MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 930/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 930         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 27 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.143. - Ordin al ministrului apărării naţionale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.120/2015 pentru folosirea căminelor militare, cabanelor militare, sanatoriilor şi a altor facilităţi recreative şi sportive aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale

 

394. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Contractului-cadru de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier pentru anul 2018

 

1.425. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Vâlcea

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 17 din 18 septembrie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.120/2015 pentru folosirea căminelor militare, cabanelor militare, sanatoriilor şi a altor facilităţi recreative şi sportive aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 22 şi 26 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 16 lit. o) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată, ale art. 6 alin. (3), art. 81 alin. (2) lit. b) şi art. 85 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 24 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (3) şi art. 21 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 442/1992 privind concediul de odihnă al ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate din forţele armate, cu completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 12 alin. (3), art. 34 alin. (1), art. 277 şi art. 304 alin. (14) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2607, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 16 alin. (1) lit. a) şi art. 20 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, ale art. 2t alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 442/1992, cu completările ulterioare, ale art. 2 alin. (2) lit. b) şi lit. c) pct. (ii) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2015, ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, precum şi ale art. 33 din Acordul suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, ratificat prin Legea nr. 126/2016, în temeiul prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, republicată,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.120/2015 pentru folosirea căminelor militare, cabanelor militare, sanatoriilor şi a altor facilităţi recreative şi sportive aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi familiile acestora;”,

2. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La facilităţile recreative şi sportive au acces elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ.”

3. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9, - (1) Accesul la facilităţile recreative şi sportive aflate în proprietatea ori în administrarea Ministerului Apărării Naţionale este gratuit pentru categoriile de personal prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-h) şi alin. (2), pe baza actelor ce dovedesc calitatea acestora.”

4. La articolul 15 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti, personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi familiile acestora, aflate în garnizoană în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 13; .

5. La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru o perioadă de utilizare a spaţiilor mai mare de 30 de zile, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti, personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi familiile acestora suportă 20% din valoarea tarifelor.”

6. La articolul 17 alineatul (1), litera c) se abrogă.

7. La articolul 18 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti, personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi familiile acestora, aflate în garnizoană în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 13;”.

8. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Pentru o perioadă de utilizare a spaţiilor mai mare de 30 de zile, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti, personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi familiile acestora suportă 20% din valoarea tarifelor.”

9. La articolul 18, alineatul (4) se abrogă.

10. După articolul 28 se introduc trei noi articole, articolele 281 -283 cu următorul cuprins:

„Art. 281. - De drepturile prevăzute în prezentul ordin beneficiază şi membrii şi dependenţii Comandamentelor Aliate, aşa cum sunt definiţi la art. 1 pct. 14 şi 15 din Acordul suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, ratificat prin Legea nr. 126/2016, la aceleaşi preţuri şi în aceleaşi proporţii ca cele disponibile pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale şi dependenţii acestora.

Art. 282. - De drepturile prevăzute în prezentul ordin pentru personalul militar în activitate beneficiază şi rezerviştii voluntari pentru perioadele în care participă la instruire şi la îndeplinirea misiunilor în structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 283. - Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. f) şi g) se cazează, pe cât posibil, la parterul sau etajul I al imobilelor ce fac parte din fondul construit al Ministerului Apărării Naţionale destinat activităţilor recreative şi sportive.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2017.

Nr. M.143.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea Contractului-cadru de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier pentru anul 2018

 

În temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare, şi în baza art. 5.9 şi 7.2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 886/2002 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune a activităţii de exploatare a rezervoarelor, conductelor de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere, a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente acestora, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială „Oii Terminal” - S.A. Constanţa, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Contractul-cadru de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier pentru anul 2018, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 232/2016 privind aprobarea Contractului-cadru de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 25 octombrie 2016.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gigi Dragomir

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2017.

Nr. 394.

 

ANEXĂ

 

CONTRACT-CADRU

de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier pentru anul 2018

 

CAPITOLUL I

Părţile contractante

 

Art. 1.1. - Contractul se încheie între:

Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa, cu sediul în Constanţa, str. Caraiman nr. 2, judeţul Constanţa, cod poştal 900117, telefon 0241 702600, fax 0241 694833, 0241 702688, e-mail: office@oil-terminal.com, cod unic de înregistrare: 2410163, număr de TVA: RO2410163, nr. de ordine în registrul comerţului: J13/512/01.02.91, cont IBAN ..........................................., deschis la Banca ..........................................., reprezentată legal prin ..........................................., în calitate de director general, şi ..........................................., în calitate de director economic, în calitate de prestator şi expediţionar, denumită în continuare prestator, şi

..........................................., cu sediul în ..........................................., str. ........................................... nr. ...., cod poştal ..........................................., telefon ..........................................., fax ..........................................., cod unic de înregistrare ..........................................., nr. de ordine în registrul

comerţului ..........................................., cod IBAN ..........................................., deschis la Banca ..........................................., reprezentată legal prin ..........................................., în calitate de ..........................................., în calitate de beneficiar şi expeditor, denumită în continuare beneficiar,

denumite în continuare în mod individual partea şi împreună părţile.

Părţile convin să încheie prezentul contract de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere (denumit în continuare contract) cu următoarele termene şi condiţii:

 

CAPITOLUL II

Obiectul contractului

 

Art. 2.1. - Obiectul contractului îl constituie totalitatea operaţiunilor efectuate de prestator în legătură cu:

- primirea, recepţia cantitativă şi calitativă, descărcarea ţiţeiului şi produselor petroliere cuprinse în anexe (denumite în continuare produse) în rezervoarele prestatorului, în limita spaţiului de depozitare disponibil la data solicitării operaţiunii, din:

- vagoane-cisternă CF;

- autocisterne;

- barje fluviale;

- nave maritime;

- primirea ţiţeiului pe conductele aparţinând Societăţii CONPET - S.A. Ploieşti în rezervor;

- depozitarea produselor în rezervoarele prestatorului, omogenizarea şi condiţionarea;

- amestecarea motorinei cu biodiesel în rezervoarele prestatorului;

- încărcarea produselor din rezervoare în nave maritime/barje fluviale;

- încărcarea produselor prin transbord direct din vagoane-cisternă CF în nave;

- încărcarea produselor din rezervoare în vagoane-cisternă CF, autocisterne sau tancuri de buncheraj;

- primirea/livrarea prin în tank transfer a produselor depozitate în rezervoare de la/către clienţii beneficiarului, conform ordinelor de transfer ale beneficiarului;

- predarea ţiţeiului depozitat în rezervoare la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti pentru pompare pe conducte magistrale;

- descărcarea produselor prin transbord direct între două nave maritime/barje fluviale acostate în două dane petroliere, prin instalaţiile prestatorului;

- descărcarea de motorină din barje sau nave maritime în vagoane-cisternă CF în S. P. Sud, cu pompa barjelor/navelor.

Art. 2.2. - Beneficiarul declară, iar prestatorul recunoaşte că produsele pentru care se execută servicii conform prezentului contract sunt proprietatea beneficiarului ori că acesta este deţinător legal al produselor.

În consecinţă, prestatorul nu poate dispune de produsele pe care le operează şi înţelege să respecte drepturile beneficiarului pe perioada prezentului contract.

Art. 2.3 - Beneficiarul are obligaţia de a transmite prestatorului fişele tehnice de securitate pentru produsele derulate, elaborate de producători, importatori, utilizatorii din aval sau distribuitori de substanţe sau preparate chimice, în limba română, conform Regulamentului (UE) 2015/830 al Comisiei din 28 mai 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) înainte de sosirea produselor la prestator.

 

CAPITOLUL III

Durata contractului

 

Art. 3.1. - Contractul are valabilitate începând cu data de ........................................... până la data de ...........................................

Părţile pot conveni prelungirea prezentului contract, scop în care vor încheia un act adiţional semnat de ambele părţi, înainte de data expirării contractului.

Valoarea estimată a contractului: ...........................................

 

CAPITOLUL IV

Drepturile şi obligaţiile părţilor

 

Drepturi şi obligaţii ale beneficiarului

Drepturi şi obligaţii în legătură cu primirea, recepţia cantitativă şi calitativă, descărcarea produselor din cisterne CF în rezervoarele prestatorului sau în nave prin transbord direct

Art. 4.1. - Beneficiarul va aviza prestatorului prin fax sau e-mail fiecare expediere de produse către depozitele prestatorului şi va transmite comenzile de descărcare. Avizarea va conţine cel puţin următoarele date şi va fi transmisă înainte de plecarea trenului spre Constanţa:

- numărul trenului şi numărul de vagoane-cisternă CF;

- denumirea mărfii;

- cantitatea/calitatea produselor;

- data plecării din rafinărie şi data sosirii la Constanţa;

- destinaţia mărfii (depozitare sau încărcare prin transbord direct);

- statutul vamal sau fiscal al mărfii;

- numele operatorului de transport feroviar (denumit în continuare OTF),

Beneficiarul va expedia produsele în trenuri complete formate din maximum 40 de vagoane-cisternă pe 4 osii, corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi comercial.

Pentru produsele care necesită încălzire, cisternele vor fi echipate cu serpentină de încălzire în stare de funcţionare şi izolate termic.

Beneficiarul garantează faptul că marfa este corespunzătoare standardelor sau specificaţiilor de calitate din anexa nr. 2 şi este liberă de orice taxe până la fronturile de descărcare ale prestatorului.

Fiecare transport va fi însoţit de următorul set de documente complete:

- scrisoare de trăsură de cale ferată;

- aviz de însoţire a mărfii;

- notă de greutate;

- declaraţie de conformitate;

- raport de încercare;

- lista de sigilii;

- fişă tehnică de securitate în limba română şi în format REACH;

- documente vamale sau fiscale (conform prevederilor legale aplicabile).

În cazul în care produsele beneficiarului sunt încărcate în alte tipuri de vagoane-cisternă CF decât cele tip CFR, beneficiarul va pune la dispoziţia prestatorului instrucţiuni, planşe şi schiţe de utilizare pentru acestea în limba română.

Prestatorul poate refuza descărcarea/încărcarea acestor tipuri de vagoane-cisternă CF dacă apreciază că se pot crea stări de pericol.

Art. 4.2. - Beneficiarul va expedia produsele conform unui program zilnic stabilit cu prestatorul sau acceptelor obţinute de la staţia CFR Constanţa Port, în funcţie de sosirea navelor, spaţiul de depozitare existent, precum şi de posibilităţile de descărcare ale prestatorului.

Beneficiarul va menţiona pe nota de greutate şi pe documentele de transport, „marfă proprietatea ............................... .”

Art. 4.3. - Beneficiarul va încheia un contract de transport (denumit în continuare contract de transport) cu un OTF.

Prin contractul de transport, beneficiarul se obligă să plătească tariful de transport şi toate tarifele accesorii care grevează transporturile din staţiile de predare şi destinaţie.

Beneficiarul va pune la dispoziţia prestatorului o copie a acestui contract sau a telegramei privind modul de încasare a tarifelor.

La fiecare transport/comandă de transport, în afara datelor necesare efectuării transportului, beneficiarul va comunica prestatorului entitatea responsabilă cu întreţinerea aferentă fiecărui vagon în parte.

Expedierea vagoanelor-cisternă CF pline sau goale se va face cu plată centralizată sau transmisă dacă se acceptă de către OTF. Indiferent de forma de plată agreată, aceasta va fi făcută de către beneficiar sau alte societăţi împuternicite de către acesta, prestatorul fiind exonerat de plata expedierii, a tarifelor orare de utilizare şi a altor cheltuieli ce nu ţin de prestaţia în sine.

Art. 4.4. - Beneficiarul îl va împuternici pe prestator în baza unei comitenţe (prevăzută în anexa nr. 3) să lucreze pentru şi în numele acestuia în relaţia cu OTF.

Prestatorul nu va fi obligat să achite nicio taxă în numele beneficiarului în relaţia cu OTF.

În scrisoarea de trăsură, prestatorul nu va fi expeditor sau destinatar pentru mărfurile proprietatea beneficiarului.

Beneficiarul va înscrie datele proprii la rubrica „Destinatar, iar la rubrica „Menţiuni ale expeditorului admise de regulamente, tarife şi instrucţii” se scrie: „Transport destinat liniei industriale OIL TERMINAL - S.A. conform comitenţei nr. ...........................................,“.

Art. 4.5. - Vagoanele-cisternă proprietate a OTF/ beneficiarului, predate prestatorului şi care prezintă defecte ascunse la sistemele de descărcare, vor fi avizate de prestator către proprietar, care va asigura echipa de intervenţie pentru remedierea neajunsului. Pe cât posibil, vagonul în cauză va li descărcat odată cu naveta.

Vagoanele-cisternă încărcate, defecte, proprietate a OTF/beneficiarului, ce nu pot fi remediate şi descărcate, vor fi puse la dispoziţia beneficiarului şi vor fi returnate pe cheltuiala acestuia în baza notificării întocmite de OTF către prestator, transmisă de prestator prin fax sau e-mail beneficiarului în maximum 48 de ore de la primirea notificării.

Pentru returnarea vagoanelor, beneficiarul va pune la dispoziţia prestatorului documentele necesare:

- aviz de însoţire a mărfii;

- scrisori de trăsură pe calea ferată;

- fişă tehnică de securitate în limba română şi în format REACH;

- documente vamale sau fiscale (conform prevederilor legale aplicabile).

Art. 4.6. - Beneficiarul va suporta eventualele plăţi solicitate de OTF în cazul în care vagoanele-cisternă sosesc în afara programului stabilit şi acceptat de ambele părţi sau în cazul în care vagoanele-cisternă nu pot fi descărcate deoarece la recepţia calitativă s-a constatat produs neconform calitativ pentru care nu există posibilitate de condiţionare.

Art. 4.7. - Având în vedere că toate produsele petroliere sunt încadrate în categoria mărfurilor periculoase, transportul, manevra, încărcarea/descărcarea acestora sunt supuse prevederilor Regulamentului privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase - RID, precum şi dispoziţiilor legale aplicabile, în calitate de proprietar, beneficiarul are următoarele obligaţii:

- să respecte prevederile cuprinse în anexa 1 la RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase;

- să respecte normele tehnice de încărcare a mijlocului de transport prevăzute în anexa 2 la NUT;

- să se asigure că mărfurile periculoase sunt clasificate şi autorizate conform RID;

- să furnizeze prestatorului date de identificare ale produsului şi pericolului;

- vagoanele utilizate trebuie să fie autorizate, să deţină agrement tehnic sau aviz tehnic de funcţionare (pentru vagoanele cu durata de viaţă depăşită) al Autorităţii Feroviare Române - AFER, proces-verbal de verificare ISCIR în termen de valabilitate. Beneficiarul va purta integral răspunderea pentru starea tehnică şi integritatea vagoanelor încărcate de acesta sau puse la dispoziţia prestatorului pentru încărcare;

- să respecte dispoziţiile speciale privind construcţia, echipamentul, reviziile, întreţinerea, marcajul vagoanelor;

- să pună din timp la dispoziţia prestatorului marcajele, etichetele şi sigiliile pentru mărfurile periculoase încărcate în numele beneficiarului.

Prestatorul este îndreptăţit să refuze operarea vagoanelor:

- care au scadenţa reviziei interne a recipientului expirată;

- care au lipsă plăcuţa de timbru sau tăbliţele de calibrare;

- care au lipsă eticheta de pericol;

- care au inscripţiile de pe vagon ilizibile;

- care au neconcordanţe între inscripţiile de pe recipient şi cele de pe vagon.

Acceptarea vagoanelor de către prestator reprezintă confirmarea de către acesta a faptului că îndeplinesc condiţiile enumerate mai sus.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu primirea, recepţia cantitativă şi calitativă, descărcarea/încărcarea produselor din/în autocisterne

Art. 4.8. - Beneficiarul va transmite prestatorului, în scris, comenzile de încărcare/descărcare a autocisternelor cu cel puţin 24 de ore înainte de livrare, specificând de fiecare dată: numărul autocisternei, cantitatea/calitatea produselor ce urmează a fi livrate, numele conducătorului auto, reprezentantul beneficiarului şi actele prin care aceştia se identifică.

Suplimentar, beneficiarul va transmite şi alte date solicitate de autorităţile vamale şi fiscale.

Autocisternele vor ii corespunzătoare din punct de vedere tehnic, metrologic şi în ceea ce priveşte prevenirea incendiilor. Reprezentantul beneficiarului confirmă prin semnătură starea corespunzătoare a autocisternei înainte de începerea încărcării/descărcării produsului.

Încărcarea/Descărcarea autocisternelor se va realiza în prezenţa reprezentantului autorizat al beneficiarului.

Beneficiarul va asigura din timp şi va pune la dispoziţia prestatorului pentru autocisternele ce urmează să fie încărcate:

- avize de însoţire a mărfii;

- fişe tehnice de securitate pentru produsul respectiv în limba română şi în format REACH, ce vor fi înmânate şoferului autocisternei.

Autocisternele sosite pentru încărcare vor avea toate compartimentele goale.

Autocisternele ce descarcă vor fi însoţite de următorul set de documente:

- aviz de însoţire a mărfii;

- tichet de cântar/tichet de debitmetru;

- document de transport (CMR);

- raport de încercare;

- fisă tehnică de securitate în limba română şi în format REACH;

- documente vamale sau fiscale (conform prevederilor legale aplicabile).

Autocisternele vor descărca la prestator integral marfa din toate compartimentele.

Art. 4.9. - Operatorii de transport vor respecta prevederile cuprinse în Normele de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007.

