MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 873/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 873         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 7 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

210. - Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

 

972. - Decret pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 447 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

790. - Hotărâre pentru completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.481/2008 privind schimbarea regimului juridic al unor terenuri în vederea realizării unor programe de construire de locuinţe şi a art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 291/2011 privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unor părţi de imobile aflate în proprietatea publică a statului

 

793. - Hotărâre privind exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România

 

794. - Hotărâre pentru aprobarea cuantumului şi a plăţii cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2017

 

795. - Hotărâre privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii

 

796. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

672. - Decizie privind numirea domnului Ioan Mihalcea în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.249. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017

 

1.397. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare

 

2.827. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind completarea unor reglementări contabile

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

 

LEGE

privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare, la nivel naţional, a dispoziţiilor Regulamentului (UE)

nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în ceea ce priveşte stabilirea autorităţii competente şi a regimului sancţiunilor aplicabil în cazul încălcării dispoziţiilor titlului II şi ale art. 87 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 în scopul asigurării protecţiei drepturilor operatorilor de sisteme care furnizează garanţii altor operatori de sisteme în cazul în care aceştia din urmă fac obiectul unor proceduri de insolvenţă.

Art. 2. - Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au semnificaţiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Art. 3. - Următoarele categorii de persoane intră sub incidenţa prezentei legi:

a) instituţiile de credit, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile prevăzute la art. 108 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) societăţile de servicii de investiţii financiare şi societăţile de administrare a investiţiilor şi administratorii fondurilor de investiţii alternative, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;

c) societăţile de asigurare şi de reasigurare, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;

d) administratorii fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative, precum şi persoanele fizice având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant al compartimentului de control intern al acestora, după caz;

e) contrapărţile centrale, precum şi oricare dintre persoanele fizice responsabile prevăzute la art. 2 pct. 27-29 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, respectiv reprezentanţi ai compartimentului de conformitate, în cazul în care responsabilitatea aparţine acestora, după caz;

f) operatorii de piaţă/de sistem care administrează locuri de tranzacţionare, precum şi persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului, respectiv reprezentant ai compartimentului de control intern al acestora, după caz;

g) contrapărţile nefinanciare, precum şi persoanele fizice responsabile având calitatea de membru al consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere, director/membru al directoratului acestora, după caz.

Art. 4. - (1) în aplicarea art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară exercită atribuţiile şi dispune măsurile necesare în calitate de autoritate competentă responsabilă pentru supravegherea respectării de către persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-f) a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor cuprinse în titlul II din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, astfel:

a) Banca Naţională a României, în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. a);

b) Autoritatea de Supraveghere Financiară, în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. b)-d) şi f).

(2) în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. g), Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate competentă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 3 lit. e). Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate competentă, în conformitate cu dispoziţiile art. 157 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 5. - (1) în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară solicită şi procesează orice date şi informaţii relevante, inclusiv cele de natura datelor cu caracter personal, cu privire la operaţiunile care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

(2) în sensul prezentei legi, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Măsuri administrative şi sancţiuni administrative

 

Art. 6. - Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară dispune măsurile necesare şi/sau aplică sancţiunile prevăzute de prezenta lege, în cazurile în care constată că oricare dintre persoanele prevăzute la art. 3 se face vinovată de următoarele fapte:

a) nerespectarea de către contrapărţile financiare şi nefinanciare a obligaţiei de compensare a tuturor contractelor derivate extrabursiere aparţinând unei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere desemnate ca fiind supuse obligaţiei de compensare, potrivit art. 4 şi art. 5 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

b) nerespectarea de către contrapărţile centrale a obligaţiei de acceptare la compensare a contractelor derivate extrabursiere în mod nediscriminatoriu şi transparent, indiferent de locul de tranzacţionare, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

c) nerespectarea de către contrapărţile centrale a termenului de 3 luni prevăzut la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 pentru transmiterea unui răspuns la o cerere de acces, formulată oficial de un loc de tranzacţionare, precum şi neacordarea accesului în termen de 3 luni de la soluţionarea favorabila a unei astfel de cereri, potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

d) nerespectarea de către contrapărţile centrale a obligaţiei de justificare completă a refuzului, în cazul unei cereri de acces formulate de un loc de tranzacţionare, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

e) nefurnizarea de către operatorii de piaţă/sistem care administrează locurile de tranzacţionare, autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, a informaţiilor privind tranzacţiile în mod transparent şi nediscriminatoriu oricărei contrapărţi centrale care a fost autorizată să compenseze contracte derivate extrabursiere tranzacţionate în locul respectiv de tranzacţionare, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

