MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 915/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 915        LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

220. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcţii aflate în proprietatea publică a statului

 

1.009. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcţii aflate în proprietatea publică a statului

 

221. - Lege privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea

 

1.010. - Decret pentru promulgarea Legii privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea

 

1.011. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

95. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 542 din 13 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute În proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau râmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.088. - Ordin al ministrului turismului privind legitimaţiile de control

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

6. - Decizie pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 58/2011 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti şi pentru aprobarea Regulamentului de educaţie medicală continuă al Colegiului Medicilor Dentişti din România

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

105. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Registrului public al auditorilor financiari din România, la 31 decembrie 2016, aprobat prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 4/2017

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcţii aflate în proprietatea publică a statului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37 din 11 mai 2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcţii aflate în proprietatea publică a statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 19 mai 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale ari. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 220.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcţii aflate în proprietatea publică a statului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcţii aflate în proprietatea publică a statului şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 1.009.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unor suprafeţe de teren, înregistrate ca platforme de apărare împotriva inundaţiilor, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea, precum şi declararea acestora din bunuri de interes public naţional în bunuri de interes public local. Datele de identificare ale terenurilor respective sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenurilor prevăzute în anexă se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 3. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor elabora un proiect de hotărâre privind modificarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru elaborarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, care va fi adoptată de Guvern.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 221.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile care se transmit din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea

 

Nr. crt.

Denumirea bunurilor care se transmit

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite bunul imobil

Persoana juridică la care se transmite bunul imobil

Codul de clasificaţie

al bunurilor

imobile

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Finanţelor Publice

Valoarea de inventar a bunurilor imobile care se transmit

Caracteristicile tehnice ale bunurilor, conform anexei nr. 121a Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006

Caracteristicile tehnice ale bunurilor care se transmit

Caracteristicile tehnice ale bunurilor care rămân în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române

1.

Platformă Crişan

Comuna Crişan,

Judeţul Tulcea

Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională „Apele Române”,

CUI 24326056

Comuna Crişan -

Consiliul Local Crişan,

Judeţul Tulcea,

CUI RO4508860

8.16.07

64999

(parţial)

Valoarea de inventar suprafaţă totală = 6.818.301 lei

Valoarea de inventar suprafaţă transmisă = 1.209.040 lei

Platforma Crişan, Dig Crişan, Steren_platformă = 40.692 mp,

CF nr. 30455, UAT Crişan,

Steren_dig = 13.036 mp, Steren_zonă_ de protecţie = 3.887 mp,

CF nr. 30456, UAT Crişan,

Steren_platformă = 30.582 mp,

CF nr. 30451, UAT Crişan,

Steren dig = 12.997 mp, Steren_zonă_ de protecţie = 3.606 mp,

Ldig = 6.000 m, h = 3,5 m,

2 staţii de pompare, S_sp = 0,056 ha

Steren_platformă = 40,692 mp,

CF nr. 30455, UAT Crişan

Steren_platformă = 30.582 mp,

CF nr. 30451, UAT Crişan

Dig Crişan şi 2 staţii de pompare, Ldig = 6.000 m, h = 3,5 m,

S_sp = 0,056 ha, Steren_zonă_ de_protecţie - 3,887 mp,

CF nr. 30456, UAT Crişan,

Steren_zonă_ de_protecţie = 3,606 mp,

CF nr. 30452, UAT Crişan

2.

