MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 861/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 861         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 1 noiembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 359 din 11 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

663. - Decizie privind numirea domnului Robert Rucăreanu în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.792/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

 

6.509. - Ordin al ministrului delegat pentru fonduri europene privind stabilirea schemei de ajutor de minimis pentru activităţi din cadrul priorităţilor de investiţii 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, 7/c - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport ecologice (inclusiv cu un nivel redus de zgomot) şi cu emisii reduse de carbon, inclusiv transporturile fluviale interne şi maritime, porturile, legăturile multimodale şi infrastructura aeroportuară, pentru promovarea mobilităţii regionale şi locale durabile şi 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice, prin Programul Interreg V-A România-Ungaria

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 359

din 11 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attiia - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Românească - S.A. din Bucureşti (membră a Grupului National Bank of Greece), în Dosarul nr. 4.579/290/2016 al Judecătoriei Reşiţa şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.143D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.167D/2017, nr. 1.190D/2017, nr. 1.192D/2017, nr. 1.194D/ 2017, nr. 1.268D/2017 şi nr. 1.357D/2017 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Românească - S.A. din Bucureşti (membră a Grupului National Bank of Greece), în Dosarul nr. 5,373/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 11.330/233/2016, nr. 14.297/233/2016 şi nr. 16.910/233/2016 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.588/333/ 2016 al Judecătoriei Vaslui şi în Dosarul nr. 8.554/327/2016 al Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.167D/2017, nr. 1.190D/2017, nr. 1.192D/2017, nr. 1.194D/ 2017, nr. 1.268D/2017 şi nr. 1.357D/2017 la Dosarul nr. 1.143D/ 2017, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că asupra dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 Curtea s-a mai pronunţat şi precizează că se impune menţinerea precedentului constituţional, deoarece nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 30 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.579/290/2016, Judecătoria Reşiţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri Imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

10. Prin încheierea din 27 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.373/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

11. Prin încheierile din 10 martie 2017, pronunţate în dosarele nr. 11.330/233/2016, nr. 14.297/233/2016 şi nr. 16.910/233/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

12. Prin încheierea din 14 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 6.588/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

13. Prin încheierea din 21 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.554/327/2016, Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Banca Românească - S.A. din Bucureşti (membră a Grupului National Bank of Greece) în cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 77/2016.

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Legea nr. 77/2016, însă, prin art. 8 alin. (5), intervine asupra măsurilor stabilite de către instanţele judecătoreşti în două moduri, şi anume atât asupra litigiilor în care instanţa a pronunţat o hotărâre definitivă şi/sau irevocabilă, cât şi în cele aflate în faza executărilor silite, stabilind că atât consumatorii împotriva cărora s-a pronunţat de către instanţele judecătoreşti o hotărâre cu privire la contractul de credit, cât şi cei care se află în executare silită, indiferent de stadiul acesteia, pot solicita creditorului ştergerea datoriei decurgând din contractul de credit în integralitate, indiferent de stadiul procedurii judiciare sau extrajudiciare. Cu alte cuvinte, noua lege intervine asupra caracterului executoriu şi/sau definitiv al unei hotărâri judecătoreşti, precum şi asupra modalităţii de încetare a unei executări silite, stabilind că un consumator] indiferent de situaţia juridică la care este parte, poate solicita instanţei modificarea acesteia în virtutea noii legi. Aşa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separaţiei puterilor în stat.

16. Referitor la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, se susţine că, în totală contradicţie cu dispoziţiile Constituţiei şi legii civile, legiuitorul a stabilit, prin art. 11 din Legea nr. 77/2016, că aceasta este aplicabilă atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată, inclusiv contractelor care formează obiectul unei executări silite. Arată că, astfel cum este prevăzut de art. 8 alin. (5) din actul normativ criticat, dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Deşi legea nu prevede o clasificare sau o exemplificare a noţiunii de contract în derulare, din examinarea legii în ansamblu, autoarea excepţiei apreciază că aceasta se aplică: contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii şi care constituie titluri executorii în cadrul executărilor silite, contractelor care au format sau care formează obiectul unor dosare supuse soluţionării instanţelor de judecată pentru a stabili legalitatea acestora sau preţul acestora etc. Prin compararea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie cu cele ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, este evident că legea dării în plată nu poate fi aplicabilă decât contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acesteia. Totodată, arată că legea dării în plată stabileşte că aceasta se aplică atât contractelor de credit încheiate direct cu instituţiile bancare, cât şi celor cesionate de acestea altor persoane juridice, instituţii nebancare. În susţinerea criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 745 din 3 noiembrie 2015.

17. În ceea ce priveşte art. 44 din Constituţie, privind dreptul de proprietate privată, se susţine că prevederile art. 1 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Stabilesc faptul că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanţie la încheierea contractelor de credit, care, în prezent, au fost cesionate altor persoane juridice - diferite de instituţiile financiare. Or, aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, atât timp cât micşorează dreptul de proprietate şi patrimoniul cesionarului.