f) nerespectarea de către operatorii de piaţă/sistem care administrează locurile de tranzacţionare, autorizate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, a termenului de 3 luni prevăzut la art. 8 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, precum şi neacordarea accesului în termen de 3 luni de la soluţionarea favorabilă a unei astfel de cereri, în condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

g) nerespectarea de către operatorii de piaţă/sistem care administrează locurile de tranzacţionare a obligaţiei de justificare completă a refuzului în cazul unei cereri oficiale de acces făcute de o contraparte centrală, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

h) nerespectarea de către contrapărţile financiare, contrapărţile nefinanciare şi contrapărţile centrale a obligaţiei de raportare către un registru central de tranzacţii a informaţiilor referitoare la orice contract derivat încheiat, precum şi la orice modificare sau încetare a contractului, conform prevederilor art. 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

i) nerespectarea de către contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare a obligaţiei de păstrare a evidenţei tuturor contractelor derivate pe care le-au încheiat şi a tuturor modificărilor acestora pentru o durată minimă de 5 ani de la încetarea contractului, conform art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

j) nerespectarea de către contrapărţile financiare, contrapărţile nefinanciare şi contrapărţile centrale a obligaţiei de transmitere către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe a informaţiilor referitoare la un contract derivat, conform dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

k) nerespectarea de către contrapărţile nefinanciare a obligaţiilor decurgând din dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la obligaţiile specifice privind compensarea pentru contrapărţile nefinanciare;

l) nerespectarea de către contrapărţile financiare, cu excepţia instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare, precum şi de către contrapărţile nefinanciare a obligaţiilor decurgând din dispoziţiile art. 11 alin. (1) - (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la existenţa procedurilor şi mecanismelor corespunzătoare necesare măsurării, monitorizării şi atenuării riscului operaţional şi a riscului de contraparte, la evaluarea zilnică la preţul pieţei a valorii contractelor în derulare, respectiv la dispunerea de proceduri de gestionare a riscului care să impună un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător;

m) nerespectarea de către contrapărţile financiare, cu excepţia instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare, a obligaţiilor prevăzute la art. 11 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la deţinerea unui cuantum adecvat şi proporţional de capital pentru a gestiona riscul neacoperit printr-un schimb adecvat de garanţii;

n) refuzul oricărei persoane prevăzute la art. 3 de a răspunde solicitărilor Băncii Naţionale a României, respectiv Autorităţii de Supraveghere Financiară, în vederea exercitării atribuţiilor ce le revin conform prezentei legi.

Art. 7. - Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară dispune măsurile necesare şi/sau aplică sancţiunile prevăzute de prezenta lege pentru faptele prevăzute la art. 6, precum şi pentru nerespectarea actelor delegate ale Comisiei Europene adoptate în temeiul art. 4, 5 şi art. 7-11 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Art. 8. - Pentru faptele prevăzute la art. 6, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară poate dispune una dintre următoarele măsuri;

a) ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice şi de abţinere de la repetarea acesteia;

b) interdicţia temporară sau, pentru încălcări grave sau repetate, interdicţia permanentă de a exercita funcţiile prevăzute la art. 3 lit. a)-g), împotriva oricărei persoane fizice responsabile care exercită astfel de funcţii;

c) retragerea autorizaţiei acordate în condiţiile legii, după caz, contrapărţii financiare sau contrapărţii centrale.

Art. 9. - Pentru faptele prevăzute la art. 6, Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară aplică una dintre următoarele sancţiuni administrative:

a) avertisment scris;

b) avertisment public prin care se indică persoana fizică sau juridică responsabilă şi fapta săvârşită;

c) amendă aplicabilă persoanei juridice, de până la 10% din valoarea totală netă a cifrei de afaceri realizate în exerciţiul financiar precedent;

d) amendă aplicabilă persoanei fizice, până la echivalentul în lei a 5 milioane de euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, la data intrării în vigoare a prezentei legi;

e) amendă până la de două ori valoarea beneficiului obţinut prin săvârşirea faptei, dacă acesta poate fi determinat;

f) retragerea aprobării, autorizării ori validării, după caz, acordate persoanelor fizice prevăzute la art. 3 lit. a)-f) în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor lor.

Art. 10. - Nerespectarea de către instituţiile de credit ori de către societăţile de servicii de investiţii financiare a obligaţiilor prevăzute la art. 11 alin. (1)-(4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, referitoare la existenţa procedurilor şi mecanismelor corespunzătoare necesare măsurării, monitorizării şi atenuării riscului operaţional şi riscului de contraparte, la evaluarea zilnică la preţul pieţei a valorii contractelor în derulare, la dispunerea de proceduri de gestionare a riscului care să impună un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător, respectiv la deţinerea unui cuantum adecvat şi proporţional de capital pentru a gestiona riscul neacoperit printr-un schimb adecvat de garanţii, se sancţionează de către Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prin dispunerea măsurilor necesare prevăzute la art. 226 şi/sau aplicarea sancţiunilor şi măsurilor sancţionatoare prevăzute la art. 229 din respectivul act normativ.