Şoferul autocisternei trebuie să posede asupra sa următoarele documente, pe care le va prezenta la cerere reprezentantului prestatorului:

- certificat de transport în cont propriu eliberat de Autoritatea Rutieră Română - ARR (original sau copie conformă);

- certificat de inspecţie tehnică periodică - ITP, anuală - ITA (original);

- certificat de agreare pentru autovehiculele care transportă anumite mărfuri periculoase (copie);

- certificat ADR de formare a conducătorilor de autovehicule care transporta mărfuri periculoase (original);

- certificat de calibrare a autocisternei cu buletin de verificare metrologic în termenul de valabilitate (original).

Autocisterna trebuie să aibă următoarele dotări din punctul de vedere al siguranţei pe timpul transportului şi încărcării:

- trusă ADR;

- 2 stingătoare cu pulbere;

- o ladă cu nisip (sau un sac de nisip) şi o lopată;

- contact general (heblu);

- dispozitiv de împământare a autocisternei;

- siguranţe electrice calibrate;

- capace etanşe la compartimente şi la rezervorul de combustibil.

Conducătorii autocisternelor şi reprezentanţii vor purta echipament de protecţie: salopetă de protecţie confecţionată din materiale din fibră naturală, antistatizată, cască de protecţie, mănuşi de protecţie, bocanci antistatizaţi şi vor respecta instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă primite de la reprezentantul prestatorului.

Beneficiarul transmite prestatorului copii ale raportului de primire buncher (bunker receipt/bunker delivery note) de la navele ce au fost buncherate cu autocisternele.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu încărcarea/descărcarea barjelor fluviale

Art. 4.10. - Pentru barjele ce descarcă, beneficiarul solicită prestatorului avizul referitor la data plecării barjelor din portul de încărcare şi data de sosire în portul Constanţa, menţionând:

- numele convoiului/împingătorului;

- numărul barjelor;

- cantitatea încărcată în fiecare barjă;

- specificaţia de calitate a produselor încărcate.

Beneficiarul transmite prestatorului, în scris, instrucţiuni de descărcare pentru fiecare barjă.

Pentru barjele ce încarcă, beneficiarul solicită prestatorului avizul referitor la data de sosire în portul Constanţa, menţionând:

- numele convoiului/împingătorului;

- numărul barjelor;

- cantitatea şi specificaţia de calitate a produselor ce urmează a fi încărcate în fiecare barjă.

Beneficiarul avizează prestatorul în scris, prin fax sau e-mail, cu ...................... zile şi, respectiv, cu o zi înainte, sosirea convoiului la Cernavodă, previziunile de intrare pe canalul Dunăre-Marea Neagră şi ETA portul Constanţa.

Art. 4.11. - Beneficiarul se asigură şi garantează că barjele vor fi corespunzătoare din punct de vedere tehnic, dotate cu pompe de descărcare (dacă este cazul), cu instalaţia de descărcare/încărcare etanşă (conducte, vane, flanşe), acceptate la operare de către Autoritatea Navală Română, libere de orice taxe, asigurate cu împingător pentru manevrarea lor şi personal de supraveghere a operării (cu atestat de calificare), dotate cu aparate de iluminat pentru a urmări operarea barjelor şi pe timp de noapte.

De asemenea, va asigura un număr suficient de termometre, rulete şi lavete necesare efectuării măsurătorilor la barje în cel mai scurt timp.

Manevrarea barjelor ia/de la dana de operare este în sarcina beneficiarului.

Barjele vor avea tabelă de calibrare a tancurilor valabilă din punct de vedere metrologic.

De asemenea, ruletele şi termometrele vor avea certificate de verificare metrologică în termenul de valabilitate.

Barjele vor fi corespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru sigilare şi cu sigilii de tip vamal cu platbandă de minimum 7 mm.

Art. 4.12. - Beneficiarul va asigura primirea de către prestator a următoarelor documente din portul de încărcare:

- scrisoare de trăsură fluvială;

- certificat de cantitate;

- certificat de calitate;

- cargo manifest;

- raportul de măsurători la tancurile navei (Ullage Report);

- raport cantitate la bordul navei (OBQ report);

- certificat de conformitate;

- fişă tehnică de securitate în format REACH;

- documente vamale sau fiscale (conform prevederilor legale aplicabile).

Pe documente se va menţiona: „produs proprietatea ...........................................,“.

Art. 4.13. - Beneficiarul va asigura primirea de către prestator a unei mostre de arbitraj sigilate în portul de încărcare, prelevată din fiecare barjă.

Art. 4.14. - Beneficiarul transmite prestatorului. În scris, pentru fiecare barjă fluvială care încarcă, următoarele;

- instrucţiuni complete de încărcare;

- produsul ce va fi încărcat şi instrucţiuni de calitate;

- instrucţiuni de întocmire a documentelor de încărcare şi alte documente vamale/fiscale în cazul în care au legătură cu instrucţiunile documentare ale beneficiarului;

- fişă tehnică de securitate în limba engleză şi în format REACH ce va fi predată reprezentantului barjei.

Art. 4.15. - În cazul unor dispute în ceea ce priveşte cantitatea şi/sau calitatea mărfii care duc la staţionarea peste termen a barjelor fluviale, beneficiarul va transmite instrucţiuni clare, precise şi rapide, care vor fi respectate în întregime de prestator.

Prestatorul va informa imediat beneficiarul cu privire la orice neconformitate a mărfii din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Părţile sunt direct răspunzătoare de contrastaliile înregistrate din vina fiecăreia în astfel de situaţii.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu încărcarea/descărcarea navelor maritime

Art. 4.16. - Beneficiarul va solicita prestatorului, în scris, prin fax sau e-mail, cu minimum zile ...................... calendaristice înainte, acceptul pentru intervalul de sosire al navelor (perioadă de 2-3 zile calendaristice), cantitatea/calitatea de produse ce urmează a fi încărcate/descărcate din fiecare navă nominată şi caracteristicile tehnice ale navelor maritime (questionnaire Q88).

Prestatorul va transmite acceptul sau refuzul referitor la intervalul de sosire în termen de 2 zile lucrătoare de la nominalizarea beneficiarului.

În cazul sosirii navei în afara perioadei de descărcare/ încărcare acceptate de prestator, nava va fi acostată imediat ce acest lucru va fi posibil, în funcţie de:

- existenţa unei dane libere;

- programările altor nave pe aceeaşi dană;

- spaţiul de depozitare disponibil;

- stocul de marfă disponibil la Constanţa.

Nava nu va fi întârziată la operare nejustificat.

Danele interioare (69-76) în care se încarcă/se descarcă navele beneficiarului au adâncimi de maximum 12,50 metri, iar dana 79, de maximum 17,00 metri (brackish water).

Draftul aerian în danele interioare este de 16,50 metri, iar în dana 79, de 20,00 metri.

Art. 4.17. - Beneficiarul va transmite în scris prestatorului instrucţiuni de operare pentru fiecare navă şi condiţiile de angajare ale navelor maritime (timp alocat, rata de contrastalii etc.).

Condiţiile în care navele maritime vor opera în terminalul petrolier sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Navele nominalizate de beneficiar trebuie să fie corespunzătoare pentru a transporta produsele beneficiarului.

Art. 4.18. - În cazul navelor care sosesc pentru descărcare, beneficiarul va transmite instrucţiuni de descărcare şi va asigura primirea de către prestator a copiilor următoarelor documente din portul de încărcare:

- certificat de cantitate;

- raport de încercare;

- cargo manifest;

- conosament;

- raport pentru ullage;

- raport OBQ;

- fişa tehnică de securitate în format REACH;

- certificat de conformitate;

- documente vamale sau fiscale (conform prevederilor legale aplicabile).

Beneficiarul va asigura primirea unei mostre de arbitraj sigilate în portul de încărcare.

Art. 4.19. - Pentru navele nominalizate să încarce produse, beneficiarul va transmite prestatorului, în scris pentru fiecare navă, următoarele:

- instrucţiuni complete de încărcare;

- produsul ce va fi încărcat şi instrucţiuni de calitate;

- instrucţiuni de întocmire a documentelor de încărcare şi alte documente vamale/fiscale în cazul în care au legătură cu instrucţiunile documentare ale beneficiarului;

- fişă tehnică de securitate în limba engleză şi în format REACH ce va fi predată reprezentantului navei.

Art. 4.20. - Beneficiarul are obligaţia să asigure în timp util toată cantitatea de produse pentru încărcare conformă din punct de vedere calitativ. În caz contrar, prestatorul poate refuza acostarea navelor până la completarea stocului de marfă.

În cazul importului cu descărcare nave prin transbord direct, beneficiarul are obligaţia să asigure în timp util un număr suficient de vagoane-cisternă CF goale pentru încărcarea întregii cantităţi de marfă.

În cazul încărcării sau descărcării prin transbord direct, în funcţie de produsul derulat anterior prin conducte, se va accepta de comun acord cantitatea de marfa necesară pentru spălarea instalaţiei de pompare. Aceasta se va încărca într-o cisternă goală pusă la dispoziţie de beneficiar şi se va expedia beneficiarului însoţită de raport de încercare separat.

Art. 4.21. - În cazul unor dispute în ceea ce priveşte cantitatea şi/sau calitatea mărfii care duc la staţionarea peste termen a navelor maritime, beneficiarul va transmite instrucţiuni clare, precise şi rapide, care vor fi respectate în întregime de prestator.

Părţile sunt direct răspunzătoare de contrastaliile înregistrate din vină fiecăreia în astfel de situaţii.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu pomparea ţiţeiului pe conductele aparţinând Societăţii CONPET - S.A. Ploieşti în rezervoarele prestatorului

Art. 4.22. - Beneficiarul transmite prestatorului, în scris, înainte de începerea operaţiunii, programul/comanda de pompare a ţiţeiului în rezervorul prestatorului, specificând cantitatea şi calitatea ce urmează a fi pompată şi ritmul zilnic de pompare.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu încărcarea produselor din rezervoarele prestatorului în vagoane-cisternă CF

Art. 4.23. - Beneficiarul va depune la OTF şi la prestator comenzile de încărcare, ce vor conţine date referitoare la: destinatarul expediţiei, denumirea staţiilor de expediere şi de destinaţie conform nomenclatorului staţiilor de cale ferată, felul mărfii, cantitatea, data şi locul unde are loc încărcarea, denumirea OTF care va pune la dispoziţie vagoanele-cisternă CF goale şi va efectua transportul, plătitorul transportului şi codul de plată care vor fi înscrise pe scrisoarea de trăsură. În baza acestuia, prestatorul confirmă OTF că poate să introducă în depozit vagoanele goale în vederea încărcării.

Comenzile de încărcare vor fi transmise prestatorului, prin fax sau e-mail, cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte de ziua încărcării.

Art. 4.24. - Beneficiarul asigură din timp numărul corespunzător de vagoane-cisternă pe 4 osii goale pentru încărcarea întregii cantităţi solicitate, corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al stării de curăţenie, ţinând cont de proprietăţile specifice ale produsului ce urmează a fi încărcat, şi libere de orice taxe.

Vagoanele-cisternă vor avea inscripţionările vizibile, dotate cu tăbliţe de calibrare şi posibilitatea de a aplica sigilii la toate sistemele de închidere-deschidere care permit accesul în interiorul vagoanelor.

Art. 4.25. - Beneficiarul va asigura din timp şi va pune la dispoziţia prestatorului:

- avize de însoţire a mărfi şi scrisori de trăsură completate, ştampilate şi semnate la rubrica „Expeditor” cu numele beneficiarului, documente ce se vor folosi de prestator numai pentru expedierea produselor beneficiarului;

- etichete corespunzătoare cu marfa încărcată ce vor fi aplicate pe ambele părţi ale vagoanelor;

- instrucţiuni, date, informaţii legate de identificarea destinatarului (numele şi adresa completă, cod staţie CFR, linie garare). Aceste date vor fi transmise către prestator, în scris (fax sau e-mail), în intervalul luni-vineri între orele 8,00-15,00;

- fişă tehnică de securitate în limba română şi în format REACH, ce va fi anexată la documentele de însoţire a vagoanelor CF;

- documente vamale sau fiscale (conform prevederilor legale aplicabile).

Beneficiarul obţine acceptele staţiilor CFR de destinaţie pentru primirea mărfii (pe perioade de timp şi/sau pe cantităţi) şi le transmite în timp util staţiei CFR ce deserveşte prestatorul.

Orice modificare ulterioară atât a programului, cât şi a contractului de transport se va face de către beneficiar către OTF şi prestator cu suportarea tarifelor legale.

Beneficiarul reglementează problemele legate de eventualele vagoane defecte ce nu pot fi încărcate şi nu pot fi remediate de OTF.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu operarea tancurilor de buncheraj

Art. 4.26. - Beneficiarul transmite prestatorului în scris, prin fax sau e-mail, comenzile de încărcare cu motorină a tancului de buncherare, specificând de fiecare dată:

- numele tancului de buncherare;

- instrucţiuni complete de încărcare;

- produsul ce va fi încărcat şi instrucţiuni de calitate;

- instrucţiuni de întocmire a documentelor de încărcare; şi

- documente vamale/fiscale în cazul în care au legătură cu instrucţiunile documentare ale beneficiarului.

Comenzile de încărcare vor fi transmise în zilele lucrătoare cu cel puţin 24 de ore înainte de livrarea solicitată.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu predarea ţiţeiului la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti pentru pompare pe conductă

Art. 4.27. - Beneficiarul transmite prestatorului, în scris, prin

fax sau e-mail, programul/comanda de pompare a ţiţeiului, specificând de fiecare dată destinatarul şi cantitatea ce urmează a fi pompată, nava, numărul şi data declaraţiei vamale de import (dacă este cazul).

La predarea către Societatea CONPET - S.A. Ploieşti (dacă nu există alte înţelegeri), ţiţeiul trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

- temperatura de congelare trebuie să fie cu 7°C mai mică decât temperatura solului, măsurată pe traseul conductelor. Beneficiarul se îngrijeşte ca temperatura solului măsurată pe traseul conductei să fie comunicată zilnic de către Societatea Conpet - S.A. Ploieşti prestatorului;

- vâscozitatea maximă la temperatura minimă a solului trebuie să fie: 80 cSt sau 11 °E;

- condiţia de omogenitate:

- pentru recepţia rezervoarelor cu ţiţei omogen (diferenţa de densitate între probele de nivel superior, mijloc şi aspiraţie se încadrează în limitele de +/-5 kg/m3) se constituie proba compusă din cele 3 probe individuale prin amestecare proporţională, determinându-se caracteristicile ţiţeiului;

- pentru recepţia rezervoarelor cu ţiţei neomogen (diferenţa de densitate între probele de nivel superior, mijloc şi aspiraţie nu se încadrează în limitele de +/- 5 kg/m3) se recoltează probe punctuale de la nivelurile intermediare sau echidistante, astfel încât să fie prinse toate straturile, Din probele punctuale se constituie proba compusă la care se determină caracteristicile ţiţeiului. De asemenea, se determină densitatea şi pentru probele intermediare;

- se verifică conţinutul de apă la proba de aspiraţie, care trebuie să fie de maximum 1% (condiţia de recepţie a ţiţeiului).

Atestarea calităţii ţiţeiului se va face prin raport de încercări pentru fiecare lot (rezervor), întocmit în conformitate cu specificaţiile de calitate prevăzute în anexa nr. 2.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu depozitarea produselor

Art. 4.28. - Prestatorul va anunţa beneficiarul în scris, prin fax sau e-mail, cu cel puţin .......................... zile înainte (cu excepţia cazurilor urgente), ori de câte ori rezervoarele în care au fost depozitate produsele beneficiarului trebuie să fie curăţate.

Beneficiarul va trimite un reprezentant sau inspector independent pentru măsurarea şi calcularea cantităţii de şlam ce urmează a fi evacuat, prelevarea probei de la fundul rezervorului şi efectuarea analizei şlamului, în termen de cinci (5) zile calendaristice de la comunicarea prestatorului că rezervorul este pregătit pentru aceste operaţiuni.

Se vor întocmi procese-verbale cu această ocazie („procese-verbale de şlam”), ce vor fi semnate de către inspectorul independent/reprezentantul beneficiarului şi reprezentanţii prestatorului.

Cantitatea din procesele-verbale de şlam se va scădea din stocul depozitat al beneficiarului proporţional cu cantitatea de produs derulată prin rezervor.

În cazul în care inspectorul independent nominalizat de beneficiar nu este prezent la termenul când procesul-verbal de şlam trebuie emis, deşi a fost invitat, procesul-verbal de şlam va fi emis de prestator şi va fi acceptat de beneficiar.

Rezervoarele vor fi supuse operaţiunilor de curăţare, în baza analizei probei de fund, numai dacă intervine una dintre următoarele situaţii:

- schimbarea destinaţiei rezervorului;

- recalibrarea rezervorului;

- intervenţii la rezervor ca urmare a defecţiunilor tehnice;

- depunerile de şlam afectează calitatea produselor.

În timpul curăţării rezervoarelor, prestatorul va pune la dispoziţia beneficiarului altă capacitate de depozitare cu aceleaşi caracteristici şi cu acelaşi volum.

În cazul în care nu va fi disponibilă o astfel de capacitate de depozitare, atunci beneficiarului i se va acorda un timp suficient să găsească o soluţie pentru produsul rămas în rezervoare, iar părţile vor găsi de comun acord o soluţie rezonabilă în timp util.

