MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 914/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 914         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

219. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/agenţiilor Uniunii Europene

 

1.008. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/ agenţiilor Uniunii Europene

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.406. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 12 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Cluj

 

5.472. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019

 

500.201. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind aprobarea Normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 73 din 16 octombrie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/ agenţiilor Uniunii Europene

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 9 iunie 2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/agenţiilor Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 9 iunie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 219.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/agenţiilor Uniunii Europene

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituţiilor/agenţiilor Uniunii Europene şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2017.

Nr. 1.008.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 12 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Cluj

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 12 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Cluj, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Aiton - sectoarele cadastrale nr. 71, 72, 142, 143, 219 şi 220;

b) unitatea administrativ-teritorială Baciu - sectoarele cadastrale nr. 9, 19, 21, 22, 25, 76, 78, 80, 82, 83, 85, 86, 96, 100,124, 150 şi 151;

c) unitatea administrativ-teritorială Căianu - sectoarele cadastrale nr. 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 133, 135,137, 138, 155, 156, 157, 158 şi 169;

d) unitatea administrativ-teritorială Căpuşu Mare - sectoarele cadastrale nr. 8,10,12,13,22,28,30, 31,43,45, 50, 51,52,88,93,94, 115, 124, 125, 154, 167, 172, 173, 175,176, 177,185, 187, 190, 215, 227, 230, 232, 233, 235, 237 şi 239;

e) unitatea administrativ-teritorială Căşeiu - sectoarele cadastrale nr. 77, 120, 154, 164, 167, 175, 188, 189, 202, 203, 213, 218, 219, 220, 221, 238 şi 239;

f) unitatea administrativ-teritorială Ciucea - sectoarele cadastrale nr. 26, 38,39, 40,42,45, 51,55, 115,116, 117 şi 126;

g) unitatea administrativ-teritorială Cojocna - sectoarele cadastrale nr. 25, 26, 27, 28, 29 şi 157;

h) unitatea administrativ-teritorială Feleacu - sectoarele cadastrale nr. 21, 126, 176, 178, 179, 187, 188 şi 189;

i) unitatea administrativ-teritorială Frata - sectoarele cadastrale nr. 181, 182, 188 şi 190;

j) unitatea administrativ-teritorială Mica - sectorul cadastral nr. 44;

k) unitatea administrativ-teritorială Panticeu - sectoarele cadastrale nr. 85, 86, 121, 122, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140 şi 143;

l) unitatea administrativ-teritorială Pălatca - sectoarele cadastrale nr. 60, 82, 83, 117, 119 şi 120.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-12 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 1.406.


*) Anexele nr. 1-12 sunt reproduse în facsimil.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019

 

În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2017.

Nr. 5.472.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019

 

CAPITOLUL I

Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat, prin bugetele locale/judeţene, după caz

 

Art. 1. - Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale; criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei.

Art. 2. - Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:

1. respectarea legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar;

2. respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar;

3. respectarea standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei privind resursele umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient şi eficace;

4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, respectiv; Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul local de acţiune al şcolii (PAS).

Art. 3. - Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 1/2011):

1. situaţia claselor paralele care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale;

2. situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 1/2011.

Art. 4. - Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:

1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei de vârstă cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului profesional şi tehnic, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI;

2. analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară;

3. asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional şi liceal.

Art. 5. - Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:

1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic;

2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională.

Art. 6. - Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:

1. investigarea necesarului solicitat de specializări pentru şcolarizare în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior;

2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici şi proiectarea ofertei de formare profesională în învăţământul profesional şi tehnic privind calificările profesionale şcolarizate în acest segment de învăţământ.

Art. 7. - Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:

1. constituirea formaţiunilor de studiu de început în învăţământul liceal, profesional şi postliceal din 28 de elevi;

2. constituirea formaţiunilor de studiu în învăţământul profesional dual conform solicitărilor operatorilor economici;

3. constituirea formaţiunilor de studiu în cadrul limitelor maxime prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;

4. constituirea formaţiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea nr. 1/2011;

5. stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri pentru candidaţii de etnie romă şi candidaţii din Republica Moldova, repartizarea acestora pe unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

6. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;

7. asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VII l-a în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional, inclusiv dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu, conform legii;

8. reducerea numărului de clase cu predare simultană şi, respectiv, a numărului de clase cu efective sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea nr. 1/2011;

9. organizarea programului „A două şansă” în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii,

Art. 8. - (1) Organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 se aprobă de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor. Propunerile fundamentate ale unităţilor de învăţământ preuniversitar şi asumate de către inspectoratele şcolare privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 sunt centralizate la nivelul Direcţiei generale minorităţi şi relaţia cu Parlamentul şi înaintate spre aprobare, cu avizul Direcţiei generale educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţiei generale învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă şi Direcţiei generale economice.

(2) Inspectoratele şcolare analizează şi avizează în consiliul de administraţie solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu independente, aflate sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, altele decât cele propuse să funcţioneze în regim simultan. Formaţiunile de studiu propuse să funcţioneze în regim simultan nu intră sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.

(3) Situaţiile avizate prevăzute la alin. (2) se centralizează şi se transmit, semnate şi ştampilate, la Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, spre aprobare.

Art. 9. - (1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral), şi pentru filiera teoretică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral)sau cu frecvenţă redusă, se vor face numai pentru absolvenţii ciclului gimnazial din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2018-2019.

(2) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele a XI-a, învăţământ de masă cu frecvenţă (seral), filieră tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul special cu frecvenţă (zi/seral), filieră tehnologică/teoretică, ciclul superior al liceului, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor ciclului inferior al liceului din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special.

Art. 10. - (1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional, inclusiv dual, se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI şi PLAI, precum şi pe baza solicitărilor operatorilor economici, cu respectarea etapelor şi acţiunilor prevăzute în calendarul elaborat în baza art. 41 din Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului dual, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.554/2017.

(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică.

Art. 11. - (1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

(2) în proiectul planului de şcolarizare se vor propune doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională pentru care unitatea de învăţământ are autorizare de funcţionare provizorie/acreditare.

(3) Proiectul planului de şcolarizare este dezbătut în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza unei analize a nivelurilor educaţionale propuse, structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii şi calificări profesionale.

(4) Proiectul planului de şcolarizare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar spre analiză.

(5) Prin proiectul planului de şcolarizare, conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar de stat va solicita inspectoratului şcolar avizul pentru înfiinţarea şi/sau funcţionarea formaţiunilor de studiu pentru situaţiile de excepţie, prevăzute la art. 63 din Legea nr. 1/2011.

Art. 12. - (1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează propunerile transmise de unitatea de învăţământ, operează sau nu modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei Naţionale.

(2) Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost operate modificări în proiectul planului de şcolarizare propus.

Art. 13. - Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi postliceal conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare â învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).

Art. 14. - Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară.

Art. 15. - Ministerul Educaţiei Naţionale analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, şi va întocmi proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.

Art. 16. - Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei Naţionale repartizează global fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri de învăţământ, pe forme de organizare pe filiere/profiluri/ specializări/domenii ale pregătirii de bază/domenii, cifrele de şcolarizare.

Art. 17. - În termen de 10 zile de la primirea acestora de la Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, filiere, profiluri, domenii ale pregătirii de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu.

Art. 18. - (1) La aprobarea numărului de posturi pentru fiecare inspectorat, Ministerul Educaţiei Naţionale ţine seama de modificările determinate în structura numărului de posturi de planurile-cadru în vigoare, precum şi de necesitatea asigurării serviciilor de sprijin educaţional prevăzute de lege.

(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei Naţionale va avea următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2018-2019 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Inspectoratul şcolara luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat pe baza legislaţiei în vigoare.”

(3) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru nivelurile şi formele de învăţământ din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular vor fi transmise separat pentru fiecare tip de învăţământ (de stat sau particular), conform machetelor elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

(4) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular pentru anul şcolar 2018-2019 se încarcă integral 1h aplicaţia informatică dedicată - Sistemul Informatic Integrat al învăţământului din România (SIIIR).

 

CAPITOLUL II

Evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate

 

Art. 19. - (1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/ specializare/calificare profesională acreditat(ă)/autorizat(ă).

(2) Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar particular transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe filiere/profiluri/specializări/domenii ale pregătirii de bază/ domenii/calificări profesionale. Pentru unităţile de învăţământ particular nu se aprobă/avizează cifra de şcolarizare, răspunderea privind alcătuirea şi realizarea planului de şcolarizare revenind conducerilor acestora.

(3) Conducerile unităţilor de învăţământ particular transmit inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/ specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2018-2019 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare.

(4) Inspectoratele şcolare analizează proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular din perspectiva respectării de către acestea a şcolarizării pe nivelurile/domeniile şi în specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective sunt autorizate/ acreditate şi transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei Naţionale.

(5) Datele referitoare la nivelurile de învăţământ/ specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se transmit la Ministerul Educaţiei Naţionale.

 

CAPITOLUL III

Emiterea avizului conform pentru organizarea/reorganizarea reţelei şcolare

 

Art. 20. - În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - este actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, respectiv de Ministerul Educaţiei Naţionale la solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special de nivel liceal şi special de nivel postliceal, cu consultarea partenerilor sociali:

b) unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - reprezintă orice unitate de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu/acreditată din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înfiinţare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare), patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (C/F), ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cont la Trezoreria Statului/bancă (pentru unităţile de învăţământ particular);

c) structură şcolară arondată (AR) - este unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ), reprezentând o locaţie â acesteia;

d) reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale;

e) reţea şcolară judeţeană/a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate care funcţionează la nivelul unui judeţ/al municipiului Bucureşti;

f) reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar;

g) organizarea reţelei şcolare - este procesul de stabilire a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat şi particular care vor funcţiona în anul şcolar următor pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective. Actul administrativ prin care se organizează reţeaua şcolară a localităţii/judeţului/sectorului municipiului Bucureşti este hotărârea consiliului local/consiliului judeţean, emisă în baza prevederilor legislaţiei în vigoare;

h) reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar - este operaţiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice, ce are ca efecte înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune, prin divizare sau prin transformare;

i) unitate/unităţi de învăţământ dobânditoare - reprezintă unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică căreia/cărora i/li se transferă drepturile, obligaţiile, patrimoniul şi personalul unităţii de învăţământ care se reorganizează, prin absorbţie, contopire sau divizare totală, şi îşi pierde personalitatea juridică.

Art. 21. - (1) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi altor prevederi ale legislaţiei în vigoare. Administratorul financiar (contabilul), definit potrivit reglementărilor legale, are obligaţiile prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi în alte prevederi ale legislaţiei în vigoare.

(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică îşi organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-şi răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanţare de la bugetul de stat prin bugetele locale.

Art. 22. - (1) Organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, cu avizul conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale, după caz.

(2) Obţinerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean prin care este aprobată reţeaua şcolară.

(3) Organizarea reţelei şcolare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape:

a) realizarea proiectului de reţea şcolară de către consiliul local/consiliul judeţean;

b) transmiterea proiectului de reţea şcolară, realizat de către consiliul local/consiliul judeţean, de către primar/preşedinte al consiliului judeţean, către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei Naţionale, cu solicitarea de emitere a avizului conform, potrivit prevederilor legale;

c) realizarea activităţilor de monitorizare şi control al spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare urmează să funcţioneze de către inspectoratele şcolare, în colaborare cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, privind îndeplinirea cerinţelor din standardele de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

d) transmiterea către autorităţile administraţiei publice locale (primarul şi consiliul local, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi consiliul judeţean) a listei unităţilor de învăţământ pentru care se acordă aviz conform, precum şi a listei unităţilor de învăţământ pentru care nu se acordă aviz conform (însoţită de un raport care conţine motivele neacordării avizului conform şi propuneri privind organizarea/reorganizarea acestora);

e) aprobarea, prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, a reţelei şcolare pe baza avizului conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale.

(4) în condiţiile în care, în situaţii excepţionale, unităţile de învăţământ nou-înfiinţate nu sunt cuprinse în hotărârea consiliului local, potrivit prevederilor legale, sunt supuse monitorizării şi controlului, conform legii. Pentru aceste unităţi de învăţământ inspectoratele şcolare colaborează cu administraţia publică locală pentru cuprinderea lor în reţeaua şcolară, pe baza prevederilor prezentei metodologii, nu mai târziu de începerea cursurilor. Activităţile de monitorizare şi control desfăşurate la unităţile de învăţământ aflate în această situaţie continuă până la cuprinderea lor în reţeaua şcolară.

Art. 23. - (1) Organizarea reţelei şcolare se realizează anual. În procesul de organizare a reţelei şcolare unităţile de învăţământ pot să îşi păstreze statutul şi structura sau pot fi reorganizate, în urma aplicării unor operaţiuni specifice, respectiv fuziunea sau divizarea acestora. Autorităţile administraţiei publice locale, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, şi, respectiv, persoanele juridice finanţatoare, pentru unităţile de învăţământ particular, vor înainta propunerile de divizare sau de fuziune a unităţilor de învăţământ, însoţite de o fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus.

(2) Reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar particular se realizează prin hotărâre a persoanelor juridice finanţatoare. Hotărârea de reorganizare a unităţilor de învăţământ particular se comunică atât autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv consiliului local sau, după caz, consiliului judeţean, cât şi inspectoratului şcolar, însoţită de solicitarea de cuprindere În reţeaua şcolară din raza lor de competenţă, înainte de solicitarea de emitere a avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare. Propunerea de reorganizare este însoţită de un raport argumentativ privind necesitatea reorganizării unităţilor de învăţământ respective.

(3) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar rezultate în urma procesului de reorganizare, autorităţile publice locale (prin primar/preşedintele consiliului judeţean), respectiv persoanele juridice finanţatoare (pentru unităţile de învăţământ particular) au obligaţia să se asigure, înainte de începerea anului şcolar următor, că acestea deţin autorizaţiile de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor pentru spaţiile în care vor desfăşura proces educaţional.

(4) Unităţile de învăţământ care îşi schimbă sediul sau îşi extind activitatea pe aceleaşi niveluri de învăţământ/ specializări/calificări profesionale în noi sedii au obligaţia să anunţe, potrivit legislaţiei în vigoare: autorităţile publice locale, inspectoratul şcolar şi ARACIP. Unităţile de învăţământ respective au obligaţia deţinerii autorizaţiilor de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor, înainte de începerea procesului educaţional pentru spaţiile respective. Inspectoratele şcolare, în colaborare cu ARACIP, vor desfăşura activităţi de monitorizare şi control, pe baza standardelor de autorizare/ acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, privind îndeplinirea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ aflate în această situaţie urmează să funcţioneze, pentru niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/acreditate. Unităţile de învăţământ aflate în această situaţie vor desfăşura proces educaţional în noile locaţii numai după constatarea respectării, în spaţiile respective, a cerinţelor standardelor, corespunzător nivelurilor/specializărilor/calificărilor profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

(5) Extinderea activităţii unităţilor de învăţământ într-un alt judeţ se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP.

(6) înfiinţarea de noi unităţi de învăţământ preuniversitar, altele decât cele rezultate din procesul de reorganizare, se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP.

Art. 24. - În vederea organizării reţelei şcolare locale, consiliile locale/judeţene întocmesc un proiect al reţelei şcolare, care se transmite inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale de către primar/preşedintele consiliului judeţean, în vederea emiterii avizului conform. Solicitarea de emitere a avizului conform este însoţită de proiectul de reţea şcolară şi de un raport argumentativ privind structura reţelei şcolare propuse să funcţioneze în anul şcolar următor. Unităţile de învăţământ supuse procesului de reorganizare, cu operaţiile specifice detaliate, vor fi menţionate expres fie separat, într-un proiect de hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, fie în cadrul aceluiaşi proiect de act administrativ emis pentru organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă, dar la articole distincte.

Art. 25. - (1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare vor ţine seama de următoarele criterii:

a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/ evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

b) asigurarea finanţării de bază pentru toţi copiii/elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular, conform legislaţiei în vigoare;

c) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

d) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional”;

e) respectarea prevederilor legale privind menţinerea titlului de „colegiu/colegiu naţional”;

f) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/reorganizarea acestora;

g) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar;

h) efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ sunt mai mari decât cele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011.

(2) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei Naţionale va avea în vedere următoarele criterii:

a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/ evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

c) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional”;

d) respectarea prevederilor legale privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea unităţilor de învăţământ pentru nivelurile liceal special şi postliceal special;

e) efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ sunt mai mari decât cele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;

f) respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţi de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare.

(3) Inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei Naţionale analizează solicitările autorităţilor administraţiei publice locale şi dispun, în acord cu prevederile art. 26 alin, (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, activităţi de monitorizare şi control al spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare urmează să funcţioneze privind îndeplinirea cerinţelor din standardele de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007. Monitorizarea şi controlul se vor desfăşura pe baza standardelor de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007, pentru niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale autorizate/ acreditate, care vor fi dobândite de către unităţile de învăţământ în urma procesului de reorganizare, prin verificarea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care aceste unităţi de învăţământ vor funcţiona.

(4) După efectuarea activităţilor de monitorizare şi control menţionate la alin. (3), inspectoratele şcolare hotărăsc emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei şcolare.

(5) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele şcolare comunică autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv primarului şi consiliului local, lista unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, centrelor de excelenţă şi cluburilor sportive şcolare, în vederea includerii acestora în reţeaua şcolară.

Art. 26. - În situaţia în care, după începerea cursurilor, efectivele de copii şi elevi ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat avizul conform şi s-a emis hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, după caz, scad sub limitele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, unităţile de învăţământ respective îşi continuă activitatea, urmând a intra în proces de reorganizare începând cu anul şcolar următor.

