MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 872/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 872         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 6 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 448 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 449 din 22 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2), art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

128. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 74/2015 privind supravegherea autorităţii responsabile pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, şi reexaminarea desemnării acesteia

 

1.394/858/2.837. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice privind rectificarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 ale unităţilor cu personalitate juridică ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, prevăzute la nr. crt. 3, 5, 7, 8, 9 şi 12 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 448

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Penelopa Morar în Dosarul nr. 7.671/271/2016/a 1 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.003D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autoarea excepţiei a depus o cerere, prin care solicită acordarea unui nou termen în vederea pregătirii apărării.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen, întrucât sesizarea Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost dispusă încă din 29 septembrie 2016, timp în care autoarea ar fi putut să îşi pregătească apărarea.

5. Având în vedere lipsa indicării unor motive temeinice şi data pronunţării încheierii de sesizare, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen, apreciind că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a beneficiat de suficient de mult timp pentru pregătirea apărării.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, conform căreia dreptul la două grade de jurisdicţie nu este aplicabil în ipoteza juridică reglementată prin textul criticat

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 29 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.671/271/2016/a1, Judecătoria Oradea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Penelopa Morar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate de autoarea excepţiei împotriva unor ordonanţe de clasare.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale şi neconvenţionale, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţe în materia plângerilor împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apărare, precum şi a principiului dublului grad de jurisdicţie în materie penală.

9. Judecătoria Oradea - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că reglementarea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului şi că textele criticate asigură garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. Se susţine, totodată, că principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală nu este aplicabil în prezenta cauză.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate analizată.

12. Avocatul Poporului apreciază că textul criticat este constituţional. Arată că îşi menţine punctele de vedere care au fost reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015 şi nr. 139 din 12 martie 2015.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi a le art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) este definitivă.”

16. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi prevederilor art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, sens în care au fost pronunţe numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, sunt reţinute Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, şi Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

18. Prin Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a statuat că judecarea plângerii fără participarea părţilor, subiecţilor procesuali principali şi a procurorului contravine dreptului la un proces echitabil, în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate, întrucât dispoziţiile art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală nu permiteau comunicarea către aceştia a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi nu se prevede posibilitatea de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse în faţa instanţei. Odată citate, însă, toate părţile, inclusiv petentul, au posibilitatea să ia cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. Totodată, potrivit paragrafelor 40 şi 41 din Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, s-a reţinut că, aşa cum rezultă din art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală, un exemplar al plângerii formulate este comunicat procurorului şi părţilor. Or, ţinând seama de art. 32 din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut că persoana vătămată şi suspectul, în calitate de subiecţi procesuali principali, nu au posibilitatea de a-şi face apărarea cu privire la susţinerile petentului, deoarece acestora nu îi se comunică un exemplar al plângerii. De asemenea, în situaţia în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, subiecţii procesuali principali sunt privaţi de dreptul la un proces echitabil prin aceea că necunoscând conţinutul plângerii nu pot întreprinde niciun fel de demersuri în apărarea intereselor lor legitime. Aşa fiind, a statuat Curtea, aceste neajunsuri pot fi acoperite în măsura în care judecătorul de cameră preliminară se va pronunţa asupra plângerii în cadrul unei proceduri contradictorii şi orale.

19. De asemenea, Curtea a mai constatat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în faptul că urmărirea penală trebuie să aibă un caracter contradictoriu şi să existe o egalitate a armelor între acuzare şi apărare, sens în care, prin absenţa dezbaterilor contradictorii petentul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, suspectul sau persoana vătămată nu numai că nu pot, asemeni persoanei care a avut calitatea de inculpat, să formuleze cereri şi să ridice excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dar nu pot contesta în niciun fel aceste cereri sau excepţii, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. De aceea, în condiţiile în care persoanele interesate ar fi citate, ar avea posibilitatea să se prezinte la dezbateri şi, prin urmare, ar putea beneficia de dreptul de a-şi exprima opiniile şi de a răspunde nu numai la aspectele relevate reciproc, dar şi la eventualele întrebări ale judecătorului de cameră preliminară.