Art. 4.29. - Beneficiarul şi prestatorul vor stabili de comun acord cantităţile ce reprezintă stocul tehnologic (nepompabil) din rezervoare şi conducte (stoc tehnologic), în funcţie de cantitatea şi calitatea produselor rulate.

Stocul tehnologic va fi returnat beneficiarului la sfârşitul operaţiunii sau la încetarea contractului.

Alte drepturi şi obligaţii ale beneficiarului

Art. 4.30. - Beneficiarul pune la dispoziţia prestatorului, în cazul în care autorităţile vamale solicită astfel, înainte de începerea descărcării navei, factură proforma pentru uz vamal, necesară prestatorului pentru a completa şi a depune declaraţia sumară la Vama Constanţa, precum şi scrisoare de garanţie bancară pentru garantarea taxelor vamale şi accizelor aferente produsului pe perioada depozitării

Beneficiarul asigură obţinerea liberului de vamă şi plata taxelor vamale, conform cadrului legal în vigoare la data efectuării prestaţiei, scop în care îşi va obţine toate autorizările/aprobările necesare.

În cazul operaţiunilor de import sau tranzit, beneficiarul se Obligă Să pună la dispoziţia prestatorului o copie a declaraţiei vamale de import cu liberul de vamă (inclusiv pentru consumurile tehnologice) respectiv a declaraţiei vamale de tranzit, urmând ca în baza acesteia prestatorul să înceapă livrarea produselor importate.

În cazul operaţiunilor de export, beneficiarul se obligă să pună la dispoziţia prestatorului o copie a declaraţiei vamale de export necesară la emiterea facturilor de prestaţii.

În cazul livrărilor intracomunitare, beneficiarul se obligă să pună la dispoziţia prestatorului o copie a documentului T2L.

În cazul livrărilor în regim suspensiv de accize, beneficiarul (autorizat ca expeditor înregistrat) va prezenta prestatorului, înainte de livrarea mărfii, în copie, declaraţie vamală de antrepozit fiscal.

Copiile documentelor mai sus menţionate nu vor conţine informaţii confidenţiale (preţ, valoare etc.) şi sunt utilizate la emiterea facturilor de prestaţii (aplicarea TVA-ului, dacă este cazul).

Art. 4.31. - Dacă beneficiarul nu îşi îndeplineşte toate obligaţiile în conformitate cu legislaţia română, incluzând, dar nelimitându-se la Codul fiscal, Codul vamal şi normele de aplicare, după cum au fost modificate, şi dacă din cauza acestei neîndepliniri rezultă impunerea la nivelul prestatorului de către autorităţile fiscale/vamale a unor obligaţii suplimentare de plată a accizelor/taxe vamale, precum şi a unor penalităţi şi/sau amenzi, prestatorul va avea dreptul de a recupera aceste sume de la beneficiar.

Suma recuperată de prestator de la beneficiar va fi egală cu suma corespunzătoare percepută de autorităţile fiscale prestatorului.

Dacă suma impusă de autorităţile fiscale/vamale este modificată ulterior, suma recuperată de prestator de la beneficiar va fi actualizată şi stabilită în conformitate cu aceste modificări.

Art. 4.32. - Beneficiarul transmite prestatorului, în scris, comenzile de amestecare a motorinei cu biodiesel, specificând mijlocul de transport care aduce biodieselul şi cantităţile de biodiesel şi motorină ce se vor amesteca.

Deoarece nu există rezervor de depozitare a biodieselului, cantităţile descărcate se vor amesteca integral cu motorină.

Art. 4.33. - Beneficiarul transmite prestatorului, în scris, prin fax sau e-mail, cantitatea de produs transferată prin în tank transfer, specificând:

- vânzătorul/cum părătorul;

- data transferului;

- cantitatea transferată;

- numele navei din care a fost descărcat produsul.

Cumpărătorul trebuie să aibă contract de prestaţii semnat cu prestatorul pentru operaţiunile de depozitare, încărcare şi livrare ulterioare operaţiunii de în tank transfer,

Art. 4.34. - Beneficiarul va nominaliza un inspector de terţă parte pentru fiecare primire/livrare de marfă în parte, va comunica prestatorului ori de câte ori partenerii lui contractuali au nominalizat alţi eventuali inspectori care deţin mandat de control în Constanţa şi va preciza limitele mandatelor de control ale acestora, în termene rezonabile.

Beneficiarul va nominaliza un inspector de terţă parte pentru a verifica starea de curăţenie a navelor/barjelor fluviale înainte de încărcare.

Beneficiarul va nominaliza un inspector de terţă parte pentru verificarea stării de curăţenie a autocisternelor/vagoanelor-cisternă CF înainte de încărcare.

Acestea vor fi introduse la frontul de încărcare după ce vor fi declarate apte pentru încărcare din punctul de vedere al stării de curăţenie de către inspectorul de terţă parte.

Art. 4.35. - În cazul în care inspectorul de terţă parte solicită întreruperea pompării la navă/barjă pentru prelevare de probe în vederea verificării calităţii produsului la 30 cm în tancurile navei/barjei sau pentru deplasamentul conductelor, timpul de întrerupere va fi în contul beneficiarului.

În cazul în care la cap conductă produsul este în conformitate cu specificaţia de calitate din anexa nr. 2, în timp ce în tancurile navei/barjei se găseşte marfă în afara specificaţiei de calitate, din cauza unui motiv imputabil navei/barjei, reluarea încărcării se va face numai cu avizul scris prealabil al beneficiarului. Produsul depreciat va rămâne în tancurile navei/barjei.

Art. 4.36. - Beneficiarul va respecta Convenţia pe linie de sănătate şi securitate în muncă, apărare împotriva incendiilor şi protecţia mediului, prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 4,37. - Beneficiarul împuterniceşte prestatorul prin comitenţă ca prin reprezentanţii săi legali să încheie acte juridice de transport cu OTF privind primirea/expedierea vagoanelor încărcate cu produse sau goale.

Art. 4.38. - Asigurarea produselor contra tuturor riscurilor este în sarcina beneficiarului.

Drepturile şi obligaţiile prestatorului

Drepturi şi obligaţii în legătură cu primirea, recepţia cantitativă şi calitativă, descărcarea produselor din vagoane-cisternă CF în rezervoarele prestatorului sau în nave prin transbord direct

Art. 4.39. - Prestatorul va primi de la OTF expediţiile de vagoane-cisternă pe liniile industriale proprii.

Prestatorul va verifica, împreună cu agentul OTF şi cu inspectorul de terţă parte nominalizat de beneficiar, starea vagoanelor-cisternă sosite pe liniile de cale ferată proprii.

Rezultatele verificării vor fi consemnate într-un proces-verbal de constatare şi în lista de predare-primire ce vor fi semnate de reprezentanţii prestatorului, agentul OTF şi inspectorul de terţă parte.

În procesul-verbal de constatare se vor menţiona:

- starea tehnică şi comercială a vagoanelor cisternă, sigiliile rafinăriei furnizoare, precizându-se dacă vagonul-cisternă a ajuns la destinaţie fără urme de violare, sustragere, scurgere, avariere şi pierderi de conţinut;

- cantitatea de produs recepţionată de prestator;

- denumirea produsului recepţionat;

- furnizorul;

- expeditorul;

- numărul vagonului/vagoanelor-cisternă;

- numărul şi data notei de greutate şi/sau avizului de însoţire al mărfii;

- existenţa, integritatea, numărul şi seriile sigiliilor;

- dacă cele constatate cu privire la sigilii corespund cu cele înscrise în scrisoarea de trăsură, în nota de greutate şi/sau avizul de însoţire al mărfii întocmite de furnizor

- locul în care au fost aplicate sigiliile şi dacă acestea au fost sau nu deteriorate.

În cazul în care în cursul operaţiunilor de predare-primire se depistează:

- nereguli tehnice, atunci vagoanele-cisternă se vor lua în primire cu efectuarea de menţiuni în lista de predare-primire;

- nereguli comerciale (sigilii rupte sau deteriorate, scurgeri din conţinut), atunci se vor aplica dispoziţiile Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005, republicată, cu modificările ulterioare (regulamentul); se va întruni comisia de constatare alcătuită din reprezentanţii OTF, ai prestatorului şi din inspectorul de terţă parte nominalizat de beneficiar şi se va proceda în conformitate cu prevederile regulamentului.

Procesul-verbal de constatare întocmit va menţiona cuantumul pagubei şi descrierea modului în care a fost determinată paguba.

Art. 4.40. - Când vagoanele-cisternă au ajuns la prestator fără urme de violare, sustrageri, scurgere, avariere şi au sigiliile intacte, dar la recepţia cantitativă se constată lipsă marfă, care nu poate fi pusă în sarcina OTF, se va încheia proces-verbal de constatare ce va fi semnat de delegatul prestatorului şi de inspectorul de terţă parte nominalizat de beneficiar.

Procesele-verbale de constatare, în ambele cazuri, vor fi transmise imediat beneficiarului pentru ca acesta să îşi poată exercita în termen legal dreptul la acţiune în pretenţii împotriva persoanei în culpă.

Prestatorul va pune la dispoziţia beneficiarului unicatul scrisorii de trăsură care a însoţit transportul, cu cesiune.

Prestatorul va informa beneficiarul ori de câte ori transportatorul nu îi eliberează un exemplar original al acesteia, precum şi în legătură cu motivele refuzului transportatorului.

Art. 4.41. - Prestatorul va informa în scris OTF, în baza unicatului scrisorii de trăsură şi a listei de predare-primire, în cazul în care constată vagoane-cisternă lipsă din tren sau vagoane-cisternă expediate în baza unor scrisori de trăsură individuale care nu au ajuns la prestator, solicitând aducerea lor la descărcare.

În cazul în care OTF nu se conformează aducând vagoanele-cisternă lipsă, prestatorul va înştiinţa în scris beneficiarul în termen de 2 zile calendaristice de la constatarea evenimentului, pentru ca beneficiarul să poată solicita despăgubiri de la OTF.

La înştiinţarea scrisă către beneficiar, prestatorul va anexa unicatul scrisorii de trăsură, precum şi documentele certificate de transportator, prin care atestă că vagonul-cisternă nu a ajuns la destinaţie (vagon nesosit, menţiune făcută în lista de primire-predare).

Prestatorul va proceda în mod similar şi în cazul vagoanelor cisternă expediate în baza unor scrisori de trăsură individuale şi nesosite la termen.

Art. 4.42. - Prestatorul obţine, la solicitarea beneficiarului, acceptele portuare pentru livrarea produselor în limitele exporturilor în perspectiva imediată şi transmite acestuia numărul acceptului şi perioada pentru care a fost aprobat de către CFR Marfă - Constanţa Port.

Art. 4.43. - Prestatorul se obligă să returneze vagoanele proprietatea beneficiarului în stare tehnică bună, cu aceleaşi armături, şuruburi, flanşe cu care au fost predate de transportator beneficiarului, cu toate capacele închise etanş şi sigilate, sigiliile urmând să fie menţionate pe scrisoarea de trăsură. Orice abatere de la această condiţie se va notifica în listele de predare a vagoanelor către transportator, prestatorul urmând a achita contravaloarea reparaţiilor ulterioare ale vagoanelor de a căror stare se stabileşte că se face vinovat.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu primirea, recepţia cantitativă şi calitativă, descărcarea/încărcarea produselor din/în autocisterne

Art. 4.44. - Prestatorul asigură instalaţie pentru descărcarea biodieselului din autocisterne şi încărcarea motorinei în autocisterne conform programului stabilit cu beneficiarul şi în baza obiectului contractului.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu încărcarea produselor în vagoane-cisternă CF

Art. 4.45. - Prestatorul asigură instalaţie pentru încărcarea produselor în vagoane-cisternă CF conform programului stabilit cu beneficiarul şi în baza obiectului contractului.

Art. 4.46. - Prestatorul verifică şi asigură vagoanele pline cu sigilii şi le predă cărăuşului, care, prin aplicarea ştampilei pe duplicatul scrisorii de trăsură şi pe lista de predare-primire, preia naveta fără obiecţiuni, asumându-şi astfel întreaga răspundere asupra încărcăturii până la destinaţie.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu operarea navelor maritime, tancurilor de buncheraj şi barjelor fluviale

Art. 4.47. - Prestatorul asigură operarea navelor maritime, tancurilor de buncheraj şi a barjelor fluviale angajate de beneficiar şi condiţiile tehnice necesare realizării ratelor medii de încărcare/descărcare prevăzute în anexe.

Părţile pot conveni şi alte rate de operare, în funcţie de mărimea şi performanţele navelor.

Prestatorul este exonerat de răspundere pentru întârzierile înregistrate în perioadele în care vremea nefavorabilă (ploaie, vânt, ceaţă, ninsoare) nu permite încărcarea/descărcarea navelor sau în situaţiile în care poate fi invocată forţa majoră. Atât vremea nefavorabilă, cât şi forţa majoră trebuie anunţate beneficiarului în cel mai scurt timp şi dovedite de prestator cu acte emise de autorităţile competente.

Art. 4.48. - Prestatorul întocmeşte documentele în legătură cu marfa şi operarea navei, conform instrucţiunilor primite de la beneficiar, iar, atunci când este cazul, întocmeşte documentele care pot fi utilizate de către beneficiar în apărarea intereselor sale în legătură cu operarea navei şi îi pune la dispoziţie un set de documente.

Prestatorul va remite beneficiarului, prin poştă sau delegat, documentele care atestă recepţia cantitativă şi calitativă a fiecărui vas cu produse descărcat/încărcat, contrasemnate de inspectorii de terţă parte, în termen de 5 zile de la data terminării operării navei conform listei de mai jos.

Pentru descărcare sunt necesare următoarele documente:

- Ullage Report;

- ROB report;

- raport timpi de operare (Time-sheet);

- raport de încercări;

- Discharging Cargo Report;

- documentele primite din portul de încărcare.

Pentru încărcare sunt necesare următoarele documente:

- certificat de cantitate;

- certificat de calitate;

- Ullage Report;

- raport timpi de operare (Time-sheet);

- chitanţă de primire a mostrelor;

- chitanţă de primire a documentelor.

Art. 4.49. - Prestatorul va prelua de la nava maritimă mostrele de arbitraj recoltate şi sigilate în portul de încărcare şi le va păstra la dispoziţia beneficiarului timp de zile ............... calendaristice.

În cazul în care se constată diferenţe între rezultatele obţinute la recepţia calitativă efectuată înaintea descărcării şi raportul de încercare emis în portul de încărcare, beneficiarul împreună cu toate părţile implicate pot solicita o analiză comună a mostrelor de arbitraj, care vor fi desigilate şi analizate în prezenţa unui inspector de terţă parte nominalizat de beneficiar şi a tuturor părţilor implicate.

Art. 4.50. - Prestatorul va informa beneficiarul, înainte de descărcare, în cazul constatării unor diferenţe în ceea ce priveşte calitatea, între cele constatate la recepţia navei maritime şi cele înscrise în raportul de încercare emis în portul de încărcare sau în specificaţia de calitate, care depăşesc limitele de reproductibilitate ale metodelor de încercare, şi va acţiona potrivit instrucţiunilor acestuia,

Art. 4.51. - Prestatorul asigură încărcarea mărfii conform termenelor şi instrucţiunilor primite de la beneficiar şi întocmeşte documentele de expediere a mărfii pe care ie transmite beneficiarului.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu predarea ţiţeiului la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti pentru pompare pe conductă

Art. 4.52. - Prestatorul condiţionează ţiţeiul până la îndeplinirea condiţiilor de pompabilitate pe conductă şi predă la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti ţiţeiul condiţionat conform comenzilor transmise în scris de beneficiar.

Cantitatea pompată şi calitatea sunt cele înscrise în procesul-verbal de predare-primire, respectiv raportul de încercări.

Timpul de pregătire al ţiţeiului în rezervoare pentru pompare, implică, după caz, întârzieri în stabilirea cantităţii nete descărcate şi, implicit, punerea la dispoziţia Societăţii CONPET - S.A. Ploieşti pentru pompare, dar nu mai mult de 24 ore de la terminarea descărcării navei.

Drepturi şi obligaţii în legătură cu depozitarea produselor

Art. 4.53. - Prestatorul asigură primirea produselor beneficiarului în spaţiile de depozitare proprii separate, iar în cazul în care nu este posibil acest lucru, în amestec cu produsele de acelaşi tip şi aceeaşi specificaţie de calitate ale altor beneficiari.

Prestatorul va face dovadă printr-un raport de încercare emis recent de laboratorul propriu că produsele petroliere ale altor beneficiari au aceleaşi specificaţii ca cele stabilite pentru fiecare tip de produs petrolier din anexele la prezentul contract,

Prestatorul asigură şi va face dovadă beneficiarului că Spaţiile de depozitare utilizate corespund din punct de vedere tehnic şi al curăţeniei şi au certificate de calibrare a rezervoarelor cu termen valabil.

Prestatorul va folosi rezervoare de depozitare corespunzătoare pentru depozitarea produselor şi va folosi conducte curate şi în stare tehnică bună pentru a evita contaminarea produselor.