Art. 27. - (1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin fuziune şi divizare, după cum urmează:

a) fuziunea prin absorbţie reprezintă operaţia juridică prin care unităţile de învăţământ cu personalitate juridică ale căror efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub limitele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 şi/sau unităţile de învăţământ care, deşi au efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare şi sunt absorbite de către o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ/unităţilor de învăţământ absorbită/absorbite se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe;

b) fuziunea prin contopire reprezintă operaţia juridică prin care două sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ale căror efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub limitele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 şi/sau unităţi de învăţământ care, deşi au elective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare, se contopesc şi rezultă o nouă unitate de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţilor de învăţământ care se contopesc se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică nou-înfiinţate;

c) divizarea totală reprezintă operaţiunea juridică prin care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică ale cărei efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub limitele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 sau o unitate de învăţământ care, deşi are efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare şi se divide în două sau mai multe unităţi de învăţământ. Întregul patrimoniu al unităţii de învăţământ supuse divizării se împarte între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică care există deja sau care se înfiinţează prin divizare. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ divizate total se transferă către unitatea/unităţile cu personalitate juridică, proporţional cu partea de patrimoniu preluată de la unitatea de învăţământ supusă operaţiunii de divizare;

d) divizarea parţială reprezintă operaţiunea juridică prin care o parte din patrimoniul unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică se desprinde şi se transmite către una sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile aferente părţii desprinse prin divizare parţială se transferă către unitatea/unităţile cu personalitate juridică, proporţional cu partea de patrimoniu preluată de la unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care se divizează parţial.

(2) Persoanele juridice finanţatoare ale unităţilor de învăţământ particular/Unităţile de învăţământ particular au obligaţia să comunice autorităţilor administraţiei publice locale datele specifice ale unităţii de învăţământ particular, statutul acesteia, denumire, adresă, niveluri de învăţământ şcolarizate, date de contact, în vederea cuprinderii în reţeaua organizată de către autorităţile administraţiei publice locale în raza cărora se află. Solicitarea de cuprindere în reţeaua şcolară din localitatea în care funcţionează se va transmite la autorităţile publice [ocale imediat după obţinerea ordinului de autorizare, de regulă, înainte de înaintarea solicitării în vederea emiterii avizului conform.

(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar care nu sunt cuprinse în reţeaua şcolară a unităţii administrativ-teritoriale în care se află nu pot beneficia de drepturile prevăzute de lege.

Art. 28. - (1) Inspectorul şcolar general, în baza hotărârii de aprobare a reţelei şcolare locale, adoptată de consiliul local/consiliul judeţean, şi având în vedere hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar privind acordarea avizului conform, emite decizii pentru punerea în aplicare a procesului de reorganizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care au fost implicate în acest proces, menţionate detaliat cu fiecare operaţiune în actul administrativ. Aceste decizii se comunică unităţilor şcolare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean, dar nu mai târziu de 31 august 2018.

(2) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte:

a) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe;

b) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţata unitate cu personalitate juridică;

c) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate total/parţial către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare;

d) transferul drepturilor de a şcolariza pe niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, implicând şi transferul cifrei de şcolarizare aferente nivelurilor de învăţământ/specializărilor/ calificărilor profesionale şcolarizate;

e) transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare.

(3) în îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (1), inspectoratul şcolar va proceda la:

a) informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în reorganizare prin absorbţie/contopire/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor şi obligaţiilor, a patrimoniului şi a personalului către unitatea dobânditoare;

b) asigurarea unui proiect de plan de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare;

c) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.485/2017, în vigoare, pentru anul şcolar 2018-2019;

d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.485/2017, în vigoare, pentru anul şcolar 2018-2019;

e) avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică;

f) verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor;

g) verificarea finalizării de către unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică ca urmare a reorganizării a procedurii de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi, respectiv, de returnare a sigiliilor acestor unităţi de învăţământ la inspectoratul şcolar;

h) verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare;

i) desfăşurarea oricăror altor operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ, decurgând din reţeaua şcolară aprobată prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean.

(4) Procedura de transfer al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer ca urmare a reorganizării personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. i) şi art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare; în bâza deciziei de transfer, transmisă unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) lit. b) şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29. - Operaţiile specifice privind organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru activităţi extraşcolare (palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare) se realizează de către inspectoratele şcolare prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale acestora, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

Art. 30. - (1) După începerea cursurilor, reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular nu se modifică.

(2) în situaţii excepţionale, dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean privind organizarea reţelei şcolare există solicitări de modificare a reţelei şcolare, înainte de începerea cursurilor, acestea vor fi analizate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în afara calendarului stabilit prin prezenta metodologie, doar cu acordul secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar.

(3) Modificările de denumire a unităţilor de învăţământ, altele decât cele rezultate în urma procesului de reorganizare, prevăzute la art. 27, precum şi extinderile de activitate sau schimbările de sediu ale acestora nu reprezintă modificarea reţelei şcolare, deoarece nu se modifică structura persoanei juridice în cauză.

(4) în situaţia în care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică îşi modifică nivelul de învăţământ cel mai înalt pe care a şcolarizat/va şcolariza, ca urmare a autorizării de funcţionare provizorie/acreditării sau încetării şcolarizării pe nivelul cel mai înalt, aceasta îşi va schimba, în mod obligatoriu, denumirea şi codul de identificare fiscală.

Art. 31. - Activităţile de monitorizare şi control prevăzute la art. 22, 23 şi 25 vor fi reluate şi în primul an de funcţionare a unităţilor de învăţământ aflate în situaţiile descrise la articolele menţionate, urmând ca aceste unităţi de învăţământ să fie cuprinse, cu prioritate, în calendarul activităţilor privind desfăşurarea procesului de evaluare externă periodică, potrivit legislaţiei în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 32. - Calendarul operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare cu privire la reţeaua şcolară:

1. Până la data de 24 noiembrie 2017 inspectoratele şcolare au obligaţia de a solicita, în vederea emiterii avizului conform, autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, proiectul privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular din raza lor teritorială pentru anul şcolar 2018-2019, în vederea fundamentării proiectului planului de şcolarizare.

2. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă până la data de 15 decembrie 2017 sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare, pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.

3. Data-limită impusă pentru: a) aprobarea reţelei şcolare prin hotărârea consiliului local/consiliului judeţean, după caz;

b) luarea deciziilor de către autorităţile publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ pentru care nu s-a acordat aviz conform; c) luarea deciziilor de către autorităţile publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ pentru care se constată că, după emiterea avizului conform şi/sau emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean, efectivele de elevi/preşcolari ale acestor unităţi au scăzut sub limitele prevăzute de lege, este 1 iunie 2018. Inspectoratul şcolar informează Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unui raport detaliat, asupra acestor situaţii. Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar hotărăşte organizarea reţelei şcolare pe baza criteriilor de eficientizare şi a procedurilor prevăzute în prezenta metodologie. Inspectoratul şcolar înaintează la Ministerul Educaţiei Naţionale propunerea de organizare a reţelei şcolare pentru autorităţile administrativ-teritoriale aflate în aceste situaţii, în vederea emiterii ordinului ministrului educaţiei naţionale, potrivit prevederilor legale.

4. În termen de 30 zile de la data-limită impusă privind situaţiile de la pct. 3. În baza hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, ministrul educaţiei naţionale emite un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (41), din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

5. Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special de nivel liceal şt special de nivel postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în acelaşi termen menţionat la pct. 1, proiectul privind reţeaua şcolară a învăţământului special. Aceste proiecte se înaintează, până la data de 29 noiembrie 2017, Ministerului Educaţiei Naţionale pentru emiterea avizului conform.

6. Inspectoratele şcolare vor cuprinde în solicitările menţionate la pct. 1 şi 4 referiri exprese la prevederile legale aplicabile cu privire la organizarea/reorganizarea reţelei şcolare stipulate în: Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi în prezenta metodologie.

7. Până la data de 15 decembrie 2017, Ministerul Educaţiei Naţionale/inspectoratele şcolare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite avizul conform se motivează în scris şi se comunică solicitanţilor.

8. În conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, organizarea reţelei şcolare se realizează anual. Prin urmare, chiar dacă reţeaua şcolară se menţine neschimbată pentru anul şcolar următor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să solicite şi în aceste situaţii emiterea avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare şi să emită actul administrativ prevăzut de legislaţia în vigoare pentru organizarea reţelei şcolare.

Art. 33. - Inspectoratul şcolar transmite proiectul planului de şcolarizare şi reţeaua şcolară pentru anul şcolar2018-2019 separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în două exemplare (unul format letric şi unul format electronic scanat) la Ministerul Educaţiei Naţionale până la data de 22 ianuarie 2018.

Art. 34. - (1) Inspectoratele şcolare dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar 2018-2019, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.

(2) Inspectoratele şcolare vor purta un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

privind aprobarea Normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate

 

Ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu completările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Normele naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate, denumite în continuare norme, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 3. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi penitenciarele şi penitenciarele-spital aflate în subordine vor pune în aplicare prevederile prezentei decizii,

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marian Dobrică

 

Bucureşti, 3 octombrie 2017.

Nr. 500.201.

 

ANEXĂ

 

NORME NAŢIONALE

în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate

 

ARTICOLUL 1

Dispoziţii generale

 

Cadrul normativ care reglementează activitatea de educaţie, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din unităţile sistemului penitenciar românesc evidenţiază principalele elemente de specificitate ale atribuţiilor corespunzătoare fiecărei categorii profesionale, după cum urmează:

a) asumarea atribuţiilor manageriale - previziune, organizare, coordonare, antrenare/motivare, control/evaluare şi promovarea unei atitudini proactive, în raport cu dezvoltarea funcţiei de reintegrare socială a pedepsei privative de libertate;

b) respectarea standardelor profesionale în domeniul desfăşurării activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în mediul penitenciar;

c) asumarea exercitării statutului profesional în condiţiile mediului penitenciar şi a exigenţelor regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

d) cunoaşterea drepturilor şi asumarea obligaţiilor ce decurg din statutul de funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

 

ARTICOLUL 2

Resursele umane

 

(1) Stabilirea raportului numeric dintre personalul cu atribuţii în educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi persoanele private de libertate se corelează cu nevoile de personal de specialitate şi necesarul de personal în vederea încadrării.

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) sunt:

a) existenţa unei structuri de stat de funcţii standardizată la nivel sistemic;

b) numărul posturilor încadrate.

 

ARTICOLUL 3

Perfecţionarea personalului

 

(1) Normele privind asigurarea profesionalismului şi a perfecţionării personalului sectorului reintegrare socială au ca cerinţe:

a) organizarea unor stagii de formare profesională în conformitate cu cerinţele postului şi specializarea personalului;

b) înscrierea psihologilor şi asistenţilor sociali în organizaţiile profesionale existente la nivel naţional;

c) participarea fiecărui angajat la întâlniri şi manifestări specifice comunităţii ştiinţifice din care face parte;

d) stabilirea unor relaţii de mentorat pentru personalul cu funcţii de conducere.

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) sunt:

a) existenţa unui stagiu de formare iniţială, specific activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

b) organizarea, cu frecvenţă anuală, a unei întâlniri profesionale în vederea pregătirii continue a specialiştilor din domeniul reintegrare socială, care să fie prevăzută, după caz, cu posibilitatea creditării de către organismul profesional corespunzător: Colegiul Psihologilor din România sau Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali.

(3) Indicatorii relevanţi pentru cerinţa de la alin. (1) lit. b) sunt:

a) numărul de persoane înscrise în organizaţiile profesionale specifice, cu rol de supervizare;

b) nivelul, treapta de specializare în domeniul de specialitate pentru psihologi şi asistenţi sociali.

(4) Indicatorii relevanţi pentru cerinţa de la alin. (1) lit. c) sunt:

a) numărul de participanţi;

b) numărul simpozioanelor, seminarelor, cursurilor, conferinţelor, congreselor, manifestărilor ştiinţifice;

c) documente care atestă participarea.

(5) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. d) este reprezentat de numărul de persoane cu funcţii de conducere, aflate în relaţie de mentorat.

 

ARTICOLUL 4

Cadrul metodologic

 

(1) Normele privind asigurarea unui cadru unitar de desfăşurare a activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială au ca cerinţe:

a) desfăşurarea activităţii personalului din sectorul reintegrare socială, în baza Metodologiei activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, prevăzută în anexa la prezentele norme;

b) constituirea dosarului de educaţie şi asistenţă psihosocială şi, după caz, întocmirea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

c) desfăşurarea programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială pe baza manualelor de programe elaborate sau, după caz, avizate de direcţia de specialitate;

d) participarea personalului de reintegrare socială la lucrările comisiilor specifice din unitatea de deţinere, reglementate de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative, cu relevanţă pentru domeniul reintegrare socială.

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) sunt:

a) existenţa metodologiilor specifice pentru fiecare categorie de personal;

b) existenţa documentelor completate în conformitate cu metodologiile specifice.

(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) sunt:

a) numărul de dosare constituite, în conformitate cu prevederile deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

b) numărul de planuri individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică întocmite.

(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. c) sunt:

a) numărul programelor implementate de către personalul de reintegrare socială, în funcţie de specificul unităţii de detenţie;

b) includerea programelor în Oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, adaptată la specificul unităţii de detenţie;

c) diversitatea programelor derulate şi adaptarea acestora la nevoile populaţiei carcerele şi la condiţiile specifice fiecărei unităţi de detenţie;

d) aplicarea programelor, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017 şi a deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor prin care acestea au fost promovate.

(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. d) sunt:

a) elaborarea documentelor de specialitate, necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor;

b) numărul de participări la comisii, în conformitate cu componenţa stabilită prin actele normative şi administrative care reglementează organizarea şi desfăşurarea acestora.

 

ARTICOLUL 5

Programe şi activităţi

 

(1) Normele privind asigurarea accesului tuturor persoanelor private de libertate, în funcţie de nevoile identificate de către specialişti, la activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se fundamentează pe următoarele cerinţe:

a) informarea persoanelor private de libertate cu privire la Oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială disponibilă la nivelul unităţii;

b) includerea tuturor persoanelor private de libertate nou-depuse în Programul de adaptare la condiţiile privării de libertate;

c) întocmirea, pentru fiecare persoană condamnată, a Pianului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

d) includerea persoanelor private de libertate în programe, în concordanţă cu nevoile identificate şi recomandările formulate;

e) organizarea de activităţi educative, cu participarea persoanelor private de libertate;

f) îmbunătăţirea nivelului de şcolarizare al persoanelor private de libertate;

g) formarea profesională a persoanelor private de libertate, în concordanţă cu evoluţia pieţei forţei de muncă;

h) asigurarea condiţiilor necesare pentru ca fiecare persoană privată de libertate să participe la activităţi moral-religioase, în funcţie de propria opţiune;

i) acordarea de consiliere persoanelor private de libertate;

j) acordarea de asistenţă persoanelor private de libertate în soluţionarea problemelor sociale;

k) includerea tuturor persoanelor private de libertate care urmează a fi puse în libertate în Programul de pregătire pentru liberare sau în demersuri specifice, derulate în colaborare cu instituţii şi organizaţii colaboratoare cu atribuţii în acest sens.

(2) indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) sunt:

a) existenţa Ofertei de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, adaptată specificului locului de deţinere, care include numărul de credite alocate pe categorii de activităţi şi programe;

b) punerea la dispoziţia persoanelor private de libertate a Ofertei de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială elaborată la nivelul unităţii, integral sau în extras, în format electronic, la Infochioşc sau tipărit, la nivelul secţiilor de deţinere şi, după caz, în spaţiile destinate desfăşurării demersurilor de reintegrare socială.

(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) sunt:

a) numărul persoanelor private de libertate incluse în program;

b) numărul dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite pentru persoanele private de libertate nou-depuse până la finalizarea Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate.

(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. c) sunt:

a) numărul de planuri individualizate întocmite;

b) actualizarea/revizuirea, periodică, a planurilor individualizate întocmite, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017.

(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. d) sunt:

a) numărul persoanelor private de libertate participante, pe categorii de programe;

b) participarea persoanelor private de libertate la programe derulate în conformitate cu standardele Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017 şi ale Sistemului de creditare.

(6) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. e) sunt:

a) organizarea, cel puţin cu frecvenţă trimestrială, a unei activităţi educative de tipul: activităţi ocupaţionale, cultural-artistice, sportive, moral-religioase;

b) organizarea, cel puţin cu frecvenţă lunară, a unui concurs tematic;

c) organizarea, cu frecvenţă trimestrială, a cel puţin a unei competiţii sportive

(7) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. 1) sunt:

a) numărul persoanelor private de libertate şcolarizate semestrial şi/sau anual;

b) numărul persoanelor private de libertate absolvente/ numărul persoanelor private de libertate care au urmat cursurile şcolare;

c) numărul de clase, niveluri de studii şi forme de învăţământ.

(8) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. g) sunt:

a) numărul persoanelor private de libertate beneficiare ale cursurilor de formare profesională semestrial şi/sau anual;

b) numărul cursurilor de formare profesională organizate în concordanţă cu evoluţia pieţei forţei de muncă;

c) numărul persoanelor private de libertate absolvente/ numărul persoanelor private de libertate care au urmat cursuri de formare profesională în unitatea de detenţie;

d) participarea cu frecvenţă anuală la cel puţin o bursă locală a locurilor de muncă.

(9) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. h) sunt;

a) asigurarea condiţiilor pentru participarea, cu frecvenţă cel puţin lunară, a persoanelor private de libertate solicitante, în funcţie de propria opţiune, la activităţi moral-religioase;

b) numărul de beneficiari;

c) numărul de organizaţii/asociaţii colaboratoare.

(10) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. i) este reprezentat de numărul persoanelor private de libertate incluse în activităţi de consiliere (educaţională, psihologică, socială) recomandate, în funcţie de nevoia identificată

(11) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. j) sunt:

a) numărul persoanelor private de libertate pentru care au fost întreprinse demersuri pentru facilitarea comunicării cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale;

b) numărul cazurilor soluţionate.

(12) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. k) sunt:

a) numărul persoanelor private de libertate participante;

b) numărul reprezentanţilor instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvemamentale care colaborează la desfăşurarea propriu-zisă a demersurilor (de exemplu, servicii de probaţiune, agenţii de ocupare a forţei de muncă, centre comunitare de reabilitare socială).

