MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 807/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 807         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 12 octombrie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRĀRI ALE PARLAMENTULUI ROMĀNIEI

 

76. - Hotărāre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

72. - Ordonanţă de urgenţă privind implementarea Sistemului de avertizare a populaţiei īn situaţii de urgenţ㠄RO-ALERT”

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

642. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Vladimir Ionaş din funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

643. - Decizie pentru modificarea pct. 12 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 135/2013 privind stabilirea componenţei nominale a Consiliului consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare īn Domeniul Energiei

 

644. - Decizie pentru aprobarea componenţei nominale a Comitetului interministerial pentru Centenar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

52. - Ordin al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază privind conferirea Semnului onorific Īn Serviciul Patriei unor ofiţeri din Serviciul de Protecţie şi Pază

 

53. - Ordin al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază privind conferirea Semnului onorific Īn Serviciul Patriei unor subofiţeri din Serviciul de Protecţie şi Pază

 

M.125. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică īn Ministerul Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.75/2009

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 21 din 14 septembrie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală)

 

HOTĂRĀRI ALE PARLAMENTULUI ROMĀNIEI

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRĀRE

privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019

 

Īn temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia Romāniei, republicată, şi ale art. 8 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărārea Parlamentului nr. 4/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - Se constituie Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, denumită īn continuare Comisia.

Art. 2. - (1) Comisia se compune din 15 senatori şi deputaţi, desemnaţi de grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, potrivit configuraţiei politice a Parlamentului Romāniei.

(2) Comisia este condusă de un birou alcătuit din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, aleşi īn prima şedinţă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Componenţa nominală a comisiei este prevăzută īn anexa care face parte integrantă din prezenta hotărāre.

(4) Deputaţii şi senatorii desemnaţi ca membri ai prezentei Comisii īşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului.

Art. 3. - Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 are următoarele atribuţii:

a) coordonează activităţile legate de organizarea evenimentelor din cadrul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei romāne a Consiliului Uniunii Europene;

b) instituie un cadru de cooperare şi dialog cu Guvernul Romāniei īn vederea determinării obiectivelor, inclusiv corespondenţa cu obiectivele TRIO-ului, stabilirii programului, coordonării mesajelor politice şi organizării reuniunilor şi a altor evenimente;

c) iniţiază şi ia parte, alături de reprezentanţii Guvernului şi ai altor autorităţi publice, la dezbaterea aspectelor legate de pregătirea şi exercitarea īn condiţii optime a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene;

d) asigură colaborarea cu parlamentele naţionale din cadrul TROICII īn vederea coordonării poziţiilor cu privire la acţiunile Uniunii Europene avānd impact īn pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei, īn dimensiunea sa parlamentară;

e) realizează cooperarea cu camerele parlamentelor naţionale ale statelor membre, precum şi cu instituţiile Uniunii Europene, īn ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea dimensiunii parlamentare;

f) organizează dezbateri publice pentru identificarea opţiunilor societăţii civile cu privire la dosarele prioritare şi a modului de abordare a temelor specifice dimensiunii parlamentare;

g) asigură schimbul de informaţii şi coordonarea acţiunilor necesare cu celelalte autorităţi publice cu atribuţii, īn vederea īndeplinirii rolului său;

h) īntocmeşte şi transmite către Birourile permanente reunite ale celor două Camere proiectele de decizii/hotărāri privind desfăşurarea dimensiunii parlamentare;

i) sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, īn mod individual sau Biroul permanent reunit, după caz, īn vederea aprobării acţiunilor care sunt necesare īndeplinirii rolului său;

j) cooperează şi se consultă permanent cu comisiile de afaceri europene de la Camera Deputaţilor şi Senat şi cu comisiile permanente organizatoare ale evenimentelor din cadrul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei romāne la Consiliul UE, de la Camera Deputaţilor şi Senat, īn vederea īndeplinirii rolului său.

Art. 4. - Şedinţele Comisiei au loc săptămānal sau ori de cāte ori este necesar.

Art. 5. - Convocarea şedinţelor Comisiei se face cu cel puţin o zi īnainte, de către preşedintele acesteia sau de către vicepreşedintele desemnat de preşedinte să īl īnlocuiască.

Art. 6. - (1) La şedinţele Comisiei vor putea participa, īn calitate de invitaţi specialişti sau reprezentanţi ai autorităţilor publice cu relevanţă īn domeniul de competenţă al Comisiei.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor fi propuse de membrii Comisiei, vor fi aprobate prin vot şi vor participa la lucrările Comisiei fără drept de vot.

Art. 7. - (1) Hotărārile Comisiei se adoptă prin consens.

(2) īn cazul īn care nu se poate īntruni consensul, hotărārile se adoptă prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.

(3) Votul este deschis şi se exprimă prin ridicarea māinii.

(4) Preşedintele aduce la cunoştinţa membrilor Comisiei obiectul votului şi anunţă rezultatul votării.

Art. 8. - Comisia īşi va desfăşura activitatea pe baza regulamentului propriu de funcţionare, aprobat īn şedinţa comună a Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Art. 9. - La finalul fiecărei sesiuni parlamentare, Comisia prezintă Parlamentului un raport asupra activităţii desfăşurate.

Art. 10. - Comisia specială comună prevăzută la art. 1 va funcţiona pānă la īncheierea mandatului Romāniei la conducerea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a activităţilor prevăzute după īncheierea acesteia.

Art. 11. - Īn scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia, Camera Deputaţilor şi Senatul vor asigura personalul de specialitate şi logistica necesare, cu aprobarea Birourilor permanente reunite.

 

Această hotărāre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat īn şedinţa comună din 11 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 11 octombrie 2017.

Nr. 76.

 

ANEXA

 

Componenţa nominală şi biroul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019

 

I. Componenţa Comisiei

1. Domnul Breaz Valer-Daniel, senator, Grupul parlamentar PSD

2. Doamna Craioveanu Elena-Lavinia, senator, Grupul parlamentar PSD

3. Domnul Leş Gabriel-Beniamin, senator, Grupul parlamentar PSD

4. Doamna Birchall Ana, deputat, Grupul parlamentar PSD

5. Doamna Bucura-Oprescu Simona, deputat, Grupul parlamentar PSD

6. Domnul Manole Petre-Florin, deputat, Grupul parlamentar PSD

7. Doamna Tudor Beatrice, deputat, Grupul parlamentar PSD

8. Doamna Scāntei Laura-Iuliana, senator, Grupul parlamentar PNL

9. Doamna Anastase Roberta Alma, deputat, Grupul parlamentar PNL

10. Domnul Ardelean Ben-Oni, deputat, Grupul parlamentar PNL

11. Domnul Vosganian Varujan, deputat, Grupul parlamentar ALDE

12. Domnul Ghinea Cristian, deputat, Grupul parlamentar USR

13. Domnul Steriu Valeriu-Andrei, deputat, Grupul parlamentar PMP

14. Doamna Biro Rozįlia-Ibolya, deputat, Grupul parlamentar UDMR

15. Domnul Ganţ Ovidiu Victor, deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

II. Componenţa biroului Comisiei

1. Preşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar PSD

2. Vicepreşedinte, deputat/senator, Grupul parlamentar PNL

3. Secretar, deputat/senator, Grupul parlamentar ALDE

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind implementarea Sistemului de avertizare a populaţiei īn situaţii de urgenţ㠄RO-ALERT”

 