Prestatorul:

- va coordona prestaţia de depozitare cu toţi participanţii ale căror servicii sunt necesare pentru executarea acestui contract;

- va ţine permanent informat beneficiarul cu privire la cantităţile şi locaţiile mărfii în timpul executării prestaţiei de depozitare;

- va pune la dispoziţia beneficiarului rapoarte lunare de stoc şi evidenţa înregistrărilor cantităţilor depozitate, primite, încărcate din nou şi înscrise, conform procedurilor de inspecţie prevăzute în cap. V „Stabilirea cantităţii şi calităţii”;

- va păstra produsele în siguranţă, depozitate în facilităţile de depozitare în aceeaşi cantitate ca cea primită, şi conform specificaţiilor de calitate ale produsului, indicate în anexa nr. 2;

- va permite accesul reprezentantului beneficiarului, inclusiv al inspectorilor de terţă parte nominalizaţi de acesta, pe toată perioada programului de lucru;

- va lua toate măsurile acceptabile pentru a se asigura că produsele încredinţate sunt depozitate cu atenţia corespunzătoare.

Alte drepturi şi obligaţii ale prestatorului

Art. 4.54. - Prestatorul completează şi depune la autoritatea vamală declaraţia sumară.

Conform Codului vamal, mărfurile înscrise într-o declaraţie sumară trebuie să primească o destinaţie vamală (import, export, antrepozit vamal) în termen de 90 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare

Termenul de 90 de zile poate fi prelungit cu aprobarea autorităţii vamale.

Prestatorul asigură efectuarea formalităţilor vamale de plasare a produselor în regim de antrepozit vamal conform cadrului legal în vigoare la data efectuării prestaţiei, scop în care îşi va obţine toate autorizările/aprobările necesare. De asemenea, prestatorul va avea grijă de îndeplinirea formalităţilor vamale legate de recepţia produsului, depozitarea acestuia în antrepozitul vamal şi transferul său către alţi beneficiari.

Din moment ce formalităţile vamale de plasare a produselor în regim de antrepozit vamal sunt în întreaga responsabilitate a prestatorului şi având în vedere că autorităţile vamale pot solicita prestatorului o garanţie pentru regimul de antrepozit vamal, beneficiarul, la solicitarea scrisă a prestatorului, va pune la dispoziţie o scrisoare de garanţie bancară .

Art. 4.55. - Prestatorul condiţionează motorina prin amestecare cu biodiesel, la solicitarea beneficiarului, comunicând în scris beneficiarului cantităţile de produse folosite.

Art. 4.56. - Prestatorul efectuează recepţia cantitativ-calitativă a mărfii la rezervoarele terestre, vagoane-cisternă CF, autocisternele şi la bordul navelor, barjelor fluviale, tancurilor de buncheraj numai în prezenţa inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar, metoda de calcul al cantităţii fiind ASTM (în aer).

Art. 4.57. - Prestatorul va furniza beneficiarului certificat de în tank transfer în conformitate cu cererea beneficiarului către prestator de transfer al produsului şi, de asemenea, când beneficiarul a cumpărat produse de la o terţă parte prin în tank transfer.

Art. 4.58. - Prestatorul garantează că respectă Codul internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare (Codul ISPS).

 

CAPITOLUL V

Stabilirea cantităţii şi calităţii

 

Art. 5.1. - a) Recepţia cantitativă a produselor primite/ expediate cu vagoanele-cisternă CF se efectuează prin calibrare sau cântărire pe cântarul prestatorului, în funcţie de depozitul unde se descarcă/se încarcă naveta.

Atunci când cântarul este defect, recepţia se efectuează prin calibrare.

Dacă metoda prin cântărire pe cântar avizat metrologic de către Biroul Român de Metrologie Legală nu poate fi aplicată la prestator, beneficiarul va fi informat în timp util.

Beneficiarul va fi informat în timp util şi despre orice reverificare a cântarului dinamic de către un metrolog autorizat din cadrul S.R Sud a prestatorului pentru a-şi putea trimite reprezentantul să participe la reverificarea acestuia.

Diferenţele cantitative mai mici sau egale cu abaterile acceptate ale mijloacelor de măsurare (cântare CF), conform certificatului de conformitate al cântarului şi buletinelor de verificare în vigoare la data efectuării prestaţiei, din cantitatea înscrisă în documentul de livrare, nu se iau în considerare.

În cazul în care diferenţele cantitative depăşesc nivelul toleranţei sus-menţionate, se va proceda conform clauzelor prevăzute la art. 4.39 (procese-verbale de constatare).

Procesele-verbale de constatare a lipsurilor trebuie să conţină în mod obligatoriu menţiunea că numărul înscris pe sigilii este acelaşi cu cel din nota de greutate şi scrisoarea de trăsură.

Stabilirea cantităţii mărfii (recepţia) se va face numai în prezenţa inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar, care va semna toate documentele după calibram şi recepţie.

Beneficiarul are obligaţia de a asigura măsurarea cantităţii mărfii cu acelaşi tip de mijloc de măsură, atât la expeditor, cât şi la destinatar.

În cazul expediţiilor de la prestator, pentru diferenţele cantitative constatate la destinaţie se vor aplica dispoziţiile Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005, republicată, cu modificările ulterioare.

b) Cantităţile de ţiţei primite prin vagoane-cisternă CF vor fi cele constatate efectiv la rezervoare după terminarea descărcării vagoanelor-cisternă CF. Cantităţile se vor determina/se vor calcula conform ASTM (în aer), iar rezultatele măsurătorilor se vor menţiona într-un proces-verbal de recepţie semnat de prestator şi de inspectorul de terţă parte nominalizat de beneficiar.

c) Recepţia cantitativă a produselor sosite cu autocisternele se face prin cântărire, iar cantitatea de marfă care va fi recepţionată va fi:

- în cazul în care diferenţele cantitative dintre brut şi tară (din locurile de încărcare şi de descărcare) se încadrează în intervalul de +/- 30 kg, care reprezintă abaterea cântarului, cantitatea considerată ca fiind recepţionată va fi cea înscrisă în documentele proprietarului de produs:

- în cazul în care această diferenţă este mai mare decât abaterea, recepţia se face astfel: cantitatea recepţionată în Oii Terminal este cantitatea brută cântărită la prestator minus tara (greutatea proprie a mijlocului de transport) cântărită.

Atât diferenţele de cantitate la brut, cât şi cele de final, recepţionate, vor fi comunicate beneficiarului după ce au fost însuşite prin semnătură de inspectorul de terţă parte nominalizat de beneficiar.

În căzui în care determinarea cantităţii de marfă se face prin măsurare prin debitmetru, încărcătorul va înscrie în avizul de însoţire a mărfii şi tara mijlocului de transport, conform certificatului de Înmatriculare (talon).

În cazul în care cântarul este defect, recepţia cantitativă a produselor sosite cu autocisternele se va face prin calibrare. Autocisternele trebuie să fie încărcate astfel încât nivelul lichidului să corespundă cu semnul metrologic conform certificatului de calibrare. Prestatorul îl va aviza pe beneficiar în timp util de această situaţie.

d) Cantităţile de produse livrate la nave maritime/barje fluviale pentru care se emit conosamente vor fi cele măsurate la debitmetre, după terminarea încărcării. Debitmetrele trebuie să fie în stare de funcţionare şi omologate metrologic.

În cazul în care debitmetrele nu sunt în stare de funcţionare sau nu sunt omologate metrologic, după terminarea încărcării navei, pentru stabilirea conosamentului, se va face o analiză a operaţiunii de către reprezentanţii terminalului şi inspectorii de

terţă parte nominalizaţi de către beneficiar, în care se vor avea în vedere următoarele aspecte:

- cantitatea măsurată la nave (Ullage Report), Vessel Experience Factor (VEF) al navei;

- cantitatea livrată din rezervoarele şi conductele depozitului/depozitelor, gradul de umplere â conductelor exterioare şi interioare determinat prin deplasamentul conductelor efectuat conform standardelor IP/ASTM;

- trasabilitatea parametrilor din rapoartele de încercare de la navă şi de la rezervoare folosiţi la stabilirea cantităţii (densitate, temperaturi);

- incertitudinea mijloacelor şi dispozitivelor de măsurare, reproductibilitatea şi repetabilitatea metodelor de încercări de laborator;

- alte influenţe asupra determinărilor.

e) Stabilirea cantităţilor livrate la autocisterne se face prin citire la debitmetrele prestatorului.

f) Stabilirea cantităţilor livrate la tancurile de buncheraj se face prin citire la debitmetrele prestatorului.

g) Cantităţile de produse primite din import pentru care se emite raportul de descărcare a mărfii (Discharging Cargo Report) vor fi cele măsurate la debitmetre, după terminarea descărcării navelor maritime/barjelor fluviale. Debitmetrele trebuie să fie în stare de funcţionare şi omologate metrologic.

În cazul în care debitmetrele nu sunt în stare de funcţionare sau nu sunt omologate metrologic, după terminarea descărcării navei, pentru stabilirea Discharging Cargo Report, se va face o analiză a operaţiunii de către reprezentanţii terminalului şi de inspectorii independenţi nominalizaţi de către beneficiar, în care se vor avea în vedere următoarele aspecte:

- cantitatea menţionată în conosament, Ullage Report în portul de încărcare, Ullage Report în portul de descărcare, VEF navei, cantitatea rămasă în navă (ROB) după ce comandantul declară ca a terminat descărcarea;

- cantitatea primită în rezervoarele şi conductele depozitului/depozitelor, gradul de umplere a conductelor exterioare şi interioare determinat prin deplasamentul conductelor efectuat conform standardelor IP/ASTM;

- trasabilitatea parametrilor din rapoartele de încercare de la navă şi de la rezervoare folosiţi la stabilirea cantităţii (densitate, temperaturi);

- incertitudinea mijloacelor şi dispozitivelor de măsurare, reproductibilitatea şi repetabilitatea metodelor de încercări de laborator;

- alte influenţe asupra determinărilor.

h) Cantitatea de produs primită la nava maritimă prin transhipment, menţionată în conosament, se va determina în urma bilanţului cantitativ al operaţiunii în prezenţa inspectorului de terţă parte.

i) Pentru produsele care se încarcă prin transbord direct, cantitatea înscrisă în conosament va fi: cantitatea din avizul de însoţire a mărfii, respectiv nota de greutate, mai puţin cantitatea utilizată la separaţie (dacă este cazul) şi, eventual, produsul rămas în cisternele din care s-a pompat la navă ca urmare a unor defecţiuni tehnice, produs congelat etc.

Deplasamentul conductelor se va efectua înainte/după încărcare/descărcare conform procedurilor standard IP/ASTM pentru verificarea gradului de umplere a acestora, numai în prezenţa inspectorului de terţă parte desemnat de beneficiar, în mod regulat pentru fiecare navă/barjă.

Art. 5.2. - În cazul în care beneficiarul dispune de produse care nu se încadrează în condiţiile de calitate contractuale menţionate în anexa nr. 2, înainte ca aceste produse să fie expediate spre Constanţa, este obligat să ceară din timp acordul prestatorului pentru livrarea acestora.

Transmiterea acestui accept nu va fi întârziată nejustificat.

În cazul în care beneficiarul expediază către prestator produse care nu se încadrează în condiţiile de calitate contractuale fără acordul prestatorului, produsele vor fi puse la dispoziţia beneficiarului, acesta suportând toate cheltuielile ocazionate, procedându-se potrivit dispoziţiilor legale.

În cazul în care aceste derogări de la condiţiile de calitate din anexa nr. 2 implică realizarea unor coeficienţi de consumuri tehnologice mai mari decât cele aprobate de instituţiile abilitate, acestea vor fi asumate de către beneficiar.

Art. 5.3. - Calitatea produselor predate/primite este aceea care s-a stabilit în laboratoarele prestatorului şi a fost acceptată de beneficiar.

În cazul în care laboratoarele prestatorului se află în incapacitate temporară de funcţionare, prestatorul va încheia un contract cu un laborator terţ agreat de beneficiar, prin care va fi preluată această activitate. Laboratorul terţ va avea acreditare de la Asociaţia de Acreditare din România - RENAR.

Prestatorul va obţine de la beneficiar agrearea pentru terţ, în formă scrisă, înainte de data de încheiere a contractului prestator-terţ.

Costurile contractului prestator-terţ vor fi achitate integral de către prestator.

În cazul în care, în urma efectuării recepţiei calitative a produselor primite de la beneficiar, se constată ca acestea nu se încadrează în condiţiile specificaţiilor de calitate cuprinse în anexele prezentului contract, prestatorul va informa beneficiarul, urmând a se decide de comun acord asupra situaţiei apărute.

Disputele referitoare la calitatea produselor primite/expediate se vor soluţiona pe cate amiabilă.

Art. 5.4. - Prestatorul are obligaţia de a menţine calitatea produselor primite în condiţiile contractului de prestări servicii.

Prestatorul nu va fi ţinut răspunzător de deprecierea calitativă a produselor dacă aceasta apare ca urmare a unor vicii inerente ale produselor.

Prestatorul nu va fi ţinut răspunzător de deprecierea calitativă a produselor cauzată de starea de curăţenie necorespunzătoare a mijloacelor de transport (nave maritime, barje fluviale, tancuri de buncheraj, vagoane-cisternă, autocisterne).

Cu privire la produsele pe care le expediază prestatorul în numele şi pe seama beneficiarului, prestatorul va fi obligat să nu înceapă încărcarea decât după ce primeşte certificatul de inspecţie din partea inspectorului de terţă parte nominalizat de către beneficiar, din care să reiasă că mijloacele de transport sunt curate, în stare bună pentru a fi încărcate. Dacă beneficiarul nu nominalizează un inspector, prestatorul nu va începe încărcarea.

Art. 5.5. - Mostrele de arbitraj:

a) pentru primirea produselor:

- din fiecare navetă/lot de vagoane-cisternă CF/autocisternă descărcată se vor eşantiona câte ..................... mostre de arbitraj x 1 litru, care vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorul de terţă parte. ................... mostre se vor păstra în laboratorul prestatorului timp de 30 de zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte;

................... mostre x 1 litru amestec tancuri navă, eşantionate înainte de începerea descărcării, care vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorul de terţă parte şi/sau de reprezentantul navei mostre se vor păstra în laboratorul prestatorului timp de 90 de zile calendaristice la dispoziţia beneficiarului, iar .. .mostre se vor preda inspectorului de terţă parte;

- după primirea produselor în rezervoare, se vor eşantiona mostre medii x 1 litru din fiecare rezervor, care vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorul de terţă parte. ... mostre se vor păstra în laboratorul prestatorului timp de 10 zile calendaristice de la data golirii rezervorului, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

b) pentru fiecare navă încărcată se vor constitui următoarele mostre de arbitraj:

- ................... x 1 litru amestec rezervoare/vagoane-cisternă CF constituite din mostre individuale amestecate proporţional cu cantităţile livrate la navă, ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorii de terţă parte şi reprezentantul navei. Din acestea,

mostre se predau la navă mostre se păstrează în

laboratorul prestatorului timp de zile calendaristice, iar

mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

- ................... x 1 litru amestec cap conductă constituite prin amestecarea mostrelor de arbitraj recoltate din cap conductă pe tot timpul încărcării, ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorii de terţă parte şi reprezentantul navei. Din acestea, ...................mostre se predau la navă, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

- ................... x 1 litru amestec tancuri constituite prin efectuarea amestecului conform Ullage al mostrelor recoltate din tancurile navei, ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorii de terţă parte şi reprezentantul navei. Din acestea, ................... mostre se predau la navă, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

- ................... x 1 litru recoltate la 30 cm marfă încărcată în tancul/tancurile navei (mostră de prim picior), ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorii de terţă parte şi reprezentantul navei. Din acestea, ................... mostre se predau la navă, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar:

c) mostre de arbitraj încărcare barje fluviale:

- ................... mostre x 1 litru cap conductă recoltate înainte de

începerea încărcării, ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorii de terţă parte şi reprezentantul navei. Din acestea, ................... mostre se predau la barjă, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

- ................... mostre x 1 litru amestec tancuri constituite prin efectuarea amestecului conform Ullage al mostrelor recoltate din tancurile barjei, ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorii de terţă parte şi reprezentantul navei. Din acestea, ................... mostre se predau la barjă, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

d) pentru încărcarea în autocisterne, ................... mostre de arbitraj de 1 litru din cap tub instalaţie încărcare ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorul de terţă part, ................... mostre se vor păstra în laboratorul prestatorului timp de 30 de zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte;

e) pentru încărcare în cisterne CF, ................... mostre de arbitraj de 1 litru recoltate din fiecare lot de vagoane CF încărcate, care vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorul de terţă parte. ................... mostră se va păstra în laboratorul prestatorului timp de 30 de zile calendaristice, iar ................... mostră se va preda inspectorului de terţă parte;

f) pentru încărcarea tancurilor de buncheraj:

- ................... mostre x 1 litru din cap conductă înainte de începerea încărcării, ce vor fi etichetate şi sigilate împreună cu inspectorul de terţă parte şi reprezentantul tancului. Din acestea, ................... mostre se predau la tanc, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

- ................... mostre x 1 litru din rezervorul din care se face livrarea, sigilate împreună cu inspectorul de terţă parte şi cu reprezentantul tancului. Din acestea ................... mostre se predau la tanc, ................... mostre se păstrează în laboratorul prestatorului timp de ................... zile calendaristice, iar ................... mostre se vor preda inspectorului de terţă parte nominalizat de beneficiar;

g) din fiecare rezervor predat la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti, prestatorul împreună cu reprezentantul Societăţii CONPET - S.A. Ploieşti vor sigila ................... mostre compuse, reprezentative, care se vor păstra în laboratorul prestatorului timp de ................... zile.

Pentru ţiţei, metodologia de eşantionare este conformă ASTM D 4057, iar pentru celelalte produse, conformă SR EN ISO 3170 sau altui standard în vigoare în cazul anulării acestuia.