 

ARTICOLUL 6

Accesul la Informaţii de Interes public

 

(1) Normele privind asigurarea accesului la informare au în vedere următoarele cerinţe:

a) asigurarea accesului la emisiunile radio-TV realizate şi difuzate prin studioul propriu, în fiecare unitate de detenţie;

b) amenajarea unei biblioteci cu asigurarea fondului de carte necesar, în fiecare unitate de detenţie.

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) sunt:

a) existenţa unui studio radio-TV dotat corespunzător şi a unui orar de difuzare a emisiunilor proprii;

b) număr de emisiuni radio-TV proprii realizate.

(3) indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) sunt:

a) existenţa unei biblioteci;

b) numărul de volume;

c) numărul de cititori.

 

ARTICOLUL 7

Resursele materiale

 

(1) Normele privind asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se referă la cerinţe care pot fi îndeplinite în măsura existenţei fondurilor bugetare şi a resurselor materiale corespunzătoare, după cum urmează:

a) existenţa, pentru fiecare serviciu sau birou de educaţie şi asistenţă psihosocială, a cel puţin unui spaţiu amplasat în sectorul administrativ;

b) existenţa unui club aferent fiecărei secţii de deţinere;

c) existenţa unui spaţiu (capelă) destinat desfăşurării activităţilor moral-religioase derulate de către preot;

d) amenajarea şi dotarea cel puţin a unui cabinet de psihologie, în fiecare unitate de detenţie;

e) amenajarea şi dotarea unui cabinet de asistenţă socială în fiecare unitate de detenţie;

f) existenţa spaţiilor necesare şcolarizării în fiecare unitate de detenţie;

g) existenţa spaţiilor necesare organizării atelierelor/spaţiilor multifuncţionale de formare profesională, în fiecare unitate de detenţie;

h) asigurarea managementului activităţii prin existenţa unor spaţii funcţionale, amenajate corespunzător, pentru personalul cu funcţii de conducere.

(2) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) este reprezentat de numărul de spaţii funcţionale dotate corespunzător.

(3) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) este reprezentat de numărul cluburilor funcţionale raportat la numărul secţiilor de deţinere.

(4) în cazul penitenciarelor-spital, indicatorul prevăzut la alin. (3) se referă la existenţa cel puţin a unui club destinat desfăşurării programelor şi activităţilor de educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială.

(5) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. c) este reprezentat de existenţa spaţiului (capelei), amenajat corespunzător, destinat activităţilor moral-religioase.

(6) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. d) sunt:

a) existenţa cel puţin a unui cabinet de psihologie, având o dotare corespunzătoare reglementărilor prevăzute de hotărârile Colegiului Psihologilor din România;

b) numărul cabinetelor de psihologie amenajate în fiecare unitate de detenţie.

(7) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. e) sunt:

a) existenţa unui cabinet de asistenţă socială dotat corespunzător;

b) numărul cabinetelor de asistenţă socială amenajate în fiecare unitate de detenţie.

(8) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. f) este reprezentat de numărul sălilor de clasă amenajate corespunzător.

(9) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. g) este reprezentat de numărul de ateliere sau spaţii multifuncţionale.

(10) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. h) este reprezentat de numărul de spaţii amenajate corespunzător.

 

ARTICOLUL 8

Managementul activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate la nivelul unităţilor penitenciare

 

(1) Planificarea şi organizarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologica şi asistenţă socială se referă la respectarea următoarelor cerinţe:

a) desfăşurarea activităţii fiecărui serviciu sau birou pe baza planului anual al sectorului reintegrare socială;

b) repartizarea echitabilă a sarcinilor de serviciu în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, întocmirea fişelor posturilor şi a obiectivelor individuale;

c) planificarea demersurilor desfăşurate de către personalul de reintegrare socială, în orarul individual, respectiv în orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

d) organizarea în fiecare unitate de detenţie a unui punct documentar care să cuprindă lucrări de specialitate şi legislative, precum şi a unui fond documentar cuprinzând documente rezultate în cadrul activităţilor de reintegrare socială;

e) organizarea periodică a unei întâlniri de lucru la care să participe membrii serviciilor sau birourilor de educaţie şi asistenţă psihosocială.

(2) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) este reprezentat de existenţa Planului anual (de management) al sectorului reintegrare socială şi adecvarea acestuia la specificul unităţii de detenţie.

(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) sunt:

a) existenţa fişei postului pentru fiecare membru al personalului de reintegrare socială;

b) existenţa obiectivelor individuale, anuale, pentru fiecare membru al personalului de reintegrare socială;

c) numărul de activităţi desfăşurate de către fiecare specialist/obiective individuale.

(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. c) sunt:

a) existenţa orarelor individuale;

b) existenţa Orarului centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, adaptat la resursele umane şi spaţiile disponibile;

c) planificarea, pentru fiecare specialist, a cel puţin patru (4) ore/zi de demersuri de reintegrare socială desfăşurate în mod direct cu persoanele private de libertate.

(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. d) sunt:

a) existenţa punctului documentar;

b) existenţa unui fond documentar.

(6) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. e) sunt:

a) organizarea lunară de către directorul adjunct a unei întâlniri de lucru cu personalul din subordine;

b) organizarea bilunară de către şeful serviciului sau biroului a unei întâlniri de lucru cu personalul din subordine;

c) număr de procese-verbale întocmite.

 

ARTICOLUL 9

Evaluarea activităţilor şi programelor

 

(1) Evaluarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială are ca cerinţă organizarea unei întâlniri de lucru, semestriale şi anuale, pentru analiza activităţii sectorului.

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) sunt:

a) existenţa raportului de activitate semestrial şi anual;

b) numărul activităţilor realizate prevăzute în Planul de anual al sectorului reintegrare socială.

 

ARTICOLUL 10

Controlul activităţilor şi programelor

 

(1) Controlul intern al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se referă la respectarea următoarelor cerinţe:

a) existenţa Planului obiectivelor de control;

b) existenţa Planului de control intern;

c) întocmirea Registrului de control intern managerial, corespunzător Planului obiectivelor de control,

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) sunt:

a) existenţa Planului obiectivelor de control;

b) numărul activităţilor şi programelor planificate pentru a fi controlate.

(3) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) este reprezentat de existenţa Planului de Control intern.

(4) indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. c) sunt:

a) existenţa Registrului de control intern managerial;

b) numărul activităţilor şi programelor controlate.

 

ARTICOLUL 11

Colaborarea cu comunitatea

 

(1) Asigurarea contactelor cu comunitatea, în vederea informării opiniei publice cu privire la misiunea sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială din penitenciar şi a creării unei reţele de suport, se referă la respectarea următoarelor cerinţe:

a) încheierea de protocoale de colaborare şi stabilirea de contacte cu partenerii din comunitate;

b) organizarea unor activităţi şi programe în comunitate, cu participarea persoanelor private de libertate;

c) realizarea unor campanii de informare a comunităţii cu privire la importanţa şi necesitatea facilitării procesului de reintegrare socială a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate.

(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. a) sunt:

a) numărul protocoalelor de colaborare încheiate la nivel local, altele decât cele încheiate la nivel naţional;

b) numărul colaboratorilor care desfăşoară activităţi sau programe de reintegrare socială.

(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. b) sunt:

a) asigurarea condiţiilor pentru organizarea activităţilor în comunitate, cu frecvenţă trimestrială, cu tinerii condamnaţi şi deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv frecvenţă semestrială, cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis;

b) numărul activităţilor în comunitate, corelat cu profilul unităţii penitenciare;

c) numărul persoanelor private de libertate participante.

(4) în cazul penitenciarelor-spital, indicatorii prevăzuţi la alin. (3) se adaptează specificului locului de deţinere.

(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei de la alin. (1) lit. c) sunt:

a) numărul activităţilor derulate, anual, ca parte a campaniilor de informare şi sensibilizare;

b) numărul campaniilor de prevenire a infracţionalităţii juvenile derulate;

c) numărul materialelor promoţionale diseminate: pliante, broşuri, afişe.

 

ARTICOLUL 12

Sferă de aplicare

 

Prezentele norme se aplică în cadrul penitenciarelor şi penitenciarelor-spital.

 

ANEXĂ

la norme

 

METODOLOGIA

activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială

 

CAPITOLUL I

Metodologia activităţii desfăşurate de către directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială

 

Art. 1. - Scopul activităţii directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul sau evaluarea demersurilor de reintegrare socială, derulate cu persoanele private de libertate, prin implicarea personalului în condiţiile unui climat echilibrat şi a unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.

Art. 2. - (1) Standardul privind asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării activităţii de către directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială are ca cerinţă amenajarea în fiecare unitate, în sectorul administrativ, a unui birou, pentru asigurarea unei reprezentativităţi adecvate funcţiei la nivelul unităţii de detenţie şi desfăşurarea, în bune condiţii, a actului de management şi colaborare cu celelalte compartimente şi cu reprezentanţii societăţii civile.

(2) Exigenţele în acest domeniu vizează:

a) existenţa unui spaţiu special amenajat cu destinaţie exclusivă;

b) întocmirea documentelor de evidenţă şi control al activităţilor în domeniu;

c) aplicarea Metodologiei activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială.

Art. 3. - (1) Directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea organizării activităţii colectivului pe care îl conduce, monitorizării, controlului şi managementului riscurilor în domeniu, precum şi documentele de planificare şi evaluare necesare desfăşurării programelor şi activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială, destinate persoanelor private de libertate.

(2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 4. - Directorul adjunct sau setul serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:

a) asigură managementul resurselor umane şi materiale din cadrul structurilor subordonate;

b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială de la nivelul unităţii de detenţie şi punerea în aplicare a directivelor

de acţiune în domeniul reintegrării sociale stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

c) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;

d) asigură instruirea şi respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a deciziilor şi a instrucţiunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;

e) stabileşte şi menţine colaborarea cu partenerii din societatea civilă, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale, care vizează reinserţia socială şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni;

f) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi a grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;

g) participă la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;

h) contribuie la formarea profesională a personalului nou-angajat, în domeniile de specialitate, precum şi la pregătirea continuă a personalului din subordine;

i) participă la dezamorsarea situaţiilor de criză şi la asigurarea unui climat organizaţional echilibrat.

Art. 5. - În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială vizează:

a) managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

b) asistenţa persoanelor private de libertate;

c) colaborarea cu comunitatea.

Art. 6. - În vederea realizării managementului activităţilor de educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială are următoarele atribuţii:

a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de reintegrare socială desfăşurate la nivelul unităţii;

b) întocmeşte şi pune în aplicare Planul anual al sectorului reintegrare socială, în concordanţă cu direcţiile de acţiune ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

c) elaborează documentele specifice domeniului educaţie şi asistenţă psihosocială, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial, cu consultarea şefilor serviciilor sau birourilor din subordine;

d) întocmeşte fişele posturilor şi obiectivele individuale anuale pentru şefii birourilor sau serviciilor educaţie şi asistenţă psihsocială, în concordanţă cu metodologiile specifice;

e) planifică, în serviciu, personalul din subordine, cu consultarea şefilor de serviciu sau birou şi realizează repartizarea acestuia în cadrul secţiilor de deţinere, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale;

f) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul de reintegrare socială;

g) verifică şi avizează prezenţa lunară a personalului din subordine, precum şi pontajul;

h) avizează solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;

i) stabileşte tematica de pregătire profesională continuă a şefului serviciului sau biroului educaţie, respectiv asistenţă psihosocială din subordine;

j) menţine, permanent, legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri din cadrul unităţii, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate la nivelul locului de deţinere şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

k) informează directorul unităţii şi, după caz, şefii celorlalte servicii sau birouri din cadrul unităţii, în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din sectorul reintegrare socială;

l) aprobă Orarul individual;

m) realizează planificarea lunară a programelor şi activităţilor de reintegrare socială, prin elaborarea Orarului centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

n) monitorizează îndeplinirea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinse în Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

o) monitorizează şi verifică desfăşurarea programelor elaborate sau avizate la nivelul direcţiei de specialitate din cadrul administraţiei centrale;

p) verifică modul de gestionare şi constituire a dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială;

q) verifică existenţa şi calitatea informaţiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;

r) monitorizează modalitatea de aplicare a recomandărilor cuprinse în planurile individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

s) planifică şi monitorizează desfăşurarea cursurilor şcolare, adresate populaţiei carcerale;

t) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională, adresate populaţiei carcerale;

u) asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării Sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;

v) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor educative, de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială şi proiectele de activitate desfăşurate la nivelul unităţii;

w) participă la elaborarea proiectelor de acte normative, care reglementează domeniul de activitate, la solicitarea direcţiei de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

x) participă la elaborarea de metodologii, programe, instrumente de lucru specifice domeniului, în limita sa de competenţă, la solicitarea direcţiei de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

y) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

z) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul unităţii;

aa) controlează modalităţile de asigurare a dreptului la informare a persoanelor private de libertate prin activitatea de bibliotecă, a studioului radio-TV, accesul la presă şi publicaţii şi accesul la dosarul individual;

bb) organizează, periodic, întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;

cc) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii sectorului reintegrare socială;

dd) realizează Analiza nevoilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială a persoanelor private de libertate, centralizând propunerile înaintate de la nivelul serviciilor sau birourilor, pentru a fundamenta iniţierea demersurilor;

ee) colaborează cu coordonatorul sectorului financiar, prin elaborarea documentaţiei specifice, în vederea accesării liniei bugetare alocate, anual, domeniului reintegrare socială;

ff) urmăreşte respectarea normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate;

gg) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;

hh) constituie un fond documentar cuprinzând documente rezultate în cadrul activităţilor de reintegrare socială, precum şi un punct documentar care cuprinde lucrări de specialitate şi legislative, accesibile personalului din subordine;

ii) avizează necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, precum şi rapoartele întocmite în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii de educaţie şi asistenţă psihosocială;

jj) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 7. - În ceea ce priveşte asistenţa persoanelor private de libertate, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială îndeplineşte următoarele atribuţii;

a) aprobă sau, după caz, avizează cererile persoanelor private de libertate În conformitate cu domeniul său de competenţă;

b) desfăşoară convorbiri individuale realizate la solicitarea persoanelor private de libertate sau în cazul în care consideră necesar acest lucru şi consemnează informaţiile de interes în Registrul de audienţe;

c) asigură, la nevoie, derularea demersurilor de reintegrare socială specifice domeniului de competenţă profesională - structurate şi semistructurate (consilierea persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar);

d) elaborează proiecte de activitate şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială adresate populaţiei carcerale, în limita sa de competenţă;

e) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniului său de competenţă.

Art. 8. - În vederea colaborării cu comunitatea, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) stabileşte şi menţine legătura cu instituţii de învăţământ, cu formatori autorizaţi de formare profesională, precum şi cu alte instituţii care oferă cursuri de formare profesională pentru persoanele private de libertate;

b) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali/instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze facilitarea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate;

c) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi, ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte destinate persoanelor private de libertate;

d) valorifică oportunităţile oferite de protocoalele de colaborare încheiate la nivel central, prin organizarea de activităţi de reintegrare socială la nivel local/regional;

e) organizează şi asigură desfăşurarea activităţilor în comunitate, cu frecvenţă trimestrială, cu tinerii condamnaţi şi deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv frecvenţă semestrială, cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis;

f) promovează implicarea persoanelor private de libertate în activităţi derulate de voluntari;

g) iniţiază sau colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul locului de deţinere, în vederea derulării unor studii ce vizează particularităţile şi problematica mediului carceral;

h) coordonează efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică a studenţilor, masteranzilor, cercetătorilor, În domeniul reintegrare socială;

i) coordonează/monitorizează desfăşurarea activităţilor de asistenţă moral-religioasă susţinute de preoţii, slujitorii şi reprezentanţii organizaţiilor şi cultelor religioase recunoscute de lege;

j) promovează imaginea penitenciarului, prin prezentarea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în colaborare cu purtătorul de cuvânt;

k) creează un cadru de suport comunitar, care să sprijine reintegrarea socială a persoanelor private de libertate pe timpul executării pedepsei custodiale, şi facilitează asistenţa postdetenţie a acestora şi întoarcerea în comunitatea de provenienţă.

Art. 9. - (1) Standardele minime ale directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:

a) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele private de libertate;

b) o întâlnire de lucru sau şedinţă pe lună cu personalul din subordine;

c) două activităţi de control intern managerial pe săptămână privind desfăşurarea demersurilor de reintegrare socială, conform Planului de control;

d) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali sau instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor şi feedback, în colaborare cu şef serviciu sau birou educaţie şi şef serviciu sau birou asistenţă psihosocială, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;

e) un protocol de colaborare sau act adiţional pe an întocmit la nivel local.

(2) în cazul penitenciarelor-spital, pentru şeful biroului educaţie şi asistenţă psihosocială sau coordonatorul sectorului reintegrare socială, standardele se completează cu standardele minime ale educatorului, psihologului sau asistentului social, în funcţie de competenţe.

(3) întreaga activitate a directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

Art. 10. - Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru coordonatorul sectorului reintegrare socială din cadrul penitenciarelor-spital.

 

CAPITOLUL II

Metodologia activităţii desfăşurate de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială

 

Art. 11. - Scopul activităţii şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea activităţilor şi programelor de asistenţă psihosocială, derulate cu persoanele private de libertate, prin implicarea personalului în condiţiile unui climat echilibrat şi a unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.

Art. 12. - (1) Demersurile de asistenţă psihosocială respectă cadrul metodologic şi procedural şi au ca finalitate conservarea şi îmbunătăţirea statusului psihosomatic pe parcursul traseului execuţional penal şi creşterea şanselor de reintegrare socială postcondamnatorie a persoanelor private de libertate.

(2) în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială şi pentru asigurarea cadrului necesar instruirii şi informării personalului din subordine şi stabilirii de contacte cu reprezentanţii societăţii civile este necesară amenajarea în fiecare unitate, în sectorul administrativ, a unui birou comun cu cei al şefului serviciului sau biroului educaţie.