Avānd īn vedere creşterea frecvenţei evenimentelor negative generate de manifestarea fenomenelor meteo periculoase, dar şi a altor situaţii de urgenţă, soldate īn ultima perioadă cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante,

ţinānd cont că măsurile de răspuns luate īn situaţii de urgenţă de instituţiile abilitate ale statului trebuie precedate de informarea rapidă a cetăţenilor aflaţi īn zonele cu risc major, pentru adoptarea unui comportament adecvat necesar asigurării autoprotecţiei īn caz de urgenţă,

avānd īn vedere faptul că sistemele de alarmare publică existente īn prezent, īn marea lor majoritate, au īn componenţă sirene de generaţie veche, ce pot transmite doar semnale acustice, fără posibilitatea particularizării mesajelor īn funcţie de tipul de risc produs, iar gradul de audibilitate este scăzut, acoperind doar īn mică măsură teritoriul naţional,

luānd īn considerare beneficiul public generat de implementarea unui sistem de avertizare rapidă a populaţiei īn situaţii de urgenţă, prin utilizarea oportunităţilor pe care le conferă echipamentele moderne din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor,

īn considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amānată,

īn temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă implementarea pe teritoriul Romāniei de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a Sistemului de avertizare a populaţiei īn situaţii de urgenţ㠄RO-ALERT”, denumit īn continuare Sistemul „RO-ALERT”.

(2) Se desemnează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă ca lider al asocierii, conform art. 44 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, dintre Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ca autoritate contractantă pentru achiziţia īn regim de urgenţă a echipamentelor hardware, aplicaţiilor software şi serviciilor de instalare şi punere īn funcţiune aferente acestora, necesare pentru implementarea Sistemului „RO-ALERT”.

(3) Se desemnează Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, responsabil din punct de vedere tehnic, avānd drept de folosinţă asupra echipamentelor de infrastructură din componenţa Sistemului „RO-ALERT”, realizarea canalelor securizate necesare funcţionării acestuia şi implementarea mecanismelor de securitate la nivelul echipamentelor şi pentru utilizatorii Sistemului „RO-ALERT.

(4) Achiziţia prevăzută la alin. (2) se realizează īn conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă.

Art. 2. - (1) īn vederea realizării achiziţiei prevăzute la art. 1 alin. (2), prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă alocarea sumei de 30.400 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut īn bugetul de stat pe anul 2017, īn bugetul Ministerului Afacerilor Interne, pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 71 „Active nefinanciare”.

(2) Diferenţa dintre suma de 30.400 mii lei alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului īn vederea realizării achiziţiei prevăzute la art. 1 alin. (2) şi valoarea contractului de achiziţie publică īncheiat īn urma procedurii de atribuire se restituie la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pānă la finele anului.

(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare īn structura bugetului de stat şi īn volumul şi structura bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2017.

Art. 3. - (1) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură suportul tehnic Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă īn procesul de realizare a achiziţiei prevăzute la art. 1 alin. (2), de implementare, punere īn funcţiune şi mentenanţă.

(2) īn sensul prevederilor alin. (1), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale īntocmeşte un document prin care stabileşte valoarea estimată şi potenţialii ofertanţi, precum şi documentul descriptiv, inclusiv specificaţiile tehnice, pe care le transmite Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, şi participă totodată cu specialişti īn domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, īn calitate de membri īn comisia de evaluare a ofertelor, respectiv de recepţie a echipamentelor hardware, aplicaţiilor software şi serviciilor de instalare şi punere īn funcţiune aferente achiziţionate.

(3) Răspunsurile la eventualele solicitări de clarificări care vizează documentul descriptiv menţionat la alin. (2) se formulează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, īn baza argumentelor tehnice formulate īn scris de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Art. 4. - Se desemnează secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne, responsabil de coordonarea tuturor activităţilor care privesc finanţarea, derularea procedurii de achiziţie, livrarea şi punerea īn funcţiune a Sistemului „RO-ALERT”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Ionel-Sorinel Vasilca

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

p. Ministrul apelor şi pădurilor,

Istrate Stetco,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 5 octombrie 2017.

Nr. 72.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Vladimir Ionaş din funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Avānd īn vedere Cererea domnului Vladimir Ionaş īnregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/6.686 din 10 octombrie 2017 şi la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/18.311/M.B. din 10 octombrie 2017, precum şi prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 15 lit. c), art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001

privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 13 octombrie 2017, domnul Vladimir Ionaş se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului,

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti. 12 octombrie 2017.

Nr. 642.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea pct. 12 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 135/2013 privind stabilirea componenţei nominale a Consiliului consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare īn Domeniul Energiei

 

Avānd īn vedere propunerea Consiliului Concurenţei, formulată prin Adresa nr. 13.308 din 2 octombrie 2017, īnregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/17,759/MB din 3 octombrie 2017,

īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 6 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare īn Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Punctul 12 din anexa la Decizia prim-ministrului nr. 135/2013 privind stabilirea componenţei nominale a Consiliului consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare īn Domeniul Energiei, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

Nr. crt.

Numele fi prenumele

Instituţia pe care o reprezintă

„12.

Dana Luiza Drăghici

Consiliul Concurenţei”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 12 octombrie 2017.

Nr. 643.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru aprobarea componenţei nominale a Comitetului interministerial pentru Centenar

 

Avānd īn vedere adresa Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 6.891 din 2 octombrie 2017, īnregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/6.556 din 5 octombrie 2017,

īn temeiul art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul Romāniei şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, se aprobă componenţa nominală a Comitetului interministerial pentru Centenar, prevăzută īn anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 12 octombrie 2017.

Nr. 644.

 

ANEXĂ

 

Componenţa nominală a Comitetului interministerial pentru Centenar

 

1. Mihai Tudose, prim-ministru, preşedinte

2. Lucian Romaşcanu, ministrul culturii şi identităţii naţionale, vicepreşedinte

3. Aurelian-Felix Rache, consilier de stat la Departamentul pentru strategii guvernamentale, reprezentant al Secretariatului General al Guvernului

4. Gyorgy Attila, secretar de stat īn cadrul Ministerului Finanţelor Publice

5. Adriana-Mihaela Udroiu, subsecretar de stat īn cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

6. Nicolae Nasta, secretar de stat īn cadrul Ministerului Apărării Naţionale

7. Alexandru Victor Micula, secretar de stat īn cadrul Ministerului Afacerilor Externe

8. Mirel Taloş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Romān

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific Īn Serviciul Patriei unor ofiţeri din Serviciul de Protecţie şi Pază

 

Avānd īn vedere dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific Īn Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările ulterioare, īn temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. f) din aceeaşi lege,

directorul Serviciului de Protecţie şi Pază emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se conferă Semnul onorific Īn Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate īn domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, ofiţerilor prevăzuţi īn anexa nr. 1

Art. 2. - Se conferă Semnul onorific Īn Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate īn domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, ofiţerilor prevăzuţi īn anexa nr. 2.

Art. 3. - Se conferă Semnul onorific Īn Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate īn domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, ofiţerilor prevăzuţi īn anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin intră īn vigoare la data de 1 decembrie 2017 şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan Pahonţu

 

Bucureşti, 3 octombrie 2017.

Nr. 52.


*) Anexele nr. 1-3 nu se publică, deoarece conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific Īn Serviciul Patriei unor subofiţeri din Serviciul de Protecţie şi Pază

 

Avānd īn vedere dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific Īn Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, cu modificările ulterioare,

īn temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. f) din aceeaşi lege,

directorul Serviciului de Protecţie şi Pază emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se conferă Semnul onorific Īn Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate īn domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, subofiţerilor prevăzuţi īn anexa nr. 1.