Art. 5.6. - În cazul în care beneficiarul sau inspectorul de terţă parte nominalizat de către beneficiar solicită eşantioane sau încercări suplimentare, acestea vor face obiectul unei comenzi emise sau aprobate de către beneficiar şi vor fi facturate separat.

Beneficiarul va achita contravaloarea acestor facturi la 30 de zile calendaristice de la data emiterii facturii în original.

Art. 5.7. - Rapoartele de încercare bazate pe efectuarea recepţiei calitative asupra mostrelor prelevate conform art. 5.5, precum şi certificatele de cantitate emise în conformitate cu procedurile de măsurare valabile la data emiterii şi semnate atât de către prestator, cât şi de către inspectorii independenţi vor fi finale şi obligatorii pentru părţi.

Pentru primirile de produse petroliere pe mijloace de transport la care pachetul de documente nu conţine raport de încercare pentru produsul respectiv, valoarea caracteristicilor efectuate din eşantioanele prelevate vor fi caracteristicile care definesc produsul.

Art. 5.8. - Cantităţile de produse primite vor fi diminuate cu coeficienţii de consum tehnologic rezultaţi în urma manipulării acestora, conform anexelor.

Coeficienţii de consum tehnologic sunt cei avizaţi de către Ministerul Economiei şi Comerţului şi de către Ministerul Finanţelor Publice (conform Ordinului ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, şi al ministrului finanţelor publice nr. 615/1.654/2004 privind metodologia de aprobare a coeficienţilor maximi de consumuri tehnologice, specifici activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi transport al uleiurilor minerale şi produselor petroliere tipice şi atipice din activităţile specifice industrie petroliere, în baza unor studii efectuate de persoane juridice abilitate).

Determinarea consumurilor tehnologice efective se face lunar prin balanţa (mişcarea) produselor, trimestrial prin inventarierea stocurilor de produse în prezenţa reprezentanţilor beneficiarului.

Consumurile tehnologice efective se aplică în momentul livrării mărfii şi se stabilesc ca procent din cantitatea predată.

Art. 5.9. - Prestatorul va întocmi lunar situaţia mişcării produselor (denumit în continuare raport lunar), care va cuprinde:

- stocul la început de lună;

- primirile de produse prin vagoane-cisternă CF / autocisterne, indicându-se produsul, cantitatea conform documentelor de livrare şi cantitatea recepţionată efectiv;

- primirile din nave maritime/barje fluviale conform Discharging Cargo Report;

- primirile de ţiţei prin conductă;

- primirile/livrările prin în tank transfer;

- marfă pe drum (marfă nerecepţionată în cursul lunii pentru care se face raportarea), indicându-se numărul navetei, nota de greutate, produsul, numărul vagoanelor;

- livrările prin pompare la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti, indicându-se şi numărul procesului-verbal;

- livrările, indicându-se produsul, numele vasului/barjelor fluviale/tancului de buncheraj, numerele vagoanelor cisternă/autocisternelor, numărul documentelor de livrare, data încărcării şi cantitatea;

- consumul tehnologic;

- stocul la sfârşit de lună.

Raportul lunar, semnat de reprezentanţii legali ai prestatorului, va fi trimis beneficiarului, prin fax sau e-mail, până la data de 5 a lunii următoare.

Beneficiarul va răspunde în maximum 5 zile calendaristice de la data primirii, transmiţând acceptul sau observaţiile sale referitoare la datele menţionate în raportul lunar.

Dacă prestatorul nu primeşte răspuns de la beneficiar în termen de 5 zile de la emiterea raportului lunar, se consideră că beneficiarul şi-a însuşit şi este de acord cu raportul lunar.

 

CAPITOLUL VI

Tarife şi condiţii de plată

 

Art. 6.1. - Tarifele pentru serviciile prestate sunt cuprinse în anexa nr. 2 şi sunt cele stabilite de autoritatea competentă, în condiţiile legii.

Actualizarea tarifelor se va face prin notificare scrisă transmisă de prestator către beneficiar.

Actualizarea se face pe baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea tarifelor de derulare a ţiţeiului şi produselor petroliere prin terminalul petrolier,

Fiecare parte îşi plăteşte propriile comisioane bancare.

Valoarea consumurilor tehnologice şi TVA nu sunt cuprinse în tarifele de prestaţii.

Art. 6.2, - Plata se face din contul beneficiarului cod ..........................................., deschis la Banca ..........................................., în contul prestatorului cod ..........................................., deschis la Banca ........................................... .

Art. 6,3. - Calcularea şi facturarea prestaţiilor se fac astfel:

- pentru încărcarea navelor sau barjelor fluviale, pe baza cantităţilor menţionate în conosament;

- pentru descărcarea din vagoane-cisternă CF/autocisterne, pe baza cantităţilor menţionate în procesele-verbale încheiate cu inspectorii de terţă parte;

- pentru descărcare din nave/barje fluviale, pe baza cantităţilor menţionate în Discharging Cargo Report încheiate cu inspectorii de terţă parte;

- pentru încărcare în vagoane-cisternă CF/autocisterne/ tancuri de buncheraj, pe baza cantităţilor menţionate în documentele de livrare;

- pentru amestecarea motorinei cu biodiesel, tariful de amestecare se aplică la întreaga cantitate de motorină rezultată în urma amestecării;

- pentru livrare prin în tank transfer, pe baza cantităţilor menţionate în certificatul de în tank transfer;

- pentru transbord direct între nave/barje pe baza cantităţii menţionate în conosamentul navei/barjei care încarcă;

- pentru primire ţiţei pe conductă, conform proceselor-verbale de predare-primire semnate cu Societatea CONPET - S A. Ploieşti;

- pentru predare la Societatea CONPET -  S.A. Ploieşti, prestatorul va factura decadal către beneficiar contravaloarea prestaţiei pentru cantităţile de ţiţei efectiv predate la Societatea CONPET - S.A. Ploieşti, conform proceselor-verbale de predare-primire;

- calculul şi facturarea depozitării se vor efectua lunar, pe zi şi pe tonă metrică de produs. Se iau în calcul următoarele date:

- data terminării descărcării mijlocului de transport este ziua „zero”;

- depozitarea se calculează până în ziua anterioară (inclusiv) datei înscrise în documentele de livrare (aviz de însoţire a mărfii, conosament, bunker receipt/bunker delivery note etc.).

În cazul în care comenzile beneficiarului nu prevăd altfel, livrările se fac din marfa sosită în ordine cronologică.

Pentru cantitatea de produse constituită ca stoc tehnologic nu se vor calcula taxe de depozitare. Taxa de depozitare se calculează doar pentru stocul pompabil.

Termenul de emitere a facturilor este în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dobânzi şi penalităţi de întârziere

 

Art. 7.1. - Pentru neachitarea la termenul de scadenţă a facturilor emise, beneficiarul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere la nivelul plafonului stabilit pentru obligaţiile fiscale prevăzute în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care data scadentă cade într-o zi de sâmbătă sau de sărbătoare legală, plata se va efectua în ziua bancară precedentă.

În cazul în care scadenţa cade într-o zi de duminică, plata seva efectua în ziua bancară următoare.

 

CAPITOLUL VIII

Răspunderea contractuală

 

Art. 8.1. - Contrastaliile înregistrate se vor reglementa în baza referatului de contrastalii întocmit de prestator şi avizat de reprezentantul beneficiarului

Timpul consumat pentru încărcare/descărcare se va calcula conform anexei nr. 1.

Timpul normat se calculează prin împărţirea cantităţii din conosament la rata medie minimă de încărcare/descărcare menţionată în anexe.

Contrastaliile vor fi suportate de prestator numai dacă depăşirea timpului normat de operare se datorează uneia dintre următoarele situaţii:

- în cazul neasigurării condiţiilor tehnice necesare ca nava să poată realiza rata de încărcare/descărcare prevăzută în contract, precum şi al neoperării acesteia în poziţia de comun acord convenită;

- întreruperile în timpul încărcării/descărcării vasului la cererea sau din vina prestatorului;

Astfel de contrastalii vor fi calculate la oră, pro rata, pentru oricare parte, pentru timpul ce depăşeşte timpul alocat de stalii. Rata contrastaliilor pentru încărcarea/descărcarea navei/barjei va fi rata contrastaliilor menţionată în charter-party care guvernează contractul sau cea din acordul de transport cu barja, oricare dintre ele se aplică.

Art. 8.2. - Fiecare parte va păstra confidenţialitatea şi:

- nu va divulga niciunei terţe părţi informaţii care nu sunt publice referitoare la o altă parte sau despre acest contract care nu este public (informaţii confidenţiale);

- nu va folosi informaţiile confidenţiale decât în scopul acestui contract;

- va limita divulgarea informaţiilor confidenţiale afiliaţilor, angajaţilor, contractorilor independenţi, agenţilor, consilierilor financiari şi furnizorilor săi de finanţare, care necesită deţinerea unor astfel de informaţii şi care au legătură cu obligaţii similare de confidenţialitate.

Prevederile acestui articol vor acţiona după încetarea acestui contract o perioadă de ............... ani.

Faţă de cele de mai sus, fiecare parte poate divulga informaţii confidenţiale dacă şi extinzându-se la cazurile când:

- prin lege se impune oricăreia dintre părţi furnizarea de date privind prezentul contract;

- informaţiile confidenţiale intră în domeniul public independent de acea parte; său

- partea la care se face referire şi-a dat consimţământul scris.

Art. 8.3. - Pentru fiecare nava/barjă nominalizată conform contractului, beneficiarul garantează că nava/barjă este în proprietatea sau operarea (de exemplu, prin navlosire) unui membru al Federaţiei Internaţionale a Proprietarilor de Nave (ITOPF), în perioada voiajului către şi de la terminalul de depozitare.

Beneficiarul asigură că:

- nava/barja are la bord un certificat de asigurare valabil pentru poluarea cu produse petroliere;

- nava/barja este şi va rămâne membră a Clubului P&I, pe toată perioada voiajului către şi de la terminalul de depozitare;

- nava/barja (pe toată perioada voiajului către şi de la terminalul de depozitare) are o asigurare pentru poluarea cu produs petrolier la o valoare nu mai mică decât acoperirea de poluare pentru cel mai ridicat produs standard, valabilă conform regulamentelor grupului internaţional al P&I Clubs.

Beneficiarul se va asigura că:

- nava/barja îndeplineşte cerinţele Codului managementului internaţional de siguranţă (ISIM), Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare şi amendamentelor respective din cap. XI al SOLAS (COD ISPS) şi va avea la bord un certificat de management al securităţii pentru navă, o copie certificată a documentului de conformitate al managerului navei, un certificat internaţional de securitate al navei, precum şi orice alte certificate şi documente valabile solicitate, emise conform Codului ISIM, Codului ISPS, Convenţiei SOLAS 1974 modificate;

- nava/barja va înainta o declaraţie de securitate, când i se solicită, autorităţilor corespunzătoare, înainte de sosirea în terminalul petrolier.

 

CAPITOLUL IX

Încetarea contractului

 

Art. 9.1. - Prezentul contract încetează de plin drept, fără altă formalitate, fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, prin simpla notificare de reziliere transmisă celeilalte părţi contractante, în următoarele cazuri:

- prin acordul părţilor exprimat în scris, semnat de prestator şi beneficiar, iar data încetării va fi data acordului reciproc al părţilor contractante cu privire la acest aspect;

- în cazul dizolvării companiei/societăţii, iar data încetării va fi considerată data emiterii hotărârii judecătoreşti în virtutea căreia se pronunţă dizolvarea uneia dintre părţile contractante;

- la data încetării valabilităţii contractului;

- în cazul neexecutării ori a executării necorespunzătoare a obligaţiilor asumate de părţi în cadrul prezentului contract, partea creditoare a obligaţiei încălcate va notifica partea în culpă, solicitându-i remedierea situaţiei create, într-un termen rezonabil, expres specificat. În cazul neconformării părţii în culpă în privinţa unei asemenea solicitări, partea creditoare va putea considera contractul ca reziliat de drept, fără altă formalitate, fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, cu obligarea părţii în culpă la plata de daune, atât directe, cât şi indirecte, în cuantumul necesar acoperirii întregului prejudiciu cauzat.

Contractul nu poate înceta prin denunţare unilaterală de către niciuna din părţi, exceptând situaţia în care denunţarea este imputabilă culpei celeilalte părţi, cu un preaviz de 15 zile calendaristice.

Art. 9.2. - Invocarea de către o parte a unei cauze de încetare a prezentului contract nu va avea niciun efect asupra obligaţiilor deja asumate între părţile contractante.

Obligaţiile asumate şi scadente până în momentul încetării contractului vor fi executate.

Prevederile prezentului capitol nu înlătură răspunderea părţii care în mod culpabil a cauzat încetarea contractului.

Art. 9.3.- În cazul în care evenimente neprevăzute de către părţi la momentul încheierii contractului (de exemplu, şi fără a se limita la evoluţii neaşteptate ale pieţii, acte de putere ale autorităţilor de stat) afectează termenii şi condiţiile prezentului contract, plasând o sarcină excesivă asupra uneia din părţi în executarea obligaţiilor contractuale, atunci fiecare parte va avea dreptul să solicite actualizarea unor termeni pertinenţi prevăzuţi în prezentul contract, conform prevederilor art. 1.271 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

O astfel de solicitare va fi notificată în scris celeilalte părţi într-o perioadă rezonabilă de timp din momentul în care partea solicitantă ia cunoştinţă despre eveniment şi efectul său asupra prevederilor prezentului contract.

Orice amendament se va supune acordului comun. Dacă părţile nu agreează tarifele noi în termen de .................. zile după primirea unei astfel de notificări scrise, fiecare parte va fi îndreptăţită să înceteze prezentul contract la finele numitei perioade de................... zile.

 

CAPITOLUL X

Forţa majoră

 

Art. 10.1. - Forţa majoră, aşa cum este definită de lege şi doctrină, exonerează părţile de răspundere pentru orice întârziere sau neexecuţie a oricărei obligaţii conform acestui contract (cu excepţia obligaţiilor plăţii la termen). Cauze de forţă majoră pot fi: lock-out-uri, inundaţii, cutremure, alunecări de teren, războaie (declarate sau nedeclarate), revolte, embargouri, restricţii impuse de autorităţi guvernamentale (inclusiv alocaţii, priorităţi, rechiziţii, controlul cotaţiilor sau preţului). Partea care invocă evenimentul de forţă majoră va înainta imediat o notificare scrisă celeilalte părţi, în maximum 5 zile lucrătoare de la apariţie şi, acolo unde se aplică, conform certificatului eliberat de camera de comerţ şi industrie de la sediul părţii ce invocă forţa majoră.

Ca urmare a apariţiei forţei majore, partea afectată:

- va anunţa cealaltă parte despre apariţia şi natura forţei majore, durata estimată şi obligaţiile părţii afectate;

- va da detalii săptămânal celeilalte părţi despre evoluţia problemelor menţionate şi despre măsurile luate de partea afectată de a depăşi apariţia forţei majore sau efectele acesteia şi de a executa obligaţiile sale.

Dacă durata forţei majore depăşeşte 60 de zile, părţile se vor întâlni pentru a conveni asupra modificării sau încetării prezentului contract; în cazul în care părţile nu ajung la un acord, oricare dintre părţi poate denunţa unilateral prezentul contract, fără somaţie sau altă formalitate şi fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, prin simpla notificare de reziliere transmisă celeilalte părţi contractante, fără ca vreuna dintre părţi să fie îndreptăţită să pretindă plata de daune-interese.

 

CAPITOLUL XI

Litigii

 

Art. 11.1. - Acest contract va fi guvernat şi va fi interpretat în conformitate cu legea din România.

Orice dispută, controversă sau pretenţie rezultată din contract, precum şi cele legate de interpretarea, executarea sau nulitatea prevederilor acestui contract vor fi mai întâi soluţionate pe cale amiabilă între părţi.

În caz contrar, atunci când litigiul nu se poate soluţiona prin acordul reciproc al părţilor pe cale amiabilă, un astfel de litigiu va fi soluţionat de instanţă judecătorească competentă de pe raza teritorială a sediului prestatorului.

 

CAPITOLUL XII

Clauze speciale

 

Art. 12.1. - Părţile contractante pot prevedea ulterior, prin acte adiţionale la contract, obligaţii şi garanţii suplimentare.

Art. 12.2. - În cazul în care părţile nu au convenit altfel, orice notificare, cerere, comunicare sau informare făcută de una din părţi va fi redactată în scris şi depusă personal de parte sau expediată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin alt mijloc de comunicare care asigură confirmarea recepţionării documentului la adresele următoare:

- pentru beneficiar

adresă: ..........................................., str. ...........................................;

telefon ..........................................., fax: ..........................................., e-mail: ...........................................;

Persoană de contact:

- pentru Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa:

adresă: Constanta, str. Caraiman nr. 2;

telefon: 0241 702638, fax: 0241 702688, e-mail: dircom@oil-terminal.com;

persoană de contact: ...........................................

Art. 12.3. - Nicio parte nu are dreptul, fără consimţământul scris al celeilalte părţi, să transfere către terţe părţi, total sau parţial, drepturile şi obligaţiile ce revin prin prezentul contract şi anexele sale. În cazul în care una dintre părţi îşi transferă drepturile şi obligaţiile fără consimţământul celeilalte părţi, aceasta din urmă are dreptul de a rezilia unilateral contractul fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, printr-o notificare trimisă părţii care a iniţiat transferul.