Art. 13. - (1) Şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea exercitării funcţiilor manageriale, precum şi documentele necesare desfăşurării activităţilor şi programelor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială destinate persoanelor private de libertate.

(2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 14. - Şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:

a) asigură managementul resurselor umane şi logistice din cadrul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;

b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială de la nivelul unităţii de detenţie şi punerea în aplicare a directivelor de acţiune în domeniul asistenţei psihosociale stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

c) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;

d) asigură respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a ordinelor şi a instrucţiunilor Ministerului Justiţiei, a deciziilor şi a adreselor conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;

e) asigură asistenţa psihologică sau socială a persoanelor private de libertate, în funcţie de specializare;

f) participă la dezamorsarea situaţiilor de criză şi la asigurarea unui climat organizaţional echilibrat;

g) identifică parteneri din societatea civilă, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune în domeniul asistenţei psihosociale, care vizează reinserţia socială şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni;

h) participă, conform domeniului de competenţă, la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;

i) contribuie la formarea profesională a specialiştilor nou-angajaţi, în domeniile de specialitate, precum şi la pregătirea continuă a subordonaţilor;

j) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi ale grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale.

Art. 15. - În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de şeful serviciului său biroului asistenţă psihosocială vizează:

â) managementul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;

b) asistenţa persoanelor private de libertate;

c) colaborarea cu comunitatea.

Art. 16. - În vederea realizării managementului activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele atribuţii:

a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială desfăşurate la nivelul unităţii;

b) întocmeşte şi înaintează directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială propunerea serviciului sau biroului asistenţă psihosocială şi pune în aplicare componenta specifică din Planul de management al sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială;

c) întocmeşte documentele specifice domeniului asistenţă psihosocială, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial al sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială;

d) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul specializat din cadrul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;

e) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice;

f) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;

g) formulează propuneri cu privire la planificarea în serviciu a personalului din subordine, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale;

h) întocmeşte prezenţa lunară a personalului din subordine;

i) verifică solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;

j) formulează propuneri cu privire la tematica de pregătire profesională iniţială şi continuă a subordonaţilor;

k) menţine, permanent, legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate atât la nivelul locului de deţinere, cât şi al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

l) informează directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din serviciul sau biroul asistenţă psihosocială;

m) avizează orarele individuale întocmite de personalul din subordine;

n) formulează propuneri privind planificarea lunară a activităţilor şi programelor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială care urmează a fi desfăşurate în unitate;

o) pune în practică şi urmăreşte modul de îndeplinire a activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinse în Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

p) verifică modul de gestionare şi constituire a dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială;

q) verifică existenţa şi calitatea informaţiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;

r) urmăreşte punerea în aplicare a recomandărilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială cuprinse în planurile individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

s) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială, precum şi proiectele de activitate întocmite de personalul din subordine;

t) monitorizează şi verifică desfăşurarea de către personalul din subordine a programelor în bază manualelor de programe;

u) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

v) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul unităţilor;

w) organizează, periodic, întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;

x) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii serviciului sau biroului;

y) realizează evaluarea anuală a nevoilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială a persoanelor private de libertate, pentru a fundamenta iniţierea demersurilor specifice;

z) asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării Sistemului de creditare. În limita sa de competenţă;

aa) stabileşte necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, în urma căruia întocmeşte rapoarte, în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;

bb) colaborează, cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Art. 17. - Asistenţa persoanelor private de libertate este asigurată prin derularea următoarelor demersuri:

a) organizează şi desfăşoară cu persoanele private de libertate cel puţin un program de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, în funcţie de competenţe;

b) desfăşoară activităţi de evaluare psihologică sau socială a persoanelor private de libertate, în funcţie de competenţe;

c) asigură consiliere psihologică sau pe probleme sociale persoanelor private de libertate, în funcţie de competenţe;

d) avizează cererile persoanelor private de libertate, potrivit domeniului de competenţă;

e) elaborează programe şi proiecte de activitate de asistenţă psihologică sau de asistenţă socială adresate populaţiei carcerale;

f) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniul său de competenţă.^

Art. 18. - În vederea colaborării cu comunitatea, şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:

a) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali sau instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate;

b) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi, ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte de asistenţă psihosocială destinate persoanelor private de libertate;

c) identifică oportunităţi şi înaintează propuneri privind organizarea activităţilor în comunitate cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială, cu tinerii condamnaţi, precum şi cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială, cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis;

d) oferă sprijin pentru efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică de către studenţi, masteranzi, cercetători, în domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale;

e) promovează implicarea persoanelor private de libertate în activităţi derulate de voluntari;

f) iniţiază sau colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul locului de deţinere, în vederea derulării unor studii ce vizează asistenţa psihologică şi asistenţa socială.

Art. 19. - Standardele minime pentru şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:

a) un program de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, pe an, în funcţie de competenţe;

b) un proiect de activitate de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, după caz, grup de suport, pe an, în funcţie de competenţe;

c) o activitate de evaluare psihologică sau socială a persoanelor private de libertate pe lună, în funcţie de competenţe;

d) o oră de consiliere psihologică sau pe probleme sociale planificată pe săptămână, în funcţie de competenţe;

e) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele private de libertate;

f) două întâlniri de lucru sau şedinţe pe lună cu personalul din subordine;

g) două activităţi de control intern managerial pe săptămână privind desfăşurarea demersurilor de asistenţă psihosocială şi de asistenţă socială, conform Planului de control lunar;

h) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali şi instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială şi cu şeful serviciului sau biroului educaţie, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate.

Art. 20. - Întreaga activitate a şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile. În exercitarea activităţilor specifice specialiştilor se va asigura respectarea cadrului metodologic corespunzător.

 

CAPITOLUL III

Metodologia activităţii desfăşurate de către şeful serviciului sau biroului educaţie

 

Art. 21. - Scopul activităţii şefului serviciului sau biroului educaţie este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea activităţilor şi programelor educative, derulate cu persoanele private de libertate, antrenarea, motivarea personalului în condiţiile unui climat organizaţional echilibrat şi a unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.

Art. 22. - (1) Demersurile educative respectă cadrul metodologic şi procedural şi au ca finalitate conservarea şi îmbunătăţirea statusului educaţional şi psihosomatic pe parcursul traseului execuţional şi creşterea şanselor de reintegrare socială postcondamnatorie a persoanelor private de libertate.

(2) în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de către şeful serviciului sau biroului educaţie şi pentru asigurarea cadrului necesar instruirii şi informării personalului din subordine şi stabilirii de contacte cu reprezentanţii societăţii civile este necesară amenajarea în fiecare unitate de deţinere, în sectorul administrativ, a unui birou comun cu cel al şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială.

Art. 23. - (1) Şeful serviciului sau biroului educaţie creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea exercitării funcţiilor manageriale, precum şi documentele necesare desfăşurării activităţilor şi programelor educative destinate persoanelor private de libertate.

(2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 24. - Şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele responsabilităţi:

a) asigură managementul resurselor umane şi logistice din cadrul serviciului sau biroului educaţie;

b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, controlul, evaluarea demersurilor educative de la nivelul unităţii de detenţie şi punerea în aplicare a directivelor de acţiune în domeniul  educaţiei stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

c) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;

d) asigură respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a ordinelor şi a instrucţiunilor Ministerului Justiţiei, a deciziilor şi adreselor conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;

e) asigură asistenţa educaţională a persoanelor private de libertate;

f) participă la dezamorsarea situaţiilor de criză;

g) identifică parteneri din societatea civilă în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze dezvoltarea nivelului educaţional al persoanelor private de libertate;

h) participă, conform domeniului de competenţă, la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;

i) contribuie la formarea profesională a educatorilor nou-angajaţi, precum şi la pregătirea continuă a subordonaţilor;

j) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale.

Art. 25. - În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de şeful serviciului sau biroului educaţie vizează:

a) managementul serviciului sau biroului educaţie;

b) asistenţa persoanelor private de libertate;

c) colaborarea cu comunitatea.

Art. 26. - În vederea realizării managementului activităţilor de educaţie, şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele atribuţii:

a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, controlul sau evaluarea demersurilor educative de la nivelul unităţii;

b) întocmeşte şi înaintează directorului adjunct sau şefului serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială propunerea serviciului sau biroului educaţie şi pune în aplicare componenta specifică din Planul de management al sectorului educaţie şi asistenţă psihosocială;

c) întocmeşte documentele specifice domeniului educaţie, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial al sectorului reintegrare socială;

d) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul specializat din cadrul serviciului sau biroului educaţie;

e) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice;

f) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;

g) formulează propuneri cu privire la planificarea în serviciu a personalului din subordine, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor educative în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale;

h) întocmeşte prezenţa lunară a personalului din subordine;

i) verifică solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;

j) formulează propuneri cu privire la tematica de pregătire profesională iniţială şi continuă a subordonaţilor;

k) menţine permanent legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate, atât la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cât şi la nivelul locului de deţinere;

l) informează directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din serviciul sau biroul educaţie;

m) formulează propuneri privind planificarea lunară a activităţilor şi programelor educative care urmează a fi desfăşurate în penitenciar;

n) avizează orarele individuale întocmite de personalul din subordine;

o) pune în practică şi urmăreşte modul de îndeplinire a activităţilor educative cuprinse în Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

p) planifică şi monitorizează desfăşurarea cursurilor şcolare adresate populaţiei carcerale;

q) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională, adresate populaţiei carcerale;

r) verifică existenţa şi calitatea informaţiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;

s) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor educative şi proiectele de activitate întocmite de personalul din subordine;

t) monitorizează şi verifică desfăşurarea de către personalul din subordine a programelor în baza manualelor de programe educative de către fiecare membru al serviciului sau biroului educaţie;

u) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

v) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul unităţilor;

w) urmăreşte punerea în aplicare a recomandărilor educaţionale cuprinse în planurile individualizate de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

x) organizează, periodic, întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;

y) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii serviciului sau biroului educaţie;

z) realizează evaluarea anuală a nevoilor persoanelor private de libertate în domeniul educaţie pentru a fundamenta iniţierea demersurilor educative;

aa) asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării Sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;

bb) stabileşte necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, în urma cărora întocmeşte rapoarte, în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii serviciului sau biroului educaţie;

cc) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 27. - Asistenţa persoanelor private de libertate este asigurată prin derularea următoarelor demersuri:

a) organizează şi desfăşoară cu persoanele private de libertate cel puţin un program educativ;

b) asigură consiliere educaţională persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar;

c) desfăşoară activităţi de evaluare educaţională a persoanelor private de libertate;

d) avizează cererile persoanelor private de libertate, în conformitate cu domeniul său de competenţă;

e) elaborează programe şi proiecte de activităţi educative adresate populaţiei carcerale;

f) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniului său de competenţă.

Art. 28. - În vederea colaborării cu comunitatea, şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele responsabilităţi:

a) stabileşte şi menţine legătura cu instituţii de învăţământ, cu furnizori autorizaţi de formare profesională şi cu alte instituţii care oferă cursuri de formare profesională pentru persoanele private de libertate;

b) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali sau instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune, care să vizeze facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate;

c) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi, ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte educative destinate persoanelor private de libertate;

d) identifică oportunităţi şi înaintează propuneri privind organizarea activităţilor în comunitate cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi al deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis;

e) oferă sprijin pentru efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică a studenţilor, masteranzilor, cursanţilor care efectuează studii şi cercetări privind problematica mediului penitenciar;

f) promovează implicarea persoanelor private de libertate în activităţi derulate de voluntari;

g) iniţiază sau colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul locului de deţinere, în vederea derulării unor studii ce vizează particularităţile şi problematica mediului carceral.

Art. 29. - Standardele minime pentru şeful serviciului sau biroului educaţie privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:

a) un program educaţional pe an;

b) un proiect de activitate pe an;

c) o activitate de evaluare educaţională a persoanelor private de libertate pe lună;

d) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele private de libertate;

e) două întâlniri de lucru sau şedinţe pe lună cu personalul din subordine;

f) două activităţi de control intern managerial/săptămână privind desfăşurarea demersurilor de educaţie, conform Planului de control lunar;

g) o participare la bursa locală a locurilor de muncă pe an;

h) un curs de formare profesională a persoanelor private de libertate pe an sau identificarea unor parteneri şi susţinerea demersurilor educatorului responsabil pentru organizarea acestuia;

i) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali sau instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială şi cu şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;

j) o oră de consiliere educaţională planificată/săptămână.

Art. 30. - Întreaga activitate a şefului serviciului sau biroului educaţie în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile. În exercitarea activităţilor specifice specialiştilor se va asigura respectarea cadrului metodologic corespunzător.

 

CAPITOLUL IV

Metodologia activităţii desfăşurate de către psiholog

 

Art. 31. - (1) Scopul activităţii desfăşurate de psiholog în sistemul penitenciar este reprezentat  de conservarea şi îmbunătăţirea statusului psihosomatic al persoanelor private de libertate pe parcursul traseului execuţional.

(2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către psiholog este sistemul administraţiei penitenciare.

Art. 32. - (1) Exercitarea profesiei este condiţionată de obţinerea atestatului de liberă practică în cadrul Comisiei de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională sau Comisiei de psihologie clinică din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

(2) în fiecare unitate de deţinere este obligatorie amenajarea unui cabinet de psihologie, garantându-se astfel condiţiile pentru accesul întregii populaţii penitenciare la acest tip de servicii.

(3) Exigenţele impuse de lege în acest domeniu vizează:

a) existenţa unui spaţiu corespunzător, special destinat intervenţiei terapeutice, care să permită şi asistenţa unor grupuri mici;

b) respectarea unor standarde calitative în domeniul mobilierului, tehnicii de calcul, al aparaturii audiovideo, al protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori, sonori, luminoşi, climatici şi al condiţiilor igienico-sanitare;

c) întocmirea unor registre de evidenţă a activităţii;

d) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;

e) utilizarea de teste şi instrumente psihologice avizate şi validate;

f) desfăşurarea activităţii pe baza unor proceduri de sistem şi/sau operaţionale, care pot fi supuse, după caz, avizului Comisiei de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România;

g) respectarea standardelor privind siguranţa personalului, precum butonul de panică.

(4) La nivelul unităţilor de deţinere, psihologul îşi desfăşoară activitatea individual sau în cadrul comisiilor legal constituite, în calitate de specialist: echipele multidisciplinare de asistenţă a persoanelor vulnerabile, a celor cu comportament auto şi heteroagresiv, a celor cu antecedente la consumul de droguri, a bolnavilor psihic etc.

(5) Activitatea psihologului în comisii şi echipe multidisciplinare se finalizează prin elaborarea unor documente semnate şi parafate, ce vor face obiectul arhivării în fondul documentar. Este recomandat ca forma finală a evaluărilor sau caracterizărilor să conţină date despre persoana investigată şi posibilităţi de intervenţie, la momentul intervenţiei, în detrimentul asumării unui prognostic al evoluţiei subiectului pe termen mediu şi lung.

Art. 33. - (1) Psihologul întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile specifice, desfăşurate în regim individual.

(2) Psihologul întocmeşte fondul documentar individual, în care sunt păstrate toate instrumentele utilizate şi documentele ce conţin concluziile de specialitate, pentru fiecare persoană privată de libertate evaluată sau consiliată.

(3) Fondul documentar specific, constituit la nivelul unităţilor, din dosare, fişe psihologice, protocoale, testări psihologice, mapa programelor are caracter confidenţial, putând fi accesat, la cererea instituţiilor abilitate şi a persoanelor private de libertate interesate, în condiţiile legii şi ale legislaţiei subsecvente.

(4) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 34. - Psihologul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar are următoarele competenţe:

a) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate;

b) aplicarea instrumentelor de psihodiagnoză;

c) interpretarea datelor obţinute şi concretizarea activităţii de interpretare a rezultatelor prin elaborarea, dacă este cazul, a profilului psihologic al subiectului;

d) identificarea unor căi de soluţionare psihoterapeutică a problemelor relevate pe parcursul intervenţiei de specialitate;

e) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare instituţională;

f) managementul situaţiilor de criză;

g) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspectul teoretic sau metodologic;

h) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.

Art. 35. - (1) în condiţiile legilor speciale, psihologii îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu atribuţiile ce le revin, potrivit statutului profesional şi regulamentelor interne ale angajatorului, respectiv potrivit fişei postului.

(2) în cadrul său de competenţă profesională, psihologul decide alegerea şi aplicarea celor mai potrivite metode şi tehnici psihologice, în funcţie de momentul traseului execuţional şi de nevoile identificate ale persoanelor private de libertate. Întreaga documentaţie rezultată în urma desfăşurării activităţii va purta semnătura şi parafa psihologului cu drept de liberă practică.

(3) Psihologul îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi răspunde în faţa organelor abilitate ale Colegiului Psihologilor din România. Deţinătorilor dreptului de liberă practică, cărora din diferite motive - malpraxis, încălcări ale deontologiei şi eticii profesionale, forurile competente din cadrul Colegiului Psihologilor din România le suspendă această calitate, în condiţiile legii.

Art. 36. - În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile de asistenţă psihologică sunt:

a) structurate - programe psihologice generale şi specifice;

b) semistructurate - evaluare psihologică, consiliere psihologică, proiecte de activitate psihologică.

Art. 37. - În funcţie de adresabilitate, demersurile de asistenţă psihologică vizează:

a) persoanele private de libertate, în general; b) grupurile de risc - cele cu nevoi speciale;

c) grupurile terapeutice; d) individul.

Art. 38. - În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi: a) de grup;

b) individuale.

Art. 39. - În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate, demersurile psihologului se desfăşoară în:

a) perioada de carantină şi observare; b) perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi asigurării caracterului progresiv al acestuia;

c) perioada pregătirii pentru liberare.