Art. 2. - Se conferă Semnul onorific Īn Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate īn domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, subofiţerilor prevăzuţi īn anexa nr. 2.

Art. 3. - Se conferă Semnul onorific Īn Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate īn domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, subofiţerilor prevăzuţi īn anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin intră īn vigoare la data de 1 decembrie 2017 şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan Pahonţu

 

Bucureşti, 3 octombrie 2017.

Nr. 53.


*) Anexele nr. 1-3 nu se publică, deoarece conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică īn Ministerul Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.75/2009

 

Pentru aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 5 alin. (1) pct. 4, art. 6 alin. (1) lit. j) şi ale art. 171 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 74 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare,

īn temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Instrucţiunile privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică īn Ministerul Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.75/2009, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 541 din 4 august 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) La data de 14 octombrie 2017, Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică se reorganizează şi devine Direcţia generală juridică.”

2. La articolul 1, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) īn subordinea Direcţiei generale juridice funcţionează Centrul asigurare procesuală teritorială, care reprezintă şi apără interesele Ministerului Apărării Naţionale īn faţa instanţelor judecătoreşti din teritoriu.

(12) Activitatea legislativă şi de asistenţă juridică īn Ministerul Apărării Naţionale este desfăşurată de către consilierii juridici īncadraţi īn Direcţia generală juridică, denumită īn continuare Direcţia, unităţi, instituţii şi formaţiuni militare fără personalitate juridică, precum şi īn alte structuri cu personalitate juridică.”

3. La articolul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Organigrama Direcţiei, precum şi cerinţele pentru constituirea entităţilor organizaţionale ale acesteia sunt prevăzute īn anexa nr. 1 şi se aplică īncepānd cu luna octombrie 2017.”

4. La articolul 63, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 63. - (1) īn Ministerul Apărării Naţionale activitatea procesuală se realizează de către Direcţie şi Centrul asigurare procesuală teritorială, de regulă, prin consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.”

5. La articolul 63, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„( 11) Organigrama Centrului asigurare procesuală teritorială, precum şi cerinţele pentru constituirea entităţilor organizaţionale ale acestuia sunt prevăzute īn anexa nr. 2 şi se aplică īncepānd cu luna octombrie 2017.”

6. După articolul 80 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.”

7. După articolul 81 se introduc două anexe, anexele nr. 1 şi 2, al căror conţinut este prevăzut īn anexele nr. 1 şi 2*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

 

Bucureşti, 10 octombrie 2017.

Nr. M.125.

 

*) Anexele nr. 1 şi 2 nu se publică, deoarece conţin informaţii clasificate.

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ĪN MATERIE PENALĂ

 

DECIZIA Nr. 21

din 14 septembrie 2017

 

Dosar nr. 1.285/1/2017

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Luciana Mera - judecător la Secţia penală

Simona Elena Cīrnaru - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Daniel Grădinaru - judecător la Secţia penală

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

 

S-a luat īn examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „dacă, īn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 li. c) din Codul de procedură penală, īn cauzele īn care faptele au fost comise sub imperiul vechiului Cod penal şi s-a apreciat de instanţa fondului că aceasta este legea penală mai favorabilă, se impune asistenţa juridică a inculpatului prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de vechiul Cod penal sau la cele prevăzute de noul Cod penal, īn vigoare la momentul soluţionării apelului”.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 274 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.

La şedinţa de judecată a participat doamna Otilia Constantin, magistrat-asistent īn cadrul Secţiei penale, desemnat īn conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Judecător-raportor a fost desemnat, conform art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, doamna judecător Luciana Mera, judecător īn cadrul Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Mincă.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătānd că au transmis puncte de vedere asupra chestiunii de drept curţile de apel Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, laşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Tārgu Mureş şi Timişoara, fiind conturate mai multe opinii, astfel cum au fost prezentate īn raportul īntocmit īn cauză.

La dosar a fost īnaintat şi punctul de vedere al specialiştilor Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Magistratul-asistent a īnvederat că au transmis hotărāri judecătoreşti privind chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel

Bucureşti - Secţia a II-a penală, Curtea de Apel Constanţa şi Curtea de Apel Cluj, judecătoriile Constanţa, Tulcea şi Zalău.

La data de 25 mai 2017 Ministerul Public - Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus Adresa nr. 1.215/C/1214/111-5/2017 prin care s-a adus la cunoştinţă că nu există īn lucru nicio sesizare avānd ca obiect promovarea unui recurs īn interesul legii vizānd problema de drept supusă dezlegării īn prezenta cauză, fiind depuse şi concluzii scrise.

Īn continuare, magistratul-asistent a arătat că la dosar a fost depus raportul īntocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. Părţile nu au formulat puncte de vedere.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, constatānd că nu sunt alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, a solicitat procurorului să susţină punctul de vedere al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la problema de drept supusă dezbaterii.

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sesizarea nu Īndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. A precizat că sunt īndeplinite condiţiile vizānd instanţa de trimitere, respectiv Curtea de Apel Cluj este īnvestită cu soluţionarea apelurilor declarate de inculpate, iar problema de drept nu a mai făcut obiectul unei hotărāri prealabile precedente şi nici obiectul vreunui recurs īn interesul legii soluţionat sau aflat īn curs de soluţionare. Īn schimb, hotărārea prealabilă care ar urma să se dea unei astfel de dezlegări nu ar avea niciun fel de īnrāurire asupra soluţiei pe care instanţa de control judiciar ar urma să o pronunţe īn cauză. Reprezentantul Ministerului Public a precizat că īn ipoteza concretă a speţei apărarea a fost asigurată atāt la instanţa de fond, cāt şi la instanţa de apel.

A arătat că, solicitāndu-se interpretarea unei norme de procedură penală, demersul instanţei de trimitere este admisibil sub acest aspect, existānd un precedent judiciar, respectiv Decizia nr. 21/2016 pronunţată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, iar dacă s-ar da eficienţă demersului instanţei de apel, o soluţionare ar avea doar teoretic īnrāurire asupra situaţiei existente la Curtea de Apel Cluj, īn măsura īn care nerespectarea dispoziţiilor referitoare la asistenţa juridică obligatorie ar fi sancţionată cu nulitatea absolută şi dacă s-ar dispune desfiinţarea hotărārii şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Curtea de Apel Cluj justifică demersul, pe de o parte, prin existenţa unei practici neunitare la nivelul acestei instanţe, ceea ce a determinat creşterea numărului de contestaţii īn anulare īntemeiate pe dispoziţiile art. 426 lit. f) din Codul de procedură penală, iar, pe de altă parte, prin necesitatea de a şti dacă, īn concret, cu ocazia soluţionării apelurilor, īntr-o astfel de situaţie, asigurarea asistenţei juridice este obligatorie, fără īnsă a analiza această obligativitate din perspectiva incidenţei dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală. Chiar dacă este real că nerespectarea dispoziţiilor referitoare la asigurarea asistenţei juridice obligatorii ar atrage incidenţa unui caz de nulitate absolută şi, pe cale de consecinţă, desfiinţarea hotărārii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, avānd īn vedere că, īn concret, apărarea inculpatelor a fost asigurată atāt la instanţa de fond, cāt şi la instanţa de apel, o eventuală dezlegare a chestiunii de drept nu ar avea īnrāurire asupra modului īn care urmează să fie soluţionată cauza de către instanţa de control judiciar.

