacă, în aplicarea art. 179 din Legea nr. 263/2010, procedura de recuperare este independentă de orice altă procedură referitoare la decizia iniţială de pensie aflată în plată şi definitivă, caracterul necuvenit al drepturilor încasate de pensionar raportându-se exclusiv la prevederile normative în vigoare încălcate.

B. Orientările jurisprudenţiale diferite s-au conturat după cum urmează:

5.1. Într-o primă opinie s-a apreciat că verificarea jurisdicţională a deciziei de recuperare debit este condiţionată de emiterea deciziei de suspendare/sistare a pensiei. În argumentarea acestei opinii s-a reţinut că, în ipoteza în care pensionarul anticipat parţial/de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, sancţiunea legală prevăzută este suspendarea plăţii pensiei, ce urmează regulile procedurale prevăzute de art. 116 din Legea nr. 263/2010. În lipsa unei decizii emise de casa teritorială de pensii de suspendare/modificare a drepturilor de pensie stabilite prin decizie definitivă, drepturile băneşti au drept cauză juridică a plăţii tocmai decizia de pensionare iniţială şi nu pot fi calificate ca „sume încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale”, în sensul art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

5.2. Într-o altă opinie s-a apreciat că verificarea jurisdicţională a deciziei de recuperare debit nu este condiţionată de emiterea deciziei de suspendare/sistare a pensiei. În susţinerea acestei opinii s-a apreciat că deciziile de recuperare debit au fost analizate în fond, nici părţile şi nici instanţa nu au invocat faptul că nu se putea emite decizia de imputare a sumelor încasate necuvenit în lipsa emiterii anterior a unei decizii de suspendare/încetare a plăţii pensiei în cazurile prevăzute de art. 114 din Legea nr. 263/2010. În această orientare jurisprudenţială, recuperarea sumelor încasate cu titlu de drepturi de asigurări sociale în perioada în care a fost încălcată interdicţia de cumul nu poate fi condiţionată de o suspendare retroactivă a plăţii acestora, aceste venituri fiind necuvenite în sensul art. 179 din Legea nr. 263/2010, iar recuperarea lor poate fi realizată fără emiterea unei decizii anterioare de suspendare, în termenul general de prescripţie.

V. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

6. Curtea Constituţională a reţinut că „existenţa sau inexistenţa unor greşeli la calcularea sau la plata pensiei, precum şi mărimea debitului creat ca urmare a acestora constituie probleme de fapt a căror stabilire intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti şi asupra cărora, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa” - Decizia nr. 727 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2011. A reţinut totodată - Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015 - că „faţă de criticile formulate de autorul excepţiei, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situaţia în care se constată o diferenţă între cuantumul stabilit al pensiei şi ceea ce s-ar cuveni potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferenţe între cuantumul stabilit al pensiei şi cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Prin urmare, nu se poate vorbi despre afectarea retroactivă a unui «drept câştigat», de vreme ce, aşa cum preciza Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, de acest atribut se bucură doar «cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii», şi nu cuantumul pensiei aflate în plată, stabilit însă cu încălcarea dispoziţiilor legale. Din contră, privită din această perspectivă, obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit este, mai degrabă, o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil.”

VI. Punctul de vedere al Ministerului Public

7. Prin punctul de vedere exprimat, Ministerul Public a apreciat că, în esenţă, prima opinie răspunde exigenţelor de legalitate, întrucât reţinerea sumelor achitate necuvenit titularului drepturilor de pensie constituie o modalitate de executare silită, iar pentru situaţiile prevăzute de art. 114 din Legea nr. 263/2010 casele teritoriale de pensii trebuie să emită mai întâi decizie de suspendare a plăţii pensiei, decizia de recuperare având caracter accesoriu, subsecvent. S-a apreciat că, în aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 179, 114 şi 116 din Legea nr. 263/2010 raportat la dispoziţiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi art. 260 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care s-a emis anterior decizie de suspendare a plăţii pensiei, nu pot fi invocate în cadrul contestaţiei la decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit apărări de fond ce se circumscriu cazurilor de suspendare a plăţii pensiei şi, în aplicarea aceloraşi dispoziţii, în situaţia în care nu s-a emis decizia de suspendare a plăţii pensiei, apărările de fond ce vizează motivele de suspendare pot fi invocate în contestaţia împotriva deciziei de recuperare a debitului.

