MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 821/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 821         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 18 octombrie 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

937. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

941. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

942. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 151 din 14 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

Decizia nr. 396 din 13 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

758. - Hotărâre privind trecerea unor mijloace fixe, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Siret, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi casării, după caz, şi pentru actualizarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

652. - Decizie privind numirea domnului Victor Lucian Ionescu în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

 

653. - Decizie pentru numirea domnului Marian Chivu în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Institutului Naţional de Statistică

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.396. - Decizie privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE-SRL

 

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute în întreaga să carieră actoricească, pe scenă şi pe ecran, în care şi-a pus talentul, energia şi inteligenţa, pentru a da viaţă şi frumuseţe marilor roluri ale vremurilor sale, pentru dăruirea cu care a format generaţii întregi de actori cărora le-a insuflat pasiunea şi talentul său,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler maestrului Victor Rebengiuc, actor.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 16 octombrie 2017.

Nr. 937.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Republica Federală Germania, pentru sprijinul concret acordat persoanelor suferinde din ţara noastră, pentru profesionalismul şi umanismul dovedite în actul medical,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor domnului profesor universitar doctor Firu Opri.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 941 .

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere a contribuţiei sale remarcabile la dezvoltarea şi afirmarea gândirii juridice româneşti, precum şi pentru prodigioasa sa activitate că profesor universitar şi ca membru în diferite instituţii academice, naţionale şi internaţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler domnului profesor universitar doctor Nicolae Volonciu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 942.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 151

din 14 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Societatea Amadeus Production - S.R.L. din Giurgiu în Dosarul nr. 6.329/315/2014 al Judecătoriei Giurgiu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 255D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Daniel Ene, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniel Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care arată că a invocat excepţia în raport cu art. 44 alin. (9) din Constituţie şi, faţă de conţinutul normativ al prevederilor criticate, în analiza constituţionalităţii textului criticat trebuie avute în vedere elementele materiale (obiective şi subiective) ale contravenţiilor prevăzute de art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009. Din punct de vedere material, consideră că aceste contravenţii constau în

nedeclararea operaţiunilor economice de producţie, de vânzare şi comercializare a maşinilor de joc în termen de 15 zile de la înregistrare lor în contabilitate. Ca urmare, se impune a se observa că nu operaţiunile de vânzare-cumpărare în sine sunt ilicite prin ele însele, ci operaţiunea de nedeclarare la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc în termen de 15 zile de la înregistrare în contabilitate.

5. În continuare, arată că, în speţa de faţă, aceste operaţiuni economice au fost licite - au fost realizate de către o persoană care avea astfel de abilităţi înscrise în actul constitutiv, au fost înregistrate în contabilitate, s-au plătit taxele şi impozitele aferente. Rezultă că, din punct de vedere subiectiv, fapta respectivă - nedeclarare la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc în termen de 15 zile de la înregistrare în contabilitate a maşinilor de joc - a fost săvârşită din culpă, şi nu cu intenţie, fiind evident că aceste bunuri nu au fost destinate săvârşirii contravenţiei, ci pur şi simplu s-a omis comunicarea/declararea către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Aşadar, fapta constă într-o omisiune, astfel că nu se poate susţine că aceste bunuri ar fi fost folosite în scopul producerii contravenţiei respective; nu se poate susţine nici că aceste bunuri au rezultat din săvârşirea unei contravenţii; nefiind destinate şi folosite sau nefiind rezultate din săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, textul art. 22 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă este neconstituţional, prin raportare atât la situaţia concretă a speţei, cât şi la prevederile ari. 44 alin. (9) din Constituţie. Cu privire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 şi Decizia nr. 501 din 5 decembrie 2013, arată că analiza textului criticat s-a făcut prin prisma altor considerente, distincte de situaţia concretă a cauzei. Astfel, prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, nu s-ar contraveni jurisprudenţei anterioare sau jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la monopolul instituit în cazul jocurilor de noroc.

6. Având cuvântul, reprezentantul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că există jurisprudenţa a Curţii Constituţionale în materie. În ceea ce priveşte textul criticat arată că legiuitorul a avut în vedere tocmai sancţionarea omisiunii agenţilor economici care desfăşoară activităţi în materia jocurilor de noroc de a declara, la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, toate mijloacele de joc, respectiv operaţiunile efectuate de operatorul economic pe teritoriul României, în funcţie de specificul fiecăreia. Nedeclararea în termenul stabilit de lege a operaţiunilor prevăzute de acest cadru normativ, prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, este apreciată de legiuitor ca fiind contravenţie. Astfel, mijloacele de joc şi/sau sumele aferente provenite din aceste operaţiuni economice, în condiţiile art. 20 coroborat cu art. 22 din ordonanţa de urgenţă menţionată, pot fi confiscate. Ca atare, dispoziţiile criticate nu aduc atingere art. 44 alin. (9) din Constituţie, actele normative în materie fiind în concordanţă cu Legea fundamentală şi cu precădere „menţiunea cu privire la deţinerea, folosirea şi rezultatul din infracţiuni sau contravenţii se confiscă”.

