MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 904/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 904         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 17 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

812. - Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea caracteristicilor tehnice ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului şi transmiterea acestuia în folosinţă cu titlu gratuit Comitetului Olimpic şi Sportiv Român

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

136. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace

 

1.380. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj

 

500.165. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 20 din 16 octombrie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea caracteristicilor tehnice ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului şi transmiterea acestuia în folosinţă cu titlu gratuit Comitetului Olimpic şi Sportiv Român

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 874 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 80 alin. (14) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar şi modificarea caracteristicilor tehnice ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1

Art. 2. - Se aprobă darea în folosinţă cu titlu gratuit, pe o perioadă de 49 ani, Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, a imobilului proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzut la art. 1, în vederea reabilitării, modernizării şi punerii acestuia în circuitul sportiv, în folosul sportului românesc, conform datelor prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român are obligaţia ca în termen de 5 ani de la data încheierii protocolului de predare-preluare a imobilului să reabiliteze şi să modernizeze imobilul primit conform art. 2.

(2) După expirarea perioadei de folosinţă gratuită de 49 de ani sau în situaţia în care Ministerul Tineretului şi Sportului, prin Direcţia generală sport, constată că imobilul nu este folosit potrivit destinaţiei acestuia prevăzute la art. 2 sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate conform alin. (1), respectiv după expirarea perioadei de 5 ani, imobilul revine în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 5. - La intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Tineretului şi Sportului îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Marius-Alexandru Dunca

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 812.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului care îşi actualizează valoarea de inventar şi îşi modifică caracteristicile tehnice ca urmare a reevaluării şi datelor din cartea funciară

 

Nr. M.F.

Codul

de clasificaţie

Denumirea imobilului

Administratorul

Adresa actualizată

Caracteristicile tehnice actualizate

Valoarea actualizată

(în lei)

26298

8.26.10

Clubul de Tineret al Mării Negre

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului

CUI 26604620

Str. Dezrobirii - faleză, Eforie Sud,

judeţul Constanţa

Suprafaţă măsurată teren 9.949,47 mp

Imobil compus din teren şi construcţii, astfel:

C1 hotel (parter + 3 etaje)

C2 vilă (demisol + parter)

C3 anexa CF 100854

3.285.300

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului în folosinţă cu titlu gratuit Comitetului Olimpic şi Sportiv Român

 

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea imobilului

Adresa imobilului

Caracteristicile tehnice actualizate

Persoana juridică de la care se transmite

Persoana juridică la care se transmite în folosinţă cu titlu gratuit

Valoare de inventar

26298

8.26.10

Clubul de Tineret al Mării Negre

Str. Dezrobirii - faleză, Eforie Sud, judeţul Constanţa

Suprafaţă măsurată teren 9.949,47 mp

Imobil compus din teren şi construcţii, astfel:

C1 hotel (parter + 3 etaje)

C2 vilă (demisol + parter)

C3 anexa CF 100854

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului

CUI 26604620

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

CUI 13746143

3.285.300

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace

 

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (3), art. 6 alin. (2) şi ale art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulile de aplicarea normelor de hrană la care are dreptul personalul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Regulile privind organizarea şi funcţionarea popotelor în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă structura normelor de hrană pentru animalele de serviciu şi Regulile de aplicare a acestora în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 4. - Se aprobă structura normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei, prevăzute în anexa nr. 4*), care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 8 noiembrie 2017.

Nr. 136.


*) Anexele nr. 1-4 nu se publică, fiind clasificate potrivit legii.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Albeni - sectoarele cadastrale nr. 5, 7

şi 46;

b) unitatea administrativ-teritorială Aninoasa - sectoarele cadastrale nr. 40, 41, 45, 55, 56, 57, 79, 83, 94, 95, 96, 97 şi 104;

c) unitatea administrativ-teritorială Bengeşti-Ciocadia - sectoarele cadastrale nr. 100,118 şi 123;

d) unitatea administrativ-teritorială Borăscu - sectoarele cadastrale nr. 12, 13, 14, 17, 18, 21, 22, 32, 33, 45, 53, 54, 55, 56, 57, 62, 64, 72, 78, 80, 89, 99 şi 123;