 

CAPITOLUL III

Definiţii, termeni şi abrevieri

 

Art. 13.1. - Definiţiile şi abrevierile utilizate în prezentul contract sunt:

- ADR - Acordul european referitor la transportul mărfurilor periculoase;

- ASTM - American Society for Testing and Materials - Asociaţia Americană pentru Testare şi Materiale;

- brackish water - apă salmastră;

- contrastalii - creştere a navlului, a preţului ce se plăteşte armatorului pentru nerespectarea termenului stabilit pentru încărcarea sau descărcarea vasului, a numărului de zile fixat;

- C.F.U. - căi ferate uzinale;

- Cargo Manifest - Manifestul mărfii;

- CF - căile ferate;

- CFR - Căile Ferate Române;

- consum tehnologic normat - cota procentuală din cantitatea vehiculată şi depozitată, admisă de părţile contractante ca pierdere pe perioada manipulării şi depozitării;

- consum tehnologic efectiv - cota procentuală din cantitatea vehiculată şi depozitată, determinată la inventarierea stocului. Se calculează ca procent între diferenţa dintre stocul scriptic şi cel fizic raportat la cantitatea vehiculată şi depozitată;

- Discharging Cargo Report - raport de descărcare;

- EN (European Norm) - standard european;

- ETA - timpul estimat de sosire;

- I.T.M. - inspectoratul teritorial de muncă;

- ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat;

- ISO (International Standard Organization) - Organizaţia Internaţională de Standardizare;

- ITA - inspecţie tehnică anuală;

- ITP - inspecţie tehnică periodică;

- NOR (Notice of Readiness) - informarea şi confirmarea comandantului că este gata de începerea operaţiunilor de încărcare/descărcare;

- NUT - Normele tehnice de încărcare a mijlocului de transport;

- Ř - diametrul;

- OBQ report - totalul volumului lichid şi nonlichid în tancurile de marfă măsurat după terminarea descărcării, excluzând clingage-ul, vaporii de hidrocarburi şi conţinutul conductelor şi pompelor aferente;

- pn - presiunea nominală;

- R.I. - regulamentul intern;

- rată de încărcare/descărcare - cantitatea de marfă încărcată/descărcată în unitatea de timp;

- RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase;

- ROB report - totalul volumului lichid şi al volumului nonlichid în tancurile de marfă măsurat înaintea începerii încărcării, excluzând clingage-ul (reziduurile petroliere care aderă la suprafaţa pereţilor tancurilor şi structurilor din tancuri, care se pot observa la terminarea descărcării), vaporii de hidrocarburi şi conţinutul conductelor şi pompelor aferente;

- S.P. - secţia platformă;

- SHINC (Sunday and Holidays Included) - duminica şi sărbătorile legale incluse;

- SR - standard românesc;

- stalii - numărul de zile convenit între armator şi încărcător sau descărcător necesare pentru efectuarea operaţiunilor respective;

- Time-sheet - istoricul operării navei;

- Ullage Report - document în care se notează măsurătorile efectuate la tancurile de marfă şi în care se calculează cantitatea de marfă încărcată în navă.

 

CAPITOLUL XIV

Dispoziţii finale

 

Art. 14.1. - Modificările la prezentul contract se vor face numai prin acte adiţionale încheiate între părţile contractante.

Art. 14.2. - Prezentul contract se încheie la Constanţa, astăzi ..........................................., în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte contractantă, şi se supune legislaţiei româneşti. În caz de litigiu se va lua în considerare varianta în limba română a contractului.

Art. 14.3. - Următoarele anexele fac parte integrantă din prezentul contract:

 

Anexa nr. 1 - Condiţiile privind operarea navelor maritime prin terminalul petrolier;

Anexa nr. 2 - Condiţii specifice de manipulare a ţiţeiului şi a produselor petroliere;

Anexa nr. 3 - Comitenţă;

Anexa nr. 4 - Convenţia pe linie de securitate şi sănătate în muncă, apărare împotriva incendiilor şi protecţia mediului.

 

Prestator,

Beneficiar,

Societatea OIL TERMINAL - S A. Constanţa

...........................................

 

ANEXA Nr. 1

la contractul-cadru

 

CONDIŢIILE

privind operarea navelor maritime prin terminalul petrolier

 

Avizarea sosirii navelor maritime

Navele maritime au obligaţia de a transmite avizări scrise către prestator prin agentul lor din portul Constanţa cu 5 zile calendaristice, 72 de ore, 48 de ore şi cu 24 de ore înaintea sosirii în portul Constanţa, ETA definitiv şi ancorarea în radă (dacă este cazul).

La sosire, nava va transmite Notice of Readiness (NOR tendered) în care precizează că a sosit în rada portului Constanţa şi că este pregătită din toate punctele de vedere (tehnice şi legale) pentru începerea descărcării/încărcării.

NOR tendered se primeşte de la comandantul navei (NOR received) de către reprezentantul prestatorului, după terminarea inspecţiei tehnice a navei efectuate de reprezentantul Autorităţii Navale Române şi după ce se emite permisul de operare.

NOR se acceptă de reprezentantul prestatorului (NOR accepted) cu ora acceptării tancurilor pentru încărcare de către inspectorul de terţă parte nominalizat de beneficiar sau cu ora terminării încercărilor de laborator la mostrele recoltate din tancurile navei

Calculul timpului de stalii

Angajarea navelor maritime se face în condiţii SHINC.

Dacă nava maritimă soseşte în perioada agreată conform art. 4.16 din contract şi începe manevra de acostare fără a aştepta la radă, timpul de stalii se calculează de la NOR tendered.

Dacă nava maritimă soseşte în perioada agreată conform art. 4.16 din contract şi ancorează la radă deoarece dana de operare este ocupată sau terminalul nu este apt pentru începerea operării, timpul de stalii se calculează după 6 ore de la NOR tendered sau NOR accepted, oricare ar fi prima.

Dacă nava maritimă soseşte în perioada agreată conform art. 4.16 din contract şi după ce transmite NOR tendered nu

începe manevrele de acostare, deşi are dană liberă repartizată de terminal, condiţii meteo favorabile şi nu sunt restricţii din partea autorităţilor portului Constanţa, nava maritimă pierde poziţia de încărcare/descărcare, iar operarea se va face „la posibilităţile” terminalului.

În cazul în care în urma inspecţiei navei efectuate de reprezentantul Autorităţii Navale Române se constată deficienţe tehnice şi acesta emite certificat de respingere, nava maritimă pierde poziţia de încărcare/descărcare, iar operarea se va face „la posibilităţile” terminalului.

În cazul în care la sosirea navei la radă beneficiarul nu deţine toate aprobările/autorizările necesare de la autorităţile competente pentru descărcarea sau încărcarea mărfii sau încadrarea definitivă a statutului mărfii, nava nu va fi acostată, iar operarea ulterioară se va face „ia posibilităţile” terminalului.

Dacă nava este acceptată pentru operare „la posibilităţile” terminalului, timpul de stalii contează de la ora începerii încărcării/descărcării.

Timpul de la urcarea pilotului la bord până la acostarea în dana operativă, consumat cu îndeplinirea formalităţilor de sosire, controlul cantitativ şi calitativ al mărfii (acceptarea tancurilor de către inspectorul de terţă parte înainte de începerea încărcării, măsurătorile la marfă din tancurile navei, verificarea golirii tancurilor după descărcare, prelevare de mostre, încercarea mărfii în laborator), nu intră în calculul timpului de stalii.

Perioadele de întrerupere a încărcării/descărcării la cererea inspectorului independent, din vina sau la cererea navei maritime, nu contează ca timp de stalii.

Nu va conta ca stalii timpul în care condiţiile meteorologice deosebite împiedică manevrarea şi operarea navei maritime în siguranţă sau în cazurile de forţă majoră.

Timpul de stalii încetează în momentul deconectării braţelor sau furtunurilor flexibile.

Ocuparea neoperativă a danei atrage penalităţi conform uzanţelor portului Constanţa.

Prin ocuparea neoperativă a danei se înţeleg următoarele situaţii:

- nava maritimă începe cu întârziere descărcarea/ încărcarea;

- staţionarea navei maritime la dană după ce a fost respinsă de la operare de către Autoritatea Navală Română;

- staţionarea navei maritime la dană după ce s-a constatat că marfa este neconformă şi nu este primită de beneficiar;

- staţionarea navei la dană după ce tancurile au fost respinse pentru încărcare de către inspectorul de terţă parte ;

- staţionarea navei maritime la dană în cazul în care nu are liber la descărcare/încărcare din partea charterului sau armatorului;

- întreruperea pompării din vina sau la cererea navei maritime;

- nava maritimă nu asigură rata de descărcare/încărcare stabilită pentru produs, deşi terminalul asigură condiţiile tehnice pentru realizarea acesteia;

- staţionări ale navei maritime cauzate de divergenţe cu autorităţile portuare (divergenţe privind: poluare, deţinere de arme, droguri, datorii faţă de autorităţi portuare, arestarea navei maritime, documente de navigaţie în neregulă, grevă la bord etc.);

- staţionare a navei maritime la dană din motive care privesc nava pentru o perioadă ce depăşeşte 2 ore de la terminarea formalităţilor vamale sau semnarea documentelor care atesta terminarea descărcării.

Alte obligaţii:

Navele maritime vor avea manifoldurile sau reducţii la manifold care să permită conectarea la braţe de încărcare de Ř 300 mm sau furtunuri flexibile de Ř 150 mm echipate cu flanşă tip pn 25.

Tabela de calibrare a tancurilor navelor maritime va avea certificate de verificare metrologică valabile.

Ruletele şi termometrele cu care sunt echipate navele vor avea certificate de verificare metrologică în termenul de valabilitate.

Operarea navelor se întrerupe la o viteză a vântului de 60 km/oră.

Braţele se deconectează la o viteză a vântului de peste 70 km/oră.

Operarea navelor se întrerupe pe durata furtunilor cu descărcări electrice.

Comunicarea între reprezentanţii terminalului şi ai navei se face în limba engleză sau limba română.

 

Prestator,

Beneficiar

Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa

...........................................

 

ANEXA Nr. 2

la contractul-cadru

 

CONDIŢII SPECIFICE

de manipulare a ţiţeiului şi a produselor petroliere

 

1. Produs:

2. Specificaţii de calitate:

3. Tarife (TVA nu este inclusă):

4. Consum tehnologic:

5. Rată medie de descărcare/încărcare nave:

6. Spaţiu de depozitare:

7. Ritm de descărcare/încărcare cisterne CF:

 

Prestator,

Beneficiar

Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa

...........................................

 

ANEXA Nr. 3

la contractul-cadru

 

Societatea Comercială ...........................................

Nr.

 

COMITENŢĂ

 

Subscrisa, ..........................................., cu sediul în ..........................................., str. ........................................... nr. ...., cod poştal ..........................................., cod unic de înregistrare ..........................................., nr. de ordine în registrul comerţului J ..........................................., cod IBAN ..........................................., deschis la Banca ..........................................., reprezentată legal prin ..........................................., în calitate de ..........................................., şi ..........................................., în calitate de ..........................................., în calitate de beneficiar şi expeditor, denumită în continuare beneficiar,

împuterniceşte prin prezenta Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa, cu sediul în Constanţa, str. Caraiman nr. 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa sub nr. J/13/512/1991, ca prin reprezentanţii săi legali să încheie acte juridice specifice de transport privind primirea/livrarea de produse petroliere prin cisterne CF şi primirea/expedierea cisternelor goale pentru încărcare/după descărcare pentru şi în numele ...........................................

Drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt înscrise în Contractul nr. ...........................................

 

Dată astăzi ........................................... .

Beneficiar,

...........................................

 

ANEXA Nr. 4

la contractul-cadru

 

CONVENŢIE

pe linie de securitate şi sănătate În muncă, apărare împotriva incendiilor şi protecţia mediului

 

Încheiată astăzi, ..........................................., în baza prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, între Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa, lin calitate de prestator, şi Societatea ..........................................., în calitate de beneficiar.

În scopul evitării accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale, incendiilor, exploziilor, precum şi pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor actelor normative în vigoare pe linia protecţiei mediului şi securităţii instalaţiilor, se stabilesc următoarele:

1. Prestatorul va efectua un instructaj general pe probleme specifice terminalului personalului beneficiarului la intrarea în unitate. Instructajul se înregistrează într-o fişă de instruire colectivă sub semnătură, care se păstrează la cabinetul de instruire şi la Biroul protecţia mediului al Societăţii OIL TERMINAL - S.A. Constanţa.

În baza instructajului general se va elibera o legitimaţie de acces de către Serviciul resurse umane. Instructajul nu scuteşte unitatea beneficiară de a efectua instructajul introductiv general la angajare, periodic, profesional, pe linie de securitate şi sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă, de protecţie a mediului pentru personalul propriu, conform reglementărilor în vigoare.

Obligativitatea prezentării personalului beneficiarului la instruire revine conducerii acestuia.

2. În cadrul instruirii introductiv generale efectuate la cabinetul de instruire al Societăţii OIL TERMINAL - S.A. Constanţa, personalul beneficiarului va fi instruit şi asupra:

- riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, la care poate fi expus pe durata desfăşurării activităţii pe teritoriul prestatorului;

- mijloacelor de protecţie colectivă şi echipamentului individual de protecţie ce trebuie utilizate pe timpul desfăşurării activităţii pe teritoriul beneficiarului,

- semnalului de alarmă în caz de urgenţă internă;

- măsurilor necesare pentru evacuarea persoanelor sub dirijarea conducerii secţiei;

- pericolelor pe care le prezintă substanţele toxice/inflamabile utilizate în procesele tehnologice ale prestatorului;

- mijloacelor de protecţie, a măsurilor de prim ajutor, a alarmelor de incendiu, a mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu etc.;

- eventualelor riscuri privind securitatea şi sănătatea în muncă, ce pot apărea în cadrul activităţii desfăşurate, generate de desfăşurarea unor lucrări de investiţii/revizii/reparaţii în paralel cu activitatea de producţie a terminalului;

- căilor de circulaţie şi drumurilor de acces, vitezei de circulaţie în incintă a mijloacelor auto, care nu trebuie să fie mai mare de 20 km/oră;

- indicatoarelor de avertizare/informare/interzicere şi locului de amplasare a acestora, marcajelor, poziţionarea punctelor/locurilor periculoase sau interzise personalului beneficiarului etc.

3. Participarea la activităţile lucrative ale personalului beneficiarului pe teritoriul prestatorului este condiţionată de participarea la instructajul introductiv generat şi la cel specific locului de muncă. Personalul împuternicit ori autorizat al beneficiarului să desfăşoare activităţi pe teritoriul prestatorului va fi însoţit de un reprezentant al prestatorului pe durata desfăşurării activităţii.

4. Răspunderea pentru respectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în domeniul situaţiilor de urgenţă şi protecţiei mediului revine personalului unităţii beneficiare.

5. Echipamentul individual de protecţie specific activităţii desfăşurate pe teritoriul prestatorului de către personalul beneficiarului sau de inspectorii independenţi desemnaţi de acesta va fi asigurat de către unităţile unde lucrătorii sunt angajaţi, în conformitate cu actele normative în vigoare.

6. La apariţia unor situaţii anormale ce poate pune în pericol atât personalul prestatorului, cât şi personalul unităţii beneficiare, aceştia sunt obligaţi să se avertizeze reciproc. În caz de pericol se interzice accesul În zona respectivă până la luarea masurilor de protecţie sau remedierea deficienţelor de către prestator.

Ambele unităţi sunt obligate să colaboreze îndeaproape, să asigure respectarea măsurilor de securitate a muncii, apărare împotriva incendiilor şi mediu fiecare pe linia lui de responsabilitate.

7. Orice intervenţie în instalaţiile prestatorului este interzisă. Aceasta se va face numai de personalul prestatorului, autorizat şi instruit în acest scop.

8. Personalul unităţii beneficiare este obligat să respecte cu stricteţe pe tot teritoriul prestatorului prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 256/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale regulamentului intern al societăţii, care vor fi prelucrate cu ocazia instructajului general.

9. Personalul beneficiarului cu atribuţii de îndrumare, control, asistenţă tehnică va intra pe teritoriul societăţii însoţit de un reprezentant al prestatorului.

10. Societăţile care importă-exportă prin Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa produse petroliere, petrochimice şi chimice lichide prin vagoane tip cisternă, proprietatea acestora, vor asigura starea tehnică corespunzătoare a cisternelor: scări de acces pe cisternă, platforme de acces la ventile de siguranţă, dome, ventile de încărcare-descărcare, etanşări, după caz, serpentine de încălzire, izolaţii termice, marcarea poziţiei închis/deschis a robinetelor etc., pentru prevenirea accidentelor umane, pierderilor de produse, poluării, producerii de explozii/incendii. Starea tehnică corespunzătoare a cisternelor solicitate de beneficiar de la alţi transportatori intră tot în sarcina beneficiarului.

Tancurile petroliere, barjele, navele pentru chimicale se supun reglementărilor speciale MARPOL, ISGOTT şi ANR. Accesul la bordul navelor acostate în danele petroliere este permis numai persoanelor avizate şi instruite.

Se vor folosi căile de acces indicate de către prestator, accesul la bord se va face pe pasarele, punţi, scări de acces, cu grijă, pentru a se evita căderea între navă şi cheu.

Pe puntea navei se recomandă deplasarea cu atenţie pentru a se evita alunecarea şi vătămarea prin cădere. Odată urcaţi pe puntea navei, salariaţii beneficiarului vor urma indicaţiile primite de la ofiţerul cu securitatea muncii de pe navă,

Accidentele provocate de echipamentele de muncă neconforme ale beneficiarului sau celor care îl deservesc pe beneficiar vor fi înregistrate de către beneficiar,

11. Pe teritoriul prestatorului lucrătorii beneficiarului vor respecta prevederile legislaţiei pe linie de apărare împotriva incendiilor, de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului.