18. În acest context, se arată că, în cazul creanţelor actuale ale băncilor, acestea reprezintă un drept câştigat sub imperiul vechii legi, iar anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire, întrucât creditorul este îndreptăţit să primească preţul pentru serviciile prestate, cel puţin până la momentul transmiterii notificării în baza Legii nr. 77/2016. Or, în aceste cazuri, practica Curţii Constituţionale a stabilit că este aplicabilă teoria drepturilor câştigate, teorie potrivit căreia legea nu mai poate retroactiva în cazul în care un drept a fost deja inclus în patrimoniul unei persoane. Această teorie este aplicabilă şi în cazul contractelor de credit în desfăşurare, dar care au fost supuse deja controlului unei instanţe de judecată, care a stabilit întinderea obiectului şi preţul acestuia, şi nu numai. A veni şi a interveni asupra unui drept care a fost constituit în patrimoniul creditorului în temeiul unui act juridic care a trecut de controlul unei instituţii juridice şi asupra căruia nu se mai poate interveni înseamnă a se încălca nu numai un drept de proprietate al creditorului, dar şi prevederile procedurale care conferă caracter definitiv sau irevocabil acelui act.

19. Raportat la art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, autoarea excepţiei susţine că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituţii de credit, cesionari sau alte persoane, obligaţii severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit şi a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceştia în baza contractului de credit odată cu obţinerea proprietăţii asupra imobilului respectiv. Apreciază că modificarea politicii de creditare, după adoptarea Legii nr. 77/2016, face dovada faptului că statul român a intervenit în mod forţat într-un contract negociat între părţi, încălcându-se, astfel, principiul libertăţii comerţului. Prin adoptarea acestei legi, instituţiile de creditare sunt forţate să fie parte într-un contract ale cărui condiţii nu şi le-au dorit niciodată. Aşa fiind, Legea nr. 77/2016 intervine asupra liberei iniţiative a părţilor, modificând preţul şi obligaţiile părţilor dintr-un act juridic care are la bază manifestarea de voinţă a părţilor contractante, încălcându-se principiul libertăţii comerţului.

20. Totodată, cu privire la pretinsa încălcare a principiului securităţii juridice, se susţine că Legea nr. 77/2016 aduce atingere acestui principiu deoarece prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voinţa părţilor la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, şi creează, totodată, un dezechilibru în interpretarea unitară a legii. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte şi instituie doar noţiunea de contract în derulare, fără a da o explicaţie aferentă acestor contracte.

21. Judecătoria Reşiţa opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece darea în plată era un mijloc de stingere a obligaţiilor prevăzut de art. 1100 din Codul civil din 1864, astfel că legea nu retroactivează, iar legiuitorul are menirea de a reglementa situaţii sociale cu impact mare asupra populaţiei. În condiţiile art. 1271 din Codul civil cu privire la teoria impreviziunii. De altfel, în contextul prevederilor art. 6 alin. (6) din Codul civil cu privire la aplicabilitatea noului Cod civil, în cazul situaţiilor juridice născute anterior datei de 1 octombrie 2009, instanţele ar fi fost puse în situaţia de a adapta efectele contractului în funcţie de schimbarea împrejurărilor, aplicat pe fiecare cauză.

22. Judecătoria Alba Iulia opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în parte, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale ari. 15 alin. (2) din Constituţie.

23. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, exprimâdu-şi opinia, apreciază că, deşi prin intrarea în vigoare a legii criticate se poate vorbi de o derogare de la unele principii de drept civil, cum ar fi principiul libertăţii de voinţă a părţilor la încheierea actelor juridice civile, aceasta nu atrage încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, fiind o lege care stabileşte măsuri de reparare a unei situaţii economice care a condus la o inechitate pentru consumatori. O astfel de măsură se arată ca fiind necesară pentru limitarea pagubelor debitorilor care, şi din lipsă de cunoştinţe de specialitate şi informaţii specifice care sa îi ajute în aprecierea oportunităţii încheierii contractelor de credit, au suferit prejudicii majore prin schimbarea contextului economic.

24. Judecătoria Vaslui opinează în sensul ca Legea nr. 77/2016 nu încalcă principiul neretroactivităţii legii şi nici dreptul de proprietate, având în vedere că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi suspus unor limitări. De asemenea, se reţine că legea criticată a fost adoptată cu respectarea principiului privind libertatea economică şi cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, Legea nr. 77/2016 neintervenind în niciun mod asupra măsurilor stabilite de instanţele judecătoreşti.

25. Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală opinează în sensul că, din perspectiva art. 15 alin. (2) şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, art. 3 art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituţionale.

26. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

27. Guvernul, în dosarele nr. 1.143D/2017 şi nr. 1.167D/2017, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi, având în vedere inclusiv faptul că autoarea prezentei excepţii formulează critici similare celor invocate de către autorii excepţiilor asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, apreciază următoarele: cu privire la sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, întrucât Curtea Constituţională a reţinut neconstituţionalitatea acestei sintagme, în virtutea prevederilor art. 29 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă; prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătoreasca verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii; excepţia de neconstituţionalitate privind prevederile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi ale prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă; excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 este neîntemeiată.

28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

31. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) cu privire la separaţia şi echilibrul puterilor în stat coroborat cu art. 126 alin. (1) potrivit căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti, stabilite prin lege.”, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi referitor la dreptul de proprietate, art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecătoreşti şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia. De asemenea se menţionează principiul securităţii juridice prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie.

32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât şi prevederile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din acest act normativ au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

33. De asemenea, din perspectiva unor critici şi prin raportare la dispoziţii constituţionale similare cu cele invocate în cauza de faţă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 695 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 15 martie 2017, excepţie ridicată chiar de autoarea din prezenta cauză, respectiv Banca Românească - S.A. din Bucureşti (membră a Grupului National Bank of Greece).

34. Faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, Curtea constată că, în prezenta cauză, în ceea ce priveşte o parte dintre dispoziţiile legale criticate cuprinse în Legea nr. 77/2016, nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, a căror existenţă rezultă din dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]”, precum şi din dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

35. Astfel, referitor la situaţia de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti a quo care au sesizat instanţa de contencios constituţional, Curtea reţine că, în aceste cauze, contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011.

36. Faptul că aceste contracte de credit, ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti a quo care au sesizat Curtea în prezentele dosare, au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reţine că, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 şi, implicit, a noului Cod civil. Şi în ceea ce priveşte prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 („prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare*), având în vedere că aceleaşi contracte de credit au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, adică 1 octombrie 2011, prevederile de lege criticate nu pot fi aplicate contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, aşa încât Curtea va respinge ca inadmisibilă şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

37. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 120, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, precum şi îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeaşi lege. Curtea a precizat, astfel, că instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii).

38. Totodată, la paragraful 122 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că sintagma precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională. Astfel, analizând problema constituţionalităţii acestei sintagme din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 77/2016, Curtea a constatat că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile. În condiţiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanţiei aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituţiei de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituţie. Curtea a constatat că un astfel de criteriu, care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit şi, deci, folosit de sine stătător, este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanţa judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanţia adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echităţii ca parte a teoriei impreviziunii, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanţa judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestaţiilor rezultate din contractul de credit şi prin recurgerea la acest criteriu, atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziţionării unui imobil.

39. În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Prin urmare, ţinând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, aşadar anterior datei încheierilor de sesizare, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în piaţă a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt inadmisibile.

40. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 135 privind economia.

41. Astfel, cu privire la critica privind nerespectarea principiului neretroactivităţii legii civile, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, prin normele legale criticate, se afectează obiectul contractelor de credit, prin schimbarea obligaţiei de plată a sumelor de bani datorate în aceea a predării imobilului cu care s-a garantat executarea contractului de credit. Cu alte cuvinte, se afirmă că, prin prevederile legale criticate, se afectează în mod retroactiv substanţa contractului de credit, înlăturându-se regula potrivit căreia obligaţiile asumate trebuie respectate de către părţi (pacta sunt servanda). Însă, aşa cum a arătat Curtea în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 94 şi următoarele, regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credinţă şi echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condiţiilor de executare a contractului. Curtea a reţinut că prevederile puse în principal în discuţie prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituţie sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică şi contractelor aflate în curs de derulare. Expresia „în derulare” a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi şi cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.

42. Totodată, cu referire la această critică, Curtea a reţinut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Astfel, dreptul comun îl constituia Codul civil în vigoare la acea dată, iar reglementări suplimentare, specifice domeniului bancar, se regăseau în Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999. Curtea a observat, însă, că Legea nr. 77/2016 se aplică şi contractelor care au fost încheiate în baza altor prevederi legale decât cele ale Legii nr. 190/1999. Cu alte cuvinte, şi unele credite care nu au fost contractate în scopul achiziţionării unor imobile au fost garantate prin instituirea unor ipoteci asupra unor bunuri imobile. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează.

43. De asemenea. Curtea a reţinut că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice, care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil [Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful nr. 108]. De altfel, la paragraful 128 al deciziei precitate, Curtea a observat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Sfatul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă. Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/ încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

44. Aşa fiind, din perspectiva unor critici similare celor formulate în speţă, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

45. Distinct de cele prezentate mai sus, Curtea reţine că revine instanţelor de judecată atribuţia şi competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit.