Platformă Gorgova

Localitatea Gorgova,

Comuna Maliuc,

Judeţul Tulcea

Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională Apele Române”,

CUI 24326056

Comuna Maliuc – Consiliul Local Maliuc,

Judeţul Tulcea,

CUI RO4508711

8.16.07

65024

(parţial)

Valoarea de inventar suprafaţă totală = 2.961.402 lei

Valoarea de inventar suprafaţă transmisă = 1.315.183 lei

Dig Gorgova,

SP Gorgova, platformă,

Ldig = 6.640 m, h = 2,5 m,

S sp = 0,05ha, Steren_platformă = 27.800 mp, Steren_zonă_ de_protecţie = 2.200 mp

Steren platformă = 27.800 mp,

CF nr. 30691

Dig Gorgova, SP Gorgova, Ldig = 6.640 m, h = 2,5 m,

S sp = 0,05ha, Steren zonă de^protecţie = 2.200 mp,

CF nr. 30692,

UAT Maliuc

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crişan şi Maliuc, judeţul Tulcea, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 1.010.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul pentru învăţământ

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. Â din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 220/2004 privind Ordinul Meritul pentru învăţământ şi Medalia Meritul pentru învăţământ, cu modificările ulterioare,

cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţare, în semn de apreciere pentru rezultatele de excepţie obţinute în procesul de formare intelectuală şi umană a tinerelor generaţii, pentru promovarea calităţii învăţământului preuniversitar românesc,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul pentru învăţământ în grad de Ofiţer Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 1.011.

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei

 

În temeiul art. 67 din Constituţia României, republicată,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Litera j) a alineatului (1) al articolului 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 29 septembrie 2017, se modifică după cum urmează:

„j) examinarea, modificarea şi completarea, după caz, a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, în vederea reformării sistemului judiciar, aflate în procedură parlamentară, precum şi a celor ce urmează a intra în procedură parlamentară, pe toată perioada desfăşurării activităţii Comisiei speciale şi care vor fi transmise acesteia.”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 20 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 95.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 542

din 13 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Lupsa Realini în Dosarul nr. 44.991/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a I l-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.212D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Având cuvântul reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 3.160 din 17 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 44 991/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 164/2014. Excepţia a fost invocată de reclamantul Lupsa Realini în cadrul acţiunii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtei Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti la emiterea hotărârii de acordare de despăgubiri în temeiul Legii nr. 290/2003.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, prin care se amână soluţionarea cererilor de despăgubiri, contravine dispoziţiilor art. 16, art. 21 şi art. 44 din Constituţie, deoarece conduce la respingerea ca prematură a cererii de acordare de despăgubiri, formulate de persoana îndreptăţită. Autorul excepţiei susţine că „legea prevede o dublă condiţionare din punct de vedere al termenelor de soluţionare a cererilor de despăgubiri şi, mai mult, o astfel de soluţie ar încălca prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la această Convenţie”.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instituirea de către legiuitor a unor noi termene de soluţionare a cererilor nu poate aduce atingere art. 16, art. 21 şi art. 44 din Constituţie, aşa cum a pretins reclamantul, egalitatea în drepturi a cetăţenilor fiind necesar să se raporteze şi la principiul tempus regit actum, accesul la justiţie nu este împiedicat de noile dispoziţii, iar dreptul de proprietate nu este absolut, putând face obiectul unor limitări, respectându-se principiul proporţionalităţii. De asemenea, termenul maxim de 3 ani prevăzut pentru soluţionarea cererilor poate fi considerat un termen rezonabil în raport cu numărul mare al cererilor ce necesită a fi soluţionate, în acest sens invocă, de exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 173 din 29 martie 2016. Totodată, instanţa consideră că în cauza dedusă judecăţii nu pot fi incidente argumentele pentru care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la o altă lege cu caracter reparatoriu - Legea nr. 165/2013, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, prevederile legale criticate nu aduc atingere art. 16 din Constituţie, deoarece încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, dispoziţiile de lege criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor săi, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 24 aprilie 1996, referitoare la principiul egalităţii. Raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic, prin comparaţie cu acele persoane cărora li s-au soluţionat cererile de despăgubire sau care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. În raport cu prevederile art. 21 din Constituţie, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiţie, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti, atât în cazul în care este nemulţumită de soluţia dată, cât şi în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar termenul maxim de 3 ani prevăzut pentru soluţionarea cererilor poate fi considerat un termen rezonabil în raport cu numărul mare al cererilor ce necesită a fi soluţionate. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 221 din 21 aprilie 2005, a statuat în mod constant că liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiţionări. Competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti îi revine legiuitorului, fiind o aplicare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2). În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Guvernul consideră că, în speţă, dreptul reclamantului nu este recunoscut, nefiind emisă decizia de validare, astfel că nu se poate reţine că acesta are un „bun*\n sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind incident art. 44 din Constituţie.

9. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere astfel cum a fost reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 347 din 24 mai 2016, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 164/2014.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, având următorul conţinut: „Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a soluţiona, prin hotărâm, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:

a) în termen de 9 luni, comisiile care mai au de soluţionat un număr de până la 500 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

b) în termen de 18 luni, comisiile cam mai au de soluţionat un număr între 501 şi 1.000 de cereri, depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

c) în termen de 36 de luni, comisiile cam mai au de soluţionat un număr de peste 1.000 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la această Convenţie, privind protecţia proprietăţii private.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 13 din Legea nr. 164/2014, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 16, art. 21 şi art. 44, prin Decizia nr. 347 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 12 august 2016.

15. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, la paragraful 18 al acestei decizii, că principiul egalităţii „presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice,” (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, Curtea a reţinut că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări” (a se vedea Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). Or, criteriul folosit de legiuitor în stabilirea unor termene diferite de soluţionare a cererilor de acordare a despăgubirilor, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, este unul obiectiv, şi anume numărul de cereri nesoluţionate de comisii, iar cu cât acest număr este mai mare, cu atât şi termenul de soluţionare este mai mare.

16. Referitor la critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituţie şi la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, Curtea a reţinut, la paragraful 19 al Deciziei nr. 347 din 24 mai 2016, că aceste norme din Constituţie şi din Convenţie vizează termenul de soluţionare a unei acţiuni în instanţă, a unui „proces”; or, dispoziţiile de lege criticate se referă la termenul de soluţionare a cererilor de acordare a despăgubirilor înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014.

17. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a reţinut, la paragraful 20 al Deciziei nr. 347 din 24 mai 2016, că aceste dispoziţii nu au aplicabilitate în cauză, deoarece art. 13 din Legea nr. 164/2014 se referă la obligaţia comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi a Legii nr. 290/2003, de a soluţiona, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării În vigoare a Legii nr. 164/2014. Or, nu se poate susţine că simpla depunere a cererii de acordare a despăgubirilor a dat naştere unui drept de proprietate asupra despăgubirilor ori că aceasta reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. De altfel, prin Decizia nr. 865 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragraful 24, Curtea a reţinut că normele de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc domeniul de aplicare a legii sub aspectul modalităţii de plată a despăgubirilor, fără a interfera cu privire la existenţa sau întinderea despăgubirilor deja stabilite prin deciziile de plată şi hotărârile definitive emise în temeiul legilor reparatorii. Totodată, a arătat că deciziile definitive de plată a despăgubirilor (concretizate fie în hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea celor trei acte normative precizate, fie în deciziile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, fie în hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a exercitat controlul judecătoresc asupra actelor administrative de plată a despăgubirilor) au generat un drept de creanţă asupra statului, care beneficiază de protecţie constituţională, în condiţiile art. 44 din Legea fundamentală.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al ari. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lupsa Realini în Dosarul nr. 44.991/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TURISMULUI

 

ORDIN

privind legitimaţiile de control

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 14, alin. (2) pct. 26-27 şi art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru realizarea atribuţiilor de control al activităţilor şi calităţii serviciilor din turism şi din industria de agrement, personalul cu atribuţii de control va utiliza legitimaţii de control.

(2) Modelul şi conţinutul legitimaţiei de control şi ale insignei sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Personalul cu atribuţii de control cuprinde funcţionarii din cadrul aparatului propriu al Ministerului Turismului, desemnaţi de ministrul turismului să efectueze activităţi de control

Art. 3. - (1) Legitimaţiile de control prevăzute la art. 1 atestă împuternicirea specială a titularului în faţa operatorului economic, ce implică exerciţiul autorităţii de stat, acordată pe timpul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin conform legii.