20. Prin urmare, suspectul beneficiază de posibilitatea de a contesta în faţa unui judecător şi în cadrul unui proces echitabil.

21. În sfârşit, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragraful 25, Curtea s-a pronunţat cu privire la soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Cu acel prilej, a reţinut că o astfel de reglementare este constituţională, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau Retrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile.

22. De asemenea, referitor la presupusa atingere adusă prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu sunt contrare principiului egalităţii în drepturi, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice sau similare (a se vedea Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, paragraful 16).

23. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

24. Având în vedere considerentele mai sus invocate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor constituţionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, întrucât textul criticat asigură garanţiile procesuale specifice exercitării acestui drept, care semnifică posibilitatea părţilor procesului penal de a-şi formula apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Penelopa Morar în Dosarul nr. 7.671/271/2016/a1 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 449

din 22 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2), art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) şi art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 15.601/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 174 D/2017.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 909 D/2017 şi nr. 1.330 D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală şi, respectiv, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2), art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţii ridicate de acelaşi autor în Dosarul nr. 15.601/303/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi în Dosarul nr. 22.136/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală.

4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 909 D/2017 şi nr. 1.330 D/2017 la Dosarul nr. 174 D/2017. Autorul excepţiilor susţine că în Dosarul nr. 1,330 D/2017 procedura de citare este nelegal îndeplinită, motiv pentru care se impune acordarea unui nou termen, întrucât nelegala citare îi prejudiciază interesele procesuale, provocându-i, astfel, daune morale. Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită, neputând fi reţinute susţinerile autorului excepţiei. Reprezentantul Ministerului Public solicită Curţii să constate că procedura este legal îndeplinită, având în vedere prezenţa în sală a autorului excepţiei, şi arată că este de acord cu măsura conexării dosarelor.

6. Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen în Dosarul nr. 1.330 D/2017, procedura de citare fiind legal îndeplinită, şi, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 909 D/2017 şi nr. 1.330 D/2017 la Dosarul nr. 174 D/2017, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiilor de neconstituţionalitate, care prezintă situaţia de fapt şi solicită admiterea acestora. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susţine că textul criticat dă posibilitatea organelor judiciare să renunţe la exercitarea acţiunii penale, în mod discreţionar, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale petenţilor. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că, prin neasigurarea dreptului la dublul grad de jurisdicţie în situaţia procesuală reglementată, respectiv prin neasigurarea unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate, conform art. 341 din Codul de procedură penală, prevederile legale criticate sunt neconstituţionale şi neconvenţionale, încălcând dreptul la un proces echitabil. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, se arată că aplicarea lor încalcă drepturile procesuale ale părţilor care invocă excepţii de neconstituţionalitate, prin nesuspendarea judecării cauzelor până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor astfel invocate. Se susţine că asigurarea, în privinţa persoanelor anterior menţionate, doar a căii de atac a revizuirii este de natură a le încălca acestora drepturile fundamentale, fiind menţionat dreptul la un proces echitabil, aşa cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Referitor la dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Codul de procedură penală, se arată că susţinerile autorului nu pot fi reţinute, întrucât dreptul de acces liber la justiţie este garantat, în ipoteza juridică reglementată prin textul criticat, prin prevederile art. 318 alin. (14) şi următoarele din Codul de procedură penală, care prevăd că soluţiile de renunţare la urmărirea penală sunt supuse controlului judecătoresc. Cu privire la art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că acesta nu reglementează o acuzaţie în materie penală, motiv pentru care nu se impune, în situaţia procesuală pe care o prevede, asigurarea dreptului la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, precizându-se, totodată, că faptele cercetate se încadrează, oricum, în categoria celor care pot fi examinate într-un singur grad de jurisdicţie. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală,se arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor similare din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respingând, ca neîntemeiate, respectivele excepţii, soluţii care sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

9. În replică, autorul excepţiei solicită să îi fie comunicată soluţia pe care Curtea o va pronunţa în prezenta cauză la o altă adresă decât cea de domiciliu.