46. Astfel cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, paragraful 25, instanţa judecătorească, care este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea instituţiei impreviziunii în temeiul Legii nr. 77/2016, în configurarea determinată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv în temeiul prevederilor art. 969 şi 970 din vechiul Cod civil, chiar şi în cauzele în care este începută executarea silită, indiferent de stadiul executării silite a bunului ipotecat, respectiv în speţele unde este pusă în discuţie o asemenea chestiune, cu consecinţa stingerii datoriilor rezultate din contractele de credit.

47. Totodată, Curtea reiterează faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun.

48. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, ale art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din acelaşi act normativ, ale art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Banca Românească - S.A. din Bucureşti (membră a Grupului National Bank of Greece) în Dosarul nr. 4.579/290/2016 al Judecătoriei Reşiţa, în Dosarul nr. 5.373/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 11.330/233/2016, nr. 14.297/233/2016 şi nr. 16.910/233/2016 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.588/333/2016 al Judecătoriei Vaslui şi în Dosarul nr. 8.554/327/2016 al Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare, în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Reşiţa, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Judecătoriei Vaslui şi Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Robert Rucăreanu în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. c), art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Robert Rucăreanu se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 30 octombrie 2017.

Nr. 663.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

 

Ţinând seama de prevederile art. 23, art. 24 alin. (13) şi (14) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de cele ale art. 5,6,7 şi 9 din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Adresa nr. 3.883 din 29.06.2017 a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, completată în data de 28.08,2017, prin care a fost transmisă Ministerului Justiţiei Hotărârea nr. 50 din 23.06.2017 a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici referitoare la proiectul de Regulament pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Serviciul profesii juridice conexe duc la îndeplinire prevederile regulamentului prevăzut la art. 1.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 19 octombrie 2017.

Nr. 2.792/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR, organizează de regulă anual, într-o zi lucrătoare, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumit în continuare Consiliul Uniunii, examenul sau, după caz, concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.

(2) Examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar se desfăşoară la Bucureşti, pe posturile destinate dobândirii calităţii de notar stagiar, aprobate de Consiliul Uniunii, după consultarea colegiilor directoare ale Camerelor Notarilor Publici.

(3) Examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar se susţine în limba română şi constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic. Durata probei este stabilită de Comisia de examinare în funcţie de complexitatea subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore.

Art. 2. - (1) Tematica şi bibliografia de examen sau concurs se stabilesc şi se aprobă, prin hotărâre a Consiliului Uniunii, cu consultarea unui membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate din următoarele domenii: drept civil, procedură civilă, procedură notarială şi legislaţie notarială şi se comunică de îndată Ministerului Justiţiei în vederea avizării acestora. La elaborarea tematicii şi bibliografiei se are în vedere ca acestea să nu conţină trimiteri la aspecte controversate la nivel teoretic şi practic.

(2) Tematica şi bibliografia avizate de către ministrul justiţiei se publică pe paginile proprii de internet ale INR, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniunea, şi Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere, cu cel puţin 90 de zile înainte de data desfăşurării examenului sau concursului.

(3) Tematica şi bibliografia de examen sau concurs se actualizează anual de către Consiliul Uniunii, dacă se impune, în situaţia în care într-un an se apreciază că nu se impune modificarea tematicii şi a bibliografiei, Consiliul Uniunii adoptă o hotărâre în acest sens, pe care o comunică Ministerului Justiţiei, în vederea avizării.

(4) Avizul Ministerului Justiţiei împreună cu hotărârea Consiliului Uniunii se publică pe paginile de internet ale Uniunii, INR şi Camerelor.

 

CAPITOLUL II

Condiţiile legale şi procedura de înscriere la examenul sau la concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

 

Art. 3. - Poate deveni notar stagiar persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română, a unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România;

b) are capacitatea de exerciţiu deplină;

c) este licenţiată în drept;

d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni;

e) se bucură de o bună reputaţie;

f) cunoaşte limba română;

g) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru dobândirea calităţii de notar stagiar;

h) achită taxele pentru susţinerea examenului sau concursului;

i) se angajează să încheie cu INR contractul de pregătire, dacă va fi declarată admisă la examen sau concurs;

j) este declarată admisă la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar.

Art. 4. - (1) Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumit în continuare preşedintele Uniunii, stabileşte, prin dispoziţie, data desfăşurării examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, pe care o comunică directorului INR.

(2) Data susţinerii examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar şi lista care cuprinde posturile pentru care se organizează examenul sau concursul se comunică fiecărei Camere de către directorul INR. Informaţiile se publică pe pagina de internet a Uniunii, a INR şi a fiecărei Camere, cu cel puţin 45 de zile înainte de data susţinerii examenului sau concursului, în vederea înştiinţării candidaţilor.

(3) Cu cel puţin 15 zile înainte de data examenului sau a concursului, directorul INR stabileşte, prin dispoziţie, ora şi locul desfăşurării acestuia, care sunt comunicate Camerelor. Aceste informaţii se afişează, de îndată, la sediul Camerelor şi se publică pe paginile de internet ale acestora şi pe pagina INR.