(2) Legitimaţia de control este valabilă numai însoţită de ordinul de serviciu emis de ministrul turismului.

Art. 4. - (1) Legitimaţiile de control au regim special, sunt nominale şi se distribuie de către Ministerul Turismului.

(2) Numerotarea legitimaţiilor de control se face de către Ministerul Turismului, prin repartizarea unei plaje de numere structurii cu atribuţii de control din cadrul aparatului propriu, conform anexei nr. 2.

(3) Legitimaţiile de control se semnează de către ministrul turismului.

(4) Distribuirea şi eliberarea legitimaţiilor de control se fac de către conducătorul structurii cu atribuţii de control, pentru persoanele din subordine, pe baza unei evidenţe nominale. Modelul evidenţei nominale este prevăzut în anexa nr. 3.

(5) Pierderea sau furtul legitimaţiei de control se publică în presă şi se anunţă structurii cu atribuţii de control, în termen de 48 de ore, în vederea anulării şi consemnării în evidenţa nominală prevăzută la alin. (4).

(6) La data încetării activităţii, titularul legitimaţiei de control va depune legitimaţia la structura cu atribuţii de control, în vederea anulării şi consemnării în evidenţa nominală prevăzută la alin. (4).

Art. 5. - Direcţia control va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 6. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 107/2013 privind aprobarea modelului şi conţinutului legitimaţiilor de control, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 25 iulie 2013.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul turismului,

Mircea-Titus Dobre

 

Bucureşti, 24 octombrie 2017.

Nr. 1.088.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

LEGITIMAŢIA DE CONTROL

a Ministerului Turismului

 

Faţă

 

Verso

 

 

 

 

 

Stema

Guvernul

României

 

 

 

 

MINISTERUL TURISMULUI

 

DIRECŢIA CONTROL

 

Legitimaţia de control Nr. ...

 

 

 

 

 

 

În baza prevederilor H.G. nr. 24/ 2017, cu modificările şi completările ulterioare, posesorul legitimaţiei este împuternicit să efectueze controlul activităţii şi serviciilor din turism şi din industria de agrement La cerere, orcanele de poliţie, jandarmerie ori alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia de a-şi da concursul la îndeplinirea atribuţiilor legale ale deţinătorului acestei legitimaţii,

Pierderea legitimaţiei se publică în presă şi se anunţă Direcţiei Control în termen de 48 de ore.

 

 

 

Nume .....................................

Prenume .................................

Funcţia ...................................

C.N.P ......................................

 

 

 

 

 

 

Vizat

Semestrul ...................

Anul ...................

 

 

Vizat

Semestrul ...................

Anul  ...................

 

 

 

FOTO

 

 

 

 

 

MINISTRU,

 

 

 

 

 

 

Vizat

Semestrul ...................

Anul ...................

Vizat

Semestrul ...................

Anul ...................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Portvizit


*) Legitimaţia de control şi insigna sunt reproduse în facsimil.

 

INSIGNA

Ministerul Turismului

 

 

DESCRIEREA

legitimaţiei de control a Ministerului Turismului

 

1. Descriere legitimaţie:

a) dimensiuni 75 mm/100 mm;

b) carton 200-250 g/mp;

c) culori: alb, bej; bleumarin (2 nuanţe), bleu, negru.

2. Ambalare individuală în portvizit de piele, dimensiune 119 mm/95 mm.

3. Legitimaţia de control se compune din „Faţă” şi „Verso”.

4. Vizarea se face semestrial.

5. Vizarea se efectuează prin aplicarea ştampilei structurii cu atribuţii de control emitentă şi semnarea de către conducătorul acesteia.

 

DESCRIEREA

insignei Ministerului Turismului

 

Descriere insignă:

a) dimensiuni: 60 x 80 mm, grosime 2,5 mm;

b) insignă turnată din zamac; şlefuită, vibrofinisată, nichelată, argintată (cromată), pictată manual, o faţă.