10. Curtea dispune ca acesta să comunice grefei noua adresă de corespondenţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierile din 10 noiembrie 2016 şi 9 martie 2017, precum şi prin încheierea nr. 42/C din 22 februarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 15.601/303/2016 şi nr. 22.136/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2), art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate de autorul excepţiei împotriva unei soluţii de clasare.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 7 alin. (2) şi ale art. 367 alin, (9) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, dând naştere la abuzuri din partea organelor judiciare. Se susţine, de asemenea, că prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale şi neconvenţionale, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţe în materia plângerilor împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, cu consecinţa încălcării accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare, precum şi a celorlalte drepturi fundamentale invocate în susţinerea excepţiei. Se mai susţine că dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală încalcă principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală, discriminând, totodată, persoanele cărora le sunt aplicabile în raport cu celelalte categorii de justiţiabili. Se susţine că nesuspendarea judecării cauzelor penale până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate lipseşte justiţiabilii de dreptul prevăzut la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, întrucât organele judiciare nu sunt în măsură să aprecieze cu privire la temeinicia excepţiilor astfel invocate.

13. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele deciziilor nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 663 din 11 ianuarie 2014 şi nr. 432 din 9 iunie 2015. Se arată, de asemenea, că dispoziţiile art. 13 din Convenţie nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu echivalează cu accesul la toate căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, şi că reglementarea căilor de atac şi a procedurii de judecată este de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform prevederilor art. 129 şi art. 126 alin. (2) din Constituţie. Se mai susţine că soluţia juridică prevăzută la art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală este justificată de folosirea în trecut a excepţiilor de neconstituţionalitate în scopul tergiversării soluţionării cauzelor.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în ceea ce priveşte prevederile art. 7 alin. (2) şi ale art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, şi neîntemeiată, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, se observă faptul că argumentele invocate în susţinerea excepţiei se rezumă la o simplă enumerare a unor dispoziţii din cuprinsul Constituţiei şi al Convenţiei, aspect ce contravine exigenţelor referitoare la motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se face trimitere la soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate analizată. Se mai arată Că textele criticate nu încalcă principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală, întrucât procedura reglementată prin acestea nu are ca finalitate stabilirea vinovăţiei inculpatului. Se susţine, totodată, că nu există dispoziţii constituţionale şi convenţionale care să oblige la asigurarea tuturor căilor de atac în toate categoriile de cauze.

17. Avocatul Poporului arată că textele criticate sunt constituţionale şi face trimitere la considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 şi nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (2), art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 7 alin. (2): „în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres de lege, procurorul poate renunţa la exercitarea acţiunii penale dacă, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia.”;

- Art. 341 alin. (8): „încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) este definitivă

- Art. 367 alin. (9): „Ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu suspendă judecarea cauzei.”

21. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, ale art. 15 referitoare la universalitate, ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 50 referitoare la protecţia persoanelor cu handicap, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitor la asigurarea dublului grad de jurisdicţie în materie penală.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 341 alin, (8) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, fiind pronunţate în acest sens numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, sunt reţinute Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, şi Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate Invocată.

23. Prin Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a statuat că judecarea plângerii fără participarea părţilor, subiecţilor procesuali principali şi a procurorului contravine dreptului la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate, întrucât dispoziţiile art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală nu permiteau comunicarea către aceştia a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi nu prevede posibilitatea de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse în faţa instanţei. Odată citate, însă, toate părţile, inclusiv petentul, au posibilitatea să ia cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. Totodată, potrivit paragrafelor 40 şi 41 din Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, s-a reţinut că, aşa cum rezultă din art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală, un exemplar al plângerii formulate este comunicat procurorului şi părţilor. Or, ţinând seama de art. 32 din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut că persoana vătămată şi suspectul, în calitate de subiecţi procesuali principali, nu au posibilitatea de a-şi face apărarea cu privire la susţinerile petentului, deoarece acestora nu li se comunică un exemplar al plângerii. De asemenea, în situaţia în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, subiecţii procesuali principali sunt privaţi de dreptul la un proces echitabil prin aceea că necunoscând conţinutul plângerii nu pot întreprinde niciun fel de demersuri în apărarea intereselor lor legitime. Aşa fiind, a statuat Curtea, aceste neajunsuri pot fi acoperite în măsura în care judecătorul de cameră preliminară se va pronunţa asupra plângerii în cadrul unei proceduri contradictorii şi orale.