Art. 5. - (1) Persoanele care se înscriu la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar depun, personal sau prin mandatar cu procură autentică şi specială, dosarul de înscriere la Camera în a cărei circumscripţie se află postul pentru care candidează, cu cel puţin 25 de zile înainte de data examenului sau concursului, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a solicita înscrierea în sesiunea respectivă.

(2) Dosarul de înscriere cuprinde:

a) cerere-tip de înscriere conform anexei nr. 1

b) copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe actul de identitate, eliberat de autorităţile române competente, din care să rezulte domiciliul şi cetăţenia şi, după caz, de pe actele de stare civilă. Pentru cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, copia certificată pentru conformitate a actelor eliberate de autorităţile române competente;

c) declaraţie pe propria răspundere a candidatului, conform anexei nr. 2, din care să rezulte că:

1. nu a pierdut şi nu i-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, în condiţiile legii;

2. a luat cunoştinţă de prevederile Legii nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ale Statutului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, cu completările ulterioare, ale prezentului regulament, precum şi de tematica şi de bibliografia de examen sau concurs;

3. În cazul în care va fi declarat admis la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, va încheia contractul de pregătire cu INR, care i-a fost pus la dispoziţie de către Cameră şi de al cărui conţinut a luat cunoştinţă şi se angajează să îl respecte;

4. nu a depus cerere de înscriere la examen sau concurs şi la o altă Cameră;

d) copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe diploma de licenţă în drept obţinută în România, însoţită de foaia matricolă, respectiv suplimentul la diplomă sau adeverinţă din care să rezulte media examenului de licenţă şi media anilor de studii, iar în cazul obţinerii în altă ţară, copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe actul de studii echivalat sau recunoscut de către autorităţile române;

e) certificatul de cazier judiciar sau echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competentă din statul sau, după caz, statele al cărui/căror cetăţean este;

f) scrisoare de recomandare, de regulă, de la angajator, organizaţia profesională din care face parte, universităţi, instituţii sau altele asemenea;

g) certificat de cazier fiscal sau echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competentă din statul sau, după caz, statele al cărui/căror cetăţean este;

h) copie certificată pentru conformitate cu originalul după atestatul de cunoaştere a limbii române eliberat de catedrele de specialitate ale instituţiilor de învăţământ superior. În cazul persoanelor cu cetăţenie română cunoaşterea limbii române se prezumă;

i) certificatul medical şi avizul psihologic care atestă faptul că este apt pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, prevăzute în anexa nr. 3 şi 4, emise de către unităţile sanitare şi cabinetele psihologice acreditate potrivit legii şi cu care Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare. Detaliile cu privire la unităţile sanitare şi cabinetele psihologice acreditate se pun la dispoziţia candidaţilor de către Camere sau Uniune, după caz, prin publicare pe paginile de internet ale acestora; candidaţii pot obţine certificatul medical şi avizul psihologic de la oricare dintre unităţile medicale şi cabinetele psihologice acreditate cu care au fost încheiate protocoale de colaborare, indiferent de Camera la care se depune dosarul de înscriere la examen sau concurs;

j) dovada achitării taxei de înscriere la examen sau concurs în contul INR.

(3) Un candidat poate depune cererea de înscriere la examen sau concurs la o singură Cameră.

(4) Copiile de pe documentele prevăzute la alin. (2) lit. b), d) şi h) se realizează de către Cameră, se certifică pentru conformitate cu originalul şi se semnează de persoana desemnată. Originalul documentelor prezentate se restituie după realizarea copiilor.

(5) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b)t d) şi h) pot fi depuse şi în copie legalizată, situaţie în care activităţile de certificare pentru conformitate cu originalul şi de semnare de către persoana desemnată nu se mai realizează.

Art. 6. - (1) Cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării examenului sau concursului, Camerele înaintează INR dosarele candidaţilor, însoţite de o adresă în care se face menţiune cu privire la: numărul dosarelor, numele şi prenumele candidaţilor înscrişi, data şi numărul de înregistrare a cererilor de înscriere. INR transmite dosarele candidaţilor, de îndată, Comisiei pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen sau concurs, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(2) Cu cel puţin 10 zile înainte de data examenului sau concursului, Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen sau concurs verifică dosarele de înscriere ale candidaţilor şi se pronunţă cu acordul majorităţii membrilor săi asupra admisibilităţii cererilor de înscriere la examen sau concurs, prin hotărâre de admitere sau, după caz, de respingere. Hotărârile de respingere ale cererilor de înscriere la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar se motivează în fapt şi în drept pentru fiecare candidat în parte. În baza hotărârilor de admitere şi, după caz, de respingere comisia întocmeşte situaţia centralizată a candidaţilor admişi sau respinşi la înscriere, conform anexei nr. 5.