Art. 40. - (1) în perioada de carantină şi observare psihologul derulează următoarele demersuri:

a) prezintă persoanelor nou-depuse, în cadrul Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, atribuţiile psihologului şi oferta demersurilor în domeniul său de specialitate;

b) evaluează persoanele private de libertate nou-depuse în penitenciar, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, informaţiile culese fiind sub incidenţa confidenţialităţii;

c) aplică baterii standardizate de teste psihologice în cazul persoanelor private de libertate ori de câte ori această modalitate de evaluare este impusă de situaţie;

d) elaborează profiluri psihologice, atunci când psihologul consideră necesar;

e) consemnează datele psihologice de interes general în câmpurile specifice din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, conform domeniului de competenţă;

f) desfăşoară activităţi de consiliere psihologică, de intervenţie în criză, precum şi convorbiri individuale de informare la solicitarea persoanelor private de libertate;

g) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, contribuind la stabilirea traseului execuţional al persoanelor private de libertate;

h) consemnează în Registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate;

i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană privată de libertate asistată.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), h) şi i) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 41. - (1) În perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia, psihologul derulează următoarele demersuri:

a) desfăşoară activităţi de evaluare periodică şi de interpretare a rezultatelor, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;

b) furnizează persoanelor private de libertate asistenţă de specialitate în situaţii de criză, de management al stresului sau în orice altă situaţie care impune asistenţă psihologică, la nivelul treptei de specializare deţinute;

c) desfăşoară activităţi de consiliere psihologică şi psihoterapie individuală, conform competenţelor dobândite;

d) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii structurii de reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale sau negative;

e) informează psihologii din alte penitenciare despre transferul unei persoane private de libertate identificată cu nevoi şi riscuri majore din perspectivă psihologică, furnizând date relevante privind demersurile de care aceasta a beneficiat şi evoluţia acesteia, în vederea asigurării continuităţii asistenţei de specialitate, precum şi a prevenirii evenimentelor negative în rândul populaţiei carcerale;

f) sistematizează informaţiile în documentaţia specifică intervenţiei psihologului;

g) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;

h) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică a regimului de executare a pedepsei şi la actualizarea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

i) desfăşoară sau coordonează programe de intervenţie generală şi specifică adresate persoanelor private de libertate identificate cu nevoi de asistenţă psihologică;

j) elaborează programe psihologice proprii, în situaţia în care nevoile identificate în rândul persoanelor private de libertate custodiate în unitatea penitenciară nu sunt acoperite de programele de specialitate disponibile;

k) întocmeşte mapele documentare ale programelor pe care le desfăşoară;

l) elaborează/implementează proiecte de activitate şi documentaţia necesară desfăşurării acestora;

m) colaborează la desfăşurarea unor programe sau activităţi specifice coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială, precum şi de către alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvemamentale;

n) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, Orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii, a programelor şi activităţilor de asistenţă psihologică şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;

o) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi a grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;

p) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile de asistenţă psihologică;

q) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, la solicitarea superiorilor ierarhici;

r) realizează studii şi cercetări privind fenomenul infracţionalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar;

s) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;

t) coordonează activităţile şi programele de asistenţă psihologică derulate de voluntari sau în colaborare cu aceştia;

u) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), k), l),

m), n), o), q), r) şi s) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 42, - În perioada pregătirii pentru liberare psihologul derulează următoarele demersuri;

a) realizează evaluarea persoanelor private de libertate la sfârşitul executării pedepsei şi analizează evoluţia acestora, ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;

b) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, în vederea generării Formularului de caracterizare utilizat în cadrul Comisiei de propuneri pentru liberare condiţionată;

c) consiliază/informează persoana privată de libertate CU privire la instituţiile care pot sprijini procesul de reintegrare socială, din perspectiva asistenţei psihologice, şi facilitează accesul persoanei la instituţiile de profil pe perioada executării pedepsei;

d) transmite informaţii de specialitate, cu acordul persoanelor private de libertate, unor instituţii care pot sprijini procesul de reintegrare socială, din perspectiva asistenţei psihologice;

e) colaborează cu personalul implicat în susţinerea programului de pregătire pentru liberare.

Art. 43. - Psihologul colaborează cu personalul unităţii, în cadrul echipelor multidisciplinare, sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor private de libertate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.

Art. 44. - (1) Evaluarea se face pe baza instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, pus la dispoziţie de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi, după caz, prin aplicarea unor baterii de teste specifice - SCIDI, SCIDII, Inventarul de Depresie Beck (BDI-II), STAI - Y State - Trait Anxiety Inventory Y Form, Millon Clinical Multiaxial Inventory-III (MCMI).

(2) Psihologul poate folosi orice instrument pentru care are licenţă de utilizare şi pe care 11 consideră eficient în munca sa şi, în funcţie de rezultatele obţinute la evaluare, stabileşte şi propune tipul de asistare care răspunde nevoilor identificate, în cazul fiecărei persoane private de libertate.

Art. 45. - (1) Standardele minime pentru psiholog privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:

a) două programe de asistenţă psihologică cu un grup sau un program cu două grupe distincte pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate;

b) 3 ore de consiliere psihologică pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate, sau 5 ore de consiliere psihologică pe săptămână în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane arestate preventiv;

c) o oră de convorbiri individuale de informare pe săptămână;

d) 3 ore de evaluare iniţială pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii de carantină şi observare;

e) 3 ore de evaluare periodică sau finală pe săptămână;

f) o oră de psihoterapie pe săptămână, în funcţie de competenţe;

g) un proiect de activitate semistructurată psihologică pe trimestru cu un grup de participanţi.

(2) Frecvenţa derulării proiectelor de activitate desfăşurate în comunitate de către psihologi:

a) un proiect de activitate pe trimestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu tinerii condamnaţi sau cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau al biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare psiholog);

b) un proiect de activitate pe semestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, respectiv cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau al biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare psiholog).

(3) în penitenciarele-spital, standardul prevăzut Sa alin. (1) lit. a) se referă la psihologii care îşi desfăşoară activitatea în penitenciarele-spital cu secţii medico-sociale şi/sau alte secţii în care perioada de internare permite derularea acestora.

(4) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate/zi.

(5) întreaga activitate a psihologului în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

Art. 46. - Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru psihologul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

 

CAPITOLUL V

Metodologia activităţii desfăşurate de către asistentul social

 

Art. 47. - (1) Scopul activităţii asistentului social este acordarea de sprijin calificat, în vederea ameliorării sau soluţionării problemelor sociale cu care se confruntă persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciare, după caz, prin implicarea mediului de suport, a instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale în procesul recuperativ şi pregătirea acestora pentru reintegrarea socială.

(2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către asistentul social este sistemul administraţiei penitenciare.

Art. 48. - (1) Exercitarea profesiei este condiţionată de obţinerea avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului de liberă practică din partea Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.

(2) în fiecare unitate este necesară amenajarea unui cabinet de asistenţă socială, garantându-se astfel condiţiile pentru accesul întregii populaţii penitenciare la acest tip deservirii.

(3) Exigenţele impuse în acest domeniu vizează:

a) existenţa unui spaţiu corespunzător, special destinat intervenţiei de specialitate, care să permită desfăşurarea de activităţi cu grupuri mici;

b) respectarea unor standarde calitative în privinţa mobilierului, tehnicii de calcul, aparaturii audiovideo, protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori - sonori, luminoşi, climatici, condiţiilor igienico-sanitare;

c) întocmirea unor registre de evidenţă a activităţii;

d) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;

e) utilizarea de metode, tehnici şi instrumente specifice domeniului asistenţei sociale;

f) desfăşurarea activităţii pe baza unor proceduri de sistem şi/sau operaţionale, care pot fi supuse, după caz, avizului Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali;

g) respectarea standardelor privind siguranţa personalului, precum buton de panică.

Art. 49. - (1) Asistentul social întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile profesionale desfăşurate cu persoanele private de libertate, în regim individual.

(2) Asistentul social întocmeşte fondul documentar individual în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii alcătuit din instrumentele de lucru aplicate fiecărei persoane private de libertate care a beneficiat de asistenţă de specialitate.

(3) Fondul documentar individual are caracter confidenţial, putând fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele private de libertate interesate, în condiţiile legii şi ale legislaţiei subsecvente.

(4) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 50. - Competenţele profesionale ale asistentului social care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:

a) evaluarea, informarea şi consilierea pe probleme sociale a persoanelor private de libertate;

b) acordarea asistenţei de specialitate persoanelor private de libertate, în scopul formării, dezvoltării, exersării abilităţilor sociale, parentale, decizionale, de relaţionare cu mediul de suport, de prevenire a conflictelor familiale, în vederea pregătirii pentru reintegrarea în societate;

c) medierea, după caz, cu mediul de suport al persoanelor private de libertate, instituţiile publice, asociaţiile sau organizaţiile neguvernamentale naţionale şi internaţionale;

d) participarea la echipele multidisciplinare, constituite în scopul facilitării reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate;

e) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspect teoretic sau metodologic;

f) formarea profesională a asistenţilor sociali în domeniul de specialitate.

Art. 51 - (1) în condiţiile reglementărilor speciale aplicabile acestei categorii profesionale, asistenţii sociali îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile ce le revin, potrivit statutului profesional şi regulamentelor interne ale angajatorului, respectiv potrivit fişei postului.

(2) în cadrul său de competenţă profesională, asistentul social decide alegerea şi aplicarea celor mai potrivite metode, tehnici şi instrumente specifice asistenţei sociale, în funcţie de momentul traseului execuţional şi de nevoile identificate ale persoanelor private de libertate.

(3) Asistentul social îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea activităţii prestate şi răspunde în faţa organelor abilitate ale Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.

(4) Actul profesional al asistentului social se finalizează prin semnătură olografă, cu precizarea numelui şi prenumelui, precum şi prin aplicarea parafei profesionale individuale, respectiv a codului alocat din Registrul naţional al asistenţilor sociali din România.

Art. 52. - În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile de asistenţă socială sunt:

a) structurate;

b) semistructurate.

Art. 53. - În funcţie de adresabilitate, demersurile sunt:

a) cu caracter general, adresate tuturor persoanelor private de libertate;

b) cu caracter specific, adresate anumitor categorii de persoane private de libertate, ţinând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex şi stare de sănătate.

Art. 54. - În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile sunt:

a) de grup - programe de asistenţă socială, grupuri de progres, de terapie socială, educaţionale, de socializare, de suport;

b) individuale.

Art. 55. - În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate, demersurile asistentului social se desfăşoară în:

a) perioada de carantină şi observare;

b) perioada executării pedepsei în vederea individualizării regimului de executare şi asigurării caracterului progresiv al acestuia;

c) perioada pregătirii pentru liberare.

Art. 56. - (1) în perioada de carantină şi observare, asistentul social derulează următoarele demersuri:

a) prezintă persoanelor nou-depuse, în cadrul Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, atribuţiile asistentului social şi oferta intervenţiilor în domeniul său de specialitate;

b) realizează evaluarea socială iniţială a persoanelor private de libertate nou-depuse, utilizând instrumentul standard de evaluarea activităţii deţinuţilor, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;

c) consemnează informaţiile rezultate în urma evaluării în câmpurile specifice din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, potrivit domeniului de competenţă;

d) desfăşoară activităţi de consiliere pe probleme sociale cu persoanele private de libertate şi convorbiri individuale de informare la solicitarea persoanelor private de libertate;

e) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, contribuind la stabilirea traseului execuţional al persoanelor private de libertate;

f) contactează, în situaţii temeinic justificate, membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport al persoanelor private de libertate, în spaţii anume destinate din sectorul vizită al locului de deţinere sau, după caz, prin adrese scrise sau telefonic, în scopul realizării evaluării sociale, ameliorării sau soluţionării problemelor sociale ale persoanei private de libertate;

g) contactează, prin adresă scrisă sau telefonic, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, care pot oferi informaţii necesare realizării evaluării sociale a persoanei private de libertate, ameliorării sau soluţionării problemelor sociale ale acesteia;

h) consemnează în Registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate;

i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană privată de libertate asistată.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), h) şi i) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 57. - (1) în perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia, asistentul social derulează următoarele demersuri:

a) realizează evaluarea socială periodică a persoanelor private de libertate, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;

b) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică a regimului de executare a pedepsei şi la actualizarea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

c) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii sectorului reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale/negative;

d) desfăşoară sau coordonează, după caz, programele de asistenţă socială cuprinse în manualele elaborate de direcţia de specialitate:

e) elaborează programe de asistenţă socială proprii, în situaţia în care nevoile identificate în rândul persoanelor private de libertate custodiate în unitatea penitenciară nu sunt acoperite de programele de specialitate disponibile;

f) întocmeşte documentaţia corespunzătoare pentru mapele documentare ale programelor pe care le desfăşoară;

g) elaborează/implementează proiecte de activitate şi documentaţia necesară desfăşurării acestora;

h) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;

i) colaborează la desfăşurarea unor programe specifice coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială, precum şi de către alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale;

j) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, Orarul individual care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii, a programelor şi activităţilor de asistenţă socială şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;

k) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi al grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;

l) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, conform domeniului de competenţă, la solicitarea superiorilor ierarhici;

m) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile de asistenţă socială;

n) iniţiază colaborări cu reprezentanţii societăţii civile cu atribuţii în derularea demersurilor de reinserţie socială şi cu posibil rol în asistenţa postdetenţie;

o) realizează studii şi cercetări privind fenomenul infracţionalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar;

p) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;

q) coordonează activităţile şi programele de asistenţă socială derulate de voluntari sau în colaborare cu aceştia;

r) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), h), i), j). k), l), m), n), o), p) şi r) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 58. - În perioada pregătirii pentru liberare, asistentul social derulează următoarele activităţi:

a) realizează evaluarea socială finală a persoanelor private de libertate, utilizând instrumentul standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;

b) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, în vederea generării Formularului de caracterizare utilizat în cadrul Comisiei pentru liberare condiţionată;

c) coordonează Programul de pregătire pentru liberare sau alte demersuri specifice derulate cu instituţii şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în acest sens şi colaborează cu ceilalţi specialişti implicaţi;

d) întreprinde, la solicitarea persoanelor private de libertate ce urmează să se libereze şi prezintă risc de excluziune socială, cum ar fi persoane lipsite de mediul de suport, fără locuinţă, vârstnice, cu boli incurabile, demersuri de mediere către instituţii publice - primării, direcţii de asistenţă socială, spitale, centre de îngrijire paleativă - sau organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale.

Art. 59. - Asistentul social colaborează cu personalul unităţii, în cadrul echipelor multidisciplinare, sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvemamentale, specializaţi în asistarea persoanelor private de libertate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.

Art. 60. - (1) Evaluarea se face pe baza instrumentului standard de evaluare a activităţilor deţinuţilor, pus la dispoziţie de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi, după caz, prin aplicarea unor metode şi tehnici specifice.

(2) Asistentul social poate folosi orice metode, tehnici şi instrumente de specialitate pe care le consideră eficiente în munca sa şi, în funcţie de rezultatele obţinute la evaluare, stabileşte şi propune tipul de asistare care răspunde nevoilor identificate, în cazul fiecărei persoane private de libertate.

Art. 61. - (1) Standardele minime pentru asistentul social privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:

a) două programe de asistenţă socială cu un grup sau un program cu două grupe distincte pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate;

b) un proiect de activitate tip grup de suport pe lună, în cazul în care se derulează un program cu un grup de participanţi pe săptămână;

c) 3 ore de consiliere pe probleme sociale pe săptămână, în cazul care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane condamnate, sau 5 ore consiliere pe probleme sociale pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane arestate preventiv;

d) o oră de convorbiri individuale de informare pe săptămână;

e) 3 ore de evaluare iniţială pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii de carantină şi observare;

f) 3 ore de evaluare periodică sau finală pe săptămână;

g) un proiect de activitate semistructurată de asistenţă socială pe trimestru cu un grup de participanţi.

(2) Frecvenţa derulării proiectelor de activitate desfăşurate în comunitate de către asistenţii sociali este de:

a) un proiect de activitate pe trimestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu tinerii condamnaţi sau cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau al biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare asistent social);

b) un proiect de activitate pe semestru, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, respectiv cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis (frecvenţa desfăşurării este stabilită la nivelul serviciului sau biroului, nefiind obligatorie realizarea proiectului de activitate, ca standard individual, de către fiecare asistent social).

(3) în penitenciarele-spital, standardul prevăzut la alin. (1) lit. a) se referă la asistenţii sociali care îşi desfăşoară activitatea în penitenciarele-spital cu secţii medico-sociale şi/sau alte secţii în care perioada de internare permite derularea acestora.

(4) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate/zi.

(5) întreaga activitate a asistentului social în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

Art. 62. - Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru asistentul social care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

 

CAPITOLUL VI

Metodologia activităţii desfăşurate de către educatorul ofiţer, agent sau personal contractual

 

Art. 63. - (1) Scopul activităţii educatorului este acordarea de sprijin calificat în vederea îmbunătăţirii nivelului educaţional al persoanelor private de libertate şi asistarea acestora în soluţionarea problemelor cu care se confruntă pe perioada detenţiei.

(2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către educator este sistemul administraţiei penitenciare.

Art. 64. - (1) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către educator este necesară amenajarea unui birou în fiecare unitate de deţinere.

(2) Exigenţele în acest domeniu vizează:

a) existenţa unor săli de curs destinate procesului de şcolarizare;

b) existenţa unor ateliere destinate activităţilor de formare profesională;

c) existenţa unor spaţii destinate activităţilor ocupaţionale;

d) existenţa unor cluburi destinate activităţilor educative desfăşurate în grupuri mari cu persoanele private de libertate;

e) respectarea unor standarde calitative în privinţa mobilierului, tehnicii de calcul, aparaturii audiovideo, condiţiilor igienico-sanitare, protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori: sonori, luminoşi, climatici;

f) întocmirea unui registru de evidenţă a activităţilor susţinute în regim individual;

g) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;

h) respectarea standardelor privind siguranţa personalului, precum butonul de panică.

Art. 65. - (1) Educatorul întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile desfăşurate în regim individual şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii, precum instrumentele de lucru aplicate fiecărei persoane private de libertate care a beneficiat de asistenţă de specialitate.