- Faţă:

Sigla Ministerului Turismului

Înscris:

GUVERNUL ROMÂNIEI; Ministerul Turismului Numărul legitimaţiei de control

c) culori: argintiu, bleumarin (2 nuanţe), alb.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

REPARTIZAREA

plajei de numere pentru legitimaţiile de control

 

Nr. crt.

Unitatea

Plaja de început

Plaja de sfârşit

1.

Direcţia control

001

100

 

 

 

ANEXA Nr. 3

I. Modelul şi conţinutul situaţiei nominal

MINISTERUL TURISMULUI

Direcţia control

Nr. ..................... zz.ll.aa

 

SITUAŢIA NOMINALĂ

privind legitimaţiile de control

 

Nr. crt.

Numele, prenumele şi funcţia titularului legitimaţiei

Codul numeric personal

Numărul legitimaţiei de control

Eliberarea legitimaţiei

Predarea/ Anularea legitimaţiei

Data

Semnătura

Data

Semnătura

1

2

3

4

5

6

7

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Se completează, în ordinea emiterii, numărul din plaja de numere acordate, conform anexei nr. 2 la ordin.

II. Modalitatea de completare

1. Conducătorul structurii cu atribuţii de control care ţine evidenţa nominală va completa un rând în situaţie pentru fiecare legitimaţie de control, respectiv coloanele 1-5. Titularul legitimaţiei va semna pentru primire în coloana 6.

2. La predarea sau anularea legitimaţiei de control, conducătorul structurii cu atribuţii de control va completa, în continuare, în coloana 7, iar titularul legitimaţiei va semna pentru predare/anulare în coloana 8.

III. Caracteristici de tipărire şi arhivare

1. Se tipăreşte faţă/verso cu ajutorul tehnicii de calcul.

2. Se întocmeşte într-un singur exemplar de către unitatea emitentă.

3. Se înregistrează în evidenţa unităţii emitente.

4. Se arhivează la unitatea emitentă.

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 58/2011 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti şi pentru aprobarea Regulamentului de educaţie medicală continuă al Colegiului Medicilor Dentişti din România

 

În temeiul art. 534 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 34 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Dentişti din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România adoptă următoarea decizie:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 58/2011 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti şi pentru aprobarea Regulamentului de educaţie medicală continuă al Colegiului Medicilor Dentişti din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Principalele manifestări ştiinţifice, activităţi cu caracter ştiinţific şi forme de educaţie medicală continuă constau în:

a) manifestări ştiinţifice reprezentate de: congrese, conferinţe/simpozioane şi cursuri cu sau fără demonstraţii practice susţinute de lectori acreditaţi de CMDR;

b) publicarea de articole ştiinţifice în reviste de specialitate indexate BDI (baze de date internaţionale);

c) publicarea de cârti, tratate, manuale (integral ori capitole care apar în aceste publicaţii) sau monografii, care deţin ISBN (International Standard Book Number):

d) abonamente anuale la reviste medicale de specialitate acreditate, reviste internaţionale de specialitate, publicaţii naţionale medicale agreate de CMDR;

e) EMC la distanţă.”

2. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Formele de EMC pot fi susţinute de următoarele cadre didactice universitare: profesori, conferenţiari, şefi de lucrări.

(2) Formele de EMC pot fi susţinute şi de medici dentişti care nu au calitatea de cadre didactice, dar care îndeplinesc cumulativ cel puţin două din următoarele criterii:

a) sunt medici primari şi/sau doctori în ştiinţe medicale;

b) au prezentat cel puţin o comunicare la congrese în străinătate în domeniul pentru care doresc să susţină programul de EMC, în ultimii 5 ani;

c) au publicat minimum două articole în reviste de specialitate indexate BDI, în ultimii 5 ani;

d) au publicat în domeniul medical sau medico-dentar cel puţin una dintre următoarele: cărţi, tratate, manuale (integral ori capitole care apar în aceste publicaţii) sau monografii, care deţin ISBN.