e) unitatea administrativ-teritorială Cruşeţ - sectoarele cadastrale nr. 39, 55, 59,61,62, 63, 64, 65, 74, 75, 84,86, 90, 92, 94, 112, 114, 115, 122, 126, 127, 131, 135, 141, 145, 147, 149, 166, 171, 175, 178, 183, 187 şi 193;

f) unitatea administrativ-teritorială Dăneşti - sectoarele cadastrale nr. 5, 8, 10, 12, 13, 18, 19, 23, 24, 30, 46, 59, 69, 76, 77 şi 80;

g) unitatea administrativ-teritorială Drăgoteşti - sectoarele cadastrale nr. 7, 8, 16, 18 şi 23.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-7 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-7*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 1.380.


*) Anexele nr. 1-7 sunt reproduse în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: GORJ

UAT: ALBENI Sectoare: 5, 7, 46

 

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate

 

În temeiul prevederilor art. 173 alin. (6) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

observând prevederile art. 78 şi 83-88 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare prevederile art. 174-186 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în scopul asigurării unui mod unitar de lucru în ceea ce priveşte contractarea forţei de muncă, selecţionarea şi folosirea la activităţi lucrative a persoanelor private de libertate şi acordarea drepturilor specifice,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu completările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile privind organizarea muncii persoanelor private de libertate, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 3. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate duc la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marian Dobrică

 

Bucureşti, 25 septembrie 2017.

Nr. 500.165.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 20

din 16 octombrie 2017

 

Dosar nr. 1.983/1/2017

 

Ilie Iulian Dragomir - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Doina Popescu - pentru preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Cosma - judecător la Secţia penală

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Simona Daniela Encean - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală

Dan Andrei Enescu - judecător la Secţia penală

Constantin Epure - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Dragu Creţu - judecător la Secţia I civilă

Viorica Cosma - judecător la Secţia I civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.983/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi conform art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir.

La şedinţa de judecată participă doamna Marinela Mincă, procuror şef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Secţia juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Florin Nicuşor Mihalache, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul stabilirii modalităţii de calcul al termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv dacă aceasta este cea prevăzută de dispoziţiile art. 269 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală sau cea prevăzută de dispoziţiile art. 271 din Codul de procedură penală.

Preşedintele completului, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, constatând că în cauză nu sunt cereri de formulat sau excepţii de invocat, a acordat cuvântul doamnei procuror-şef Marinela Mincă.

Reprezentantul procurorului general, doamna procuror-şef Marinela Mincă, a precizat că recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (3) şi art. 472 din Codul de procedură penală şi a solicitat admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, acest mod de calcul fiind de natură a garanta exigenţele şi garanţiile pentru care a fost instituit termenul.

În susţinerea acestei orientări, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a notat că sintagma „cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive”, corespunzătoare termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive din conţinutul art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, se interpretează şi în contextul alin. (2) şi (6) ale aceluiaşi text de lege, ce stabilesc obligaţia pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi de a fixa termen pentru soluţionare înainte de expirarea măsurii şi de a se pronunţa înainte de expirarea duratei acesteia.

Totodată, a precizat că stabilirea unui astfel de termen are ca scop stabilirea unui interval de timp suficient pentru soluţionarea propunerii de prelungire a arestării preventive [art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală] şi a contestaţiei formulate de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea [art. 204 alin. (5) din Codul de procedură penală], înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, în caz contrar, măsura preventivă neprelungită în condiţiile legii ar înceta de drept prin expirarea termenului pentru care a fost dispusă.

De asemenea, reprezentatul procurorului general, doamna procuror-şef Marinela Mincă, a precizat că, în situaţia în care ultima zi â acestui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare anterioare, în calculul termenului fiind incidente şi dispoziţiile alin. (4) al art. 235 din Codul de procedură penală.