7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, solicită instanţei de contencios constituţional să analizeze, în concret, raportat la situaţia particulară a cauzei, dacă bunurile respective au fost folosite, destinate sau au rezultat din săvârşirea unei contravenţii. Or, aceste aspecte excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind atributul instanţei de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 11 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.329/315/2014, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Societatea Amadeus Production - S.R.L. din Giurgiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită anularea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, respectiv pentru nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (4) din acest act normativ.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 sunt neconstituţionale în privinţa trimiterilor la contravenţiile prevăzute la art. 20 alin. (1), (2), (4) şi (5) din acelaşi act normativ, deoarece, în speţă, mijloacele de joc respective şi/sau sumele provenite în urma comercializării acestora nu au fost destinate, folosite sau rezultate din contravenţie, ci au făcut obiectul unor operaţiuni legale care, însă, nu au fost declarate. Astfel, din împrejurările cauzei şi atitudinea reprezentanţilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că nu s-a urmărit producerea contravenţiei, fiind evident că aceste bunuri nu au fost destinate săvârşirii contravenţiei, omiţându-se doar comunicarea/declararea către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc; aceste bunuri nu au rezultat din fapte contravenţionale, omisiunea declarării lor la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc fiind ulterioară înregistrării acestora în documentele contabile.

10. În acest context arată că elementul material al acestor tipuri de contravenţii constă în nerespectarea obligaţiilor de declarare a producţiei, a vânzării sau a cumpărării mijloacelor de joc. Astfel, nu operaţiunile în sine de producţie, vânzare sau cumpărare sunt cele incriminate, ci nedeclararea acestora. Or, nedeclararea nu presupune folosirea/utilizarea unui mijloc de joc, ci doar intenţia de a nu respecta ori necunoaşterea obligaţiei de a declara aceste operaţiuni juridice, iar, în mod asemănător, nedeclararea producţiei, vânzării sau cumpărării nu are ca rezultat maşini de joc sau sume de bani. O maşină de joc nu este destinată nedeclarării producţiei, vânzării, cumpărării, ci industriei de divertisment. Ca atare, maşinile de joc sau sumele de bani rezultate din vânzarea-cumpărarea acestora nu sunt destinate nedeclarării operaţiunilor de producţie, vânzare sau cumpărare şi, pe cale de consecinţă, nu sunt bunuri supuse confiscării.

11. În final, arată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, însă instanţa de contencios constituţional nu a analizat dacă bunurile confiscate au fost destinate, folosite sau au rezultat din săvârşirea contravenţiei, astfel cum prevede art. 44 alin. (9) din Constituţie; în speţă, fiind un alt element material, se impune admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Judecătoria Giurgiu opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

13. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, care au următorul cuprins: „Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 20 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, iar mijloacele de joc respective şi/sau sumele provenite din operaţiunile economice aferente, după caz, se confiscă”.

18. Dispoziţiile art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 la care fac trimitere prevederile criticate şi care au incidenţă în prezenta cauză, respectiv art. 20 alin. (4), au următorul cuprins: „(4) Operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc sunt obligaţi să declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacţiei Oficiului, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia”.

19. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (9), potrivit cărora „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu prevederi constituţionale similare [art. 44 alin. (3), (8) şi alin (9) din Constituţie], sens în care este Decizia nr. 501 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. De asemenea, şi dispoziţiile art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, la care trimit prevederile criticate, au fost supuse controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

21. Astfel, Curtea a reţinut că, în materia jocurilor de noroc, trebuie luată în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar. Totodată, prin Hotărârea din 6 martie 2007, pronunţată în cauzele conexate C-338/04, C-359/04 şi C-360/04, Massimiliano Placanica şi alţii, Curtea a statuat că este de competenţa instanţelor de trimitere să verifice dacă, în măsura în care limitează numărul operatorilor care acţionează în sectorul jocurilor de noroc, reglementarea naţională răspunde cu adevărat obiectivului de prevenire a exploatării activităţilor din acest sector în scopuri criminale sau frauduloase. Trebuie diferenţiat, pe de o parte, între obiectivul ce vizează reducerea ocaziilor de joc şi, pe de altă parte, în măsura în care jocurile de noroc sunt autorizate, obiectivul ce vizează lupta împotriva criminalităţii. Astfel, prin Hotărârea din 8 septembrie 2009, Liga Portuguesa de Futebol Profissional şi Bwin International, C-42/07, Curtea a hotărât că art. 46 alin. (1) CE permite restricţii ale libertăţii de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranţă publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecţie a consumatorilor, de prevenire a fraudei şi a incitării cetăţenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum şi de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general. Statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc şi, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecţie urmărit. De asemenea trebuie ca restricţiile pe care le impun să îndeplinească cerinţele care reies din jurisprudenţa Curţii, în special în ceea ce priveşte proporţionalitatea lor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 martie 2007, pronunţată în cauzele conexate C-338/04, C-359/04 şi C-360/04, Massimiliano Placanica şi alţii, paragraful 48, precitată) (a se vedea Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, precitată, şi Decizia nr. 135 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015).