Art. 11. - (1) Măsurile şi sancţiunile dispuse potrivit prevederilor prezentei legi trebuie să fie eficiente, proporţionale cu faptele şi deficienţele constatate şi de natură a avea un efect de descurajare,

(2) Potrivit prevederilor alin. (1), la stabilirea măsurii şi/sau sancţiunii, precum şi, după caz, a cuantumului sancţiunii pecuniare, autoritatea competentă are în vedere toate circumstanţele relevante, inclusiv, după caz:

a) gravitatea şi durata faptei;

b) forma de vinovăţie a persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare;

c) soliditatea financiară a persoanei responsabile de încălcare, prin luarea în considerare a unor factori precum cifra de afaceri totală a persoanei juridice sau venitul anual al persoanei fizice;

d) valoarea profiturilor obţinute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate;

e) cooperarea persoanei fizice sau juridice responsabile cu autoritatea competentă;

f) încălcările săvârşite anterior de persoana responsabilă;

g) măsurile luate de către persoana responsabilă pentru a împiedica repetarea faptelor;

h) orice consecinţe potenţial sistemice ale faptei săvârşite.

Art. 12. - (1) în aplicarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din

Regulamentul (UE) nr. 648/2012, autoritatea competentă potrivit prezentei legi publică orice sancţiune aplicată în baza prezentei legi, modalitatea de publicare fiind stabilită de fiecare autoritate competentă în parte.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cazurile în care divulgarea informaţiilor ar pune în pericol pieţele financiare sau ar cauza daune disproporţionate părţilor implicate, considerentele de oportunitate care stau la baza unei eventuale decizii de nepublicare a sancţiunii fiind la aprecierea exclusivă a autorităţii competente.

(3) Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară întocmesc anual rapoarte de evaluare a eficacităţii regimurilor sancţiunilor aplicate conform prezentei legi, pe care le transmit Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 31 martie a anului următor, în vederea publicării unui raport de evaluare la nivel naţional, conform art. 12 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Informaţiile cuprinse în raportul de evaluare la nivel naţional dat publicităţii nu vor conţine date cu caracter personal.

Art. 13. - (1) Actele de aplicare a sancţiunii amenzii constituie titluri executorii. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat.

(2) Aplicarea sancţiunilor nu înlătură răspunderea civilă sau penală, după caz.

(3) Aplicarea măsurilor şi sancţiunilor prevăzute la art. 9 se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.

(4) Sancţiunile prevăzute la art. 9 pot fi aplicate concomitent cu dispunerea măsurilor prevăzute la art. 8 sau independent de acestea.

Art. 14. - În cazul constatării săvârşirii a două sau mai multe

fapte sancţionate pecuniar conform prevederilor art. 9 lit. c), d) sau e) se aplică sancţiunea cea mai mare, majorată cu până la 50%, după caz.

Art. 15. - Constatarea faptelor prevăzute la art. 6 se realizează de către reprezentanţi ai autorităţii competente, împuterniciţi în acest sens, în cursul inspecţiilor sau investigaţiilor efectuate în condiţiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ori pe baza notificărilor, raportărilor, informaţiilor transmise autorităţii competente în exercitarea atribuţiilor sale şi/sau pe baza datelor şi informaţiilor aflate la dispoziţia acesteia în orice alt mod.

Art. 16.- (1) Actele prin care se dispun măsuri sau se aplică sancţiuni potrivit prezentei legi sunt emise după cum urmează:

a) în cazul persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a), de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naţionale a României, conform regulamentelor interne ale acesteia, cu excepţia măsurilor prevăzute la art. 8 lit. b) şi c), care sunt de competenţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României;

b) în cazul persoanelor prevăzute la art. 3 lit. b)-g), de către Consiliul, preşedintele sau vicepreşedinţii Autorităţii de Supraveghere Financiară, conform deciziilor interne ale acesteia.

(2) Actele prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puţin elementele de identificare a persoanei în culpă, descrierea faptei şi a circumstanţelor acesteia şi temeiul de drept al dispunerii măsurii sau, după caz, al aplicării sancţiunii.