Īn consecinţă, a solicitat respingerea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, ca inadmisibilă.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală a declarat dezbaterile īnchise, reţināndu-se dosarul īn pronunţare asupra sesizării formulate.

ĪNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin īncheierea de şedinţă din data de 6 februarie 2017 pronunţată īn Dosarul nr. 142/309/2014, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a dispus sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea dezlegării de principiu a chestiunii de drept: „dacă īn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 Ut. c) din Codul de procedură penală [din eroare, īn sesizare s-a menţionat art. 90 Ut. f) din Codul de procedură penală], īn cauzele īn care faptele au fost comise sub imperiul vechiului Cod penal şi s-a apreciat de instanţa fondului că aceasta este legea penală mai favorabilă, se impune asistenţa juridică a inculpatului prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de vechiul Cod penal sau la cele prevăzute de noul Cod penal īn vigoare la momentul soluţionării apelului. “

II. Expunerea succintă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 142/309/2014 al Curţii de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori

Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a fost sesizată cu apelurile declarate de inculpatele A.V.N. şi B.E. īmpotriva Sentinţei penale nr. 91/04 05.2016, pronunţată de Judecătoria Şimleu Silvaniei īn Dosarul nr. 142/309/2014.

Prin această sentinţă au fost condamnate: inculpata A.V.N. la pedepse cu īnchisoarea pentru comiterea infracţiunilor de īnşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969, şi de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romāniei cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969, totul cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi art. 33 din Codul penal din 1969.

Īn baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 71 din Codul penal din 1969, au fost interzise inculpatei A.V.N. cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a I-a şi lit. b) din Codul penal din 1969, pe durata executării pedepsei principale.

Īn baza art. 33 lit. a) din Codul penal din 1969 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1969, s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani īnchisoare, sporită cu 6 luni, urmānd ca aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni īnchisoare.

Īn baza art. 861 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de īncercare de 7 ani, stabilit conform art. 862 alin. 1 din Codul penal din 1969.

Īn temeiul art. 863 alin. 1 din Codul penal din 1969, pe durata termenului de īncercare, inculpata a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte trimestrial la Serviciul de probaţiune;

- să anunţe, īn prealabil, Serviciului de probaţiune orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi īntoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune informaţii cu privire la mijloacele sale de existenţă.

Īn baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei īnchisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969.

Prin aceeaşi sentinţă, inculpata B.E. a fost condamnată la pedeapsa īnchisorii pentru comiterea infracţiunilor de īnşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, şi de īncercare de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261 alin. 1 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, totul cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi art. 33 din Codul penal din 1969.

Īn baza art. 83 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 15

din Legea nr. 187/2012, s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an şi 3 luni īnchisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 87/24.05.2013 a Judecătoriei Huedin, pronunţată īn Dosarul nr. 1.628/242/2012, definitivă prin nerecurare, pedeapsă care s-a adăugat la pedepsele care au fost aplicate prin Sentinţa penală nr. 91/04.05.2016 pronunţată de către Judecătoria Şimleu Siivaniei.

Īn baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 71 din Codul penal din 1969, au fost interzise inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

Īn baza art. 33 lit. a) din Codul penal din 1969 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1969, s-au contopit pedepsele aplicate īn pedeapsa cea mai grea, de 5 ani şi 3 luni īnchisoare, care a fost sporită cu 9 luni, inculpata urmānd să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani īnchisoare.

Cu ocazia soluţionării apelului, apelanta inculpată A.V.N. a solicitat desemnarea unui apărător din oficiu, motivānd că nu realizează venituri şi este īn imposibilitate de a se apăra.

Cererea a fost pusă īn discuţie la termenul de judecată din data de 6 februarie 2017 cānd, invocānd practica neunitară sub acest aspect a Curţii de Apel Cluj, instanţa a pus īn discuţie şi necesitatea sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea dezlegării chestiunii de drept, iar opiniile exprimate au fost următoarele:

Punctele de vedere exprimate de procuror şi de apărătorii părţilor

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că asistenţa juridică īn cauza concretă dedusă judecăţii nu este obligatorie şi, īn consecinţă, nu se impune sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

O poziţie similară au avut şi apărătorii părţilor din proces.

Punctul de vedere motivat al completului de judecată

Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a apreciat că este admisibilă sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, īntrucāt: este īnvestită cu soluţionarea cauzei īn ultimă instanţă, īn calea de atac a apelului; de lămurirea modului de rezolvare a problemelor de drept īn discuţie depinde soluţionarea īn fond a cauzei, ţinānd seama de faptul că existenţa unui eventual caz de nulitate prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală atrage īn mod obligatoriu desfiinţarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare; o problematică similară - asistenţa juridică obligatorie a inculpatului persoană juridică - a fost deja analizată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Īn opinia instanţei de trimitere, asistenţa juridică obligatorie este o instituţie ce ţine de Codul de procedură penală şi, īn consecinţă, de imediată aplicare, iar trimiterile din cuprinsul art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală la limitele de pedeapsă nu se pot referi decāt la Codul penal īn vigoare īn momentul soluţionării cauzei, deoarece această lege penală este activă la acest moment. Eventualele situaţii de ultraactivitate sau retroactivitate a legii penale mai favorabile sunt analizate de judecătorul cauzei īn momentul deliberării cu privire la aspectele concrete ale cauzei, iar nu la momentul īnregistrării dosarului īn calea de atac a apelului.

De asemenea, īn īncheierea de sesizare a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se arată că, īn această materie, la nivelul Curţii de Apel Cluj există o practică judiciară neunitară, unele completuri apreciind că sunt ţinute de īncadrarea juridică reţinută de instanţa fondului şi de constatările acesteia cu privire la legea penală mai favorabilă, astfel că atunci cānd aceasta este Codul penal anterior, se impune asistenţa juridică obligatorie prin raportare la limitele de pedeapsă din respectivul act normativ, īn timp ce alte completuri apreciază că se aplică dispoziţiile legii penale īn vigoare, abia cu prilejul soluţionării apelului stabilindu-se īn concret legea penală mai favorabilă. Consecinţa acestei practici neunitare este admiterea de către completurile care īmpărtăşesc primul punct de vedere a contestaţiilor īn anulare formulate īn baza art. 426 lit. f) din Codul de procedură penală īmpotriva hotărārilor pronunţate de completurile care apreciază că cea de-a două opinie este cea corectă.

III. Punctele de vedere exprimate de curţile de apel şi de instanţele de judecată arondate

Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept puse īn discuţie: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel laşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Tārgu Mureş şi Curtea de Apel Timişoara.

S-au conturat următoarele opinii:

Sub aspectul admisibilităţii sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea chestiunii de drept, magistraţii Curţii de Apel Oradea au opinat că este inadmisibilă, fără a prezenta argumente īn acest sens.

Asupra chestiunii de drept ce se solicită a fi dezlegată, īntr-o opinie majoritară exprimată de Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Olt, Tribunalul Dolj, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Balş, Judecătoria Caracal, Judecătoria Zalău, Judecătoria Sector 5 Bucureşti, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Topliţa, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, s-a apreciat că īn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, īn cauzele īn care faptele au fost comise sub imperiul vechiului Cod penal şi s-a apreciat de instanţa fondului că aceasta este legea penală mai favorabilă, se impune a se asigura asistenţa juridică a inculpatului prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de vechiul Cod penal.