Preşedintele completului, domnul judecător Mie Iulian Dragomir, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitara

Prin recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar privind „modalitatea de calcul al termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi [art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală], respectiv aceasta este cea prevăzută de dispoziţiile art. 269 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală sau cea prevăzută de dispoziţiile art. 271 din Codul de procedură penală”

2. Examenul jurisprudenţial

În urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional, în privinţa termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi [art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală], s-a identificat problema de drept referitoare la calculul acestui termen, respectiv dacă acesta se calculează potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală sau se calculează potrivit dispoziţiilor art. 271 din Codul de procedură penală. Problema de drept s-a ivit ca urmare a faptului că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres natura acestui termen, modalitatea de calcul şi nici sancţiunea nerespectării acestuia, precum şi ca urmarea pronunţării Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, prin care s-a statuat că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este unul imperativ, peremptoriu.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

Într-o primă orientare, se consideră că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este un termen privind măsurile preventive sau restrictive de drepturi şi se calculează potrivit art. 271 din Codul de procedură penală, respectiv pe zile pline (ziua de la care începe şi cea în care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia).

Într-o a două orientare, instanţele au considerat că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală (în calculul termenului nu se socoteşte ziua în care începe să curgă termenul şi nici ziua în care se împlineşte).

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării jurisprudenţiale potrivit căreia termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, acest mod de calcul fiind de natură a garanta exigenţele şi garanţiile pentru care a fost instituit termenul.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză, a apreciat că sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este admisibilă, concluzionând că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală, respectiv în calculul termenului nu se socoteşte ziua în care începe să curgă termenul şi nici ziua în care se împlineşte, iar în situaţia în care ultima zi a acestui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare anterioare.

În esenţă, judecătorul-raportor a menţionat că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este un termen procedural, minim, de regresiune, iar nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, devenind incidente normele procesual penale ale art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, sancţiunea pentru nerespectarea acestui termen fiind decăderea procurorului din exerciţiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a duratei arestului preventiv şi nulitatea absolută a actului făcut peste termen.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

6.1. Admisibilitatea recursului în interesul legii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 471 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării şi la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.

Astfel, cu privire la condiţia de admisibilitate, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 472 din Codul de procedură penală, rezultă faptul că legiuitorul a stabilit drept criteriu pentru aprecierea admisibilităţii existenţa unor probleme de drept soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, condiţie îndeplinită în cauză. Evaluarea interesului sesizării se analizează de către titularul acţiunii, iar Înalta Curte de Casaţie şi justiţie verifică doar existenţa jurisprudenţei divergente ca o condiţie de admisibilitate.

Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, în practica instanţelor de judecată fiind conturate două orientări: într-o primă orientare, instanţele au considerat că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este un termen privind măsurile preventive sau restrictive de drepturi şi se calculează potrivit art. 271 din Codul de procedură penală, respectiv pe zile pline (ziua de la care începe şi cea în care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia).

Într-o a două orientare, instanţele au considerat că termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, acest mod de calcul fiind de natură a garanta exigenţele şi garanţiile pentru care a fost instituit termenul. Dispoziţiile legale supuse interpretării şi aplicării unitare: Codul de procedură penală

Procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi penale

Art. 235. - (1) Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainta de expirarea duratei arestării preventive.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează termen pentru soluţionarea propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea măsurii. Ziua şi ora stabilite se comunică procurorului, care are obligaţia de a asigura prezenţa în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este încunoştinţat şi i se acordă, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.

(3) Inculpatul este ascultat de judecătorul de drepturi şi libertăţi asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază propunerea de prelungire a arestării preventive, în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(3) Inculpatul este ascultat de judecătorul de drepturi şi libertăţi asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază propunerea de prelungire a arestării preventive, în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Ascultarea inculpatului se poate face cu acordul acestuia şi în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu şi, după caz, şi a unui interpret, şi prin videoconferinţă, la locul de deţinere.

(4) în cazul în care inculpatul arestat preventiv se află internat în spital şi din cauza stării sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sau când, din cauză de forţă majoră ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibilă, propunerea va fi examinată în lipsa inculpatului, dar numai în prezenţa avocatului acestuia, căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii. Dispoziţiile ari. 204 alin. (7) teza finală se aplică în mod corespunzător.

(5) Participarea procurorului este obligatorie.

(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia.

Art. 268. - (1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

(2) Când o măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului măsurii.

(3) Pentru celelalte termene procedurale se aplică, în caz de nerespectare, dispoziţiile privitoare la nulităţi.

Art. 269. - (1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.

(3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.

(4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.

Art. 271. - În calculul termenelor privind măsurile preventive sau orice măsuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul Intră în durata acestuia.