24. De asemenea, Curtea a mai constatat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în faptul că urmărirea penală trebuie să aibă un caracter contradictoriu şi să existe o egalitate a armelor între acuzare şi apărare, sens în care prin absenţa dezbaterilor contradictorii petentul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, suspectul sau persoana vătămată nu numai că nu pot, asemenea persoanei care a avut calitatea de inculpat, să formuleze cereri şi să ridice excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dar nu pot contesta în niciun fel aceste cereri sau excepţii, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. De aceea, în condiţiile în care persoanele interesate ar fi citate ar avea posibilitatea să se prezinte la dezbateri şi, prin urmare, ar putea beneficia de dreptul de a-şi exprima opiniile şi de a răspunde nu numai la aspectele relevate reciproc, dar şi la eventualele întrebări ale judecătorului de cameră preliminară.

25. Prin urmare, suspectul beneficiază de posibilitatea de a contesta în faţa unui judecător şi în cadrul unui proces echitabil.

26. În sfârşit, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragraful 25. Curtea s-a pronunţat cu privire la soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Cu acel prilej a reţinut că o astfel de reglementare este constituţională, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii1 atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile.

27. De asemenea, referitor la presupusa atingere adusă prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu sunt contrare principiului egalităţii în drepturi, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice sau similare (a se vedea Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, paragraful 16).

28. Cât priveşte critica raportată la art. 52 din Constituţie, Curtea a constatat că acesta nu are incidenţă în cauză.

29. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

30. Având în vedere considerentele mai sus invocate, Curtea constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor constituţionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, întrucât textul criticat asigură garanţiile procesuale specifice exercitării acestui drept, care semnifică posibilitatea părţilor procesului penal de a-şi formula apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu.

31. În ceea ce priveşte încălcarea, prin prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 15 şi art. 50 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât acestea reglementează cu privire la statul român, la universalitatea legii şi la protecţia persoanelor cu handicap, aspecte ce nu sunt incidente în procedura soluţionării plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, reglementată la art. 341 din Codul de procedură penală.

32. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea reglementează o soluţie similară prevederilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, prin care prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevedeau suspendarea, de drept, a judecării cauzelor până la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, au fost abrogate. Dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 au fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, Curtea pronunţând în acest sens mai multe decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, se reţin Decizia nr. 297 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 18 iunie 2015, şi Decizia nr. 222 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 15 mai 2012, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

33. Prin Decizia nr. 297 din 28 aprilie 2015, Curtea a reţinut, în esenţă, că opţiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate de către părţi este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condiţiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecăţii cauzelor la instanţele de fond a fost acela de a asigura părţilor o garanţie procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilităţii judecării cauzei în temeiul unei dispoziţii legale considerate a fi neconstituţională, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual şi arbitrarul într-o formă care nu poate fi sancţionată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecinţă imediată şi necesară a exercitării liberului acces la justiţie. Astfel, scopul primordial al controlului de constituţionalitate - interesul general al societăţii de a asana legislaţia în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituţionalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal al unor părţi litigante, care au folosit excepţia de neconstituţionalitate drept pretext pentru amânarea soluţiei pronunţate de instanţa în faţa căreia a fost dedus litigiul. Or, Curtea a reţinut că, prin adoptarea Legii nr. 177/2010, voinţa legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepţiei de neconstituţionalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituţie şi lege, preîntâmpinând pentru viitor exercitarea abuzivă de către părţi a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legai de exercitare a drepturilor lor legitime.

34. Având în vedere similitudinea reglementării, Curtea reţine că jurisprudenţa anterior invocată este aplicabilă şi în privinţa prevederilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală.

35. Referitor la criticile formulate de autorul excepţiei cu privire la dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea nu îndeplinesc exigenţele unei veritabile excepţii de neconstituţionalitate, întrucât nu poate fi stabilită o legătură rezonabilă între dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate şi argumentul adus în susţinerea excepţiei. În acest sens, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat, cu valoare de principiu, că, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, respectiva excepţie va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin, (2) din Legea nr. 47/1992.