De asemenea, magistraţii Curţii de Apel Timişoara au apreciat că, dacă se reţine ca lege penală mai favorabilă legea penală veche, iar pentru infracţiunea respectivă legea prevede o pedeapsă cu īnchisoarea mai mare de 5 ani, se impune asistenţa juridică obligatorie a inculpatului prin raportare la această limită, şi nu la cea prevăzută de Codul penal īn vigoare la momentul soluţionării apelului.

Magistraţii Curţii de Apel Oradea au apreciat că asistenţa juridică obligatorie se raportează la īncadrarea juridică valabilă la momentul soluţionării apelului.

Īn schimb, judecătorii Tribunalului Caraş-Severin, Tribunalului Arad, Tribunalului Timiş, Tribunalului Gorj şi

Judecătoriei Călăraşi au apreciat că asistenţa juridică obligatorie trebuie asigurată inculpatului īn raport cu limitele de pedeapsă prevăzute īn Codul penal īn vigoare la momentul soluţionării cauzei.

Magistraţii din cadrul Curţii de Apel Craiova, Judecătoriei Orşova şi Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin au apreciat că se impune a se asigura asistenţa juridică obligatorie īn raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală identificată ca fiind favorabilă inculpatului. Acest punct de vedere este susţinut şi de judecătorii din cadrul Judecătoriei Şimleu Silvaniei.

Judecătorii de la Judecătoria Tārgu Jiu au apreciat că asistenţa juridică obligatorie trebuie asigurată şi prin raportare la dispoziţiile art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală.

Judecătorii de la Judecătoria Slatina au apreciat că īn fiecare caz īn care un inculpat este trimis īn judecată cu reţinerea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, iar pentru infracţiunea dedusă judecăţii, īn vreunul dintre cele două coduri susceptibile de a fi aplicate, erau prevăzute pedepse care ar fi impus asigurarea asistenţei juridice inculpatului, acestuia din urmă trebuie să īi fie desemnat apărător din oficiu.

Magistraţii Tribunalului Cluj şi cei din cadrul Judecătoriei Vānju Mare au apreciat că nu se impune asigurarea asistenţei judiciare obligatorii.

IV. Jurisprudenţa naţională īn materie

Instanţele la care au fost identificate hotărāri judecătoreşti īn această materie sunt: Curtea de Apel Alba Iulia (Decizia penală nr. 548/A/27.05. 2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală (deciziile penale nr. 1.598/A/22.12.2014, 1.369/A/16.10.2015), Curtea de Apel Constanţa (deciziile penale nr. 877/P/19.12.2014, 1.021/P/20.10.2016), Curtea de Apel Cluj (Decizia penală nr. 1.010/A/15.09.2015), Judecătoria Constanţa (sentinţele penale nr. 283/09.03,2016, 655/25.05.2016), Judecătoria Tulcea (Sentinţa penală nr. 1.221/29.07.2014) şi Judecătoria Zalău (Sentinţa penală nr. 254/17,10.2014).

V. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului

Nu au fost identificate decizii relevante īn problema de drept analizată.

VI. Jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Nu au fost identificate decizii relevante īn problema de drept analizată.

VII Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale

Nu au fost identificate decizii relevante īn problema de drept analizată.

VIII. Jurisprudenţa relevantă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

A fost identificată Decizia nr. 21/2016 pronunţată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală īn Dosarul nr. 2.401/1/2016 (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 884 din 4 noiembrie 2016), prin care s-a statuat īn sensul că īn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor ari. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, īn cursul procedurii de cameră preliminară şi īn cursul judecăţii, īn cauzele īn care legea prevede pentru infracţiunea săvārşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa īnchisorii mai mare de 5 ani, asistenţa juridică este obligatorie pentru inculpatul persoană juridică, īn raport cu dispoziţiile art. 187 din Codul penal.”

IX. Opinia specialiştilor consultaţi

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a specialiştilor cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

A fost transmis punctul de vedere al specialiştilor Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Sub aspectul admisibilităţii sesizării, s-a apreciat că sunt īndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, şi anume: cauza se află īn cursul judecăţii, respectiv al apelului formulat īmpotriva sentinţei penale pronunţate de instanţa de fond; chestiunea de drept nu a mai făcut obiectul unei alte sesizări pentru pronunţarea unei hotărāri prealabile sau a unui recurs īn interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionare; chestiunea de drept, obiect al sesizării, este aptă să influenţeze soluţionarea fondului cauzei.

Cu privire la ultima condiţie, avānd īn vedere opinia instanţei de trimitere, conform căreia de modul de rezolvare a chestiunii de drept depinde soluţionarea fondului cauzei, īntrucāt are efecte asupra incidenţei unui caz de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare instanţei de fond, s-a arătat că, deşi formal, existenţa cazului de nulitate menţionat nu permite angajarea directă a fondului cauzei, ci mai degrabă amānarea soluţionării lui, există totuşi o relaţie de dependenţă īntre cazul de nulitate şi soluţia pe latura penală şi/sau civilă a cauzei. Cāt timp, conform art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală: „judecata poate avea loc numai dacă persoana vătămată şi părţile sunt legal citate şi procedura este īndeplinită”, īn egală măsură, judecata nu poate avea loc fără asigurarea asistenţei juridice a inculpatului, dacă aceasta este obligatorie, potrivit legii [art. 361 alin. (4) din Codul de procedură penală]. Caracterizarea acestui caz de nulitate absolută ca avānd caracter incidental nu derivă din natura cazului īn sine, ci din faptul că este o chestiune de drept procesual. Asistenţa juridică obligatorie se impune cu necesitate īn anumite situaţii, tocmai īn considerarea faptului că, fără această garanţie, fondul cauzei poate fi soluţionat inadecvat şi inechitabil. Acest raţionament a fost deja utilizat de către Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală prin Decizia nr. 21/2016, unde s-a apreciat că invocarea nulităţii hotărārii instanţei de fond, raportat la lipsa asistenţei juridice a inculpaţilor persoane juridice, reprezintă o chestiune de drept de care depinde soluţionarea fondului cauzei.

Īn ce priveşte fondul sesizării, avānd īn vedere limitele de pedeapsă ale infracţiunii de īnşelăciune, astfel cum au fost reglementate de Codul penal anterior şi noul Cod penal, s-a apreciat că textul a cărui interpretare se solicită nu oferă niciun indiciu interpretativ cu privire la legea care „prevede pedeapsa pentru infracţiunea săvārşită”.

Īntrucāt, conform Codului penal actual, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de īnşelăciune īn varianta simplă sunt inferioare pragului de la care asistenţa juridică devine obligatorie, respectiva garanţie procesuală nu este aplicabilă. Prin extensie, īn toate situaţiile, stabilirea asistenţei juridice obligatorii se determină pe baza legii penale īn vigoare de la momentul soluţionării cauzei, fără a lua īn considerare dispoziţiile unei legi penale mai favorabile. Legea mai favorabilă nu activează, ci doar retroactivează sau ultraactivează. Atunci Cānd aplicarea legii de procedură este condiţionată de dispoziţiile legii penale, principiul activităţii legii de procedură (imediata aplicare) impune īn mod corespondent incidenţa principiului activităţii legii penale substanţiale. Īn plus, stabilirea legii penale substanţiale mai favorabile nu operează īn cursul judecăţii, ci se realizează de către judecătorul cauzei la momentul deliberării asupra fondului. Chiar dacă judecătorul fondului decide, prin sentinţă, aplicarea legii penale mai vechi (cum este cazul īn speţă), aceasta nu determină, prin limitele sale de pedeapsă, modificarea regulilor privind asistenţa juridică obligatorie. Prin ipoteză, o asemenea modificare nici nu mai poate avea loc, īntrucāt procesul a intrat īn faza deliberativă, unde inculpatul nu participă. Apelarea sentinţei şi īnceperea judecăţii īn apel suspendă hotărārea dată asupra fondului, inclusiv cu privire la aplicabilitatea legii penale mai favorabile, īn consecinţă, nici instanţa de apel nu este ţinută de alte limite de pedeapsă decāt cele din legea penală activă la momentul soluţionării apelului.