(3) Situaţia centralizată a candidaţilor admişi sau respinşi la înscriere se publică de îndată pe pagina de internet a INR şi se transmite Camerelor la care s-au înscris candidaţii, însoţită, după caz, de copii ale hotărârilor de respingere a cererilor de înscriere la examen sau concurs. Camerele afişează situaţia centralizată a propriilor candidaţi la sediul acestora şi o publică pe pagina proprie de internet, în termen de 24 de ore de la primire, întocmind un proces-verbal care cuprinde data şi ora afişării, care se comunică INR.

(4) Candidatului respins la înscriere i se eliberează de către Cameră, la cerere, o copie a hotărârii de respingere a cererii de înscriere la examen sau concurs.

(5) în termen de 2 zile lucrătoare de la afişarea de către Camere a situaţiei centralizate prevăzute la alin. (2), candidatul poate depune contestaţie împotriva hotărârii de respingere a cererii de înscriere la examen sau concurs, la Camera la care a depus cererea de înscriere. Termenul începe să curgă în prima zi lucrătoare ulterioară zilei în care a fost afişată situaţia centralizată şi se împlineşte în cea de-a două zi lucrătoare, la ora 16,00. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului, Camerele înaintează INR contestaţiile, însoţite de o adresă în care se face menţiune cu privire la: numărul contestaţiilor, numele şi prenumele candidaţilor care au formulat contestaţii, data, ora şi numărul de înregistrare a contestaţiilor. INR pune, de îndată, contestaţiile la dispoziţia Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţii respinşi la înscrierea la concurs, pe bază de proces-verbal.

(6) în termen de 2 zile lucrătoare de la primirea contestaţiilor, Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţii respinşi la înscrierea la examen sau concurs se pronunţă asupra acestora, prin hotărâre de admitere sau, după caz, de respingere, adoptată cu acordul majorităţii membrilor săi. Hotărârile de respingere ale contestaţiilor se motivează în fapt şi în drept pentru fiecare candidat în parte. Hotărârea Comisiei este definitivă. În baza hotărârilor de admitere şi, după caz, de respingere a contestaţiilor comisia întocmeşte situaţia soluţionării contestaţiilor formulate de către candidaţii respinşi la înscriere, conform anexei nr. 6, care se afişează la sediul Camerelor pentru proprii candidaţi şi se publică pe pagina de internet a acestora şi a INR. Un exemplar original al hotărârii de respingere a contestaţiilor se comunică de către INR, la cerere, candidatului a cărui contestaţie a fost respinsă.

(7) După soluţionarea contestaţiilor, comisia întocmeşte situaţia centralizată finală a candidaţilor ale căror cereri de înscriere la examen sau concurs au fost admise, conform anexei nr. 7, care se afişează la sediul Camerelor şi se publică pe paginile de internet ale acestora şi a INR.

(8) în situaţia în care nu au fost formulate contestaţii în termenul prevăzut la alin. (5), hotărârile de respingere ale Comisiei pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen sau concurs prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) rămân definitive.

(9) în situaţia prevăzută la alin. (8), precum şi în cazul în care nu există cereri de înscriere la examen sau concurs respinse, situaţia centralizată prevăzută la alin. (2) este finală, aspect care se aduce la cunoştinţa candidaţilor odată cu publicarea acesteia pe paginile de internet ale Camerelor şi a INR.

 

CAPITOLUL III

Organizarea, funcţionarea şi competenţa comisiilor constituite pentru examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

 

Art. 7. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar funcţionează următoarele comisii:

a) Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen sau concurs, care verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de înscriere, fiind alcătuită din 5 sau 7 membri, în funcţie de numărul candidaţilor, dintre care cel puţin unul este notar public, iar ceilalţi sunt persoane desemnate din cadrul Uniunii şi/sau al INR. Comisia adoptă hotărâri cu acordul majorităţii membrilor săi;

b) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţii respinşi la înscrierea la examen sau concurs, alcătuită din 5 sau 7 membri, în funcţie de numărul candidaţilor, dintre care cel puţin unul este notar public, iar ceilalţi sunt persoane desemnate din cadrul Uniunii şi/sau al INR, alţii decât cei de la comisia prevăzută la lit. a). Comisia examinează contestaţiile formulate conform art. 6 alin. (5) şi adoptă hotărâri cu acordul majorităţii membrilor săi;

c) Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, alcătuită din 6 sau 8 membri, dintre care cel puţin unul este notar public, iar ceilalţi sunt persoane desemnate din cadrul Uniunii şi/sau al INR. La propunerea INR, în funcţie de numărul candidaţilor, numărul membrilor comisiei poate fi mărit. Comisia are următoarele atribuţii:

1. preia de la INR, pe bază de proces-verbal, ştampilele pentru examen sau concurs;