Art. 17. - (1) Actele adoptate de Banca Naţională a României potrivit prezentei legi pot fi contestate potrivit prevederilor art. 275-277 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Actele adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit prezentei legi pot fi contestate în condiţiile prevăzute de art. 213 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - După alineatul (2) al articolului 9 din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 28 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în situaţia în care un operator de sistem a constituit o garanţie în favoarea unui alt operator de sistem în legătură cu un sistem interoperabil, drepturile pe care operatorul de sistem care a constituit garanţia le are asupra acelei garanţii nu sunt afectate de deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva operatorului de sistem beneficiar al garanţiei.”

Art. 19. - Prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 253/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică în cazul procedurilor de insolvenţă în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 20. - (1) în exercitarea competenţelor stabilite prin prezenta lege, Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară pot emite reglementări pentru a asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 648/2012, a standardelor tehnice de reglementare sau de aplicare adoptate de Comisia Europeană pe baza competenţelor conferite acesteia şi, după caz, a ghidurilor sau recomandărilor emise de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe.

(2) Reglementările emise potrivit alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 21. - Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezenta lege transpune art. 9 alin. (1) din Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 166 din 11 iunie 1998.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 210.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii şi se dispune publicarea acestei legi În Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2017.

Nr. 972.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 447

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Deneş în Dosarul nr. 1.721/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.755D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care acesta arată că dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituţionale ulterior sesizării Curţii Constituţionale în acest dosar, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a rămas fără obiect. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (4) din Codul de procedură penală, autorul solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta arată că, deşi dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală au suferit anumite modificări legislative, autorul excepţiei critică textul în varianta de dinainte de aceste modificări. În continuare, susţine că textul criticat a fost declarat neconstituţional, prin Decizia nr. 614 din 4 octombrie 2016. Astfel, având în vedere că decizia de admitere a fost publicată la data de 28 noiembrie 2016, iar încheierea de sesizare a instanţei de contencios constituţional în prezentul dosar este din 5 septembrie 2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (4) din Codul de procedură penală solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată. Apreciază că textul criticat reprezintă o garanţie a dreptului la apărare, asigurând persoanei interesate posibilitatea de a contesta ordonanţa procurorului prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 5 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.721/112/2016, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Deneş într-o cauză ce are ca obiect „plângere control judiciar”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale deoarece, în cazul prelungirii controlului judiciar de către procuror, nu sunt prevăzute garanţii minimale precum citarea şi audierea inculpatului. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 215i alin. (4) din Codul de procedură penală apreciază că acestea sunt neconstituţionale, deoarece nu reglementează nicio sancţiune în cazul nerespectării obligaţiei de a comunica inculpatului, în aceeaşi zi, măsura prelungirii controlului judiciar.

6. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că lipsa unor dispoziţii legale care să prevadă citarea şi audierea inculpatului în procedura prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar nu înfrânge dispoziţiile constituţionale invocate, voinţa legiuitorului de a crea o procedură simplificată (dar care să respecte garanţiile procesuale) pentru cea mai blândă dintre măsurile preventive fiind legitimă. Pe de altă parte, lipsa unei sancţiuni prevăzute în lege pentru întârzierea în comunicarea actului procesual de prelungire a măsurii preventive (ordonanţa procurorului) nu poate fi calificată ca fiind de natură a leza normele constituţionale în discuţie. Este evident că, într-o atare ipoteză, întârzierea în comunicarea ordonanţei nu rămâne fără consecinţe, rezultatul fiind, însă, acela că, de la momentul expirării măsurii anterioare şi până la primirea noii comunicări, eventualele încălcări ale obligaţiilor instituite în sarcina inculpatului nu pot fi sancţionate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul, făcând referire la Decizia nr. 452 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, şi Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, susţine că dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. În ce priveşte critica referitoare la lipsa unei sancţiuni pentru încălcarea obligaţiei procurorului de a comunica, în termenul prevăzut de lege, ordonanţa prin care a fost prelungită măsura controlului judiciar apreciază că, în măsura în care ordonanţa nu este comunicată inculpatului, nu este îndeplinită o condiţie esenţială pentru prelungirea controlului judiciar, prin urmare orice obligaţii instituite în sarcina inculpatului încetează până la momentul comunicării ordonanţei procurorului.