(2) Fondul documentar, constituit la nivelul unităţilor, poate fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele private de libertate direct interesate, în condiţiile legii.

(3) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 66. - Competenţele profesionale ale educatorului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:

a) cunoaşterea şi evaluarea nevoilor de educaţie ale cazurilor pe care le gestionează;

b) identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a nivelului instructiv-educativ şi vocaţional al persoanelor private de libertate;

c) formarea, dezvoltarea şi exersarea comportamentelor prosociale ale persoanelor private de libertate;

d) managementul situaţiilor de criză;

e) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspect teoretic sau metodologic;

f) consiliere educaţională;

g) formarea profesională a educatorilor nou-angajaţi, în domeniul de specialitate.

Art. 67. - În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile educative sunt:

a) structurate;

b) semistructurate.

Art. 68. - În funcţie de adresabilitate, demersurile vizează:

a) persoanele private de libertate, în general;

b) grupurile de risc, cu cerinţe educative speciale;

c) individul.

Art. 69. - În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:

a) de grup;

b) individuale.

Art. 70. - În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate activitatea educatorului se desfăşoară pe mai multe paliere:

a) activităţi desfăşurate în perioada de carantină şi observare;

b) activităţi desfăşurate În perioada executării pedepsei în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia;

c) activităţi desfăşurate în perioada pregătirii pentru liberare.

Art. 71. - (1) în perioada de carantină şi observare,

educatorul desfăşoară următoarele demersuri:

a) desfăşoară Programul de adaptare la condiţiile privării de libertate şi prezintă atribuţiile educatorului şi oferta intervenţiilor în domeniul său de specialitate;

b) evaluează persoanele private de libertate nou-depuse în penitenciar, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor, informaţiile culese fiind sub incidenţa confidenţialităţii;

c) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, contribuind la Stabilirea traseului execuţional al persoanelor private de libertate;

d) prezintă persoanelor private de libertate nou-depuse Oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ce pot fi desfăşurate pe timpul detenţiei;

e) desfăşoară, în scopul cunoaşterii realităţii mediului penitenciar sau la solicitarea persoanelor private de libertate, convorbiri individuale de informare;

f) consemnează informaţiile educative, de interes general, în câmpurile specifice din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate, conform domeniului de competenţă;

g) consemnează în Registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate;

h) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană privată de libertate asistată.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. e), f), g) şi h) se derulează pe întregul traseu execuţional penal.

Art. 72. - (1) în perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare şi a asigurării caracterului progresiv al acestuia, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:

a) evaluează nevoile educative şi progresul persoanelor private de libertate, în vederea includerii acestora în programe, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare a activităţii deţinuţilor;

b) desfăşoară activităţi de cunoaştere a persoanelor private de libertate, conform domeniului de competenţă;

c) desfăşoară activităţi de consiliere educaţională cu persoanele private de libertate;

d) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii sectorului reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale sau negative;

e) informează persoanele private de libertate asupra deciziilor de ordin intern sau extern, dispuse în raport cu situaţia acestora;

f) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică şi actualizarea Planului individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;

g) desfăşoară programele educative cuprinse în manualele elaborate la nivelul administraţiei centrale;

h) coordonează activitatea de instruire şcolară;

i) coordonează activităţile de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională;

j) elaborează programe pe care le aplică în cadrul activităţii sale, cu aprobarea direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

k) întocmeşte mapele documentare ale programelor educative desfăşurate;

l) colaborează la desfăşurarea unor programe specifice, coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială;

m) întocmeşte proiectele de activitate şi documentaţia necesare desfăşurării activităţilor;

n) coordonează activitatea desfăşurată la nivelul bibliotecii penitenciarului care poate fi coordonată şi de agentul tehnic;

o) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;

p) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, Orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii, a programelor şi activităţilor educative şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;

q) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al penitenciarului sau al administraţiei centrale;

r) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare la solicitarea superiorilor ierarhici;

s) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile educative;

t) întreprinde demersurile necesare pentru organizarea în comunitate a unor evenimente culturale, artistice, sportive;

u) colaborează cu reprezentanţii organizaţiilor guvernamentale şi neguvemamentale, în vederea desfăşurării de programe sau activităţi în cadrul penitenciarului sau în comunitate;

v) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;

w) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), j), k), l), m), n), o), p), q), r), t), u) şi v) se derulează pe întregul traseu execuţional penal.

Art. 73. - În perioada pregătirii pentru liberare, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:

a) realizează evaluarea finală, utilizând instrumentul standard de evaluare a activităţii deţinuţilor;

b) sprijină derularea activităţilor de consiliere şi mediere a muncii;

c) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate în vederea generării Formularului de caracterizare utilizat în cadrul Comisiei pentru liberare condiţionată;

d) informează şi asigură suport, în colaborare cu asistentul social, persoanelor private de libertate în vederea stabilirii contactelor cu instituţiile societăţii civile care le pot furniza sprijin pentru reintegrarea socială.

Art. 74. - Educatorul ofiţer, agent sau personal contractual colaborează cu personalul unităţii, în cadrul echipelor multidisciplinare, sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor private de libertate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.

Art. 75 - Activitatea educatorului agent se desfăşoară, conform competenţelor repartizate, în baza prezentei metodologii şi în funcţie de resursele umane disponibile la nivelul unităţii de detenţie.

Art. 76. - (1) Standardele minime pentru ofiţerul educator, privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, sunt:

a) două programe educative pe săptămână sau un program şi o activitate de grup specifică domeniului educaţie pe săptămână, în cazul penitenciarelor-spital standardul aplicându-se educatorilor care îşi desfăşoară activitatea în penitenciarele-spital cu secţii medico-sociale şi sau alte secţii în care perioada de internare permite derularea acestora;

b) un concurs tematic/lună;

c) 3 ore de activităţi de evaluare iniţială/săptămână dacă există secţii de carantină şi observare;

d) 3 ore de activităţi de evaluare periodică sau finală pe săptămână;

e) 4 ore de convorbiri individuale de informare pe săptămână;

f) 3 ore de consiliere educaţională pe săptămână;

g) un proiect de activitate de educaţie, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi al deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis, cu menţiunea că frecvenţa desfăşurării este prevăzută pentru întregul sector de activitate.

(2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate pe zi, cu recomandarea ca limita maximă a activităţilor individuale pe săptămână să fie de 10 ore.

(3) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.

Art. 77. - În planificarea demersurilor educative, în funcţie de specific şi resursele disponibile, se va avea în vedere atingerea unui standard minim de:

a) 2 ore de activităţi de grup, pe zi;

b) 4 ore de program, pe săptămână, cu respectarea cerinţelor de derulare din Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017 şi 6 ore de activităţi semistructurate, pe săptămână.

Art. 78. - Standardele minime pentru agentul educator, privind activităţile de reintegrare socială, sunt:

a) un concurs tematic/lună;

b) o activitate de grup/zi;

c) un număr al revistei persoanelor private de libertate pe lună, cu excepţia penitenciarelor-spital;

d) o oră de activitate de bibliotecă pe zi (pentru un singur agent educator, în situaţia în care activitatea de bibliotecă nu este în sarcina agentului tehnic);

e) o oră de consiliere educaţională pe săptămână (din dispoziţia şefului ierarhic);

f) un proiect de activitate de educaţie, derulat în comunitate, cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis, cu menţiunea că frecvenţa desfăşurării este prevăzută pentru întregul sector de activitate.

Art. 79. - Standardele se aplică în mod corespunzător personalului contractual din domeniu, în funcţie de nivelul studiilor, aplicându-se, după caz, cele ale educatorului ofiţer pentru angajaţii cu studii superioare sau cele ale educatorului agent pentru angajaţii cu studii medii.

Art. 80. - Întreaga activitate a educatorului ofiţer, agent sau personal contractual, în mediul penitenciar, se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

Art. 81. - Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru educatorul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

 

CAPITOLUL VII

Metodologia activităţii desfăşurate de către preot

 

Art. 82. - (1) Preotul desfăşoară în aşezămintele penitenciare atât activităţi pastorale şi liturgice, potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cât şi activităţi de educaţie moral-religioasă, pentru persoanele private de libertate, la solicitarea acestora şi în condiţii nediscriminatorii.

(2) Preotul contribuie, prin activitatea sa, la menţinerea unei bune stări de spirit a angajaţilor şi la realizarea unui climat pozitiv de comunicare.

Art. 83. - (1) Exercitarea profesiei este condiţionată de existenţa actului de hirotonie şi de binecuvântarea ierarhului locului.

(2) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către preot este necesară amenajarea unui spaţiu adecvat în fiecare unitate de deţinere, garantându-se astfel accesul tuturor persoanelor private de libertate la serviciile religioase oficiate de către acesta şi de către colaboratori.

Art. 84. - (1) Preotul întocmeşte Registrul specialistului în care vor fi consemnate toate activităţile desfăşurate în regim individual şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.

(2) Fondul documentar constituit la nivelul unităţilor poate fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele private de libertate direct interesate, în condiţiile legii.

(3) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 85. - Competenţele profesionale ale preotului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:

a) organizarea şi oficierea serviciilor religioase specifice cultului;

b) consilierea şi educaţia moral-religioasă a persoanelor private de libertate;

c) iniţierea, menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiei persoanelor private de libertate cu mediul de suport şi comunitatea, pe tot parcursul executării pedepsei.

Art. 86. - În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile educative sunt:

a) structurate;

b) semistructurate.

Art. 87. - În funcţie de adresabilitate, demersurile vizează:

a) persoanele private de libertate, în general;

b) grupurile de risc sau persoane cu nevoi speciale.

Art. 88. - În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:

a) de grup, publice şi de masă;

b) individuale.

Art. 89. - În funcţie de tipul demersurilor, acestea pot fi clasificate în:

a) activităţi liturgice, de organizare şi oficiere a serviciilor religioase specifice cultului;

b) activităţi duhovniceşti şi de consiliere spirituală;

c) activităţi de catehizare şi consiliere educaţională;

d) activităţi şi programe educative;

e) activităţi de colaborare cu mediul de suport: familie, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale;

f) convorbiri individuale sau de grup, activităţi de comunicare, mediere şi negociere de conflicte.

Art. 90. - În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei private de libertate, activitatea preotului se desfăşoară pe mai multe paliere, prin:

a) activităţi de cunoaştere şi asistenţă moral-religioasă desfăşurate în perioada de carantină şi observare;

b) activităţi curente desfăşurate pe perioada executării pedepsei;

c) activităţile desfăşurate în perioada pregătirii pentru liberare.

Art. 91. - În perioada de carantină şi observare, preotul desfăşoară următoarele activităţi de cunoaştere şi acordare de asistenţă moral-religioasă:

a) organizează întâlniri cu persoanele private de libertate, în scopul cunoaşterii acestora, şi acordă asistenţă moral-religioasă celor care solicită;

b) colaborează la desfăşurarea Programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, informând persoanele private de libertate asupra posibilităţilor şi condiţiilor în care îşi pot exercita libertăţile religioase, a orarului de desfăşurare a activităţilor religioase, a programelor şi activităţilor specifice de suport moral-religios destinate acestora.

Art. 92. - (1) în perioada executării pedepsei, preotul desfăşoară următoarele activităţi curente:

a) oficiază activităţi liturgice: Sfânta Liturghie, Utrenia, Vecernia, Pavecerniţa, Ceasurile, Denia, Acatistul, Paraclisul. Parastasul, Maslul, Aghiasma;

b) desfăşoară activităţi duhovniceşti: Taina Spovedaniei, îndrumarea duhovnicească, molifta, dezlegarea şi activităţi de consiliere spirituală;

c) desfăşoară activităţi de catehizare (cateheza şi predica), activităţi de consiliere educaţională;

d) desfăşoară programe şi activităţi structurate sau semistructurate, de educaţie moral-religioasă;

e) desfăşoară convorbiri individuale sau de grup;

f) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;

g) stabileşte legături cu mediul de suport al persoanelor private de libertate, la solicitarea acestora (familia sau alte persoane care pot contribui la realizarea acestui scop);

h) iniţiază colaborări cu reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, care acordă sprijin moral-religios persoanelor private de libertate;

i) organizează ieşiri în comunitate cu persoanele private de libertate;

j) depune la fondul documentar individual documentele rezultate în urma desfăşurării activităţilor;

k) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 93. - În perioada pregătirii pentru liberare, preotul desfăşoară următoarele activităţi:

a) colaborează cu personalul specializat în educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi cu consilierii de probaţiune, la derularea programelor de pregătire pentru liberare;

b) contactează, la cererea persoanei deţinute care urmează să fie pusă în libertate, preotul paroh al parohiei de origine a acesteia, pentru asistare în vederea reintegrării sociale;

c) contactează organizaţii guvernamentale şi neguvemamentale cu scop caritabil, care să acorde asistenţă socială sau materială persoanelor private de libertate care urmează să se libereze şi nu beneficiază de un mediu de suport.

Art. 94. - (1) Preotul colaborează cu personalul din toate compartimentele instituţiei penitenciare şi cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

(2) Din punct de vedere administrativ, activitatea preotului este coordonată şi controlată de preotul capelan coordonator şi, în funcţie de statul de organizare al unităţii, de directorul unităţii, directorul adjunct sau şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială, şeful serviciului sau biroului educaţie.

(3) Din punct de vedere canonic, preotul se subordonează ierarhului locului: episcop, mitropolit.

Art. 95. - (1) Standardele minime pentru preot, privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, sunt:

a) o activitate liturgică pe zi, nu mai puţin de 10 ore pe săptămână;

b) două ore de convorbiri individuale şi de consiliere spirituală pe zi sau activităţi duhovniceşti pe zi, nu mai puţin de 10 ore pe săptămână;

c) două activităţi de consiliere educaţională pe lună;

d) două activităţi de tip catehetic, de educaţie moral-religioasă, pe lună;

e) o activitate de consiliere de grup pe săptămână, cu posibilitatea de a fi desfăşurată şi la camerele de deţinere;

f) o activitate pe bază de proiect de activitate pe trimestru sau un concurs religios pe trimestru;

g) o activitate moral-religioasă derulată cu misionari sau voluntari creştini pe trimestru;

h) un pelerinaj sau o vizită la un obiectiv religios cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis;

i) două programe moral-religioase cu un grup pe semestru sau un program moral-religios cu două grupe pe semestru.

(2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate pe zi, cu recomandarea ca limita maximă a activităţilor individuale pe săptămână să fie de 10 ore.

(3) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.

Art. 96.- Întreaga activitate a preotului în mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

Art. 97. - Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru preotul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

 

CAPITOLUL VIII

Metodologia activităţii desfăşurate de către agentul tehnic din cadrul serviciului sau biroului educaţie

 

Art. 98. - Scopul activităţii agentului tehnic rezidă în:

a) păstrarea, întreţinerea şi asigurarea funcţionării operative a aparaturii tehnice din dotarea unităţii;

b) asigurarea repartizării, la camere, a televizoarelor şi aparatelor radio şi păstrarea acestora în condiţii corespunzătoare;

c) primirea şi distribuirea televizoarelor, aparatelor radio, jocurilor video şi a instrumentelor muzicale, provenite de la aparţinătorii persoanelor private de libertate;

d) asigurarea dreptului la informare a persoanelor private de libertate prin prezentarea de filme, documentare, materiale didactice, protecţia muncii, diapozitive, diafilme, conform planificării.

Art. 99. - Desfăşurarea activităţii de către agentul tehnic este condiţionată de existenţa şi amenajarea unui studio radio-TV, cu circuit închis, dotat corespunzător, garantându-se, astfel, posibilitatea desfăşurării activităţilor specifice.

Art. 100. - (1) Agentul tehnic întocmeşte Registrul de evidenţă a aparatelor radio-TV şi fondul documentar individual în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.

(2) Registrul de evidenţă a aparatelor radio-TV şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 101. - Competenţele profesionale ale agentului tehnic care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:

a) competenţe în electronică, administrarea reţelelor TV cu circuit închis, procesare sunet şi imagine;

b) aptitudine pentru dezvoltare personală şi perfecţionarea pregătirii proprii.

Art. 102, - (1) Activităţile specifice agentului tehnic sunt;

a) asigură buna funcţionare şi păstrare a tuturor mijloacelor tehnice şi materiale primite spre exploatare;

b) iniţiază demersurile de organizare a activităţilor specifice şi de îmbunătăţire a dotării studioului radio-TV;

c) gestionează aparatele electronice şi mijloacele tehnice aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a locului de deţinere sau a persoanelor private de libertate;

d) la primirea sau predarea bunurilor, verifică integritatea şi buna funcţionare a acestora, completând la sectorul „Vizită” documentele de primire/predare, conform legislaţiei în vigoare pe domeniul său de activitate;

e) consemnează, în scris, în baza semnăturii persoanei private de libertate posesoare a bunului respectiv, instructajul de folosire a bunului şi de prevenire împotriva electrocutării;

f) sigilează aparatele electronice şi le distribuie spre folosinţă în cazul în care persoanele private de libertate au aprobare în acest sens, în caz contrar, le predă la magazia unităţii spre păstrare, cu obligativitatea întocmirii documentelor necesare;

g) consemnează, actualizează şi păstrează în registre special întocmite evidenţa tuturor aparatelor electronice aflate în unitate şi informează în scris, trimestrial, administraţia locului de deţinere despre starea de funcţionare a acestora şi locul în care se află;

h) execută, trimestrial sau ori de câte ori situaţia o impune, împreună cu electricianul unităţii, controale la camerele de deţinere pentru a verifica integritatea sigiliilor aparatelor date spre folosinţă, repartizarea acestora conform registrului de evidenţă, iar, în cazul neregulilor constatate, propune directorului penitenciarului luarea măsurilor care se impun pentru remedierea acestora;

i) în perioada de carantină şi observare efectuează instructajul persoanelor private de libertate, privitor la prevenirea împotriva electrocutării, procesul-verbal de consemnare a instructajului fiind clasat la dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, şi repetă acest instructaj ori de câte ori situaţia o impune;

j) înregistrează, montează şi difuzează emisiunile şi programele audiovizuale destinate persoanelor private de libertate în cadrul activităţilor educative, culturale, religioase, sportive, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

k) asigură buna difuzare a semnalului radio-TV, prin staţia de amplificare;

l) actualizează, ori de câte ori situaţia o impune, şi supune spre aprobare programul de difuzare a semnalului radio-TV, pe zile şi intervale orare;

m) întocmeşte graficul de distribuire a aparatelor TV aflate în proprietatea unităţii la camerele de deţinere care nu au în dotare televizoare şi ia toate măsurile pentru ca acesta să fie respectat;

n) coordonează activitatea desfăşurată la nivelul bibliotecii penitenciarului, aceasta putând fi coordonată, după caz, şi de educator - agent sau personal contractual;

o) în baza delegării primite din partea şefului ierarhic, reprezintă penitenciarul în relaţiile de serviciu cu terţe persoane fizice sau juridice: distribuitorii de presă, semnal radio-TV, depanatorii aparatelor electronice.