22. De asemenea, Curtea a observat că piaţa jocurilor de noroc este o piaţă restrictivă, dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum şi condiţiile de exploatare a acestora constituind monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009. De asemenea, Curtea a constatat că, în domeniul exploatării jocurilor de noroc - monopol de stat -, statul poate adopta condiţiile pe care le consideră necesare tocmai pentru a salvgarda imperativul interesului public, precum şi pentru a asigura un control eficient al acestei activităţi în scopul evitării comportamentelor care intră în sfera penalului (a se vedea Decizia nr. 973 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 25 ianuarie 2013).

23. Ca atare, prin Decizia nr. 501 din 5 decembrie 2013, precitată, Curtea a constatat că impunerea în sarcina operatorilor economici care vând sau cumpără mijloace de joc de a declara mijloacele de joc care fac obiectul tranzacţiei comisiei, În termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea operaţiunii de vânzare-cumpărare, se circumscrie tocmai dreptului statului de a impune reguli de disciplină economică, cu atât mai mult cu cât activitatea în cauză este monopol de stat, neputând fi, astfel, reţinută încălcarea textelor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată ori la contribuţiile financiare.

24. Totodată, Curtea, în jurisprudenţa sa, a observat că accesul liber al persoanei la o activitate economică nu înlătură obligaţia comerciantului de a se conforma regulilor de comerţ şi, de asemenea, nu exclude instituirea, prin lege, a sancţiunii confiscării mărfurilor, produselor sau sumelor de bani destinate desfăşurării unor activităţi comerciale ilicite (în acest sens fiind şi Decizia nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005).

25. De asemenea, prin Decizia nr. 154 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 11 aprilie 2005, Curtea a reţinut că prin săvârşirea unei contravenţii se încalcă o normă legală care reglementează un anumit domeniu de activitate. Acest fapt constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumţiei generale de dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la concluzia eronată că proprietatea ar trebui ocrotită în orice condiţii, inclusiv când legea este încălcată. Interdicţia confiscării averii dobândite licit şi prezumţia caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituţie, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii potrivit alin. (9) din Legea fundamentală. Prin însăşi săvârşirea contravenţiei, autorul acesteia se situează în afara sferei licitului, cu consecinţa firească, prevăzută de art. 44 alin. (9) din Constituţie, a posibilităţii de a suferi rigorile legii, între care şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din fapta sa.

26. Curtea Constituţională a stabilit în mod constant, în jurisprudenţa sa, că aplicarea şi executarea unor sancţiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private, întrucât sunt consecinţa unor încălcări ale legii (în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 67 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000, precum şi Decizia nr. 261 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 5 august 2003).

27. Ca atare, având în vedere cele prezentate mai sus, care îşi menţin valabilitatea mutatis mutandis şi în prezenta cauză, cu precădere cele referitoare la marja de apreciere a statelor în ceea ce priveşte legislaţia în materia jocurilor de noroc, Curtea reţine că este firesc ca, în funcţie natura şi intensitatea faptei, Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, dar şi Parlamentul să aibă posibilitatea de a reglementa anumite contravenţii şi sancţiuni în această materie, inclusiv cu privire la măsura complementară a confiscării, după caz, care constituie o transpunere a dispoziţiilor art. 44 alin. (9) din Constituţie la nivel infraconstituţional, şi nu o încălcare a acestora.

28. Astfel, Curtea constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, care stabilesc atât o sancţiune principală pentru operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc şi nu declară mijloacele de joc care fac obiectul tranzacţiei la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia, respectiv amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, cât şi o sancţiune contravenţională complementară, după caz, constând în confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii, respectiv confiscarea mijloacele de joc respective şi/sau sumele provenite din operaţiunile economice aferente, dau expresie dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza finală, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, respectiv celor ale art. 44 alin. (9), care prevăd că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii. În acest context, Curtea are în vedere şi jurisprudenţa sa cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor ce instituie sancţiunile contravenţionale complementare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, în special referitoare la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii, în raport cu prevederile constituţionale cu privire la dreptul de proprietate privată, spre exemplu Decizia nr. 1 233 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 16 decembrie 2008.

29. În ceea ce priveşte celelalte susţineri şi precizări ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce ţin de aplicarea şi interpretarea legii, în concret, la speţa dedusă judecăţii, fiind atributul instanţelor de judecată, şi nu intră în sfera contenciosului constituţional. Astfel, este în competenţa instanţelor de judecată să stabilească în ce măsură faptele reţinute în sarcina autoarei excepţiei de neconstituţionalitate cad sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (2) teza a două coroborate cu art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi dacă sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de legislaţia în materia jocurilor de noroc şi în materie contravenţională, astfel cum este, spre exemplu, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi care la art. 1 statuează că „Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului iar la art. 5 alin. (1), alin. (5) şi alin, (6) se prevede că „Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare iar „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, “şi „Sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei”.