VII. Raportul asupra recursului în interesul legii

8. Prin raportul întocmit, într-o primă opinie, unanimă, s-a considerat că recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi este inadmisibil, iar, pe fondul recursului, s-au conturat două puncte de vedere, după cum urmează: 1. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010, analiza legalităţii şi temeiniciei deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este condiţionată de suspendarea/sistarea (anterioară/concomitentă) pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii; 2. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010, analiza legalităţii şi temeiniciei deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale nu este condiţionată de suspendarea/sistarea (anterioară/concomitentă) pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii.

VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

9. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că această condiţie legală este îndeplinită în ceea ce II priveşte pe titularul sesizării.

10. Este îndeplinită şi condiţia privind respectarea cerinţelor de ordin formai prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, date fiind anexele memoriilor de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul tuturor curţilor de apel din ţară, astfel cum s-a menţionat anterior, fiind ilustrată prin hotărâri judecătoreşti definitive.

11. Obiectul recursurilor în interesul legii se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, şi anume priveşte probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti. Aşadar, se constată că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a prezentului recurs în interesul legii.

12. Pe fondul recursului, ceea ce se urmăreşte prin promovarea recursului în interesul legii pendinte este de a se stabili dacă, în aplicarea art. 179 din Legea nr. 263/2010, decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit de către pensionar este condiţionată, sub aspectul legalităţii, de respectarea procedurii instituite de art. 116 din lege referitoare la emiterea unei decizii de încetare/suspendare/modificare a drepturilor de pensie, pentru situaţiile reglementate de art. 114 din lege, sau dacă, în aplicarea art. 179 din lege, procedura de recuperare este independentă de orice altă procedură referitoare la decizia iniţială de pensie, aflată în plată şi definitivă, caracterul necuvenit al drepturilor încasate de pensionar raportându-se exclusiv la prevederile normative în vigoare încălcate.

13. Divergenţa de practică judiciară în privinţa acestei probleme de drept a apărut în contextul soluţionării unor contestaţii având ca obiect deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit de către pensionari [ipoteza concretă fiind cea a pensionarului anticipat parţial/de invaliditate, încadrat în gradul I sau II şi care se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV], întemeiate exclusiv pe dispoziţiile art. 179 din Legea nr. 263/2010.

14. Prima orientare jurisprudenţială a apreciat corect că, în lipsa unei decizii emise de casa teritorială de pensii de suspendare/modificare a drepturilor de pensie stabilite prin decizie definitivă, drepturile băneşti au drept cauză juridică a plăţii decizia de pensionare iniţială şi, din acest motiv, nu pot fi calificate ca „sume încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale”, în sensul art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

15. Astfel, Constituţia României, republicată, prevede în mod expres la art. 47 alin. (2) dreptul la pensie, ca drept fundamental - dreptul la pensie se acordă potrivit legii ceea ce înseamnă că legiuitorul este în drept să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie,  tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, modul de calcul şi cuantumul valoric al pensiilor etc.

16. Dispoziţiile de principiu ale art. 1 şi art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd, în mod explicit, că dreptul la asigurări sociale se exercită, în condiţiile acestei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, respectiv că pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de legea menţionată.

17. În egală măsură trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 116 din Legea nr. 263/2010, conform cărora încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

18. Dispoziţiile art. 179 din Legea nr. 263/2010 pot constitui temei juridic pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, numai în contextul coroborării lor cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010, ceea ce presupune emiterea prealabilă sau concomitentă a unei decizii de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie. Aceasta întrucât raporturile de asigurări sociale se nasc, se modifică şi se sting (o astfel de definiţie pe deplin acceptată este inerentă oricărui raport juridic, public sau privat)în legătură cu acoperirea unor riscuri sociale (din această perspectivă, raportul juridic capătă specificitate), în condiţiile strict prevăzute de lege. Odată constituit dreptul asiguratului la primirea indemnizaţiei de asigurări sociale (şi, corelativ, obligaţia instituţiei de asigurări de a o plăti), de principiu, acesta nu poate fi modificat decât tot printr-o decizie, prin care să se dispună asupra dreptului de pensie - încetarea, suspendarea etc. plăţii pensiei - şi doar în mod subsecvent se va proceda la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale,

19. Dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 referitoare la procedura revizuirii pensiei sunt relevante pentru cauza pendinte, întrucât ilustrează cel mai pregnant succesiunea operaţiunilor în una dintre ipotezele particulare de modificare a dreptului la pensie, respectând dispoziţiile de principiu ale legii, după cum urmează:

a) emiterea deciziei de revizuire, alin. (1) al articolului anterior menţionat statuând că „în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”. Totodată, în practica judiciară s-a reţinut că revizuirea constituie operaţiunea de corectare a cuantumului pensiei ca urmare a unei erori de calcul (preluarea greşită a datelor referitoare la stagiul de cotizare, la contribuţia de asigurări sociale etc.), dar şi ca urmare a unei aplicări sau interpretări greşite a legii;

b) acordarea sau recuperarea sumelor rezultate în urma revizuirii, art. 107 alin. (2) stabilind că: „sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor”.

20. Trebuie subliniat că succesiunea primelor două alineate ale art. 107 din Legea nr. 263/2010 asigură, prin conţinutul lor normativ explicit, succesiunea logică a soluţiilor preconizate de legiuitor pentru revizuire, dacă aceasta s-ar impune - exigenţă a art. 35 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

21. Referindu-se la revizuire, Curtea Constituţională a clarificat aspecte importante ale acestei instituţii juridice, statuând că aceasta apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei şi că textul de lege criticat nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci şi pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferenţe între suma legal cuvenită şi cuantumul pensiei stabilit şi aflat în plată, astfel că poate fi privit şi ca un mijloc de protecţie a dreptului la pensie.

22. Pornind de la această observaţie a instanţei de contencios constituţional, în literatura de specialitate s-a susţinut că dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar şi rămasă definitivă, nu trebuie privit izolat, ci ca o componentă a dreptului la pensie, singura limitare acceptată fiind aceea de a nu se înfrânge autoritatea de lucru judecat.

23. La fel se procedează şi în ipoteza recalculării pensiei, situaţia fiind însă mai puţin elocventă, întrucât în acest caz pensionarului t se acordă în plus sume de bani, nepunându-se astfel problema restituirii, recuperării vreunui debit - art. 107 alin. (5) stabilind că „Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea”. Se observă că şi într-o astfel de ipoteza favorabilă situaţiei pensionarului legiuitorul a fost suficient de riguros, operaţiunile specifice recalculării ordonându-se în economia unui singur articol, în trei alineate succesive, corelate între ele.

24. În doctrina de specialitate s-a analizat situaţia deciziilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, apreciindu-se că aceste titluri executorii sunt emise ca urmare a constatării existenţei unor debite în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, pe baza unor decizii de revizuire a drepturilor iniţial stabilite sau ca urmare a descoperirii unor împrejurări care ar fi justificat suspendarea sau încetarea plăţii pensiei; în măsura în care apărările se bazează pe contestarea acelor împrejurări ori a relevanţei lor, persoana interesată va putea obţine anularea deciziei de recuperare a debitului şi a actelor de executare, doar contestând, fie în prealabil, fie în cadrul aceluiaşi dosar, însăşi decizia de suspendare sau de încetare a plăţii pensiei; pentru ipoteza existenţei unor dosare diferite, autorul articolului a apreciat că ar fi necesară conexarea dosarelor, datorită raportului de accesorialitate, sau suspendarea contestaţiei la executare până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate împotriva deciziei de suspendare ori încetare a plăţii pensiei.

25 în considerarea acestor temeiuri de drept, interpretate sistematic, raţional, se poate considera că un raport juridic de asigurări sociale s-ar putea defini printr-o singură decizie de acordate a dreptului la pensie, în temeiul căreia să se facă plata efectivă a pensiei, sau printr-o succesiune de decizii de acordare, recalculare, revizuire, încetare, suspendare, reluare, modificare a dreptului la pensie, cu precizarea explicită că o eventuală decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este într-un raport de accesorialitate, de condiţionare, de subsecvenţă cu decizia de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie, întrucât numai astfel se respectă dispoziţiile legale şi se conferă previzibilitate drepturilor beneficiarilor sistemului public de pensii.