(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) lit. n) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 103. - Agentul tehnic colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 104. - Standardele minime pentru agentul tehnic, privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, sunt:

a) difuzarea zilnică a programelor de televiziune în sistam cu circuit închis;

b) o transmitere sau retransmitere pe săptămână de materiale cu conţinut educativ sau informativ înregistrate;

c) două emisiuni radio-TV pe lună, realizate la nivelul unităţii, cu participarea personalului de reintegrare socială şi, după caz, din cadrul altor sectoare de activitate din unitate;

d) o oră de activitate de bibliotecă pe zi, în situaţia în care activitatea de bibliotecă nu este în sarcina agentului educator.

Art. 105. - Întreaga activitate a agentului tehnic din mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

Art. 106. - Prezenta metodologie se aplică în mod corespunzător pentru agentul tehnic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar-spital.

 

CAPITOLUL IX

Metodologia activităţii desfăşurate de către instructorul său monitorul sportiv, ofiţer sau agent

 

Art. 107. - Scopurile activităţii instructorului sau monitorului sportiv vizează:

a) dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor de mişcare, dezvoltarea calităţilor moral-volitive ale persoanelor private de libertate, pe baza aptitudinilor fizice identificate, prin programe şi activităţi sportive derulate în interiorul sau exteriorul locului de deţinere;

b) asigurarea şi întreţinerea bazei materiale pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport.

Art. 108. - Pentru desfăşurarea activităţii de către instructorul sau monitorul sportiv este necesară amenajarea unei baze sportive (teren/sală de sport), dotate corespunzător cu materiale sportive diverse, în fiecare unitate, garantându-se astfel posibilitatea desfăşurării activităţilor specifice în condiţii optime.

Art. 109. - (1) Instructorul sau monitorul sportiv ofiţer întocmeşte Registrul specialistului în care consemnează toate activităţile desfăşurate în regim individual şi fondul documentar individual în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.

(2) Instructorul sau monitorul sportiv agent constituie la nivelul fiecărei unităţi penitenciare fondul documentar în care sunt depuse documentele de gestionare a articolelor şi materialelor sportive, a aparaturii din dotare.

(3) Registrul specialistului şi fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 110. - Competenţele profesionale ale instructorului sau monitorului sportiv care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:

a) organizarea şi planificarea eficientă a activităţii proprii;

b) aptitudine pentru dezvoltare personală şi perfecţionarea pregătirii proprii.

Art. 111. - (1) Activităţile specifice instructorului sau monitorului sportiv sunt următoarele:

a) întocmeşte calendarul competiţional anual al activităţilor sportive;

b) întocmeşte, lunar, planificarea şi Orarul activităţilor sportive desfăşurate cu persoanele private de libertate în cadrul bazei sportive, ţinând cont de reglementările legale aflate în vigoare privind regimul de executare a pedepselor privative de libertate, capacitatea fizică şi starea de sănătate a persoanelor private de libertate;

c) desfăşoară, sub forma proiectelor de activitate, cu aprobarea directorului unităţii, activităţi sportive de tipul: activităţi individuale, jocuri şi întreceri sportive;

d) desfăşoară programe educative de menţinere a tonusului fizic şi psihic, prin activităţi de educaţie fizică şi sport, elaborate la nivelul administraţiei centrale;

e) elaborează programe pe care le aplică în cadrul activităţii sale, cu aprobarea direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

f) efectuează selecţia persoanelor private de libertate cu aptitudini sportive pentru derularea activităţilor specifice, organizate la nivelul unităţii;

g) consemnează participarea persoanelor private de libertate la activităţi şi programe sportive, în câmpurile corespunzătoare din Aplicaţia informatică de evidenţă a datelor persoanelor private de libertate;

h) implementează Sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;

i) gestionează şi distribuie spre folosinţă materialele şi echipamentul sportiv al persoanelor private de libertate, primit spre păstrare la magazie, consemnând în scris primirea-predarea acestora;

j) afişează, în locurile de desfăşurare a activităţii, instrucţiunile privind accesul la sala de sport şi baza sportivă, precum şi modul de folosire a aparaturii din dotare;

k) efectuează instructajul tuturor persoanelor private de libertate privind modul de folosire a aparatelor din dotarea bazei sportive;

l) verifică şi întreţine buna funcţionare a dotărilor din cadrul sălilor de sport şi a bazelor sportive;

m) supraveghează folosirea corectă de către persoanele private de libertate a aparatelor din dotarea bazelor sportive, conform destinaţiei şi instrucţiunilor de folosire a fiecărui aparat;

n) solicită avizul medicului pentru persoanele private de libertate care desfăşoară activităţi sportive;

o) îndrumă fiecare persoană privată de libertate cu privire la exerciţiul de pregătire fizică pe care urmează să îl execute potrivit capacităţilor fizice;

p) se preocupă de menţinerea unui climat de ordine, disciplină şi linişte în cadrul bazelor sportive şi al sălilor de sport;

q) aduce la cunoştinţa coordonatorilor de program orice modificare negativă sau pozitivă în evoluţia comportamentală a persoanelor private de libertate cu care are contact;

r) analizează şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţilor sportiv-recreative;

s) colaborează şi reprezintă compartimentul din cadrul căruia face parte, în limita sa de competenţă, în relaţie cu celelalte compartimente din instituţie;

t) iniţiază şi organizează la nivel local sau regional activităţi sportive cu participarea persoanelor private de libertate;

u) colaborează cu autorităţi, instituţii publice (consiliile judeţene de cultură fizică şi sport, facultăţile de profil şi liceele aflate în raza localităţii), asociaţii, organizaţii neguvernamentale, în vederea derulării de activităţi în parteneriat şi pentru atragerea de resurse financiare sau materiale necesare desfăşurării activităţilor sportive (mingi, palete, echipament sportiv, aparate).

(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) lit. h) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.

Art. 112. - Activitatea monitorului sau instructorului sportiv agent se desfăşoară, conform competenţelor repartizate, în baza prezentei metodologii şi în funcţie de resursele umane disponibile la nivelul unităţii de detenţie.

Art. 113. - (1) Instructorul sau monitorul sportiv colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

(2) Instructorul sau monitorul sportiv colaborează cu direcţiile judeţene de sport, asociaţii şi cluburi sportive.

Art. 114. - Standardele minime pentru instructorul sau monitorul sportiv, privind activităţile de reintegrare socială, sunt:

a) 4 ore de activităţi de educaţie fizică şi sport pe zi;

b) un program de educaţie fizică şi sport pe săptămână;

c) un concurs sportiv la nivelul unităţii pe trimestru;

d) o competiţie sportivă în comunitate cu persoanele private de libertate eligibile, cu frecvenţă trimestrială în cazul tinerilor condamnaţi, precum şi al deţinuţilor care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis, respectiv cu frecvenţă semestrială în cazul deţinuţilor care execută pedeapsa în regim închis şi sau cu implicarea comunităţii sau o competiţie sportivă interpenitenciară pe semestru.

Art. 115. - (1) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 5 ore de activităţi directe cu persoanele private de libertate pe zi.

(2) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.

Art. 116. - Întreaga activitate a instructorului sau monitorului sportiv din mediul penitenciar se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 73

din 16 octombrie 2017

 

Dosar nr. 1.363/1/2017

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Doina Popescu - pentru preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Carmen Georgeta Negrilă - judecător la Secţia I civilă

Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă

Viorica Cosma - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Florica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.363/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Cluj - Secţia civilă în vederea dezlegării următoarei probleme de drept: „dacă, în situaţia în care prima instanţă a respins cererea de acordare a penalităţilor întemeiate pe dispoziţiile art. 906 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea pronunţată este susceptibilă de a fi atacată cu o cale de atac, apel”.

După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:

l. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Cluj - Secţia civilă, prin încheierea de la 21 martie 2017 pronunţată în Dosarul nr. 10.022/211/2016, a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept enunţate.

2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 mai 2017,

II. Temeiul juridic al sesizării

3. Art. 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:

„Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

4. Art. 906 din Codul de procedură civilă

(1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.

(2) Când obligaţia nu este evaluabilă în bani, instanţa sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.

IV. Expunerea succintă a procesului

5. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 31 mai 2016 în Dosarul nr. 10.022/211/2016, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtele B şi C, a solicitat obligarea pârâtelor, în solidar, la plata de penalităţi în cuantum de 1.000 lei pe zi de întârziere, începând cu 31 martie 2014 şi până la data îndeplinirii obligaţiei stabilite în titlul executoriu, precum şi obligarea în solidar a aceloraşi pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

6. Judecătoria Cluj-Napoca, prin Sentinţa civilă nr. 8.971, pronunţată la data de 20 octombrie 2016, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâtele B şi C.

7. În motivare s-a reţinut că, în fapt, creditorii A şi D au demarat executarea silită împotriva debitoarelor B şi C în temeiul Sentinţei civile nr. 1.558 din 25 iunie 2012, pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în Dosarul nr. 2.877/307/2009*, prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 38,64 ha pădure, reprezentând diferenţa până la 51,57 ha teren cu vegetaţie forestieră după autorul E, obligarea debitoarei B la punerea în posesie a petenţilor Aşi D cu suprafaţa de 38,64 ha pădure, reprezentând diferenţa până la 51,57 ha teren cu vegetaţie forestieră după autorul E.

8. În dosarul de executare, la data de 17 martie 2014, s-au emis somaţii către debitoare, prin care li s-a pus în vedere ca, în termen de 10 zile de la comunicare, să îndeplinească obligaţia stabilită prin titlul executoriu, respectiv Sentinţa civilă nr. 1.558 din 25 iunie 2012, şi să achite suma de 398 lei, reprezentând debit şi cheltuieli de executare, somaţiile fiind comunicate acestora În data de 19 martie 2014.

9. Executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal din 26 martie 2014, prin care a constatat că debitoarea B nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită prin titlul executoriu, respectiv Sentinţa civilă nr. 1.558 din 25 iunie 2012 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

10. La data de 31 iulie 2014, executorul judecătoresc, având în vedere că executarea silită demarată în Dosarul nr. 102/2014 încetează, conform art. 702 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în prezent, art. 703 din Codul de procedură civilă) - prevedere legală care reglementează cazurile de încetare a executării silite -, a dispus arhivarea dosarului.

11. Prima instanţă a reţinut că cererea de chemare în judecată este întemeiată pe dispoziţiile art. 906 alin (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora dacă, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare. Conform alin. (2), când obligaţia nu este evaluabilă în bani, instanţa sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu

12. Prevederile anterioare fac parte din cap. IV al Codului de procedură civilă, denumit „Executarea silită a altor obligaţii de a face şi a obligaţiilor de a nu face”. Dispoziţiile comune ale secţiunii 1 din acest capitol sunt aplicabile în cazul executării silite în natură a obligaţiilor de a face sau de a nu face în temeiul unui titlu executoriu - conform art. 903 alin, (1) teza I din Codul de procedură civilă.

13. Din cuprinsul acestor prevederi legale prima instanţă a reţinut că aplicarea de penalităţi, conform art. 906 din Codul de procedură civilă, intervine în faza execuţională, ulterior declanşării executării silite. Insă, în speţă, executarea silită demarată împotriva debitoarelor în Dosarul nr. 102/2014 nu este în curs de desfăşurare raportat la actul executorului judecătoresc din 31 iulie 2014, prin care dosarul de executare a fost arhivat ca urmare a încetării executării silite conform prevederilor art. 702 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în prezent, art. 703 din Codul de procedură civilă), astfel încât a apreciat ca neîntemeiată solicitarea privind aplicarea de penalităţi în baza art. 906 din Codul de procedură civilă.

14. În plus, raportat la prevederile art. 5 lit. h) şi i), precum şi la cele ale art. 36 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, îndeplinirea obligaţiei debitoarei C de a dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 38,64 ha pădure, reprezentând diferenţa până la 51,57 ha teren cu vegetaţie forestieră după autorul E, prin eliberarea în favoarea creditorilor A şi D a titlului de proprietate pentru terenul menţionat, presupune în mod necesar realizarea în prealabil a obligaţiilor stabilite în sarcina debitoarei B, prin acelaşi titlu executoriu, de vreme ce, potrivit dispoziţiilor legale menţionate, titlul de proprietate se emite în baza documentaţiei înaintate de comisia locală, care cuprinde anexa validată, planul parcelar, procesul-verbal de punere în posesie şi schiţa terenului.

15. Astfel, s-a apreciat că, în privinţa debitoarei C, nu se poate reţine vinovăţia pentru neîndeplinirea obligaţiei stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu, Sentinţa civilă nr. 1.558 din 25 iunie 2012, conform art. 906 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cât timp, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, nu s-a făcut dovada îndeplinirii de către debitoarea B a obligaţiilor care îi revin în baza aceluiaşi titlu executoriu (de a întocmi documentaţia de delimitare a amplasamentului terenului în discuţie, de punere în posesie şi înaintarea acesteia cu propunere de emitere a titlului de proprietate).

16. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul A, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate, admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea intimatelor la plata de penalităţi în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 31 martie 2014 şi până la data la care îşi îndeplinesc obligaţiile stabilite prin titlul executoriu.

V. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea procedurii

17. Tribunalul Cluj - Secţia civilă, învestit cu soluţionarea apelului, a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă.

18. Astfel, s-a reţinut că apelantul a susţinut că, din prevederile art. 906 din Codul de procedură civilă rezultă că doar încheierile prin care se admit cererile sunt definitive şi, în consecinţă, încheierile prin care se resping cererile ar putea fi atacate cu apel.

19. Contrar acestei opinii, în opinia instanţei, exprimată anterior în cauze similare, toate încheierile pronunţate asupra cererilor formulate în temeiul art. 906 din Codul de procedură civilă, indiferent că se admit sau se resping cererile, sunt definitive, astfel încât apelul formulat împotriva acestor încheieri este inadmisibil.

20. Aceasta întrucât art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu prevede, în mod expres, că încheierea prin care se admite cererea este definitivă, ci doar că instanţa îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă, să plătească penalităţi. Din sintagma „instanţa poate” rezultă că instanţa are posibilitatea să admită ori să respingă cererea. În plus, se constată că, în materia aplicării de penalităţi, nu se face distincţia între soluţia de admitere şi cea de respingere, cum este, de exemplu, în cazul recuzării, art. 53 din Codul de procedură civilă prevăzând în mod expres că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată, iar încheierea prin care s-a încuviinţat recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. Aşadar, dacă legiuitorul ar fi dorit să facă aceeaşi distincţie între încheierile de admitere a cererii de penalităţi şi încheierile de respingere a penalităţilor, ar fi prevăzut în mod expres acest lucru.

21. În lipsa unei prevederi exprese în acest sens, nu se poate face distincţia pe care o face apelantul între încheierile de admitere şi cele de respingere, ambele încheieri având acelaşi regim juridic.

VI. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

22. Prin Cererea depusă la dosar la data de 20 aprilie 2017, apelantul A, în temeiul art. 519 şi următoarele din acelaşi act normativ, a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul clarificării dacă, în situaţia în care prima instanţă a respins cererea de acordare a penalităţilor întemeiate pe dispoziţiile art. 906 (fost 905) alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea pronunţată este susceptibilă a fi atacată cu o cale de atac, respectiv apel.

23. În motivare s-a arătat că, potrivit art. 906 (fost 905) alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.

(2) Când obligaţia nu este evaluabilă în bani, instanţa sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.”

24. În opinia apelantului, art. 906 (fost 905) din Codul de procedură civilă poate da naştere la diverse interpretări, printre care şi abordarea greşită că atât încheierile prin care s-au admis cererile de aplicare de penalităţi, cât şi cele prin care s-au respins astfel de cereri sunt definitive. O astfel de interpretare nu numai că încalcă orice normă de interpretare juridică, ci lipsirea creditorului căruia i s-a respins cererea de orice mijloc legal prin care să o poată contesta echivalează cu imposibilitatea acestuia de a mai putea obţine executarea titlului executoriu, situaţie inadmisibilă şi care, prin prisma art. 6 din Codul de procedură civilă, îi îngrădeşte însuşi dreptul la un proces echitabil.

25. În interpretarea logică a prevederilor menţionate şi reţinând şi principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, în lipsa unei prevederi exprese a legiuitorului, este de netăgăduit că încheierile prin care se resping cererile de aplicare de penalităţi sunt supuse normelor generale de drept, fiind atacabile cu apel în lumina noului Cod de procedură civilă [art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă].

26. Deşi probabil este vorba de o simplă economie în exprimare a legiuitorului, pentru evitarea interpretărilor eronate cu privire la acest aspect ar fi fost de dorit ca, în conţinutul art. 906 din Codul de procedură civilă, acesta să introducă şi o menţiune expresă referitoare la calea de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierilor prin care s-au respins cererile având ca obiect aplicarea de penalităţi, cum, de altfel, se poate regăsi în reglementarea altor instituţii ale procedurii civile, precum în contestaţia la executare, în materia executării silite sau în procedurile speciale.

27. Aşadar, În raport cu prevederile art. 906 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat a se constata faptul că încheierile prin care se resping cererile având ca obiect aplicarea de penalităţi pot fi atacate cu apel.