(3) Acreditarea lectorilor se face pe bază de cerere şi curriculum vitae tip Europass semnat, cu precizarea domeniului de specializare, comunicate până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, pentru anul următor.

(4) Lectorii se reacreditează anual pe bază de cerere scrisă, în termenul prevăzut la alin. (3), în funcţie de condiţiile aflate în vigoare la data acreditării, cu excepţia profesorilor universitari, conferenţiarilor universitari, şefilor de lucrări şi medicilor dentişti care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi d).

(5) Evaluarea solicitărilor de acreditare/reacreditare se realizează numai pentru cererile depuse în termenul prevăzut la alin. (3).

(6) Lectorii din străinătate invitaţi de furnizorii formelor de EMC la Solicitarea acestora trebuie să facă dovada titlurilor academice şi profesional-ştiinţifice pe care le deţin şi să prezinte curriculum vitae semnat.

(7) în cazul cursurilor cu sau fără demonstraţii practice, lectorii din străinătate vor fi acreditaţi cu minimum 30 de zile înaintea evenimentului ştiinţific şi se reacreditează înaintea fiecărui eveniment în parte.

(8) Pentru desfăşurarea cursurilor cu demonstraţie practică pe pacient, lectorii din străinătate sunt obligaţi să deţină aviz de practică ocazională sau temporară pe teritoriul României obţinut în condiţiile legii.

(9) Neîndeplinirea obligaţiilor asumate de către lectorii acreditaţi privind susţinerea formelor de EMC, în lipsa unor motive justificate, se sancţionează în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.”

3. La articolul 8, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Taxele pentru acreditarea ca furnizor de EMC, respectiv pentru reacreditarea anuală, se achită în contul bancar al CMDR şi reprezintă echivalentul în lei, calculat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României cotat în ziua plăţii, al sumei de:

a) 500 de euro - pentru acreditarea ca furnizor de EMC;

b) 300 de euro - pentru reacreditarea anuală ca furnizor de EMC.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul instituţiilor de învăţământ medical superior acreditate şi colegiilor teritoriale din cadrul CMDR.”

4. La articolul 9 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) în cadrul congreselor, conferinţelor, simpozioanelor nu este necesară acreditarea lectorilor/comunicatorilor.1

5. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,Art. 10. - (1) Manifestările ştiinţifice, cursurile teoretice cu sau fără demonstraţii practice şi formele de EMC la distanţă pot fi organizate de către: instituţii de învăţământ medical superior acreditate, colegii teritoriale din cadrul CMDR, societăţi ştiinţifice şi asociaţii profesionale cu profil de medicină dentară.

(2) Creditarea acestora se face astfel:

a) congres - 24 de credite de EMC;

b) conferinţă/simpozion -16 credite de EMC;

c) curs teoretic cu sau fără demonstraţie practică - 8 credite de EMC;

d) cursuri postuniversitare de fungă durată, organizate de instituţii de învăţământ medical superior - 20 de credite de EMC.

(3) Manifestările ştiinţifice trebuie să îndeplinească şi următoarele condiţii pentru a fi creditate cu credite de EMC:

a) în cazul congresului, acesta trebuie să aibă:

- durată de 3 zile, minimum 6 ore/zi;

- 3 secţiuni distincte:

1. raport de temă;

2. prelegeri/comunicări orale - minimum 2 comunicări orale;

3. postere/workshopuri/actualităţi legislative;

b) în cazul conferinţei/simpozionului, aceasta/acesta trebuie să aibă:

- durată de două zile;

- două secţiuni distincte:

1. raport de temă şi prelegeri;

2. workshopuri/actualităţi legislative.

(4) Simpozioanele, conferinţele, cursurile pre- şi post-congres, satelite ale unor manifestări ştiinţifice majore, nu se creditează separat, suplimentar faţă de programul de bază.

(5) Două sau mai multe sesiuni paralele la aceeaşi activitate de pregătire profesională se creditează o singură dată.