36. Având în vedere aceste considerente, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în dosarele nr. 15.601/303/2016 şi nr. 22.136/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în dosarele nr. 15.601/303/2016 şi nr. 22.136/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi în Dosarul nr. 15.601/303/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) şi art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 74/2015 privind supravegherea autorităţii responsabile pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, şi reexaminarea desemnării acesteia

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 74/2015 privind supravegherea autorităţii responsabile pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, şi reexaminarea desemnării acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2015, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3, - (1) Verificarea activităţii autorităţii responsabile FAMI şi FSI se realizează de către secretarul de stat sau secretarul general coordonator al activităţii acesteia, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), pe tot parcursul procesului de gestionare a fondurilor aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.”

2. La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) rapoartele anuale privind dovada îndeplinirii criteriilor de desemnare prevăzute în anexa la regulamentul delegat, întocmite şi puse la dispoziţia persoanei prevăzute la alin. (1) de către autoritatea responsabilă FAMI şi FSI,”

3. La articolul 4, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Rapoartele anuale prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) conţin cel puţin informaţii referitoare la:”.

4. La articolul 5, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Persoana prevăzută la art. 3 alin. (1) prezintă ministrului afacerilor interne, spre aprobare, rezultatele verificării activităţii autorităţii responsabile FAMI şi FSI.”

5. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) în situaţia în care constată deficienţe la nivelul autorităţii responsabile FAMI şi FSI care ar putea periclita capacitatea acesteia de îndeplinire a criteriilor de desemnare prevăzute în anexa la regulamentul delegat, persoana prevăzută la art. 3 alin. (1) prezintă ministrului afacerilor interne rezultatele verificării activităţii autorităţii responsabile FAMI şi FSI, însoţite de un plan de redresare.”

6. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cazuri temeinic justificate, autoritatea responsabilă FAMI şi FSI poate solicita ministrului afacerilor interne, cu avizul persoanei prevăzute la art. 3 alin. (1), prelungirea oricărui termen stabilit în planul de redresare.”

7. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - În situaţia în care, la expirarea termenelor stabilite în planul de redresare sau prelungite potrivit art. 7 alin. (2) şi (3), autoritatea responsabilă FAMI şi FSI nu face dovada remedierii deficienţelor constatate, persoana prevăzută la art. 3 alin. (1) propune ministrului afacerilor interne desemnarea altei structuri în calitate de autoritate responsabilă, potrivit art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, precum şi instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor şi art. 2 din regulamentul delegat.”

8. În cuprinsul anexei nr. 2, sintagma „secretar de stat” se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „secretarul de stat/secretarul general coordonator al activităţii, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 30 octombrie 2017.

Nr. 128.

 

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.394 din 23 octombrie 2017

Nr. 858 din 26 octombrie 2017

Nr. 2.837 din 31 octombrie 2017

 

ORDIN

privind rectificarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 ale unităţilor cu personalitate juridică ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva prevăzute la nr. crt. 3, 5,7, 8,9 şi 12 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 118.546 din 23.10.2017,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) şi ale art. 10 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct sau indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările ulterioare, ale art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, precum şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor, ministrul muncii şi justiţiei sociale şi ministrul finanţelor publice emit prezentul ordin,

Art. 1. - Se aprobă rectificarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 ale unităţilor cu personalitate juridică ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva prevăzute la nr. crt. 3 - Administraţia Parcului Natural Bucegi, nr. crt. 5 - Administraţia Parcului Naţional Călimani, nr. crt. 7 - Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, nr. crt. 8 - Administraţia Parcului Natural Comana, nr. crt. 9 - Administraţia Parcului Naţional Cozia şi nr. crt. 12 - Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Bugetele de venituri şi cheltuieli rectificate pe anul 2017 ale unităţilor cu personalitate juridică ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva sunt prevăzute în anexele nr. 1-6*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Unităţile cu personalitate juridică ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva prevăzute la art. 1 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor şi pădurilor,

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Ministrul finanţelor publice,

Adriana-Doina Pană

Adrian Marius Rîndunică,

Ionuţ Mişa

 

secretar de stat

 


*) Anexele nr. 1-6 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NATURAL BUCEGI - R.A.