28. Pârâtele B şi C nu au formulat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări.

VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

29. La nivelul instanţelor s-au conturat două orientări jurisprudenţiale, după cum urmează:

30. Într-o opinie s-a considerat că încheierea prin care instanţa de executare respinge cererea întemeiată pe art. 906 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă este definitivă, nefiind atacabilă cu apel.

31. În susţinerea acestui punct de vedere s-a arătat că art. 906 din Codul de procedură civilă nu face nicio distincţie în raport cu soluţia pronunţată (de admitere sau de respingere a cererii).

32. Având în vedere că art. 906 reprezintă o reglementare specială, iar, în situaţii similare [de exemplu: în ipoteza recuzării ori în cazul art. 666 alin. (7) pentru cererile de încuviinţare a executării silite], Codul de procedură civilă face distincţie între situaţia admiterii şi cea a respingerii cererii, nu se poate adăuga la lege prin instituirea unei căi de atac care nu a fost avută în vedere de legiuitor.

33. Faptul că în textul de lege enunţat se menţionează doar că instanţa poate să admită cererea prin încheiere definitivă nu înseamnă că respingerea cererii se realizează prin încheiere supusă căii de atac a apelului. Din contră, în cuprinsul textelor legale nu s-a menţionat că instanţa poate să admită sau să respingă cererea prin încheiere definitivă, deoarece ar fi fost superfluu să se menţioneze împrejurarea că instanţa poate să admită sau să respingă o cerere.

34. Într-o a două opinie s-a arătat că încheierea în discuţie este supusă căii de atac a apelului, cu motivarea că, în interpretarea logică a prevederilor art. 906 coroborate cu cele ale art. 466 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, reţinând şi principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, în lipsa unei prevederi exprese a legiuitorului, încheierile prin care se resping cererile de aplicare de penalităţi sunt supuse normelor generale de drept procesual, fiind atacabile cu apel în lumina noului Cod de procedură civilă [art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă].

35. O interpretare contrară ar însemna lipsirea creditorului căruia i s-a respins cererea de orice mijloc legal prin care să o poată contesta, ceea ce l-ar pune pe acesta în imposibilitatea de a mai putea obţine executarea titlului executoriu, situaţie inadmisibilă şi în care, prin prisma art. 6 din Codul de procedură civilă, i se îngrădeşte însuşi dreptul la un proces echitabil.

36. S-a mai argumentat că aceste hotărâri sunt atacabile cu apel fie în termen de 10 zile de la comunicare în conformitate cu art. 651 alin. (2) din Codul de procedură civilă - fiind pronunţate de instanţa de executare, în procedura executării silite -, fie în termenul generai de 30 de zile de la comunicare, deoarece, în ipoteza în care cererea se respinge, creditorul devine lipsit de posibilitatea de a obţine executarea titlului său executoriu, ceea ce contravine art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

37. Se consideră că legea este foarte dară şi prevede că doar încheierea de admitere este definitivă. În interpretarea logică a prevederilor menţionate şi reţinând şi principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, în lipsa unei prevederi exprese a legiuitorului, este de netăgăduit că încheierile prin care se resping cererile de aplicarea penalităţilor sunt supuse normelor generale de drept procesual, fiind atacabile cu apel în lumina noului Cod de procedură civilă [art. 651 alin. (4)j, aceste încheieri fiind pronunţate de instanţa de executare.

38. Mai mult, se apreciază că nu este o lacună a legii, având în vedere faptul că în Codul de procedură civilă sunt prevăzute doar situaţiile speciale, atunci s-a dorit ca o cale de atac să fie alta decât cea de drept comun, de exemplu, în cazul contestaţiei la executare, încheierea prin care se admite sau se respinge abţinerea etc. Deci, atunci când legiuitorul a acordat o cale de atac specială sau a prevăzut că anumite încheieri sunt definitive, a reglementat în mod expres situaţiile respective,. În timp ce în celelalte situaţii se aplică regulile de drept comun.

VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale

39. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 16 din 6 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.778/1/2016 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, a admis sesizarea formulată de Tribunalul Cluj privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a stabilit că nu este admisibilă formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalităţi.

40. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 906 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

41. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar pe fond s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, încheierea de soluţionare a cererii de obligare la plata de penalităţi pe zi de întârziere a debitorului unei obligaţii de a face sau a nu face, evaluabile în bani, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, este definitivă, indiferent de soluţia adoptată de instanţa de executare, respectiv de admitere sau de respingere a cererii creditorului.

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

42. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctul de vedere formulat de parte, precum şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:

43. Temeiul sesizării îl constituie prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă care prevăd: „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

44. Reglementând, în cuprinsul textului anterior citat, procedura pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ca un mijloc procesual de asigurare a unei practici judiciare unitare în interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- Chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; şi

- asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

45. Din examinarea circumstanţelor cauzei deduse judecăţii pe rolul Tribunalului Cluj - Secţia civilă se constată că se poate reţine îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

46. Astfel, Tribunalul Cluj - Secţia civilă este învestit cu soluţionarea unei cereri de apel, în cadrul unui litigiu vizând cererea creditorului de obligare în solidar a debitoarelor la plata de penalităţi în cuantum de 1.000 lei pe zi de întârziere, începând cu 31 martie 2014 şi până la data îndeplinirii obligaţiei stabilite în titlul executoriu, în temeiul art. 906 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă.

47. Cererea a fost soluţionată de instanţa de executare, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca, prin Sentinţa civilă nr. 8.971, pronunţată la data de 20 octombrie 2016, în sensul respingerii acesteia.

48. Împotriva menţionatei sentinţe creditorul a promovat apel, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj - Secţia civilă, cea din urmă instanţă fiind titulara sesizării de faţă.

49. Având în vedere că, în ipoteza în care se va considera că apelul formulat împotriva hotărârii instanţei de executare este admisibil (admisibilitatea căii de atac fiind însăşi chestiunea de drept asupra căreia s-a solicitat pronunţarea hotărârii prealabile), urmează a se reţine că instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă; în caz contrar, s-ar da o dezlegare chestiunii de drept care constituie obiectul prezentei sesizări în cadrul analizei cerinţelor de admisibilitate, ceea ce este excesiv.

50. În ceea ce priveşte cerinţa referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de care depinde soluţionarea pe fond a cauzei, se consideră a fi îndeplinită şi aceasta.

51. Deşi problema supusă analizei instanţei supreme în cadrul prezentei proceduri este exclusiv una de drept procesual civil, iar nu de drept material, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul competenţei sale de soluţionare a sesizărilor în vederea pronunţării unor hotărâri prealabile este deja consacrată în sensul menţionat, urmând a se considera că de lămurirea chestiunii admisibilităţii apelului depinde soluţionarea pe fond a cauzei (a se vedea în acest sens: Decizia nr. 1/2013, Decizia nr. 2/2014, Decizia nr. 28/2015, Decizia nr. 9/2016, Decizia nr. 2/2017 etc.).

52. Referitor la condiţia noutăţii problemei de drept, se reţine că aceasta decurge din caracterul relativ recent al noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013, cu atât mai mult cu cât chestiunea de drept vizează o cerere în cadrul procedurii de executare silită, etapă a procesului civil ulterioară parcurgerii etapei judecăţii, finalizate, prin ipoteză, cu obţinerea unui titlu executoriu; în schimb, acest caracter de lege relativ nouă dispare dacă se au în vedere titlurile executorii obţinute înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, aşadar sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865, întrucât, potrivit art. 23 din Codul de procedură civilă, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare; prin urmare, şi în acest caz executarea silită va fi guvernată de regulile din noul Cod de procedură civilă, chiar daca titlul executoriu a fost obţinut în baza codului anterior.

53. În acelaşi timp noutatea rezidă şi din reaşezarea legislativă a căilor de atac în noua lege procesual civilă, atât a celor reglementate pentru etapa judiciară, cât şi a celor stabilite de legiuitor în ceea ce priveşte etapa execuţională a procesului civil, astfel încât, în practică, s-ar putea ivi dificultăţi, chiar dacă nu insurmontabile, în stabilirea regimului juridic al anumitor hotărâri, din punctul de vedere al accesului la unele căi de atac.

54. În cauză este îndeplinită situaţia premisă a iminenţei apariţiei unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de curţile de apel din ţară şi unele tribunale şi judecătorii din circumscripţiile acestora, chiar dacă una dintre interpretări se profilează a fi majoritară; ambele orientări jurisprudenţiale au fost ilustrate şi prin înaintarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate asupra chestiunii de drept în analiză.

55. Totodată, se constată că instanţele judecătoreşti având competenţă în această materie nu au pronunţat un număr mare de hotărâri judecătoreşti de natură a contura o jurisprudenţă constantă şi continuă în domeniul de referinţă, pe baza unei interpretări adecvate a textului care a generat chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, hotărâri mai numeroase fiind pronunţate de instanţele din circumscripţia Tribunalului Bucureşti.

56. Asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii oria unei alte hotărâri prealabile.

57. Prin urmare, sesizarea întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficienţă mecanismului de unificare reprezentat de pronunţarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituţii procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluţionării diferite a unei chestiuni de drept de către instanţele judecătoreşti (control a priori), ceea ce va avea şi efectul asigurării securităţii raporturilor juridice.

58. Chestiunea de drept cu a cărei dezlegare de principiu a fost învestită Înalta Curte prin prezenta sesizare vizează împrejurarea „dacă, în situaţia în care prima instanţă a respins cererea de acordare a penalităţilor întemeiate pe dispoziţiile art. 906 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea pronunţată este susceptibilă de a fi atacată cu o cale de atac, apel”.

59. Potrivit art. 906 alin. (1)-(7) din Codul de procedură civilă:

„(1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare.

(2) Când obligaţia nu este evaluabilă în bani, instanţa sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.

(3) Atunci când obligaţia are un obiect evaluabil în bani, penalitatea prevăzută la alin. (2) poate fi stabilită de instanţă între 0,1% şi 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligaţiei.

(4) Dacă, în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părţilor.

(5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestaţiei la executare, dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi dovedeşte existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării.

(6) încheierea dată în condiţiile alin. (4) este executorie.

(7) Acordarea de penalităţi în condiţiile alin. (1)-(4) nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, la cererea creditorului, în condiţiile art. 892 sau ale dreptului comun.”

60. Procesul civil reprezintă activitatea pe care o desfăşoară instanţa de judecată, părţile, alte persoane sau organe care participă la judecată, în scopul realizării sau recunoaşterii drepturilor subiective şi a altor situaţii juridice deduse judecăţii, precum şi al executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii, conform procedurii stabilite de lege. 1

61. Acesta, de regulă, parcurge două faze - faza judecăţii (icognitio) şi faza executării silite (executio), ele nefiind însă obligatorii în toate cazurile; de exemplu, faza executării silite va lipsi în situaţia în care hotărârea judecătorească nu este susceptibilă de a fi dusă la îndeplinire pe cale de executare silită sau atunci când debitorul îşi execută de bunăvoie obligaţia stabilită prin titlul executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească definitivă.

62. Art. 906 din Codul de procedură civilă - în legătură cu care s-a formulat sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile - reglementează un mijloc de constrângere indirectă a debitorului la executarea în natură a obligaţiei de a face sau a nu face care implică faptul personal al acestuia (sau care nu poate fi îndeplinită prin alte persoane), aşadar a obligaţiilor intuitu personae.

63. Acest mijloc de constrângere indirectă a debitorului, ca măsură aplicată asupra patrimoniului acestuia, în concepţia noului Cod de procedură civilă, presupune posibilitatea aplicării unor penalităţi pe zi de întârziere la plata cărora va fi obligat debitorul către creditor, la cererea celui din urmă, spre deosebire de Codul de procedură civilă de la 1865 care, prin dispoziţiile art. 5803, reglementa posibilitatea aplicării unor amenzi civile cominatorii în favoarea statului.

64. Competenţa de soluţionare a acestei cereri de aplicare a penalităţilor aparţine instanţei de executare, astfel cum se prevede la art. 906 alin. (1) din Codul de procedură civilă, normă care stabileşte totodată şi premisa obiectului său de reglementare.

65. În ceea ce priveşte cuantumul acestor penalităţi, legiuitorul distinge după cum obligaţia de a face sau a nu face intuitu personae este sau nu evaluabilă în bani, aspecte ce fac obiectul reglementării din alin. (2) şi (3) ale textului menţionat.

66. Din perspectiva pronunţării prezentei hotărâri prealabile interesează regimul juridic al încheierii pronunţate în temeiul art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă, implicit şi al celor pronunţate în baza art. 906 alin. (3), respectiv dacă aceasta este definitivă, indiferent de soluţia adoptată de instanţa de executare - admitere sau respingere a cererii creditorului de aplicare a penalităţilor de întârziere - ori este susceptibilă de apel în cazul în care această cerere ar fi respinsă de aceeaşi instanţă de executare.

67. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că, faţă de formularea clară a textului de la art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă, încheierea prin care instanţa de executare se pronunţă asupra cererii de obligare a debitorului la plata unor penalităţi de întârziere, la cererea creditorului, pentru neexecutarea unei obligaţii de a face sau a nu face care implică faptul personal al debitorului, este o încheiere definitivă, în consecinţă nesusceptibilă de apel, indiferent de soluţia adoptată.

68. Dreptul comun în privinţa felului hotărârii judecătoreşti pronunţate de instanţa de executare, precum şi regimul juridic al acesteia din perspectiva posibilităţii de a se recurge la formularea căilor de atac sunt reprezentate de prevederile art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civil, potrivit cărora: „în toate cazurile instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, În termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel.”

69. Constatarea anterioară are ca efect, pe de o parte, faptul că regula pentru instanţa de executare o reprezintă pronunţarea unor încheieri executorii, susceptibile de apel, iar pe de altă parte, că această regulă se aplică ori de câte ori legiuitorul nu a stabilit reguli speciale, derogatorii de la acest regim juridic de drept comun pentru alte încheieri pronunţate de instanţa de executare în etapa executării silite (prevăzând, de exemplu, că instanţa de executare se pronunţă prin încheiere sau prin încheiere executorie).

70. Dacă în privinţa executării silite dreptul comun pentru felul hotărârii judecătoreşti pronunţate de instanţa de executare şi a termenului în care poate fi exercitată calea de atac prevăzută de lege decurge din art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dreptul comun general pentru căile de atac reglementate de Codul de procedură civilă pentru procesul civil este stabilit prin dispoziţiile art. 457-465 din Codul de procedură civilă, raportul juridic între normele de la art. 457-465 şi cea prevăzută de art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă fiind acela de la normă generală la normă specială.

71. Ca atare, ori de câte ori în cuprinsul cărţii a V-a din Codul de procedură civilă legiuitorul nu a prevăzut o regulă distinctă de procedură referitoare la căile de atac, acestea se completează cu cele generale, anterior identificate.

72. Revenind la analizarea art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă, rezultă că această normă reprezintă o regulă derogatorie de la regimul juridic de drept comun în privinţa posibilităţii de atacare cu apel a acestora, textul prevăzând în mod expres că instanţa de executare pronunţă, cu citarea părţilor, o încheiere definitivă, ceea ce înseamnă că aceasta nu poate fi atacată cu apel, date fiind dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.

73. Întrucât art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă instituie, din acest punct de vedere, o excepţie de la regula înscrisă în art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă, rezultă că acest text este de strictă interpretare şi aplicare, potrivit principiului exceptio est strictissimae interpretationis.

74. Mai mult decât atât, regula fundamentală a legalităţii căilor de atac înscrisă în art. 457 din Codul de procedură civilă presupune că o cale de atac poate fi exercitată numai dacă ea este prevăzută de lege, astfel încât aceasta nu ar putea fi dedusă, stabilită, acordată sau recunoscută părţii doar pe cale de interpretare, în raport cu soluţia adoptată asupra cererii în discuţie, într-o situaţie în care legea nu dispune în mod expres în acest sens.

75. În plus, ori de câte ori legiuitorul a intenţionat instituirea unui regim juridic diferenţiat în privinţa posibilităţii de a se recurge la exercitarea căii de atac în funcţie de soluţia de admitere sau respingere a unei cereri, a prevăzut-o în mod expres, de vreme ce aceasta este întotdeauna o situaţie de excepţie.

76. Un astfel de caz este cel reglementat de art. 666 alin. (7) din Codul de procedură civilă, conform căruia: „încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare”, text care, şi el, constituie o derogare de la regimul juridic de drept comun al hotărârilor judecătoreşti pronunţate în etapa executării silite, stabilit prin art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

77. Nu ar putea fi reţinut un argument de necesitate a protejării drepturilor procesuale ale creditorului în etapa executării silite - întrucât interpretarea potrivit căreia încheierea de respingere a cererii de acordare a penalităţilor în baza art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă ar fi susceptibilă de apel este una doar aparent în favoarea acestuia - deoarece, în acest caz, legiuitorul a dat prioritate principiului celerităţii executării silite, ca cerinţă imperativă a acestei etape procesuale.

78. De altfel, şi Curtea Constituţională, învestită cu controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor procesuale corespondente din codul anterior (art. 5803), a reţinut în considerentele Deciziei nr. 484 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 14 ianuarie 2005, ale Deciziei nr. 207 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, precum şi ale Deciziei nr. 893 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008, astfel: „Consacrarea caracterului irevocabil al acestei încheieri este deci în deplină concordanţă cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât, aşa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate căile de atac şi, deci, la toate gradele de jurisdicţie, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru raţiuni impuse de specificul domeniului supus reglementării, un atare acces.”

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Cluj - Secţia civilă în Dosarul nr. 10.022/211/2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, încheierea de soluţionare a cererii de obligare la plata de penalităţi pe zi de întârziere a debitorului unei obligaţii de a face sau a nu face, evaluabile în bani, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, este definitivă, indiferent de soluţia adoptată de instanţa de executare, respectiv de admitere sau de respingere a cererii creditorului.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 


1 G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, ed. a 2-a revizuită şi adăugită. Editura Hamangiu, 2015, p. 3-4.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.