Īn concluzie, s-a apreciat c㠄reasigurarea asistenţei juridice obligatorii pentru o infracţiune ale cărei limite de pedeapsă nu depăşesc 5 ani, conform legii penale active la momentul soluţionării fondului/apelului, nu atrage sancţiunea nulităţii absolute”,

X. Punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

La data de 25 mai 2017, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus concluzii privind rezolvarea de principiu a chestiunii de drept supuse dezlegării, iar prin Adresa nr. 1.215/C/1214/111-5/2017 din data de 25 mai 2017, a comunicat că nu există īn lucru nicio sesizare avānd ca obiect promovarea unui recurs īn interesul legii vizānd problema de drept supusă dezlegării.

Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat respingerea sesizării ca inadmisibilă, īntrucāt nu există o legătură īntre chestiunea de drept care trebuie lămurită de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi soluţia dată fondului cauzei. Astfel, īn punctul de vedere īnaintat, Ministerul Public, invocānd jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept īn materie penală, a arătat că īntre problema de drept a cărei lămurire se solicită şi soluţia dată asupra acţiunii penale şi/sau civile de către instanţa pe rolul căreia se află cauza īn ultimul grad de jurisdicţie trebuie să existe o relaţie de dependenţă, īn sensul ca decizia Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată īn procedura prevăzută de art. 476 şi 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conţinutului hotărārii din procesul principal, cerinţa pertinenţei fiind expresia utilităţii pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are īn cadrul soluţionării pe fond a litigiului.

S-a precizat faptul că, īn cauza īn care s-a ridicat problema de drept, inculpatele au fost asistate de apărători aleşi īn faţa instanţei de fond, respectiv la Judecătoria Şimleu Silvaniei, aşa īncāt nu se poate susţine că soluţionarea căii de atac depinde de rezolvarea dată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept, respectiv dacă asistarea inculpatelor este ori nu obligatorie, răspunsul la această īntrebare neavānd, īn mod evident, nicio influenţă asupra soluţiei date pe fondul apelului,

īn opinia Ministerului Public, instanţa de trimitere solicită să se lămurească dacă, īn raport cu particularităţile cauzei (succesiune de legi penale de la momentul săvārşirii faptei pānă la soluţionarea definitivă a cauzei), apărarea este obligatorie sau nu īn apel. Or, dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt clare, impunānd obligativitatea asistenţei juridice īn raport cu un anumit cuantum al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvārşită: interpretarea jurisprudenţială şi doctrinară a acestei dispoziţii este constantă īn sensul că, īn vederea aprecierii necesităţii asigurării asistenţei juridice, raportarea se face la īncadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu. Īn situaţia īn care instanţa schimbă īncadrarea juridică īntr-o infracţiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mică de 5 ani, asistenţa juridică nu mai este obligatorie din momentul dispunerii schimbării īncadrării juridice. Raţionamentul este valabil şi pentru ipotezele de aplicare a legii penale mai favorabile, lege care poate varia de la momentul trimiterii īn judecată pānă la cel al soluţionării definitive a cauzei.

Īn concluzie, s-a apreciat că problema de drept ridicată de Curtea de Apel Cluj nu condiţionează soluţionarea pe fond a litigiului penal de către instanţa de trimitere, chestiunea de drept urmānd a deveni de interes abia īn faţa instanţei sesizate, eventual, cu judecarea contestaţiei īn anulare, dacă s-ar invoca soluţionarea cauzei īn apel īn lipsa avocatului.

XI. Dispoziţiile legale incidente

Art. 90 din Codul de procedură penală

Asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului

Asistenţa juridică este obligatorie:

a) cānd suspectul sau inculpatul este minor, internat intr-un centru de detenţie ori īntr-un centru educativ, cānd este reţinut sau arestat, chiar īn altă cauză, cānd faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar īn altă cauză, precum şi īn alte cazuri prevăzute de lege;

b) īn cazul īn care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;

c) īn cursul judecăţii, īn cauzele īn care legea prevede pentru infracţiunea săvārşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa īnchisorii mai mare de 5 ani.

XII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Opinia judecătorului-raportor este īn sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori este inadmisibilă.

XIII. Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinānd sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile, raportul īntocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele;

Prin īncheierea de şedinţă din data de 6 februarie 2017, pronunţată īn Dosarul nr. 142/309/2014, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a dispus sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea dezlegării chestiunii de drept referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor „art. 90 Ut. f) din Codul de procedură penală”.

Īn mod evident, este vorba despre o eroare materială strecurată doar īn finalul īncheierii de sesizare. Atāt tematica probleme] invocate, cāt şi celelalte menţiuni corecte din cuprinsul īncheierii din 6 februarie 2017, dar şi conţinutul normei legale evidenţiază fără putinţă de tăgadă că este vorba despre dispoziţiile art. 90 Ut. c) din Codul de procedură penală referitoare la unul din cazurile de asistenţă juridică obligatorie īn cursul judecăţii.

Drept urmare, chestiunea de drept supusă analizei Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este aceea dacă īn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor ari. 90 Ut. c) din Codul de procedură penală, īn cauzele īn care faptele au fost comise sub imperiul vechiului Cod penal şi s-a apreciat de instanţa fondului că aceasta este legea penală mai favorabilă, se impune asistenţa juridică a inculpatului prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de vechiul Cod penal sau la cele prevăzute de noul Cod penal īn vigoare la momentul soluţionării apelului.

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală: „Dacă, īn cursul judecăţii, un complet de judecată al maltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, īnvestit cu soluţionarea cauzei īn ultimă instanţă, constatānd că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărāre prealabilă sau printr-un recurs īn interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionare, va putea solicita Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărāre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizat㠓.

Din examinarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate rezultă că, pentru sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este necesar să fie īndeplinite cumulativ mai multe condiţii, şi anume:

a) să existe o cauză īn curs de judecată īn ultimul grad de jurisdicţie pe rolul uneia dintre instanţele enumerate expres de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curte de apel sau tribunal;

b) chestiunea de drept supusă dezlegării să aibă influenţă asupra soluţionării pe fond a cauzei respective;

c) problema de drept să nu fi fost dezlegată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărāre prealabilă sau printr-un recurs īn interesul legii şi să nu facă obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionare.

Examinānd admisibilitatea sesizării prin prisma acestor cerinţe, se constată īndeplinită īn cauză prima dintre cele trei condiţii, respectiv cea privind titularul şi etapa procesuală īn care poate fi formulată sesizarea. Astfel, cauza se află īn curs de judecată īn ultimă instanţă, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori fiind īnvestită cu soluţionarea apelurilor declarate de inculpatele A.V.N şi B.E. īmpotriva Sentinţei penale nr. 91/04.05.2016, pronunţată de Judecătoria Şimleu Silvaniei īn Dosarul nr. 142/309/2014.