Persoanele care intră în terminal utilizează un minimum de echipament de protecţie, alcătuit din: cască, salopetă, încălţăminte adecvată şi ochelari, pe care le vor purta atât timp cât se află în instalaţiile tehnologice. Se interzice purtarea de pantaloni scurţi, şorturi, maiouri, papuci, şlapi, adidaşi/tenişi.

Blocarea cu maşina a părţii carosabile a drumurilor din depozitele petroliere spre instalaţiile prin care se vehiculează produse petroliere, petrochimice şi chimice lichide sau spre instalaţiile P.S.I. (hidranţi, centre de preparare soluţie spumantă, tunuri P.S.I. etc.) este interzisă.

Efectuarea de reparaţii la maşină pe teritoriul terminalului şi transvazarea de carburanţi şi lubrifianţi sunt interzise. Operaţiile de încărca re/des că rea re a autocisternelor se efectuează în instalaţii special destinate cu motorul oprit şi cisterna legată la pământ.

Sunt interzise abaterea de la traseul indicat şi pătrunderea sau efectuarea de manevre în instalaţiile tehnologice (case de pompe, claviaturi de vane, parcuri de rezervoare, rampe CF, posturi de transformare electrică).

În cazul unei alarme chimice sau de incendiu, în apropierea sau în zona în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiarului îşi va retrage mijloacele auto astfel încât să nu blocheze accesul maşinilor de intervenţie şi al pompierilor.

Se interzice introducerea pe teritoriul societăţii a ţigărilor, chibriturilor, brichetelor, băuturilor alcoolice, drogurilor, aparatelor de fotografiat, armelor de foc şi a muniţiei.

De asemenea, sunt interzise fumatul, introducerea şi consumarea băuturilor alcoolice pe întreg teritoriul societăţii, precum şi sustragerea de produse petroliere, petrochimice sau alte bunuri din societate.

Pentru nerespectarea prevederilor înscrise mai sus beneficiarul se face direct răspunzător şi va suporta consecinţele.

12. Se interzice efectuarea operaţiunilor de recepţie cantitativă-calitativă la vagoanele-cisternă cu produse petroliere, petrochimice şi chimice lichide aflate pe liniile CFU electrificate: nr. 9 dană şi nr. 9 fenol din S.P. Port şi pe cele 3 linii CFU electrificate din Antestaţia CFU din S.P. Sud pentru prevenirea accidentelor de muncă prin electrocutare.

13. În scopul prevenirii producerii de evenimente (accidente de muncă, incendii, explozii, poluări etc.) se interzice operarea cisternelor/navelor ce prezintă deficienţe, prin efectuarea unor improvizaţii la sistemele de încărcare/descărcare.

14. Mijloacele de transport auto, utilajele şi personalul beneficiarului au acces pe teritoriul prestatorului pe baza acordului scris al conducerii terminalului. Adresa aprobată de conducerea terminalului va fi prezentată Biroului securitatea muncii - situaţii de urgenţă şi Compartimentului pază în vederea efectuării formalităţilor de instruire şi reglementare a accesului.

15. Beneficiarul răspunde de asigurarea reviziei tehnice anuale, precum şi de pregătirea şi dotarea din punctul de vedere al apărării împotriva incendiilor la maşinile şi utilajele proprii.

Mijloacele auto necorespunzătoare depistate de prestator la porţile de acces sau cu ocazia controalelor pe linie de securitate şi sănătate în muncă şi apărare împotriva incendiilor, în secţii, vor fi evacuate imediat şi nu vor mai fi admise în terminal până la remedierea defecţiunilor.

16. În cazul în care se constată că salariaţii beneficiarului încalcă normele de securitate şi sănătate în muncă, de apărare împotriva incendiilor şi de mediu, punând în pericol atât instalaţiile, cât şi personalul prestatorului, şi nu răspund operativ la solicitarea de a remedia situaţia creată, li se anulează dreptul de acces în terminal.

17. În cazul producerii unui accident de muncă la executant acesta va fi:

- anunţat la I.T.M. Constanţa atât de către beneficiar, cât şi de executant:

- anunţat la Casa Judeţeană de Pensii Constanţa (asigurător) de către executant;

- cercetat de către executant;

- înregistrat în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care apar situaţii deosebite, neprevăzute în reglementările în vigoare sau în clauze stabilite de ambele părţi, înregistrarea accidentului va fi stabilită de către I.T.M. Constanţa.

18. Alte măsuri pe linie de securitate şi sănătate în muncă şi apărare împotriva incendiilor pentru unele activităţi desfăşurate în paralei şi apărute ulterior prezentei convenţii vor fi cuprinse într-un proces-verbal încheiat între ambele părţi, care va face parte integrantă din prezenta convenţie.

19. Prevederile prezentei convenţii referitoare la stabilirea măsurilor pentru asigurarea securităţii personalului şi instalaţiilor vor fi prelucrate cu întreg personalul ambelor părţi care concură la obiectul de activitate stipulat mai sus.

 

Prestator,

Beneficiar

Societatea OIL TERMINAL - S.A. Constanţa

...........................................

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Vâlcea

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Vâlcea, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Guşoeni - sectoarele cadastrale nr. 22 şi 68;

b) unitatea administrativ-teritorială Ştefăneşti - sectoarele cadastrale nr. 18, 34 şi 35;

c) unitatea administrativ-teritorială Tetoiu - sectoarele cadastrale nr. 82 şi 100;

d) unitatea administrativ-teritorială Voiceşti - sectoarele cadastrale nr. 1,4, 21, 22, 27, 28, 33, 35 şi 42;

e) unitatea administrativ-teritorială Zătreni - sectoarele cadastrale nr. 1, 38, 41 şi 43.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-5 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 6 noiembrie 2017,

Nr. 1.425.


*) Anexele nr. 1-5 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VÂLCEA

UAT: Guşoeni

Sectoare: 22, 68

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 17

din 18 septembrie 2017

 

Dosar nr. 733/1/2017

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Ana-Hermina Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

LilianaVişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Sorinela-Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia II-a civilă

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este constituit conform art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi art. 271 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurei Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul Î.C.C.J.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov cu privire la „interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ”.

Magistratul-asistent prezintă referatul privind obiectul recursului în interesul legii, arătând că la dosar au fost depuse hotărâri judecătoreşti referitoare la problema de drept supusă dezbaterii, raportul comun întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Preşedintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, pentru expunerea punctului de vedere cu privire la recursul în interesul legii.

Doamna procuror arata că, în opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contenciosul administrativ, hotărârile pronunţate în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată în această materie fiind cea a recursului; doamna procuror pune concluzii de admitere a recursului în interesul legii, făcând referire la argumentele prezentate în punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, exprimat în scris şi ataşat la dosar.

Preşedintele completului de judecată declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului În interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară

1. Recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov vizează interpretarea şi aplicarea unitară â dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ.

II. Examen jurisprudenţial - principalele coordonate ale divergenţelor de jurisprudenţă

2. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă dezlegării, existând două orientări:

A) Într-o primă orientare s-a considerat că, deşi calea de atac cu caracter general în materia contenciosului administrativ este recursul, apelul este admisibil în următoarele situaţii particulare:

- În cazul procedurilor speciale [de exemplu, ordonanţa preşedinţială - art. 1.000 din Codul de procedură civilă; contestaţia în materie electorală - art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Legea nr. 115/2015), art. 59 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 200/2015)],

- atunci când Codul de procedură civilă prevede expres această cale de atac [de exemplu, încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie - art. 64 alin. (4); încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestru - art. 954].

3. În sprijinul acestei orientări s-a invocat principiul legalităţii în materia căilor de atac, menţionat în art. 7 din Codul de procedură civilă, făcându-se aplicarea directă la speţă a conţinutului normei de procedură incidente cauzei.

4. Au fost invocate dispoziţiile art. 64 alin, (4) din Codul de procedură civilă care stabilesc, în mod expres, calea de atac a apelului împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie, dacă încheierea a fost dată în primă instanţă, sau a recursului, dacă încheierea a fost pronunţată de instanţa de apel, precum şi dispoziţiile art. 361 alin. (2) din acelaşi cod, care prevăd că încheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacată separat numai cu apel.

5. S-a susţinut, de asemenea, că norma cuprinsă în art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 76/2012), nu este incidenţă în situaţiile sus-menţionate, întrucât, din interpretarea întregului text ăl art. 7 din Legea nr. 76/2012, rezultă că apelul nu este calea de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal, ci recursul, numai atunci când „printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «definitiv㻓; pe cale de consecinţă, având în vedere că pentru atacarea încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie şi a încheierii de respingere a cererii de asigurare de dovezi, calea de atac a apelului este prevăzută de norme generale, iar nu de norme speciale, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 alin, (3) din Legea nr. 76/2012, aceste cazuri fiind excepţii în materia căii de atac în contenciosul administrativ.

B) Într-o altă orientare jurisprudenţială s-a susţinut că în contenciosul administrativ hotărârile pronunţate în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare care poate fi exercitată fiind cea a recursului.

6. În sprijinul acestei orientări s-a arătat că norma specială, cuprinsă în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), a rămas aplicabilă şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, situaţie reglementată expres de art. 7 alin, (3) din Legea nr. 76/2012, conform căruia în materie de contencios administrativ şi fiscal nu se aplică dispoziţiile alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol.

7. A fost invocată voinţa legiuitorului, exprimată în art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, care prevede, cu titlu de excepţie, că recursul este calea de atac împotriva hotărârilor pronunţate în materia contenciosului administrativ. Faptul că art. 7 alin. (1) se referă la „legi speciale” nu exclude regimul căii de atac în această materie, atunci când suntem în prezenţa unor instituţii juridice prevăzute de normele generale cuprinse în Codul de procedură civilă.

8. O abordare contrară ar releva o nejustificată inconsecvenţă, întrucât ar rezulta că, atunci când avem în vedere hotărâri pronunţate pe temeiul unor legi speciale, în materia contenciosului administrativ, calea de atac ar fi recursul

[aplicându-se art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012], iar atunci când avem în vedere hotărâri pronunţate pe temeiul unor norme generale, în aceeaşi materie, calea de atac ar fi apelul [ignorându-se dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012]. O asemenea diferenţă de regim procedural ar contraveni modalităţii în care legiuitorul a gândit şi materializat dublul grad de jurisdicţie în materia contenciosului administrativ şi fiscal - primă instanţă şi recurs.

9. În plus, dacă s-ar accepta calea de atac a apelului - împotriva încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenţie şi împotriva încheierii de respingere a cererii având ca obiect asigurarea dovezilor - ar însemna că, atunci când aceste încheieri sunt pronunţate de curtea de apel în primă instanţă (învestită potrivit art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă), apelul ar fi de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ceea ce ar fi contrar dispoziţiilor art. 97 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă (instanţa supremă judecând recursuri).

III. Opinia autorului sesizării

10. Autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, nu a formulat un punct de vedere şi nici nu şi-a exprimat opinia cu privire la problema de drept supusă dezlegării, limitându-se să menţioneze că jurisprudenţa Curţii de Apel Braşov este în sensul primei orientări.

IV. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

11. Prin Adresa nr. 835/1.351/111/2017 din 17 iulie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, în sensul că cea de-a două orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii, pentru următoarele argumente:

12. În funcţie de întinderea sferei de aplicare, normele juridice se împart în norme generale şi norme speciale.

13. Pentru aspectele pe care nu le reglementează, norma specială se completează cu normele generale în materie, iar nu cu alte norme speciale, Totuşi, această regulă nu este de ordin constituţional, astfel încât legiuitorul poate deroga stabilind că, în anumite cazuri exprese, norma specială se completează CU O altă normă specială.

14. Dispoziţiile art. 2 din Codul de procedură civilă delimitează câmpul de aplicare a noului Cod de procedură civilă, stabilind că acesta constituie dreptul comun în ceea ce priveşte procedura pentru litigiile în materie civilă [alin. (1)]. Aşadar, normele de drept procesul civil cuprinse în Codul de procedură civilă constituie legea generală în ceea ce priveşte procedura în materia civilă, ceea ce are drept consecinţă faptul că ori de câte ori legea nu prevede în mod expres altfel, în materie civilă, în ceea ce priveşte procedura, se vor aplica dispoziţiile cuprinse în Codul de procedură civilă.

15. Noţiunea de „materie civilă”, vizată de prevederile art. 2 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, cuprinde raporturile juridice patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de drept civil, indiferent de calitatea acestora, de profesionist sau neprofesionist, precum şi orice alte domenii la care se referă litera şi spiritul dispoziţiilor noului Cod civil.

16. De asemenea, din dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă reiese că acest act normativ constituie legea generală şi în alte materii, prevederile sale aplicându-se ori de câte ori legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.

17. În unele materii, actele normative care le reglementează fac trimitere în mod expres la aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă, în completarea normelor de procedură pe care le conţin. Aşa sunt dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform cărora „Dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte”.

18. Prin urmare, trebuie reţinut că legile care reglementează alte materii, cum ar fi Legea nr. 554/2004 sau Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 207/2015), chiar dacă reprezintă dreptul comun pentru materiile respective, în ceea ce priveşte normele de drept procesual civil pe care le conţin, aceste acte normative constituie legi speciale faţă de Codul de procedură civilă, astfel încât, în aplicarea regulilor enunţate mai sus, în materie de procedură, legile speciale se vor aplica doar în cazurile pe care le reglementează, fiind deci de strictă interpretare şi aplicare, iar acolo unde nu dispun se vor completa cu prevederile Codului de procedură civilă.

19. Legea nr. 76/2012 dispune în art. 7 alin. (1), (2) şi (3) că:

„(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «definitivă», de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «supusă recursului» sau că «poate fi atacată cu recurs» Ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului.”

20. Aşadar, în lumina textelor de lege enunţate, în contenciosul administrativ hotărârile pronunţate în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată fiind aceea a recursului.

21. Norma specială cuprinsă în Legea nr. 554/2004 a rămas aplicabilă şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, situaţie reglementată, în mod expres, de dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, mai sus citat.

22. Legea nr. 554/2004, lege organică specială, dispune în art. 20 alin. (1) şi (2) că: „Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.” şi că: „Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă.”

23. Nu poate fi acceptată soluţia conform căreia, atunci când avem în vedere hotărâri judecătoreşti pronunţate pe temeiul unor legi speciale, în materia contenciosului administrativ, calea de atac ar fi recursul, aplicându-se dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, iar atunci când se au în vedere hotărâri pronunţate în cursul judecăţii de către instanţa de contencios administrativ, calea de atac împotriva acestora ar fi apelul, contrar prevederilor mai sus enunţate, o asemenea diferenţă de regim procesual contravenind însăşi modalităţii în care legiuitorul a gândit şi materializat dublul grad de jurisdicţie în materia contenciosului administrativ şi fiscal, respectiv instanţa de fond şi instanţa de recurs.

24. În plus, dacă s-ar accepta calea de atac a apelului împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii (încheierile de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenţie, de respingere a cererilor de ordonanţă preşedinţială, a celor de chemare în garanţie sau de sechestru asigurător), ar însemna că, în cazul în care acestea sunt pronunţate în primă instanţă de curtea de apel, apelul ar fi de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contravenind astfel dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care prevăd în mod clar că instanţa supremă judecă „recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege”.

25. Raţiunile pentru care legiuitorul a prevăzut, la un moment dat, calea de atac a apelului în materia achiziţiilor publice au fost arătate pe larg în considerentele Deciziei nr. 20 din 5 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii1, şi au la bază atribuirea competenţei de soluţionare a acestor litigii instanţelor comerciale, iar nu celor de contencios administrativ, pentru care recursul este calea de atac unică.

V. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

26. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 747 din 16 decembrie 20142, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 488 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 10 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi a prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, statuând că acestea sunt conforme cu dispoziţiile Legii fundamentale.

27. Următoarele pasaje din considerentele acestei decizii prezintă relevanţă pentru problema de drept supusă dezbaterii:

28. „(...) aşa cum prevede art. 2 din Codul de procedură civilă, acest act normativ constituie procedura de drept comun în materie civilă, dispoziţiile acestui cod aplicându-se şi în alte materii reglementate prin legi speciale, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii contrare. În materia contenciosului administrativ, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, modificându-se şi completându-se Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a fost modificată doar parţial procedura contenciosului administrativ, tocmai pentru a se asigura eficienţa noilor dispoziţii procedurale, urmând ca, în măsura în care dispoziţiile legii speciale nu conţin anumite dispoziţii din Codul de procedură civilă, acestea să fie complinite cu prevederile codului. După adoptarea noului Cod de procedură civilă, în materia contenciosului administrativ este menţinut sistemul dublului grad de jurisdicţie, respectiv, instanţele de fond care soluţionează litigiile de contencios administrativ sunt, după caz, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor sau ale curţilor de apel, fiind menţinută, de asemenea, prin prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de către instanţele de fond. Ca atare, şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, recursul împotriva hotărârii instanţei de fond se exercită în condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în termen de 15 zile de la comunicare, acesta fiind suspensiv de executare.”

29. „[...] în materia contenciosului administrativ, hotărârile pronunţate în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată fiind aceea a recursului. Norma specială cuprinsă în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a rămas aplicabilă şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, situaţie reglementată expres în art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, potrivit căreia, în materia contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi în materia azilului, nu este prevăzută calea de atac a apelului.”