6.2. Pe fondul recursului în interesul legii

Procesul penal implică desfăşurarea în timp a unei activităţi compuse dintr-o succesiune de acte reglementate de legea de procedura penală. Această desfăşurare în timp impune ca, în disciplinarea actelor procesuale şi procedurale componente, să se ţină seama de elementul timp.

Aceasta este raţiunea pentru care printre condiţiile cerute de lege pentru ca un act procesual sau procedural să fie valabil se înscrie şi condiţia privitoare la timpul în care trebuie să se înfăptuiască un astfel de act.

Reglementarea în legea procesual penală a elementului timp se face cu ajutorul instituţiei procedurale a termenelor.

Termenul este o limitare de ordin cronologic în îndeplinirea unor acte procesuale sau în efectuarea unor acte procedurale. Limitarea se realizează prin fixarea de către lege a unui interval de timp înăuntrul căruia sau după atingerea căruia să se poată îndeplini un act procesual sau înfăptui un act procedural.

Termenul operează asupra drepturilor, facultăţilor sau îndatoririlor subiecţilor procesuali pe care aceştia le au în desfăşurarea procesului penal.

În funcţie de natura drepturilor şi intereselor în considerarea cărora sunt instituite, termenele se clasifică în termene procedurale şi termene substanţiale.

Termenele procedurale sunt instituite în considerarea unor drepturi sau interese procesuale, reglementarea lor disciplinând activităţile ce se includ în sfera procesului penal.

Termenele substanţiale, spre deosebire de cele procedurale, sunt reglementate în considerarea unor drepturi sau interese extraprocesuale.

În funcţie de sensul în care sunt calculate, termenele procedurale pot fi de succesiune, calculându-se în sensul curgerii timpului, şi de regresiune, acestea din urmă calculându-se în sensul invers al curgerii timpului.

În raport cu efectele pe care le produc, termenele se împart în dilatorii, peremptorii şi orânduitorii (de recomandare). Această clasificare este specifică termenelor procedurale şi se face în raport cu sancţiunea care intervine în căzui nerespectării termenului. În considerentele Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, prin care a fost soluţionată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională a reţinut că „Sancţiunile privind nerespectarea termenelor procedurale derivă din principiul legalităţii procesului penal, enunţat de art. 2 din Codul de procedură penală şi consfinţit prin dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, şi sunt reglementate în cuprinsul normelor procesual penale ale art. 268 alin. (1)-(3), şi anume: decăderea din exerciţiul unui drept, nulitatea actului făcut peste termen şi încetarea unei măsuri procesuale temporare” (paragraful 26).

În conţinutul aceleiaşi decizii a Curţii Constituţionale s-a statuat că acest termen are natura juridică a unui termen peremptoriu, iar nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, devenind incidente normele procesual penale ale art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, sancţiunea pentru nerespectarea acestui termen fiind decăderea procurorului din exerciţiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a duratei arestului preventiv şi nulitatea absolută a actului făcut peste termen.

Or, cele două sancţiuni, decăderea (ca sancţiune procedurală proprie) şi nulitatea (ca sancţiune procedurală derivată ce decurge din decădere), sunt specifice doar termenelor procedurale, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională a României la paragraful 26 din Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015.

În partea finală a art. 269 alin. (1) din Codul de procedură penală legiuitorul a prevăzut o excepţie (în afară de cazul când legea dispune altfel), însă această excepţie vizează momentul de la care începe să curgă termenul, iar nu modalitatea de calculare a termenelor procedurale ce a fost stabilită expres în alin. (2)-(4) ale aceluiaşi articol.

În raport cu aceste argumente, termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este un termen procedural, minim, de regresiune şi se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală, respectiv în calculul termenului nu se socoteşte ziua în care începe să curgă termenul şi nici ziua în care se împlineşte, iar în situaţia în care ultima zi a acestui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare anterioare.

În considerarea celor expuse, Completul pentru judecarea recursului în Interesul legii va admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş şi va stabili că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în Interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş şi, în consecinţă: în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, stabileşte că: Termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală.

Obligatorie, conform dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

 

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 16 octombrie 2017.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

ILIE IULIAN DRAGOMIR

Magistrat-asistent,

Florin Nicuşor Mihalache

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.