9. Avocatul Poporului arată că instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) şi alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală. În atare condiţii apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2151 alin. (4) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 241D/2016, nr. 1.683D/2015, nr. 1.455D/2015 şi nr. 269D/2014, în sensul că dispoziţiile art. 2151 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în raport cu art. 16 alin. (1), art. 21 şi art. 24 din Constituţie. Astfel, dacă, în cazul măsurilor preventive privative de libertate, legiuitorul a prevăzut expres termenul pentru depunerea propunerii de prelungire a arestării preventive, astfel încât inculpatul să îşi poată face apărarea în mod efectiv, nu doar teoretic, în cazul măsurii preventive a controlului judiciar, dispoziţiile art. 211-2151 din Codul de procedură penală nu conţin o asemenea prevedere.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2151 alin, (2) şi (4) din Codul de procedură penală. Analizând încheierea Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală, Curtea observă că instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală. În continuare, Curtea reţine că dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală au fost modificate, succesiv, prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017, ordonanţă abrogată prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2017; prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017, ordonanţă aprobată cu modificări prin Legea nr. 9/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 9/2017. Cu toate acestea, Curtea observă că aceste intervenţii legislative au survenit ulterior sesizării Curţii Constituţionale, în cuprinsul notelor scrise, autorul excepţiei făcând referire la dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală în varianta iniţială, pe care acestea au avut-o la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ. Astfel, dispoziţiile criticate au următorul conţinut: (2) în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile. [...]

(4) Ordonanţa procurorului prin care, în condiţiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeaşi zi inculpatului

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) potrivit căruia România este stat de drept, art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (1) referitor la libertatea individuală, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 45 referitor la libertatea economică şi în art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală, în forma de dinainte de modificările legislative, Curtea reţine că, răspunzând unor critici identice, prin Decizia nr. 614 din

4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 28 noiembrie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) şi alin. (3) din Codul do procedură penală,

16. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că măsura controlului judiciar este o măsură preventivă care, chiar dacă se execută în stare de libertate, limitează atât libertatea individuală a inculpatului, cât şi exercitarea celorlalte drepturi fundamentale reţinute de Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei nr. 712 din 4 decembrie 2014, limitări determinate de impunerea în sarcina inculpatului a obligaţiilor prevăzute la art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală şi a unora sau a tuturor obligaţiilor prevăzute la art. 215 alin. (2) din Codul de procedură penală.

17. Aşa fiind, prelungirea acestei măsuri obligă la asigurarea garanţiilor procesuale specifice dreptului la apărare. Având în vedere conţinutul acestui drept şi importanţa asigurării lui cu prilejul dispunerii şi al prelungirii măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, exhaustiv analizate de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în privinţa măsurii controlului judiciar, Curtea a constatat că acesta presupune nu doar reglementarea dreptului inculpatului de a fi prezent şi asistat de un avocat în momentul verificării de către procuror a menţinerii temeiurilor care au determinat luarea măsurii anterior referite sau a apariţiei unor temeiuri noi care să justifice prelungirea acestei măsuri, ci şi dreptul inculpatului de a fi audiat înaintea acestei prelungiri.

18. De asemenea, Curtea a reţinut că o procedură similară este reglementată, prin dispoziţiile art. 212 din Codul de procedură penală, în privinţa luării măsurii controlului judiciar de către procuror. Mai mult, în vederea asigurării aceloraşi garanţii, legiuitorul a prevăzut, la art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală, referitor la conţinutul controlului judiciar, că impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat sau înlocuirea ori încetarea celor dispuse iniţial se poate face, prin ordonanţă, după ascultarea acestuia.

19. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că, în vederea asigurării dreptului la apărare, prelungirea măsurii controlului judiciar, conform art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală, se impune a fi făcută cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 212 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală pentru dispunerea acestei măsuri.

20. Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi reţinând că Decizia Curţii Constituţionale nr. 614 din 4 octombrie 2016 a fost publicată la data de 28 noiembrie 2016, iar încheierea de sesizare a instanţei de contencios constituţional în prezentul dosar este din 5 septembrie 2016, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală, din prezenta cauză, a devenit inadmisibilă, urmând să o respingă, în consecinţă.

21. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că legiuitorul nu a prevăzut o sancţiune în cazul nerespectării obligaţiei de a comunica inculpatului, în aceeaşi zi, măsura prelungirii controlului judiciar.

22. În acest context, Curtea constată că, într-adevăr, potrivit dispoziţiei criticate, ordonanţa procurorului prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeaşi zi inculpatului. De asemenea, potrivit art. 2151 alin. (5) din Codul de procedură penală, împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, dispoziţiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător. Astfel, potrivit alineatului (1) al art. 213 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond,

23. Aşa fiind, din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, Curtea observă, că, din perspectiva posibilităţii contestării prelungirii măsurii controlului judiciar, inculpatul nu suferă nicio consecinţă în cazul necomunicării, în aceeaşi zi, a măsurii, termenul de 48 de ore fiind calculat de la momentul comunicării ordonanţei, iar nu de la momentul emiterii acesteia. Totodată, Curtea reţine că, ulterior expirării acestui termen, inculpatul poate formula cereri de revocare a măsurii, în temeiul art. 242 din Codul de procedură penală.

24. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte punerea în executare a măsurii controlului judiciar, Curtea reţine că dispoziţiile Codului de procedură penală se coroborează cu cele ale Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Astfel, organul judiciar care dispune prelungirea măsurii controlului judiciar are obligaţia înştiinţării inculpatului despre prelungirea măsurii şi despre conţinutul acesteia (potrivit dispoziţiei de lege criticate); a înştiinţării instituţiei, organului sau autorităţii anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, pentru a supraveghea respectarea de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar [art. 215 alin. (4) din Codul de procedură penală şi art. 82 şi art. 83 din Legea nr. 253/2013]; înştiinţarea persoanei vătămate, în cazul în care organul judiciar a impus obligaţia prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală cu referire la persoana vătămată sau membrii familiei acesteia.

25. Astfel, Curtea apreciază că punerea în executare a măsurii controlului judiciar, chiar şi în cazul prelungirii sale, poate fi realizată doar dacă, pe lângă înştiinţarea organului sau autorităţii anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, este realizată şi obligaţia de înştiinţare a inculpatului. Astfel, opozabilitatea măsurii controlului judiciar, în sensul respectării de către inculpat a obligaţiilor impuse, poate fi reţinută doar după înştiinţarea acestuia, de la momentul expirării măsurii anterioare şi până la primirea noii comunicări, eventualele încălcări ale obligaţiilor instituite în sarcina inculpatului neputând fi sancţionate.

26. Un argument, în acest sens, îl constituie dispoziţiile art. 215 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură penala, care dispun în sensul că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Astfel, în cazul întârzierii comunicării ordonanţei de prelungire a măsurii controlului judiciar, pe durata cuprinsă între expirarea măsurii anterioare şi primirea noii comunicări, nu se va putea reţine reaua-credinţă a inculpatului în cazul nerespectării condiţiilor impuse.

27. Aşa fiind, Curtea apreciază că, nici din această perspectivă, inculpatul nu suferă nicio consecinţă în cazul necomunicării, în aceeaşi zi, a prelungirii măsurii controlului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (4) din Codul de procedură penală fiind neîntemeiată.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penată, excepţie ridicată de Ioan Deneş în Dosarul nr. 1.721/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 2151 alin. (4) din Codul de procedură penată sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.481/2008 privind schimbarea regimului juridic al unor terenuri în vederea realizării unor programe de construire de locuinţe şi a art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 291/2011 privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unor părţi de imobile aflate în proprietatea publică a statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - La articolul 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.481/2008 privind schimbarea regimului juridic al unor terenuri în vederea realizării unor programe de construire de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2008, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Terenul prevăzut la alin. (1) se utilizează de către Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti şi pentru realizarea unor programe de dezvoltare urbană, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti nr. 11/2017, modificată prin Hotărârea nr. 140/2017, şi Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 147/2017.”

Art. II. - La articolul 1 din Hotărârea Guvernului nr. 291/2011 privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unor părţi de imobile aflate în proprietatea publică a statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 31 martie 2011, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

,,(3) Părţile de imobile prevăzute la alin. (2) se utilizează de către Consiliul Local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti şi pentru realizarea unor programe de dezvoltare urbană, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti nr. 11/2017, modificată prin Hotărârea nr. 140/2017, şi Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 147/2017.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 790.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 19 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Sunt exceptaţi unilateral de la obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România pentru o şedere neîntreruptă sau mai multe şederi, a căror durată să nu depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României, cetăţenii străini, posesori de documente de călătorie cu copertă roşie sau albastră, eliberate de Organizaţia Naţiunilor Unite, cu excepţia celor cu copertă albastră şi serie numerică precedată de litera A.

Art. 2. - Prevederile art. 1 sunt aplicabile numai în condiţiile prezentării, în fiecare caz în parte, alături de documentul de călătorie, a unui certificat care atestă că titularul călătoreşte în scop oficial, astfel cum acesta este menţionat în Convenţia asupra privilegiilor şi imunităţilor Naţiunilor Unite, aprobată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 13 februarie 1946, la care România a aderat prin Decretul nr. 201/1956, şi în Convenţia cu privire la privilegiile şi imunităţile instituţiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 21 noiembrie 1947, la care România a aderat prin Decretul nr. 343/1970.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Cristian-Gabriel Winzer,

secretar de stat

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 793.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea cuantumului şi a plăţii cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 118/2013 pentru aderarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la Asociaţia Internaţională a înaltelor Jurisdicţii Administrative, pentru aderarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la Organizaţia Europeană a Serviciilor Penitenciare şi Corecţionale - EuroPris, pentru aderarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Registrul European al Comerţului, pentru aprobarea plăţii unor contribuţii ale Ministerului Justiţiei, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă cuantumul şi plata cotizaţiei voluntare de participare a Ministerului Justiţiei, ca membru cu drepturi depline, la Academia Internaţională Anticorupţie, pentru anul 2017, în limita echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro.

Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 1 se calculează pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii şi se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei aprobat pentru anul 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 794.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 867 alin. (1) şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii îşi va actualiza datele din evidenţa cantitativ - valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 795.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dă în administrare Ministerului Sănătăţii

 

Nr.

M.F.P.

Cod

clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare a imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Descrierea tehnică

Adresa

1

2

3

4

5

6

Administrator: Ministerul Sănătăţii, CIF 4266456

Nr. nou

8.25.07

Teren

S teren = 7.537 mp, CF nr. 266169

România, municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Av. Maior Ştefan Sănătescu nr. 48A

12.386.257

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Vâlcea” la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 şi 281 bis din 25 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 441, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Drum judeţean 678 limită jud. Olt - Drăgoeşti - Casa Veche - Drăgioiu - Galicea - Bratia - Cremenari - Bercioiu - Ruda - Bârseşti - Barza - Budeşti (DN7)”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „Tehnice: îmbrăcăminte: asfalt, pietruit; poduri b.a. - 23 buc.; L = 38.554 m (I medie = 16,468 m), S = 634.908 mp; adresa: limită jud. Olt - Budeşti (DN7)”, coloana 7 va avea următorul cuprins: „Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 156/2017, numere cadastrale 35243, 35244, 35623, 35624, 35649, 36143, 36148, 36164, 38604, 38608, 38611”;

- la poziţia nr. 442, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Drum judeţean 678A DN64 (Tătărani) - Bratia Vale - Cocoru - Dealu Mare - Predeşti - Corbii din Vale - Popeşti - Ginerica - limită judeţ Argeş”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „Tehnice: îmbrăcăminte: asfalt; poduri b.a. -14 buc.; L = 26,868 km (I medie = 15,432 m), S = 414.616 mp; adresa: DN64 (Tătărani) - limită judeţ Argeş”, coloana 7 va avea următorul cuprins: „Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 156/2017, numere cadastrale 36078, 37490, 35371,37121, 37122”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2017.

Nr. 796.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Ioan Mihalcea în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. c), al art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ioan Mihalcea se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2017.

Nr. 672.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. F.B. 10.833/2017 al Direcţiei generale de programe, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, având în vedere prevederile:

- art. 51 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 2 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 şi 223 bis din 31 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 12, alineatul (4) se modifici şi va avea următorul cuprins:

„(4) Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care fac obiectul acestor proceduri, se achiziţionează de unităţile de specialitate prin care se derulează programele/intervenţiile prevăzute la alin. (1), cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la un preţ de achiziţie care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii, în cazul medicamentelor, respectiv preţul de 32,15 lei/kg fără TVA, pentru achiziţionarea laptelui praf care se acordă copiilor cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezentul ordin.

Art. II. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, furnizorii de servicii medicale, publici sau privaţi, precum şi instituţiile publice care derulează programe naţionale de sănătate publică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 1.249.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la normele tehnice)

 

Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate publică aprobate pentru anul 2017

 

 

 

- mii lei -

PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Buget de stat

Venituri proprii

Total

I. Programul naţional de boli transmisibile, din care:

225.150

284.142

509.292

Programul naţional de vaccinare

87.485

111.486

198.971

Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

0

2.088

2.088

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV

137.449

150.315

287.764

Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei

216

16.344

16.560

Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei

0

3.909

3.909

II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

0

1.659

1.659

III. Programul naţional de securitate transfuzională

36.350

47.592

83.942

IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care:

6.737

81.092

87.829

Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin

0

5.376

5.376

Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică

0

2.128

2.128

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

1.704

53.132

54.836

Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice şi centrale

5.033

13.597

18.630

Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer

0

5.165

5.165

Programul naţional de boli endocrine

0

682

682

Programul naţional de tratament pentru boli rare

0

700

700

Programul naţional de management al registrelor naţionale

0

312

312

V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

21

2.487

2.508

VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

5.736

14.903

20.639

Total buget programe naţionale de sănătate publică 2017

273.994

431.875

705.869

MS - acţiuni centralizate

0

18.593

18.593

TOTAL BUGET

273.994

450.468

724.462

 

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2Q5.708/IŞ din 19.10.2017,

în temeiul prevederilor art. 5 şi 53 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

 

2. La anexa nr. 2, „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Olt”, „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Sibiu” şi „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Teleorman” se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 1.