2. afişează la locul unde se susţine examenul sau concursul listele cu repartizarea pe săli a candidaţilor, cu cel puţin 24 de ore înainte de data desfăşurării examenului sau concursului;

3. cu cel puţin 24 de ore înaintea desfăşurării examenului sau concursului, pregăteşte seturile de hârtie, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 8, care se distribuie candidaţilor şi consemnează într-un proces-verbal numărul acestora. La sfârşitul examenului sau concursului, consemnează în procesul-verbal prevăzut la pct. 7 numărul seturilor de hârtie rămase neutilizate, pe care se înscrie menţiunea „neutilizat” şi procedează la distrugerea acestora;

4. asigură introducerea în sala/sălile de examen sau concurs a candidaţilor, cu cel puţin 15 minute înainte de începerea examenului sau concursului, şi verifică identitatea acestora la intrarea în sala/sălile de examen sau concurs, completând în mod corespunzător un tabel de prezenţă a candidaţilor;

5. distribuie seturile de hârtie pentru examen sau concurs şi ciornele purtând ştampila INR;

6. Sigilează colţurile lucrărilor, cuprinzând datele de identificare a candidaţilor, şi aplică ştampila INR pe toate filele lucrărilor;

7. completează procesul-verbal care cuprinde:

- data, ora începerii şi ora încheierii examenului;

- numărul seturilor de hârtie rămase neutilizate;

- lucrările „Anulate”, cu indicarea împrejurărilor care au dus la acestea;

- Împrejurările prevăzute la art. 11 alin. (4) şi art. 12 alin. (6) şi (8);

8. anunţă candidaţilor momentul începerii intervalului de timp alocat examenului sau concursului, făcând precizarea că timpul începe să curgă după distribuirea setului de subiecte extras tuturor candidaţilor;

9. cu 30 de minute, respectiv 15 minute înainte de expirarea timpului de examen sau concurs, anunţă candidaţilor timpul efectiv rămas, prin înscrierea acestuia pe tablă sau pe alt suport, care permite vizualizarea de către toţi candidaţii;

10. supraveghează candidaţii în timpul examenului sau concursului şi asigură respectarea tuturor condiţiilor de organizare şi desfăşurare a acestuia. La predarea lucrărilor, comisia verifică dacă ştampila este aplicată, dacă datele de identificare a candidatului nu sunt vizibile şi solicită acestuia să semneze borderoul de predare a lucrării conform anexei nr. 9. După ce sunt amestecate, lucrările se numerotează în spaţiul anume delimitat, pe prima filă a lucrării, începând cu cifra 1, fără

a fi desfăcute colţurile, şi se predau Comisiei de examinare, prevăzută la lit. d), pe bază de proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului şi de preşedintele Comisiei de examinare;

11. afişează la sala/sălile de examen sau concurs, la finalul examenului sau concursului, baremul de notare şi setul de subiecte extras şi asigură publicarea acestora pe pagina de internet a INR;

12. sprijină Comisia de examinare în procedurile de extragere a subiectelor, prevăzute de prezentul regulament;

13. Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de prezentul regulament;

d) Comisia de examinare este constituită în vederea elaborării subiectelor şi notării lucrărilor şi este alcătuită din: un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate şi doi notari publici. Preşedintele Comisiei de examinare este şi preşedintele examenului sau concursului. Acesta nu participă la notarea lucrărilor şi are ca atribuţii supravegherea organizării şi desfăşurării activităţii tuturor comisiilor prevăzute de prezentul regulament, cu excepţia celor date în sarcina preşedintelui comisiei prevăzute la lit. e), şi convocarea, la termenele prevăzute de prezentul regulament, a comisiilor prevăzute la lit. a)-c) şi a Comisiei de examinare. Atribuţiile Comisiei de examinare sunt cele prevăzute la art. 9-11 şi la art. 13-16;

e) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor este alcătuită din 5 membri, alţii decât cei care fac parte din comisia menţionată la lit. d), respectiv:

- un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei;

- un reprezentant al Ministerului Justiţiei;

- un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate;

- doi notari publici.

Comisia are atribuţiile prevăzute la art. 14, 19 şi 20. Preşedintele comisiei nu participă la notarea lucrărilor, supraveghează desfăşurarea activităţii comisiei, întocmeşte centralizatorul nominal la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 16, lista cuprinzând rezultatele contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 17, şi întocmeşte lista cuprinzând rezultatele finale ale examenului sau concursului, după soluţionarea contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 18.

Art. 8. - (1) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute în prezentul regulament se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Uniunii, cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al ministrului justiţiei.

(2) în vederea constituirii Comisiei de examinare şi a Comisiei de contestaţii împotriva notării lucrărilor, Consiliul Uniunii desemnează notari publici care au cel puţin 10 ani vechime în profesie şi prestigiu profesional dintre notarii publici propuşi de Camere şi/sau de Consiliul Uniunii şi care nu sunt membri al acestuia, prin tragere la sorţi. Pentru celelalte comisii sunt desemnaţi notari publici care au prestigiu profesional.