30. „Prin derogare de la regimul de drept comun prevăzut în Codul de procedură civilă, în contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, aşadar hotărârea pronunţată în primă instanţă, potrivit legii contenciosului administrativ, deşi nu este susceptibilă de apel, nu poate fi pusă în executare.”

31. De asemenea, prezintă relevanţă cu privire la sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov Decizia nr. 462 din 17 septembrie 20143, prin care instanţa de control constituţional a statuat că „legiuitorul are îndreptăţirea constituţională de a considera materia contenciosului administrativ ca fiind una aparte, cu reguli specifice, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea căilor de atac”, iar în materia contenciosului administrativ, „spre deosebire de dreptul comun unde hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel cu toate consecinţele care decurg din aceasta, [...] potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, legiuitorul a optat pentru menţinerea căii de atac a recursului, şi nu pentru înlocuirea acestuia cu calea de atac a apelului. În lumina noului Cod de procedură civilă, recursul în materia contenciosului administrativ este esenţialmente diferit de recursul exercitat în această materie în vechea reglementare, care permitea, de principiu, examinarea cauzei sub toate aspectele pe calea recursului. Aşadar, ca urmare a acestei excluderi, hotărârile primei instanţe date în litigiile de contencios administrativ rămân a fi supuse în continuare recursului.”

VI. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

32. Jurisprudenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei supreme în această materie este unitară, fiind conformă soluţiei de principiu stabilite de Plenul judecătorilor acestei secţii, întrunit în condiţiile art. 33 alin. (1) din Regulamentul Î.C.C.J. şi consemnate în Procesul-verbal din 28 octombrie 2013.

33. Cu acest prilej s-a stabilit, în unanimitate, în raport cu dispoziţiile art. 7-12 din Legea nr. 76/2012, că „întrucât calea de atac a apelului este incompatibilă cu specificul materiei contenciosului administrativ, cauzele având ca obiect cereri de apel formulate în temeiul dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, ca instanţe de contencios administrativ, se califică şi se vor înregistra ca cereri de recurs”.

34. De asemenea, prin Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2871^ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea pronunţată de către secţia de contencios administrativ a tribunalului în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică poate fi atacată numai cu recurs”.

35. S-a reţinut în considerentele acestei decizii că „(...) nu poate fi primită teza potrivit căreia, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, legiuitorul ar fi înţeles să se îndepărteze de la regula statornicită instituind, în unele situaţii, şi în materia contenciosului administrativ un control total devolutiv, prin intermediul căii de atac a apelului. În realitate, doar în materie contravenţională s-a prevăzut calea de atac devolutivă a apelului, dar aceasta se justifică prin specificul dreptului contravenţional de a reprezenta «micul penal». În materia achiziţiilor publice, dimpotrivă, în preambulul O.U.G. nr. 77/2012 - obligatoriu conform art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 - care enunţă scopul şi motivarea reglementării s-a arătat că se impune «adoptarea unor măsuri urgente pentru perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor comunitare», ceea ce, din perspectiva acestui recurs în interesul legii, justifică o dată în plus identificarea recursului ca fiind calea de atac cea mai adecvată scopului indicat de legiuitorul delegat”, soluţie care „reafirmă regula conţinută în art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi confirmă o soluţie de tradiţie în legislaţia naţională, în materia contenciosului administrativ, recursul fiind singura cale de atac compatibilă”.

VII. Raportul asupra recursului în interesul legii

36. Raportul analizează sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, apreciind că s-a făcut dovada existenţei unei jurisprudenţe neunitare în privinţa problemelor de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii, conform dispoziţiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, respectiv că autorul sesizării este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din acelaşi cod.

37. În ceea ce priveşte fondul problemei supuse dezbaterii, prin raport se apreciază că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale supuse analizei, împotriva hotărârilor pronunţate în materia contenciosului administrativ poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

38. Recursul în interesul legii îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 şi 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaşte legitimare procesuală şi având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluţionată în mod diferit, prin hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de mai multe instanţe judecătoreşti de pe teritoriul ţării.

39. Obiectul recursului în interesul legii, astfel cum rezultă din sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, îl constituie interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ.

40. În esenţă, normele legale ce se impun a fi interpretate sunt următoarele:

- Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că:

„(1) Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.1

- Art. 7 din Legea nr. 76/2012 dispune că:

,,(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «definitivă», de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este «supusă recursului» sau că «poate fi atacată cu recurs» ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului.”

- Art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că:

(4) încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în primă instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel. [...]”

NOTĂ:

Aceste prevederi se aplică şi în cazul respingerii ca inadmisibile a cererilor de intervenţie forţată, şi anume: cererea de chemare în judecată a altei persoane, cererea de chemare în garanţie şi cererea de arătare a titularului dreptului, în conformitate cu dispoziţiile art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2) şi art. 77 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

- Art. 361 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că:

(2) încheierea de respingere (a cererii de asigurare a probelor - n.r.) poate fi atacată separat numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.”.

- Art. 954 alin. (3) din Codul de procedură civilă stabileşte că:

(3) încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestre se comunică creditorului de îndată de către instanţă, iar debitorului, de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii. Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.”

- Art. 1000 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă stabileşte că:

„(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.” [...]

(4) în toate cazurile în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel, calea de atac este recursul, dispoziţiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.”

- Art. 534 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă prevede că:

(1) încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie.

(2) încheierea prevăzută la alin. (1) este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă.”

41. Se constată, din cuprinsul dispoziţiilor legale citate, că legiuitorul a reglementat, în materia contenciosului administrativ, calea de atac a apelului în următoarele situaţii particulare:

a) în cazul procedurilor speciale prevăzute de Codul de procedură civilă, cum sunt: asigurarea probelor - art. 359; ordonanţa preşedinţială - art. 1000: procedura necontencioasă judiciară - art. 534;

b) în cazurile expres prevăzute de Codul de procedură civilă, respectiv: calea de atac exercitată împotriva încheierilor de respingere ca inadmisibile, în primă instanţă, a cererilor de intervenţie voluntară, a cererilor de intervenţie forţată, şi anume: cereri de chemare în judecată a altei persoane, cereri de chemare în garanţie şi cereri de arătare a titularului dreptului - art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2) şi art. 77 alin. (2); calea de atac exercitată împotriva încheierilor prin care se soluţionează cererea de sechestru - art. 954.

42. Problema de drept supusă interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost generată, ca şi în cazul recursului în interesul legii soluţionat prin Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, de omisiunea legiuitorului de a corela dispoziţia legală care stabileşte competenţa materială funcţională a instanţelor de contencios administrativ (tribunale şi curţi de apel) cu calea de atac specifică, dublată de o tehnică legislativă contrară art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000\ conform cărora:

„Art. 16. - Evitarea paralelismelor

(1) în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.

[...]

Art. 17. - Asanarea legislaţiei

În vederea asanării legislaţiei active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispoziţiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată.”

43. Această tehnică legislativă deficitară impune găsirea unui mod de rezolvare a antinomiei juridice, iar cel mai justificat mod este acela de a cerceta spiritul reglementării, întrucât situaţiile antinomice îşi au izvorul în litera reglementării, dar de cele mai multe ori pot fi soluţionate prin raportare la spiritul legii, pentru a stabili care a fost voinţa legiuitorului.

44. În materia contenciosului administrativ, voinţa legiuitorului a fost aceea de a asigura judecarea proceselor cu celeritate, acesta fiind un principiu unanim recunoscut, care guvernează desfăşurarea litigiilor aflate în sfera de competenţă a instanţelor de contencios administrativ.

45. Conform art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004: „Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.”, iar: „Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă.”

46. Acest text de lege face referire în mod expres la urgenţă în judecarea căii de atac, consacrând principiul celerităţii în soluţionarea acestor cauze, astfel că recursul apare ca fiind calea de atac cea mai adecvată scopului indicat de legiuitor, soluţie care reafirmă regula conţinută în art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi confirmă o soluţie de tradiţie în legislaţia naţională, în materia contenciosului administrativ, recursul fiind singura cale de atac compatibilă.

47. Se consideră, aşadar, în acord şi cu jurisprudenţa consolidată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

48. Se au în vedere, totodată, prevederile art. 28 alin. (1)din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora dispoziţiile acestei legi se completează cu cele ale Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.

49. Una dintre aceste incompatibilităţi este prevăzută de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

50. Această derogare de la normele dreptului comun instituite de Codul de procedură civilă este aplicabilă atât hotărârilor prin care se rezolvă fondul cauzei, cât şi celor pronunţate în cursul judecăţii, întrucât textul din legea specială foloseşte sintagma „hotărârea pronunţată în primă instanţă”, fără a face distincţie în privinţa tipului hotărârilor, sentinţelor ori încheierilor,

51. De asemenea, art. 9 din Legea nr. 76/2012 prevede că: „Dacă legea specială nu cuprinde dispoziţii referitoare la procedura de judecată, felul hotărârii instanţei ori calea de atac şi termenul de exercitare al acesteia, se aplică în mod corespunzător prevederile Codului de procedură civilă.”

52. În situaţiile particulare anterior menţionate, deşi textele de lege invocate reglementează calea de atac a apelului, din interpretarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 9 din Legea nr. 76/2012, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în aceste situaţii sunt supuse numai recursului.

53. Faptul că, începând cu data de 15 februarie 2013 (data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă), în anumite materii ale contenciosului administrativ, reglementate prin legi speciale, calea de atac a recursului a fost înlocuită cu apelul, nu poate conduce la concluzia că legiuitorul ar fi înţeles să se îndepărteze de la regula statornicită instituind, în unele situaţii, şi în materia contenciosului administrativ un control total devolutiv, prin intermediul căii de atac a apelului.

54. Aşa cum s-a reţinut în Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, „doar în materie contravenţională s-a prevăzut calea de atac devolutivă a apelului, dar aceasta se justifică prin specificul dreptului contravenţional de a reprezenta «micul penal»9.

55. În această materie, apelul se justifică prin prisma faptului că, spre deosebire de contenciosul administrativ, unde se ridică probleme de drept, în materie contravenţională este necesară existenţa unei căi de atac devolutive specifice regimului de drept penal.

56. Un alt argument este reprezentat de dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, care reflectă voinţa legiuitorului de a reglementa calea de atac împotriva hotărârilor pronunţate în materia contenciosului administrativ ca fiind recursul, şi nu apelul. ^

57. Împrejurarea că alin. (1) al aceluiaşi articol din legea sus-menţionată se referă la legi speciale nu exclude regimul căii de atac a recursului în această materie, atunci când suntem în prezenţa unor instituţii juridice prevăzute de normele generale cuprinse în Codul de procedură civilă.

58. O abordare contrară ar evidenţia o inconsecvenţă nejustificată, având în vedere că, atunci când se au în vedere hotărâri pronunţate în temeiul unor legi speciale, în materia contenciosului administrativ, calea de atac ar fi recursul, ca urmare a aplicării art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, iar în situaţia în care se au în vedere hotărâri pronunţate în temeiul unor norme generale, în aceeaşi materie, calea de atac ar fi apelul.

59. Rezultă, astfel, o diferenţă, sub aspectul normelor de procedură aplicabile, care contravine modalităţii în care legiuitorul a gândit şi materializat dublul grad de jurisdicţie în materia contenciosului administrativ şi fiscal - primă instanţă şi recurs.

60. În ipoteza în care este acceptată calea de atac a apelului împotriva încheierilor de respingere ca inadmisibile a cererilor de intervenţie voluntară, a cererilor de intervenţie forţată (cereri de chemare în judecată a altei persoane, cereri de chemare în garanţie şi a cererilor de arătare a titularului dreptului), împotriva încheierilor de respingere a cererii de asigurare a probelor, a încheierilor prin care se soluţionează cererea de sechestru, a ordonanţelor preşedinţiale, precum şi împotriva încheierilor prin care sunt încuviinţate cereri necontencioase s-ar ajunge în situaţia soluţionării apelurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă încheierile, respectiv ordonanţa preşedinţială au fost pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel, ca instanţe de contencios administrativ.

61. Or, potrivit art. 97 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursuri, nu şi apeluri.

62. Această incompatibilitate a fost analizată în şedinţa Plenului judecătorilor Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrunit în condiţiile art. 33 alin. (1) din Regulamentul Î.C.C.J., şi consemnate în procesul-verbal din 28 octombrie 2013.

63. Cu acest prilej s-a stabilit, în unanimitate, în raport cu dispoziţiile art. 7-12 din Legea nr. 76/2012, că, „întrucât calea de atac a apelului este incompatibilă cu specificul materiei contenciosului administrativ, cauzele având ca obiect cereri de apel formulate în temeiul dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, ca instanţe de contencios administrativ, se califică şi se vor înregistra ca cereri de recurs”.

64. De asemenea, acceptarea căii de atac a apelului în materia contenciosului administrativ şi fiscal ar determina apariţia unei diferenţe de regim juridic, sub aspectul căii de atac, în funcţie de prima instanţă care soluţionează cauza.

65. Astfel, prin aplicarea literală a dispoziţiilor art. 1000 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, în materia ordonanţei preşedinţiale, dacă cererea este soluţionată în primă instanţă de tribunal, partea ar avea la dispoziţie calea de atac a apelului, care este devolutivă, aceasta fiind soluţionată de curtea de apel.

66. Dacă însă cererea este soluţionată în primă instanţă de curtea de apel, partea ar avea la dispoziţie calea de atac a recursului, care este o cale de atac extraordinară, nedevolutivă, de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

67. Raţiunea introducerii acestei diferenţe de regim juridic, prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe (Legea nr. 138/2014), a avut la bază argumentul că, potrivit competenţei sale materiale, instituite de art. 97 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu judecă apeluri.

68. Consecvent promovării concepţiei noului Cod de procedură civilă, potrivit căreia recursul devine o veritabilă cale extraordinară de atac, prin raportare la obiect, dar şi la motive, cu înlăturarea recursului prevăzut de art. 3041 din Codul de procedură civilă din 1865, în cele mai multe materii, adesea reglementate prin legi speciale, apelul a fost prevăzut ca singura cale de atac, înlocuind fostul recurs devolutiv, în fapt şi în drept, din Codul de procedură civilă.

69. Cu toate acestea, aşa cum s-a arătat, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 747 din 16 decembrie 2014, că „[...] în materia contenciosului administrativ, hotărârile pronunţate în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată fiind aceea a recursului. Norma specială cuprinsă în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a rămas aplicabilă şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, situaţie reglementată expres în art. 7 alin (3) din Legea nr. 76/2012, potrivit căreia, în materia contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi în materia azilului, nu este prevăzută calea de atac a apelului”.

70. De asemenea, prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curţii Constituţionale s-a statuat că în materia contenciosului administrativ, „spre deosebire de dreptul comun unde hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel cu toate consecinţele care decurg din aceasta, [...] potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, legiuitorul a optat pentru menţinerea căii de atac a recursului, şi nu pentru înlocuirea acesteia cu calea de atac a apelului”.

71. Se constată astfel că diferenţa de regim juridic, sub aspectul căii de atac, în funcţie de prima instanţă care soluţionează cauza, în materia contenciosului administrativ, este reglementată doar de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 554/2004.

72. Conform art. 24 din această lege:

„(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cei mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(2) în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.

(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.”

73.De asemenea, potrivit art. 25 din Legea nr. 554/2004:

„(1) Instanţa de executare care, în materia contenciosului administrativ, este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ţ), instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică, respectiv acordă sancţiunea şi penalităţile prevăzute la art. 24 alin. (3), fără a fi nevoie de învestirea cu formulă executorie şi de încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc.

(2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) şi (4) se judecă în camera de consiliu de urgenţă şi sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

(3) Hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (4) este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă hotărârea a fost pronunţată de curtea de apel ea va fi supusă recursului, în acelaşi termen.

(4) Prevederile alin. (1)-^-(3) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru punerea în executare a hotărârilor de contencios administrativ date pentru soluţionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.”

74. Se reţine că legiuitorul, prin Legea nr. 554/2004, a înţeles să reglementeze în acest domeniu o normă de excepţie în materia căilor de atac, stabilind că apelul este calea de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunţate de către tribunale, în condiţiile art. 24 alin. (4) din această lege.

75. Din moment ce art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră calea de atac a recursului în această materie, dar art. 25 alin. (3) din aceeaşi lege reglementează calea de atac a apelului, rezultă că acesta este singurul caz în care poate fi exercitat apelul în materia contenciosului administrativ şi fiscal, întrucât în privinţa hotărârilor pronunţate de către tribunale, în condiţiile art. 24 alin. (4) din această lege, legiuitorul nu a instituit o derogare de la normele dreptului comun prevăzute de Codul de procedură civilă.

76. În sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov sunt precizate, printre situaţiile particulare în care este admisibil apelul în materia contenciosului administrativ şi fiscal, şi materia contestaţiilor electorale, menţionându-se ca fiind incidente dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 şi art. 59 din Legea nr. 208/2015.

77. Or, cu referire la litigiile în materie electorală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunţat, prin Decizia nr. 16 din 18 septembrie 20174, stabilind că acestea sunt de natură civilă, dându-se prevederilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 interpretarea în sensul că revine instanţelor civile competenţa materială procesuală de soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor birourilor electorale de circumscripţie de admitere sau respingere a candidaturilor.

78. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte următoarele:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu


1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 3 decembrie 2015.

2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2015.

3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.

4 Nepublicată la data redactării prezentei decizii.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.