30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Amadeus Production - S.R.L. din Giurgiu în Dosarul nr. 6.329/315/2014 al Judecătoriei Giurgiu şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (2) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 396

din 13 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Nelia Bârsăşteanu în Dosarul nr. 1.161/2/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 481D/2016.

2. La apelul nominal răspund, pentru autoarea excepţiei, avocat Nicolae Trăistaru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi consilierul juridic Alexandra Nicolae, cu delegaţie depusă la dosar, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei care, reiterând pe larg motivele formulate în faţa Instanţei judecătoreşti, cuprinse în notele scrise ale autoarei excepţiei care au însoţit încheierea de sesizare a instanţei de contencios constituţional, aflate la dosarul cauzei, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. În sprijinul celor susţinute depune un înscris intitulat „Elemente de drept comparat privind conflictul de interese în ţările Uniunii Europene”.

4. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât, prin invocarea acesteia, autoarea a urmărit obţinerea unei decizii de interpretare a dispoziţiilor de lege criticate. În subsidiar, solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii în materie şi respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, reiterând susţinerile din punctul de vedere aflat la dosarul cauzei.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece incompatibilitatea prevăzută de dispoziţiile de lege criticate are ca finalitate asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice. De asemenea, susţine că nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie, raportat la situaţia personalului contractual, fiind vorba de două categorii de salariaţi diferite, ale căror drepturi sunt stabilite prin acte normative diferite.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 16 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.161/2/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161f2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Excepţia a fost ridicată de Nelia Bârsăşteanu în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 1.281 din 17 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţate într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existenţa stării de incompatibilitate, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 creează discriminare între funcţionarii publici cărora li se interzice să ocupe funcţii şi să presteze activităţi în cadrul unor autorităţi sau instituţii publice şi acei funcţionari publici care pot fi desemnaţi printr-un act administrativ să reprezinte instituţiile publice în astfel de activităţi. Totodată, stabilirea anumitor interdicţii doar pentru funcţionarii publici, ce se supun fie direct prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, fie unor statute speciale, stabilite prin acte normative distincte ce se completează cu prevederile legii menţionate, permite, într-o manieră privilegiată, angajaţilor contractuali de la nivelul administraţiei publice, adeseori mai numeroşi, să nu se supună vreunor incompatibilităţi. Prin urmare, doar cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) este posibil ca, în interiorul aceleiaşi administraţii, chiar aceleiaşi direcţii sau aceluiaşi departament, să îşi desfăşoare activitatea, pe de o parte, funcţionarii publici supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege, mai precis, celor stabilite de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, pe de o parte, şi angajaţii contractuali nesupuşi incompatibilităţilor mai sus menţionate, pe de altă parte.

8. De asemenea, autoarea excepţiei consideră că satisfacerea unui interes public nu poate justifica restrângerea dreptului unui funcţionar public să deţină o altă funcţie în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.

9. În continuare, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (1), deoarece sunt vădit abuzive şi nelegale sancţiunea de a nu mai exercita o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate, precum şi derogarea de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, în sensul de a nu se putea aplica sancţiunea disciplinară a mustrării sau avertismentului. Mai mult, consideră că modalitatea în care a fost evaluată situaţia sa de către Agenţia Naţională de Integritate încalcă şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât dispoziţiile Legii nr. 176/2010 nu se pot aplica unor situaţii juridice preexistente intrării sale în vigoare.

10. Totodată, autoarea excepţiei menţionează că există „Studiul comandat de Comisia Europeană Institutului European de Administraţie Publică, în cooperare cu Universitatea din Helsinki, Universitatea din Vaasa şi Utrecht School of Governance, care relevă că posibilitatea apariţiei unui conflict între interesul public şi interesul privat al funcţionarului public apare numai în privinţa acelor funcţionari care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor instituţii publice determinate, respectiv Guvern, Parlament, Banca Naţională, Camera de Conturi/Audit şi Curtea Supremă de Justiţie”. Or, aceasta susţine că nu se află în vreuna dintre funcţiile publice identificate prin studiul menţionat şi, potrivit legislaţiei române şi Constituţiei, normele europene prevalează, situaţie care impune alinierea cadrului legal în domeniu la reglementarea europeană. Ca atare, consideră că, şi dintr-o astfel de perspectivă, textele criticate apar ca fiind neconstituţionale.

11. În final, autoarea excepţiei consideră că se impune reconsiderarea de către Curtea Constituţională a practicii în materie, întrucât apreciază că au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei.

12. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază ca neîntemeiată excepţia, având în vedere că, prin instituirea interdicţiei exercitării a două funcţii considerate incompatibile, legiuitorul a conceput un mecanism care să permită exercitarea deplină şi nestingherită a funcţiei publice. De asemenea consideră că nu poate fi primită opinia autoarei excepţiei în sensul că ar exista o discriminare între funcţionarii publici şi personalul contractual, fiind categorii de salariaţi distincte, cu atribuţii reglementate de acte normative distincte. În ceea ce priveşte excepţia prevăzută la art. 94 alin. (21) din Legea nr. 161/2003, constată că ipotezele prevăzute de textul de lege nu sunt identice, pentru a se constata existenţa unei reglementări discriminatorii. Totodată, instanţa judecătorească invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 566 din 15 septembrie 2015, Decizia nr. 550 din 16 iulie 2015 şi Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Astfel, arată că instanţa de contencios constituţional a statuat că instituirea unei sancţiuni pentru încălcarea regimului incompatibilităţilor se circumscrie scopului legii, în sensul asigurării integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, fără a încălca normele constituţionale privind munca şi protecţia socială a muncii.

15 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, şi ale art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, având următorul cuprins:

- Art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003: „(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice,

- Art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010: „Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate oria conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. [...]

(4) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment

18. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici, în esenţă, similare, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate, în acest sens sunt Decizia nr. 495 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 24 noiembrie 2014, Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 550 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 17 august 2015.

20. Astfel, Curtea observă că dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 prevăd că funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.

21. Referitor la categoria funcţionarilor publici, prin Decizia nr. 188 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 7 iunie 2016, Curtea a reţinut că, potrivit art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionarii publici desfăşoară activităţi care implică exercitarea unor prerogative de putere publică. Atribuţiile şi responsabilităţile acestora sunt stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome. Aceştia sunt numiţi în funcţie printr-un act administrativ unilateral emis de o autoritate sau instituţie publică, ca urmare a promovării unui concurs, fiind selectaţi pe criterii de competenţă profesională. Mai mult, astfel cum se precizează în art. 1 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea în folosul serviciului public pe care îl deserveşte, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală.

22. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16, referitor la egalitatea în drepturi, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013, Decizia nr. 641 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2017).

23. Astfel, cu privire la comparaţia făcută de autoarea excepţiei între categoria funcţionarilor publici şi cea a angajaţilor contractuali, prin Decizia nr. 282 din 18 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, şi Decizia nr. 391 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Curtea a statuat că nu se poate reţine existenţa unei discriminări între cele două categorii, întrucât legislaţia specifică funcţiei publice cuprinde reglementări diferite faţă de dreptul comun, care este legislaţia muncii, dar, prin edictarea unei astfel de reglementări dedicate funcţionarilor publici, legiuitorul a înţeles să confere acestora un statut special, care nu contravine egalităţii în drepturi, consacrată de Legea fundamentală, înţelesul acestui principiu este că egalitatea nu presupune şi uniformitate. De aceea, instituirea unui tratament juridic diferit pentru categorii profesionale diferite nu reprezintă o discriminare, atât timp cât această diferenţă de tratament este însoţită de garanţii suficiente exercitării tuturor drepturilor corespunzătoare.

24. Or, în cauza de faţă, între cele două categorii de persoane între care autoarea excepţiei face comparaţie, respectiv funcţionarii publici şi angajaţii contractuali, există diferenţe esenţiale de statut juridic, neaflându-se în aceeaşi situaţie, care să justifice un tratament juridic identic sau similar. Astfel, instituirea incompatibilităţii reglementate de dispoziţiile de lege criticate are ca finalitate garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice şi se circumscrie scopului Legii nr. 161/2003. Faptul că, în mod excepţional, art. 94 alin. (21)din lege permite funcţionarului public desemnat printr-un act administrativ să participe ca reprezentant al statului în cadrul unor organisme de conducere nu este de natură să creeze privilegii în sensul art. 16 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitate vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, iar nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, atunci când acestea se justifică prin existenţa unui interes public, apreciat ca atare prin actul administrativ de desemnare a funcţionarului public, emis în condiţiile legii. În acest sens, a se vedea Decizia nr. 1.081 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, şi Decizia nr. 445 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 5 iunie 2009.

25. În continuare, Curtea observă că s-a mai pronunţat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, reţinând că aceste norme instituie sancţiunea decăderii din dreptul persoanei eliberate sau destituite din funcţie ca urmare a săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de lege sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor Legii nr. 176/2010 o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Această interdicţie de 3 ani priveşte funcţiile sau demnităţile publice prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu excepţia celor electorale. Curtea a reţinut că, în contextul normativ de stabilire a unor interdicţii în ceea ce priveşte funcţiile şi demnităţile publice, prevederile art. 25 alin. (2) teza a două din Legea nr. 176/2010 instituie reguli specifice referitoare la ocuparea funcţiilor eligibile. Astfel, interdicţia de a mai ocupa aceeaşi funcţie eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancţiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituţionalitate se integrează scopului legii - asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale [a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014 (paragraful 24), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015]. Totodată, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 16 din Constituţie, instanţa de contencios constituţional a constatat că prevederile art. 25 alin. (2) teza a două din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma „aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege.