Adresă: Moroeni, Str. Principală nr. 71, judeţul Dâmboviţa

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1083

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1083

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1081

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1081

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

140

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

15

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

918

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

760

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

683

 

 

 

C2

bonusuri

14

77

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

0

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

156

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

10

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

2

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

2

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

243

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

243

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

50

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

193

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

0

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

0

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

0

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

17

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

17

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala corelat cu Art. 59 din Legea Bugetului 6/2017

50

3878

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3348

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

64

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

998

 

8

 

Plăti restante, în preturi curente

55

0

 

9

 

Creanţe restante. În preturi curante

56

0

 

ANEXA Nr. 2

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL CĂLIMANI - R.A.

Adresă: comuna Şaru Dornei, satul Şaru Dornei nr. 54C, judeţul Suceava

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1042

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1042

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1038

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1038

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

161

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

5

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

852

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

709

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

653

 

 

 

C2

bonusuri

14

56

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

0

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

143

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

20

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

4

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

4

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

68

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

68

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

16

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

15

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala corelat cu Art. 59 din Legea Bugetului 6/2017

50

3911

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3628

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

69

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

996

 

8

 

Plăti restante, în preturi curente

55

0

 

9

 

Creanţe restante. În preturi curante

56

0

 

ANEXA Nr. 3

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL CHEILE NEREI-BEUŞNIŢA - R.A.

Adresă: Şasea Română nr. 236, judeţul Caraş-Severin

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

870

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

876

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

872

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

872

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

6

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

3

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

846

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

698

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

637

 

 

 

C2

bonusuri

14

61

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

0

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

148

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

17

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

4

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

4

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

6

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

34

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

34

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

34

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

51

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

6

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

51

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

0

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

15

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

15

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala corelat cu Art. 59 din Legea Bugetului 6/2017

50

3822

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3538

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

58

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

995

 

8

 

Plăti restante, în preturi curente

55

0

 

9

 

Creanţe restante. În preturi curante

56

0

 

ANEXA Nr. 4

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NATURAL COMANA - R.A.

Adresă: str. Gellu Naum nr. 608, comuna Comana, judeţul Giurgiu

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

648

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

648

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

637

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

836

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

177

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

4

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

442

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

366

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

329

 

 

 

C2

bonusuri

14

37

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

2

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

0

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

74

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

13

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

1

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

11

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

11

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

259

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

259

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

9

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

125

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

125

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

 

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

 

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

0

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

12

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

10

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala corelat cu Art. 59 din Legea Bugetului 6/2017

50

2983

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2742

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

65

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

983

 

8

 

Plăti restante, în preturi curente

55

0

 

9

 

Creanţe restante. În preturi curante

56

0

 

ANEXA Nr. 5

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL COZIA- R.A.

Adresă: Str. Lotrului nr. 8A, localitatea Brezoi, judeţul Vâlcea

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1019

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1019

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1019

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1019

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

111

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

6

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

874

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

724

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

645

 

 

 

C2

bonusuri

14

79

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

0

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

150

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

28

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

86

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

86

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

48

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

26

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

12

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

35

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

35

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

0

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

15

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

14

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala corelat cu Art. 59 din Legea Bugetului 6/2017

50

3565

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3839

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

73

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1000

 

8

 

Plăti restante, în preturi curente

55

0

 

9

 

Creanţe restante. În preturi curante

56

0

 

ANEXA Nr. 6

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI-CIOCLOVINA - R.A.

Adresă: Aleea Parcului nr. 21, localitatea Deva, judeţul Hunedoara

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

868

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

866

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0

 

2

 

Venituri financiare

5

0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

866

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

866

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

67

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

0

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

769

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

633

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

575

 

 

 

C2

bonusuri

14

58

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

0

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

132

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

34

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

0

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

0

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

0

 

 

e)

alte cheltuieli

42

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

0

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

0

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

14

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

14

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala corelat cu Art. 59 din Legea Bugetului 6/2017

50

3720

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3423

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

62

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1000

 

8

 

Plăti restante, în preturi curente

55

0

 

9

 

Creanţe restante. În preturi curante

56

0

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.