De asemenea, se constată īndeplinită şi cea de-a treia condiţie de admisibilitate a sesizării, deoarece problema de drept cu care a fost sesizată Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a primit īncă o rezolvare, nu a făcut obiectul unei hotărāri prealabile sau al unui recurs īn interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionară, aşa cum rezultă din Adresa nr. 1.215/C/1.214/111-5/2017 din data de 25 mai 2017 a Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Īn ce priveşte Decizia nr. 21/2016 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală īn Dosarul nr. 2 401/1/2016 (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 884 din 4 noiembrie 2016), se observă că, deşi se referă la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, chestiunea de drept supusă dezlegării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este diferită de cea din prezenta sesizare, respectiv privea aplicabilitatea dispoziţiei legale mai sus menţionate faţă de inculpatul persoană juridică.

Drept urmare, nici existenţa acestei decizii nu influenţează admisibilitatea prezentei sesizări, īntrucāt problema de drept din speţă nu a fost dezlegată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o altă hotărāre prealabilă.

Īn ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală apreciază că aceasta nu este īndeplinită.

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală şi cu jurisprudenţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dezvoltată īn materia hotărārilor prealabile, chestiunea de drept ce face obiectul sesizării trebuie să fie aptă să influenţeze soluţionarea fondului cauzei.

Potrivit Deciziei nr. 11/2014 pronunţate de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014); „ (...) admisibilitatea sesizării Īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile este condiţionată, atāt īn cazul īn care vizează o normă de drept material, cāt şi atunci cānd priveşte o dispoziţie de drept procesual, de īmprejurarea ca interpretarea dată de instanţa supremă să aibă consecinţe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, īntre problema de drept a cărei lămurire se solicită şi soluţia dată asupra acţiunii penale şi/sau civile de către instanţa pe rolul căreia se află cauza īn ultimul grad de jurisdicţie trebuie să existe o relaţie de dependenţă, īn sensul că decizia Īnaltei Curţi pronunţată īn procedura prevăzută de art. 476 şi 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conţinutului hotărārii din procesul principal, cerinţa pertinenţei fiind expresia utilităţii pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are īn cadrul soluţionării pe fond a litigiului”

Prin aceeaşi decizie s-a stabilit c㠄Prin sintagma «soluţionarea pe fond a cauzei» folosită de legiuitor īn cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală pentru a desemna legătura obiectivă dintre chestiunea de drept supusă interpretării şi procesul penal īn curs trebuie astfel să se īnţeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a īncălcării relaţiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecinţelor de natură civilă, şi nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei īn ultimă instanţă*.

Considerentele Deciziei nr. 11/2014 au fost preluate īn mai multe decizii ulterioare, de respingere ca inadmisibile a sesizărilor formulate īn temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, pe motiv că era vorba despre cereri cu caracter incidental (priveau măsurile preventive, cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate etc.).

Jurisprudenţa īn materia hotărārilor prealabile a evoluat, iar prin Decizia nr. 2/2015 (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 159 din 6 martie 2015) Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat c㠄sesizarea completului competent să pronunţe hotărāri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īndeplineşte cumulativ cerinţele legale pentru admisibilitatea acesteia”, deşi avea drept obiect „o problemă de drept ce se circumscrie sferei normelor procesual penale” (era vorba despre stabilirea căii de atac īn urma desfiinţării deciziei date īn recurs, īn calea de atac a revizuirii reglementată īn procedura prevăzută de art. 465 din Codul de procedură penală, īn condiţiile īn care cauza a parcurs trei grade de jurisdicţie - primă instanţă, apel şi recurs, īn ultimă instanţă soluţionāndu-se recursul procurorului).

De asemenea, prin Decizia nr. 5/2015 (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea i, nr. 248 din 10 aprilie 2015), apreciind că sesizarea este admisibilă, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală a lămurit o problemă de drept ce viza exclusiv norme procesual-penale, stabilind c㠄hotărārea pronunţată īn procedura examinării admisibilităţii īn principiu a contestaţiei īn anulare, īmpotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului”,

Cu privire la admisibilitatea sesizării, īn cuprinsul deciziei se arată: „spre deosebire de situaţiile cānd faza procesuală īn care se află cauza exclude de plano rezolvarea fondului cauzei, īn calea extraordinară a contestaţiei īn anulare, dacă s-ar ajunge la concluzia admisibilităţii apelului, ar exista posibilitatea trecerii īn etapa judecării contestaţiei īn anulare. Avānd īn vedere cele arătate mai sus, Īnalta Curte - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sesizarea (...) īndeplineşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, context īn care chestiunea de drept invocată poate primi o rezolvare de principiu prin pronunţarea unei hotărāri prealabile de către Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Această jurisprudenţă a fost valorificată prin Decizia nr. 17/2016 (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 885 din 4 noiembrie 2016), īn cuprinsul căreia se menţionează: „Chestiunea a cărei dezlegare este supusă examenului Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să vizeze, ca regulă, o problemă de drept material de care să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, putānd doar, ca excepţie, să se refere la o problemă de drept procesual, adică īn măsura īn care soluţia dată acesteia se repercutează semnificativ asupra rezolvării fondului”

Rezultă, aşadar, că pot face obiectul sesizării şi aspecte procedurale care influenţează soluţia ce ar putea fi pronunţată īn cauză.

Īn speţă, problema de drept ar putea avea efect asupra soluţiei ce trebuie pronunţată de către instanţa de apel, căci nerespectarea dispoziţiilor privind asistenţa juridică obligatorie cu ocazia judecăţii īn faţa primei instanţe ar fi sancţionată cu nulitatea absolută şi ar atrage, conform art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, admiterea apelurilor/apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa a cărei hotărāre a fost desfiinţată.

Īn legătură cu admisibilitatea unei atari sesizări există şi jurisprudenţă recentă, fiind vorba chiar despre Decizia nr. 21/2016 (mai sus citată), caz īn care Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală a apreciat admisibilă sesizarea care viza o problemă de drept legată tocmai de asigurarea asistenţei juridice obligatorii. Mai precis, s-a considerat că posibila incidenţă a cazului de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor art. 90 lit. c), art. 351 şi art. 380 din Codul de procedură penală, decurgānd din neasigurarea asistenţei juridice obligatorii pentru inculpatele persoane juridice, se īncadrează īn noţiunea de „soluţionare pe fond a cauzei”, īn sensul art. 475 din Codul de procedură penală.

Īn speţă, deşi sesizarea este admisibilă din acest punct de vedere, soluţionarea pe fond a cauzei nu depinde de lămurirea problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

Chestiunea de drept priveşte incidenţa art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală - ce reglementează asistenţa juridică obligatorie īn cursul judecăţii prin raportare la natura şi cuantumul pedepsei (detenţiune pe viaţă sau īnchisoare mai mare de 5 ani), īn cazul intervenirii, de la data comiterii faptei şi pānă la judecarea definitivă a cauzei, a unor dispoziţii succesive diferite, de drept penal substanţial (inclusiv īn ce priveşte cuantumul pedepsei īnchisorii, care īn unele cazuri este de 5 ani sau mai mic de 5 ani).

Īnsă, asigurarea īn concret a apărării, atāt la judecata īn fond cāt şi īn apel, face ca rezolvarea de principiu a problemei de drept să nu influenţeze īn niciun mod soluţia ce va fi pronunţată īn cauză.

Īn consecinţă, chestiunea de drept supusă analizei Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este pur teoretică, aşa īncāt argumentele instanţei de trimitere privind incidenţa art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală (din perspectiva judecării cauzei īn primă instanţă īn condiţii de lipsă de apărare) şi a art. 426 lit. f) din Codul de procedură penală (īn cazul soluţionării apelului īn condiţii de lipsă de apărare) sunt nerelevante, evidenţiind doar o problematică teoretică, lipsită de efecte concrete īn speţă.