26. De asemenea, nu poate fi reţinută nici critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, deoarece, potrivit normei constituţionale, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădi rea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea funcţionarului public trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora,

27. Cu privire la critica autoarei excepţiei privind presupusul caracter retroactiv al dispoziţiilor Legii nr. 176/2010, având în vedere modalitatea în care a fost evaluată situaţia sa de către Agenţia Naţională de Integritate, Curtea reţine că normele de lege criticate dispun pentru viitor, fiind aplicabile de la data intrării în vigoare a legii. Astfel, Curtea constată că prevederile legale criticate reglementează modul de acţiune în timpul următor intrării lor în vigoare, adică în domeniul propriu de aplicare, fără a încălca principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, prevăzut de dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. De altfel, Curtea observă că motivele invocate de autoarea excepţiei privesc, în principal, probleme de interpretare şi aplicare a legii, prin raportare la perioada supusă evaluării de către inspectorul de integritate, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate.

28. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care au calitatea de funcţionari publici, prin asigurarea imparţialităţii, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese.

29. În final, Curtea reţine că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii, de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese. În acest sens sunt Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, şi Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nelia Bârsăşteanu, în Dosarul nr. 1.161/2/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor mijloace fixe, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Siret, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi casării, după caz, şi pentru actualizarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, şi având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unor mijloace fixe, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Siret, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului a mijloacelor fixe prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi casării, după caz, în condiţiile legii,

Art. 3. - Administraţia Naţională „Apele Române” îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică, iar Ministerul Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 octombrie 2017.

Nr. 758.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale mijloacelor fixe aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Siret, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi casării, după caz, în condiţiile legii

 

1. Ordonator principal de credite

(ministere sau autorităţi ale administraţiei publica centrale)

36904099

Ministerul Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

RO 24326056

Administraţia Naţională „Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

 

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Cod

clasificare

Denumirea bunurilor imobile conform anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006

Locul unde sunt situate bunurile imobile conform anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006

Descrierea tehnică a bunurilor imobile conform anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006

Descrierea tehnică a mijloacelor fixe care verii scoase din inventar

Valoarea mijloacelor fixe care vor fi scoase din inventar

(lei)

1

63811

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea; -; nr.: -;

DA Siret

Regularizare pr. Putna,

L neg = 23.600 m, din gabioane

Regularizare râu Putna la Clipiceşti L = 4,6 km

Regularizare râu Putna la Jorăşti L = 2 km

Regularizare râu Putna la Mirceşti L = 4,9 km

Regularizare râu Putna la Boloteşti L=1,6km

Regularizare râu Putna la Vităneşti L = 1 km

2.735.406

2

63817

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

sat Frecăţei; -; nr.:-;

DA Siret

Apărare mal pr. Putna,

Lap = 5.420 m, anrocament

Regularizare râu Putna la Poiana L = 0,3 km

Consolidare râu Putna la Bârseşti L = 0,4 km

103.465

3

63818

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

 -; -; nr.: -;

DA Siret

Consolidare râu Siret, Lreg = 3.560 m,

Lap = 10.350 m; Lcons mal = 0,18 km

Consolidare râu Siret la Călienii Vechi L= 1,19 km

Apărare râu Siret la Suraia L = 1,29 km

Consolidare râu Siret la Vadu Roşea L = 1,17 km

Consolidare râu Siret la Vadu Roşea L = 0,7 km

Consolidare râu Siret la Vadu Roşea L= 1,8 km

Consolidare râu Siret la Vadu Roşea L= 1 km

Consolidare râu Siret la Călieni L = 0,48 km

7.384.404

4

63819

parţial

8.03,09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea:

DA Siret

Regularizare r. Râmnicu Sărat, Lreg = 16.100 m

Regularizare râu Râmnicu Sărat la Tătăranu L = 0,6 km

Regularizare râu Râmnicu Sărat la Râmniceni L = 2,3 km

574.205

5

64639

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Nistoreşti;

-; nr.: -; Vrancea

Consolidare pârâu Năruja, 1.400 m, anrocament

Regularizare pârâu Năruja la Nistoreşti L = 0,10 km

8.054

6

64644

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Năruja;

-; nr.:-; Vrancea

Regularizare şi consolidare pârâu Zăbala, 1.390 m, anrocament

Regularizare şi consolidare pârâu Zăbala, 1.390 m, anrocament

34.921

7

64645

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

sat Varniţa; -; nr.:

-; Vrancea

Regularizare pârâu Aluna la Varniţa, 200 m, anrocament

Regularizare pârâu Aluna la Varniţa, 200 m, anrocament

45.179

8

64647

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Tulnici;

-; nr.: -; Vrancea

Consolidare pârâu Coza la Coza, 470 m, anrocament

Consolidare pârâu Coza la Coza, 470 m, anrocament

67.939

9

64650

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Răcoasa;

-; nr.: -; Vrancea

Regularizare pârâu Alba, 5.700 m, anrocament

Regularizare pârâu Alba, 5.700 m, anrocament

389.748

10

64651

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Răcoasa;

-; nr.: -; Vrancea

Regularizare pârâu Verdea la Răcoasa, 7.500 m, beton

Regularizare pârâu Verdea la Răcoasa, 7.500 m, baton

154.961

11

64654

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Gura Caliţei;