(6) în cazul congreselor, simpozioanelor sau conferinţelor creditate în condiţiile prevăzute de prezentul regulament este obligatorie şi respectarea următoarelor cerinţe:

a) un lector poate susţine maximum trei lucrări pe toată durata manifestării;

b) cel puţin 90% dintre prelegeri/comunicările orale trebuie să se încadreze în tema manifestării ştiinţifice.”

6. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Autorii articolelor publicate în reviste de specialitate cotate BDI vor primi fiecare câte 6 credite de EMC pentru un articol.

(2) Autorii articolelor publicate în reviste cotate ISI vor primi fiecare câte 50 de credite de EMC pentru un articol.

(3) Abonamentele la reviste medicale se vor credita după cum urmează:

a) pentru revistele naţionale de specialitate şi publicaţii naţionale medicale şi de medicină dentară agreate de CMDR - 5 credite de EMC anual, cu dovada deţinerii abonamentului anual;

b) pentru revistele internaţionale de specialitate medicale şi de medicină dentară - 10 credite de EMC anual, cu dovada deţinerii abonamentului anual.

(4) Autorii cărţilor, tratatelor, manualelor (integral ori capitole care apar în aceste publicaţii) sau monografiilor publicate în domeniul medicinei dentare în edituri recunoscute naţional/internaţional vor fi creditaţi cu 50 de credite de EMC în anul publicării.

(5) Cadrele didactice cu activitate confirmată de instituţiile de învăţământ superior acreditate, şef de lucrări, conferenţiar sau profesor sunt creditaţi cu 40 de credite de EMC pe an.”

7. La articolul 12 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) obţinerea atestatului de studii complementare în domeniul medical sau al medicinei dentare - 20 de credite de EMC, pentru fiecare program în parte.”

8. La articolul 12, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Programele de pregătire în rezidenţiat şi cele pentru obţinerea atestatelor de studii complementare nu se creditează, acestea constituind formare specializată. Se creditează cu credite de EMC numai absolvirea formelor de învăţământ postuniversitar în cauză “

9. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Participarea cu lucrări ştiinţifice la manifestări ştiinţifice din străinătate se va credita cu un număr de 30 credite de EMC.

(2) Participarea la manifestări ştiinţifice din străinătate organizate de societăţi ştiinţifice se creditează similar cu cele naţionale.”

10. La articolul 14, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 14 - (1) în vederea creditării formei de EMC, furnizorul de EMC va transmite CMDR cererea de creditare în termenul prevăzut la art. 9 alin. (3) din decizie, însoţită de programul manifestării, numai după ce au fost aprobate în prealabil de Comisia de EMC a colegiului teritorial pe a cărui rază se va desfăşura forma de EMC în cauză.

......................................................................................................................

(4) Creditarea activităţilor de pregătire profesională cu credite de EMC devine valabilă la data publicării formei de EMC în cauză pe pagina de internet a CMDR, www.cmdr.ro, şi numai după confirmarea plăţii taxelor datorate conform prevederilor prezentului regulament, în termenul şi sub sancţiunea prevăzute la art. 18 alin. (1) şi (2).”

11. Articolele 15 şi 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 15. - Dosarul care trebuie depus de furnizorul de EMC în vederea creditării formei de EMC corespunzătoare va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) numele organizatorului şi al lectorilor;

b) data, locul şi durata formei de EMC.

Art. 16. - (1) Furnizorii de EMC vor înainta CMDR, în termen de 30 de zile de la data finalizării activităţii de pregătire profesională, lista lectorilor care nu şi-au prezentat lucrările în plen. Lectorii care nu îşi susţin lucrările, în lipsa unor motive justificate, nu vor fi creditaţi cu credite de EMC.

(2) Furnizorul de EMC are obligaţia de a trimite CMDR şi colegiului teritorial în a cărui rază teritorială se desfăşoară forma de EMC creditată lista participanţilor, în format electronic şi pe suport hârtie, în termen de 30 de zile de la data finalizării activităţii de pregătire profesională.”

12. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Fiecare medic dentist este responsabil de dosarul său de EMC şi are obligaţia de a ţine evidenţa propriului punctaj profesional.”

13. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Taxele pentru creditarea formelor EMC sunt următoarele:

a) pentru cursuri de o zi - 600 lei, din care 300 lei se virează CMDR şi 300 lei se virează colegiului teritorial pe a cărui rază se desfăşoară forma de EMC;

b) congres - 1.500 lei, din care 750 lei se virează CMDR şi 750 lei se virează colegiului teritorial pe a cărui rază se desfăşoară manifestarea ştiinţifică;

c) conferinţă/simpozion - 900 lei, din care 450 lei se virează CMDR şi 450 lei se virează colegiului teritorial pe a cărui rază se desfăşoară manifestarea ştiinţifică.”

14. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:

„Art. 211. - Registrele în formă electronică prevăzute la art. 20 alin. (1) şi 21 alin. (1) vor fi incluse într-un registru electronic naţional de evidenţă a datelor de participare la formele de EMC a cărui structură va fi stabilită prin decizie a Biroului executiv naţional.”

15. Articolele 25 şi 26 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 25. - (1) Comisiile de EMC constituite la nivel naţional şi/sau teritorial pot inspecta formele de EMC creditate de CMDR pentru evaluarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în decizie. Aceste evaluări vor putea fi utilizate în vederea consilierii şi/sau retragerii acreditării furnizorului de EMC prin decizia Comisiei de EMC constituite conform art. 4.

(2) Lectorii şi furnizorii de EMC acreditaţi care nu respectă prevederile deciziei vor fi avertizaţi şi informaţi asupra neregulilor constatate, cu solicitarea de remediere a acestora.

(3) în cazul în care lectorul sau furnizorul de EMC în cauză nu remediază corespunzător neregulile constatate ori, la o nouă solicitare sau o altă activitate de pregătire profesională, repetă aceleaşi nereguli sau săvârşeşte alte neconformităţi, acestuia i se poate retrage acreditarea, prin decizie a Comisiei de EMC constituită conform art. 4, dacă nu se prevede altfel în prezentul regulament.

Art. 26. - (1) Deciziile de sancţionare a lectorilor şi furnizorilor de EMC acreditaţi se adoptă de către Comisia de EMC constituită conform art. 4.

(2) Decizia de sancţionare poate fi contestată de lectorul sau furnizorul de EMC în cauză la Consiliul naţional în termen de 15 zile de la data comunicării.

(3) Contestaţia prevăzută la alin. (2) este suspensivă de executare.

(4) Lista lectorilor şi furnizorilor de EMC sancţionaţi conform prevederilor prezentului regulament se publică pe pagina de internet a CMDR.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România,

Ecaterina Ionescu

 

Bucureşti, 28 octombrie 2017.

Nr. 6.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Registrului public al auditorilor financiari din România, la 31 decembrie 2016, aprobat prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 4/2017

 

Având în vedere Procesul-verbal nr. 6.992 din 31 octombrie 2017 privind votul electronic al membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România valabil exprimat,

în temeiul:

- art. 88 alin. (5) şi art. 90 alin. (1) din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative;

- art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) şi art. 69 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/ 2011;

- art. 26 din Normele privind atribuirea calităţii de membru, înscrierea, evidenţa, retragerea şi suspendarea auditorilor financiari, persoane fizice, şi autorizarea, înscrierea, evidenţa, retragerea şi suspendarea auditorilor financiari, persoane juridice, în şi din Registrul public al auditorilor financiari, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 11/ 2017;

- art. 7 şi 8 din Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Registrul public al auditorilor financiari din România, la 31 decembrie 2016, aprobat prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 4/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 şi 102 bis din 6 februarie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - (1) Departamentul de servicii pentru membri va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

(2) Prezenta hotărâre se comunică spre informare Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar.

Art. III. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Ciprian Teodor Mihăilescu

 

Bucureşti, 31 octombrie 2017.

Nr. 105.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 bis, care se poate achiziţiona da la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.