26. Pentru ipoteza în care s-a procedat direct la emiterea deciziei de recuperare a debitului (operaţiunile de suspendare sau încetare a plăţii pensiei fiind total ignorate de emitent), se consideră că soluţionarea contestaţiei în privinţa acestei decizii nu poate ignora apărările ce vizează nerespectarea dispoziţiilor art. 113,114 şi 116 din Legea nr. 263/2010, fie ca o condiţie de admisibilitate de fond - asigurarea premiselor pentru demonstrarea susţinerilor contestatorului, fie ca apărare de fond - contestarea împrejurărilor care au condus la întrerupere, suspendare, a relevanţei lor pentru cauza pendinte etc.

27. Se apreciază că, într-o astfel de ipoteză, constantă a unui număr semnificativ de litigii pendinte, instanţele trebuie să manifeste un rol activ, potrivit art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, întrucât nu numai jurisprudenţa constantă sau cea unificată prin decizii în interesul legii, ci şi exigenţa dezbaterilor din faţa judecătorului trebuie să evidenţieze ideea de respectare a legii, a procedurilor, într-o materie sensibilă şi extrem de importantă din perspectiva persoanelor fizice vizate.

28. Literatura de specialitate a subliniat că, în contextul existenţei dispoziţiilor art. 116 din Legea nr. 263/2010, s-ar putea vorbi chiar de un drept al pensionarului de a primi o decizie de încetare, suspendare, reluare a plăţii pensiei, întrucât ideea de legalitate şi previzibilitate nu poate fi nesocotită sub niciunul din aspectele aplicării legii.

29. Din jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional s-a reţinut, în spiritul acestei idei, că pensia este o formă de prestaţie de asigurări sociale plătită lunar, în baza legii, inerentă şi indisolubil legată de calitatea de pensionar, obţinută în baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor impuse de legiuitor. În egală măsură, considerentele desprinse din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, într-o formă directă sau indirectă - prin definirea instituţiilor revizuirii, recalculării, a regimului juridic al acestora, prin definirea unor concepte mai noi sau mai vechi etc. - conferă consistenţă primei orientări jurisprudenţiale

30. Astfel, s-a statuat că revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei; prin urmare, nu se poate vorbi despre afectarea retroactivă a unui „drept câştigat”, de vreme ce, de acest atribut se bucură doar „cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii”, şi nu cuantumul pensiei aflate în plată, stabilit însă cu încălcarea dispoziţiilor legale; obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit este o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Tot astfel, instanţa de contencios constituţional a statuat că „sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale”, dar şi că „protecţia dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit.

31. S-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 263/2010, care impun Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Casei Naţionale de Pensii Publice şi caselor de pensii sectoriale obligaţia de a-şi corela bazele proprii de date, scopul acestei operaţiuni fiind realizarea unei evidenţe corecte şi unitare a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul public de pensii.

32. O evidenţă corectă şi unitară a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la sistemul public de pensii exclude posibilitatea coexistenţei unei decizii definitive de acordare a pensiei (conformă dispoziţiilor legale la momentul stabilirii ei şi care beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie) cu o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ambele emise pe numele aceleaşi persoane, în lipsa unei decizii de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie.

33. Dificultăţile practice de aplicare a textului legal de către casele de pensii nu pot face inaplicabil un text legal în vigoare, iar încălcarea de către pensionar a obligaţiei de a anunţa intervenirea uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 114 din Legea nr. 263/2010 nu poate valora juridic cauză de exonerare a casei de pensii de obligaţia de emitere a deciziei de suspendare, potrivit art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010.

34. Dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile, nici pe calea interpretării per a contrario, deoarece atât interdicţia impusă pensionarului de invaliditate de gradul I şi II, cât şi sancţiunea legală sunt reglementate printr-un text expres, respectiv art. 114 din Legea nr. 263/2010. În sarcina casei de pensii subzistă obligaţia de a respecta procedurile legale, potrivit cărora aceasta poate opera orice modificare/suspendare a drepturilor de pensie cu recuperarea sumelor stabilite ca fiind încasate necuvenit în termenul de prescripţie de trei ani, fără a se pune problema exonerării titularului pensiei de invaliditate/anticipate parţial de obligaţia de restituire.

35. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din acelaşi act normativ, legalitatea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este condiţionată de suspendarea sau sistarea (anterioară ori concomitentă) pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 iunie 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.