Curtea de Apel Cluj motivează sesizarea prin două argumente:

Īn primul rānd, se susţine că soluţionarea īn fond a cauzei depinde de modul de rezolvare a problemei de drept īn discuţie, ţinānd seama de faptul că existenţa unui eventual caz de nulitate prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală atrage īn mod obligatoriu desfiinţarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Desigur, nerespectarea īn cursul judecăţii a dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală atrage nulitatea absolută, care, conform art. 281 alin. (2) şi alin. (4) lit. b) din Codul de procedură penală, poate fi constatată din oficiu sau la cerere şi poate fi invocată īn orice stare a procesului.

Ceea ce reiese, īnsă, din actele şi lucrările dosarului este īmprejurarea că inculpatele au beneficiat de asistenţă juridică īn faţa primei instanţe, fiind asistate de apărători aleşi la termenul de dezbateri de la Judecătoria Şimleu Silvaniei (īncheierea din 30 martie 2016).

Instanţa de trimitere se limitează la invocarea cazului de nulitate absolută, fără a fundamenta īn mod corespunzător īndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală referitoare la pertinenţa şi utilitatea pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are īn cadrul soluţionării pe fond a litigiului. Astfel, nu se precizează dacă īn apelurile inculpatelor se invocă nulitatea hotărārii instanţei de fond pe motivul lipsei asistenţei juridice īn faţa primei instanţe sau dacă instanţa de apel a pus īn discuţie această chestiune din oficiu, pe motiv că inculpatele nu au fost asistate de avocaţi īn faţa primei instanţe (ceea ce ar fi justificat dezlegarea problemei de drept ce face obiectul sesizării de faţă).

De altfel, aşa cum reiese din īncheierea de sesizare, motivul principal nu este lipsa de apărare a inculpatelor īn faţa instanţei de fond, ci nevoia de a se stabili dacă asistenţa juridică este său nu obligatorie īn faţa instanţei de apel.

Astfel, ca al doilea argument, instanţa de trimitere invocă existenţa unei vădite practici neunitare la nivelul Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, care ar putea avea drept consecinţă admiterea contestaţiilor īn anulare formulate īn temeiul art. 426 lit. f) din Codul de procedură penală.

Pe de o parte, se constată că, spre deosebire de modalitatea de asigurare a asistenţei juridice īn faţa primei instanţe (care ar influenţa soluţia ce ar putea fi pronunţată de către instanţa de apel, īncadrāndu-se īn sens larg īn sintagma de „soluţionare pe fond a cauzei”), asistenţa juridică īn faţa instanţei de control judiciar nu are nicio consecinţă asupra soluţiei pronunţate īn apel.

Instanţa de trimitere expune preocuparea pentru evitarea unei soluţii de admitere a contestaţiei īn anulare īmpotriva deciziei pe care o va pronunţa, īn situaţia īn care inculpaţii nu ar beneficia de asistenţă juridică īn faţa instanţei de apel, iar instanţa īnvestită cu judecarea căii extraordinare de atac ar considera ca asistenţa juridică era obligatorie,

Aceasta evidenţiază faptul că sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală nu este fundamentată pe un interes actual pentru soluţia ce ar putea fi dată īn judecarea apelului, ci pe o situaţie ulterioară soluţionării acestei căi de atac, viitoare şi incertă. Drept urmare, nu există o legătură īntre chestiunea de drept sesizată şi soluţionarea cauzei īn cadrul căreia a fost formulată sesizarea

Un asemenea interes poate deveni actual doar după formularea, conform art. 426 lit. f) din Codul de procedură penală, a unei contestaţii īn anulare īntemeiată pe faptul că judecata a avut loc īn lipsa avocatului, deşi asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii.

Īnsă, aşa cum se menţionează īn cuprinsul Deciziei nr. 11/2014 pronunţate de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie

penală (mai sus citată) legătura cu soluţionarea cauzei avută īn vedere de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală trebuie īnţeleasă ca o condiţionare actuală, iar nu viitoare, eventuală, a soluţiei pe fondul cauzei, de răspunsul dat de instanţa supremă īntrebării cu judecarea căreia a fost īnvestită.

Pe de altă parte, şi īn situaţia īn care s-ar accepta utilitatea dezlegării problemei de drept, fie considerānd că asigurarea apărării inculpatelor īn cursul judecării apelului constituie o chestiune ce ţine de „soluţionarea pe fond a cauzei” īn sens larg, fie pentru a evita o reformare īn viitor a deciziei date īn apel, se constată că sesizarea este inadmisibilă, deoarece problema de drept īşi păstrează caracterul pur teoretic.

Argumentarea instanţei de trimitere are īn vedere o situaţie ipotetică, diferită de realitatea modului de desfăşurare a judecăţii īn faţa Curţii de Apel Cluj, căci la soluţionarea apelului, toate părţile - inclusiv inculpatele - beneficiază de asistenţă juridică, ceea ce reiese chiar din conţinutul īncheierii de sesizare.

Astfel, după primul termen de judecată stabilit īn apel (respectiv 21.11.2016, cānd cauza a fost amānată pentru lipsă de procedură cu unele din părţile civile), apelanta inculpată A.V.N. a solicitat desemnarea unui apărător din oficiu pentru soluţionarea acestei căi de atac. Cererea a fost pusă īn discuţie la următorul termen de judecată din 6 februarie 2017, cānd, invocānd practica neunitară sub acest aspect a Curţii de Apel Cluj, instanţa a pus īn discuţie şi necesitatea sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea dezlegării chestiunii de drept.

Aşa cum reiese din cuprinsul īncheierii din 6 februarie 2017, la acest termen, apelanta inculpată A.V.N. era deja asistată de un avocat desemnat din oficiu, iar apelanta B.E, a fost asistată de un apărător ales.

Instanţa de apel nu a dispus suspendarea cauzei prin īncheierea de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, aşa īncāt soluţionarea apelurilor de către instanţa de trimitere a continuat şi după această dată, iar din fişa dosarului şi copiile īncheierilor ulterioare (din 20.03.2017, 24.04.2017 şi 19.06.2017) reiese că ambele apelante inculpate au beneficiat permanent de asistenţă juridică, īn aceeaşi manieră: apelanta inculpată B.E. a fost asistată de apărătorul ales, iar apelanta inculpată A.V.N. de către avocatul desemnat din oficiu de către instanţă.

Īn consecinţă, argumentele instanţei de trimitere nu justifică un interes concret şi actual, care să poată declanşa mecanismul pronunţării unei hotărāri prealabile.

Pentru motivele arătate, īn temeiul art. 475 şi art. 477 din Codul de procedură penală,

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Īn numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori īn Dosarul nr. 142/309/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„Dacă īn interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 Ut. c) din Codul de procedură penală, īn cauzele īn care faptele au fost comise sub imperiul vechiului Cod penal şi s-a apreciat de instanţa fondului că aceasta este legea penală mai favorabilă, se impune asistenţa juridică a inculpatului prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de vechiul Cod penal sau la cele prevăzute de noul Cod penal, īn vigoare la momentul soluţionării apelului”

Obligatorie de la data publicării īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, potrivit art. 477 alin, (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată īn şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

judecător MIRELA SORINA POPESCU

Magistrat-asistent,

Otilia Constantin

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.