3. La anexa nr. 3, paginile nr. 1 şi 2 din „Fişa fondului de vânătoare nr. 43 Frunzaru” din judeţul Olt, din „Fişa fondului de vânătoare nr. 8 Caşolt” din judeţul Sibiu, din „Fişa fondului de vânătoare nr. 21 Şelimbăr” din judeţul Sibiu şi din „Fişa fondului de vânătoare nr. 11 Beciu” din judeţul Teleorman se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 2.

4. La anexa nr. 4, „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Olt”, „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Sibiu” şi „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Teleorman”, precum şi anexa nr. 5 „Harta fondurilor de vânătoare la nivel de ţară” se modifică, potrivit schiţelor aprobate prin prezentul ordin, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. II. - (1) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, gărzile forestiere Bucureşti, Braşov şi Râmnicu Vâlcea şi gestionarii fondurilor cinegetice menţionate la art. I pct. 3 completează, în 3 exemplare nr. 317 din 14 mai 2002, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1 „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite la nivel de ţară”, poziţiile nr. 30, 34 şi 36 şi rubrica „TOTAL” se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Judeţul

Numărul fondurilor de vânătoare

Suprafaţa totală

(hă)

0

1

2

3

„30

Olt

57

490.841

................................................

34

Sibiu

 

524.846

................................................

36

Teleorman

62

564.415

................................................

TOTAL:

 

2.152

22.045.909”

 

2. La anexa nr. 2, „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Olt”, „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Sibiu” şi „Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în judeţul Teleorman" se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 1.

3. La anexa nr. 3, paginile nr. 1 şi 2 din „Fişa fondului de vânătoare nr. 43 Frunzaru" din judeţul Olt, din „Fişa fondului de vânătoare nr. 8 Caşolt" din judeţul Sibiu, din „Fişa fondului de vânătoare nr. 21 Şelimbăr” din judeţul Sibiu şi din „Fişa fondului de vânătoare nr. 11 Beciu" din judeţul Teleorman se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 2.

4. La anexa nr. 4, „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Olt", „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Sibiu” şi „Harta fondurilor de vânătoare la nivelul judeţului Teleorman", precum şi anexa nr. 5 „Harta fondurilor de vânătoare la nivel de ţară" se modifică, potrivit schiţelor aprobate prin prezentul ordin, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. II. - (1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, gărzile forestiere Bucureşti, Braşov şi Râmnicu Vâlcea şi gestionarii fondurilor cinegetice menţionate la art. I pct. 3 completează, în 3 exemplare originale, fişele fondurilor cinegetice rearondate şi întocmesc actele adiţionale la contractele de gestionare în vigoare pentru modificarea tarifelor potrivit noilor suprafeţe rezultate, conform legii.

(2) Pentru calculul tarifelor de gestionare a fondurilor cinegetice rearondate prin prezentul ordin se folosesc tarifele unitare, pe categorii de folosinţă, stabilite potrivit contractelor de gestionare în vigoare.

(3) Scrisorile de garanţie bancară de bună execuţie se modifică corespunzător noilor tarife de gestionare rezultate în urma aplicării prezentului ordin.

(4) Câte un exemplar original al documentelor prevăzute la alin. (1) se depune la Ministerul Apelor şi Pădurilor, în termen de 5 zile de la semnare.

Art. III. - Gărzile forestiere Bucureşti, Braşov şi Râmnicu Vâlcea şi gestionarii fondurilor cinegetice răspund de aplicarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin şi se comunică sau, după caz, se pun la dispoziţia celor interesaţi de către Direcţia generală păduri din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

 

Bucureşti, 23 octombrie 2017.

Nr. 1.397.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea unor reglementări contabile

 

În baza art. 4 alin. (1) şi ale art. 44 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - În Planul de conturi general cuprins la punctul 594 din Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc conturile 5126 „Conturi la bănci în lei - TVA defalcat (A)” şi 5127 „Conturi la bănci în valută - TVA defalcat (A)”.

Art. II. - În Planul de conturi cuprins la punctul 196 din Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 şi 1020 bis din 19 decembrie 2016, cu completările ulterioare, se introduc conturile 5126 „Conturi la bănci în lei – TVA defalcat (A)” şi 5127 „Conturi la bănci în valută - TVA defalcat (A)\

Art. III. - În Planul de conturi general cuprins la punctul 228 din Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.969/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 şi 846 bis din 10 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc conturile 5126 „Conturi la bănci în lei - TVA defalcat” şi 5127 „Conturi la bănci în valută - TVA defalcat”.

Art. IV. - Conturile prevăzute la art. I-III se utilizează pentru înregistrarea operaţiunilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 31 august 2017.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 30 octombrie 2017.

Nr. 2.827.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.