-; nr.: -; Vrancea

Amenajare şi consolidare râu Ramna, anrocament, pământ Gura Caliţei-Jilişte-Gologanu-Ciorăşti

Regularizare pârâu Ramna la Jilişte L = 2,8 km

Consolidare pârâu Ramna la Gologanu L = 0,1 km

Regularizare pârâu Ramna comuna Slobozia Ciorăşti L = 0,1 km

790.226

12

64655

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Câmpuri;

-; nr.: -; Vrancea

Regularizare pârâu Şuşiţa, 9.550 m, anrocament, pământ,

Câmpuri-Răcoasa-Varniţa-Panciu

Regularizare pârâu Şuşiţa la Varniţa L = 0,3 km

52.897

13

64656

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

comuna Broşteni;

-; nr.: -; Vrancea

Regularizare pârâu Milcov, 22.600 m, anrocament, Goleşti-Câmpineanca-Mera-Broşteni-Unirea

Regularizare râu Milcov la Goleşti L = 1,5km

Regularizare râu Milcov la Unirea-Odobeşti L = 1 km

Regularizare râu Milcov la Supuşi-Odobeşti L = 1,2km

Regularizare râu Milcov la Câmpineanca L = 4,9 km

Regularizare râu Milcov la Odobeşti L = 3,5 km;

Regularizare râu Milcov la Reghiu L = 0,10 km

Regularizare râu Milcov la Andreiaşu L= 0,10 km

879.304

14

64675

6.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Neamţ;

comuna Ceahlău;

-; nr.: -; Neamţ

Regularizare râu Schit Durau, 4,7 km, 56.400 mp, anrocamente

Regularizare râu Schit Durau, 4,7 km, 56.400 mp, anrocamente

201.816

15

64679

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Neamţ;

sat Nemţişor; -; nr.: -; Neamţ

Regularizare pârâu Nemţişor, 1,5 km, 45.000 mp, beton, anrocament

Regularizare pârâu Nemţişor, 1,5 km, 45.000 mp, beton, anrocament

362.938

16

64690

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Neamţ;

MRJ Piatra-Neamţ:

-; nr.: -; Neamţ

Regularizare pârâu Doamna 1,2 km, 2.400 mp. anrocament

Regularizare pârâu Doamna 1,2 km, 2.400 mp, anrocament

206.764

17

64691

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Neamţ;

oraş Bicaz;

-; nr.,: -; Neamţ

Regularizare pârâu Izvorul Muntelui 2,5 km, 37.500 mp, beton, anrocament

Regularizare pârâu Izvorul Muntelui 2,5 km, 37.500 mp, beton, anrocament

258.452

18

64693

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Neamţ;

comuna Barca;

-; nr.: -; Neamţ

Regularizare râu Sabasa la Bicaz 2,1 km, 46.200 mp, anrocament

Regularizare râu Sabasa la Bicaz 2,1 km, 46.200 mp, anrocament

497.531

19

64696

parţial

8.03.09

Regularizări

D.A. Siret

Ţara: România;

judeţ: Neamţ;

comuna Tămăşeni;

-; nr.:-; Neamţ

Amenajare râu Siret, 678.326 mp, Lind - 29.100 m, Lreg - 3.100 m, Lap - 9.430 m, beton, anrocament, pământ

Consolidare mal râu Siret la Tămăşeni L = 0.2 km

Regularizare râu Siret la Tămăşeni 1 = 0,7 km

Consolidare mal râu Siret pentru mărirea siguranţei în exploatare a digului Roman Răchiteni L = 2,6 km Consolidare mal râu Siret în zona localităţilor Rotunda. Sagna, Gădinţi, Ion Creangă L = 5 km Regularizare râu Siret la Rotunda L= 1.2 km

4.815.297

20

65162

parţial

8.28.01

Clădire staţie hidro Focşani + foraje +

construcţii anexe

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

MRJ Focşani;

Bd. Brăilei; nr.: -; 123 bis

Sconstr. = 90 mp,

Sdesf. = 270 mp,

P+2, beton, zidărie BCA,

Scurte = 1.480 mp,

apă, canal, energie electrică, telefon

Cabină limnigraf Adjudu Vechi

Puţ limnigraf Adjudu Vechi

3.113

21

108476

parţial

8.03.11

Foraje de studii

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

-;-; nr.: -; DAS.

Nr. foraje = 104

Suprafaţă ocupată de foraje = mp

CF =

Foraj Cuza Vodă F1A

2.451

22

154804

8.03.09

Consolidare mal drept râu Siret

Ţara: România;

judeţ: Vrancea;

sat Vadu Roşea;

-; nr.: -; D.A.S.

L consolidare mal = 0,094 km

L consolidare mal = 0,094 km

789.986

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Victor Lucian Ionescu în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

 

 

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Victor Lucian Ionescu se numeşte în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 652.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marian Chivu în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Institutului Naţional de Statistică

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 17 alin. (1) din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marian Chivu se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Institutului Naţional de Statistică, pentru un mandat de 5 ani.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 653.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea, la cerere, a retragerii autorizaţiei de funcţionare a Societăţii INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 13.09.2017 Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 3, bloc 17, scara 1, etaj 5, ap. 15, sectorul 4, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/11838/23.07.2004, cod unic de înregistrare 16620840, şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 227, reprezentată de doamna Diana Luiza Copil, în calitate de administrator şi director general,

şi a constatat următoarele:

1. Prin Decizia asociatului unic al Societăţii INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S R L. nr. 6 din 15.06.2017, asociatul a decis:

- „renunţarea la activitatea de broker de asigurare şi solicitarea în mod expres ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să retragă autorizaţia....

- schimbarea denumirii societăţii din INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. În INTERFIDES INTERNATIONAL - S.R.L.;

- radierea obiectului secundar de activitate 6622 - Activităţi ale agenţilor şi brokerilor de asigurare, retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker şi înlocuirea acestuia cu cod CAEN 6621 - Activităţi de evaluare a riscului de asigurare şi a pagubelor;

- extinderea obiectului secundar de activitate cu cod CAEN 7022 - Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.”

2. Referitor la situaţia financiară a Societăţii INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. s-a constatat că la data de 30.06.2017 societatea a înregistrat profit în sumă de 146.324 lei.

3. Societatea INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a notificat Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România cu privire la Decizia asociatului unic al societăţii nr. 6 din 15.06.2017.

4. Având în vedere că Societatea INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a încheiat contracte de intermediere/brokeraj cu societăţi de asigurare şi/sau reasigurare, nu au fost solicitate informaţii cu privire la situaţia decontărilor.

5. Societatea INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are înregistrate litigii/reclamaţii pe rolul instanţelor de judecată din România, cu societăţi de asigurare/intermediari în asigurări/clienţi sau foşti clienţi/angajaţi sau foşti angajaţi/asistenţi în brokeraj/alte persoane fizice/juridice, societatea figurând în anumite dosare procesuale numai în calitate de corespondent sau de reprezentant al unui asigurător din străinătate.

6. La data de 30.06.2017 Societatea INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu figurează cu debite faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în contul taxei de funcţionare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii INTERFIDES INTERNATIONAL - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 3, bloc 17, scara 1, etaj 5, ap. 15, sectorul 4, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/11838/23.07.2004, cod unic de înregistrare 16620840, şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 227, reprezentată de doamna Diana Luiza Copil, administrator şi director general, şi radierea acesteia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - (1) După data retragerii autorizaţiei, Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Ovidiu Răzvan Wlassopol

 

Bucureşti, 5 octombrie 2017.

Nr. 1.396.

 

RECTIFICĂRI

 

La Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2016, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Social Democrat - PSD, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 29 aprilie 2017, se fac următoarele rectificări:

- la tabelul „Situaţia cuantumului total al cotizaţiilor primite în anul 2016”:

- la numărul curent 2, în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna septembrie”, în loc de: „13.440,00” se va citi: „11.440,00”, Iar la „TOTAL”, în loc de: „1.240.807,95”se va citi: „1.238.807,95”, în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna decembrie”, în loc de: „26.805,65” se va citi: „28.805,65”, iar la „TOTAL”, în loc de: „1.394.579,39” se va citi: „1.186.263,39

- la numărul curent 22, în coloana „Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna octombrie”, în loc de: „14.576” se va citi: „14.576,23”şi la „TOTAL”, în loc de: „2.363.592,26”se va citi: „2.430.592,26”-,

- la „Cuantumul total”, în loc de: „14.932.814,76”se va citi: „15.099,998,76”-,

- la tabelul „Lista membrilor de partid care au plătit în anul 2016 cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte baremul de 10 salarii de bază minime brute pe ţară”:

- la numărul curent 7, în coloana „Numele şi prenumele”, la „COSTACHE MIOARA”, în coloana „Valoarea cotizaţiei”, în loc de: „15.000,00” se va citi: „15.100,00” şi în coloana „Data la care a fost plătită cotizaţia”, în loc de: „28.04.2016; 29.08.2016”se va citi: „28.04.2016; 29.08.2016; 06.04.2016”, iar la „TOTAL” şi „Cuantumul total”, în loc de: „1.663.595,00”se va citi: „1.663.695,00”;

- la tabelul „Situaţia centralizată a cuantumurilor totale ale veniturilor obţinute în anul 2016 din sursele prevăzute de art. 16 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată”:

- în coloana „Sursa venitului” pe rândul „închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu pentru organizarea birourilor parlamentare”, în coloana „Cuantum anual”, în loc de: „173.004,53” se va citi: „172.942,53”-,

- în coloana „Sursa venitului” pe rândul „Venituri din dobânzi”, în coloana „Cuantum anual”, în loc de: „69,98” se va citi: „69,28”;

- pe rândul „TOTAL” şi la „Cuantumul total”, în loc de: „368.431,89” se va citi: „368.381,19”.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.