(3) Comisiile prevăzute la art. 7 au în componenţă şi câte 3 membri supleanţi. În cazul comisiilor prevăzute la art. 7 lit. d) şi e), unul dintre supleanţi este reprezentantul Ministerului Justiţiei. Membrii supleanţi al comisiilor prevăzute la art. 7 lit. a)-d) sunt convocaţi de către preşedintele examenului sau concursului, în situaţia în care membrii titulari se află în imposibilitate de a se prezenta. Membrii supleanţi al comisiei prevăzute la art. 7 lit. e) sunt convocaţi de preşedintele acestei comisii, în situaţia în care membrii titulari se află în imposibilitate de a se prezenta.

(4) în funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî suplimentarea numărului comisiilor de examinare şi al comisiilor de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, cu respectarea componenţei prevăzute de lege, cu excepţia preşedinţilor, care sunt unici.

(5) Membrii comisiilor prevăzute de prezentul regulament nu pot avea calitatea de soţ/soţie, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv cu candidaţii sau cu ceilalţi membri al comisiilor şi nici de persoane care au fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani. Pentru a arăta că nu se află în vreuna dintre aceste situaţii, membrii comisiilor dau o declaraţie pe propria răspundere în acest sens. O persoană nu poate face parte din mai multe comisii ale aceluiaşi examen sau concurs.

(6) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (5) intervine ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia de a se retrage şi de a comunica această situaţie preşedintelui examenului sau concursului ori directorului INR, în vederea înlocuirii sale.

 

CAPITOLUL IV

Stabilirea subiectelor şi desfăşurarea examenului sau concursului

 

Art. 9. - (1) Comisia de examinare elaborează subiectele, sub formă de teste-grilă cu una sau două variante de răspuns corect, astfel încât să acopere întreaga tematică şi să reflecte capacitatea de analiză a candidatului.

(2) Cu cel mult 48 de ore înainte de începerea examenului sau concursului, Comisia de examinare formează două seturi de subiecte sub formă de teste-grilă, a câte 100 de întrebări, din tematica şi bibliografia stabilite potrivit art. 2. Fiecare dintre cele două seturi de subiecte cuprinde 50 de întrebări din dreptul civil şi procedura civilă şi 50 de întrebări din procedura notarială şi legislaţia notarială.

(3) Cele 2 seturi de subiecte se semnează de toţi membrii Comisiei de examinare, se multiplică într-un număr de exemplare egal cu numărul candidaţilor admişi la înscrierea la examen sau concurs, se introduc în plicuri, care se sigilează şi se ştampilează cu ştampila INR şi a Ministerului Justiţiei şi se depozitează la sediul INR, luându-se măsurile de siguranţă ce se impun, prin sigilarea locului de depozitare. Răspunderea pentru asigurarea confidenţialităţii subiectelor revine preşedintelui examenului sau concursului.

Art. 10. - (1) La ora stabilită pentru începerea examenului sau concursului, preşedintele Comisiei de examinare, în prezenţa membrilor acestei comisii şi al Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, prezintă candidaţilor cele 2 plicuri cu seturile de subiecte şi invită un candidat să extragă unul dintre plicuri, care se desigilează în faţa candidaţilor şi se comunică acestora numărul setului extras. După desigilarea setului de subiecte extras, se distribuie fiecărui candidat o copie a acestuia, exemplarul original rămânând la dispoziţia Comisiei de examinare, pentru întocmirea baremului de corectare a lucrărilor.

(2) în cazul în care din cauza numărului candidaţilor examenul sau concursul se susţine în mai multe săli, extragerea plicului cu subiecte se face într-o singură sală, în prezenţa a cel puţin 2 candidaţi din celelalte săli, despre aceste aspecte făcându-se menţiune în procesul-verbal prevăzut la alin. (3).

(3) După extragerea subiectelor se încheie un proces-verbal, cu menţionarea numărului setului de subiecte extras, care se semnează de toţi membrii Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului şi al Comisiei de examinare, precum şi de candidatul care a extras plicul cu subiecte.

Art. 11. - (1) Accesul candidaţilor în sala de examen sau de concurs este permis pe baza unui act de identitate sau a paşaportului, cel mai târziu până la momentul extragerii setului de subiecte. Din momentul extragerii setului, niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul extragerii plicului pierd dreptul de a mai susţine examenul sau concursul, cu excepţia celor menţionaţi la art. 10 alin. (2).

(2) în cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, trebuie să fie însoţit până la întoarcerea în sală de către un membru al Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului.

(3) După intrarea în sală, candidaţilor le este interzisă purtarea de dialoguri cu ceilalţi candidaţi sau orice alte activităţi care duc la perturbarea desfăşurării examenului sau concursului, deţinerea sau folosirea vreunei surse de informare, a telefoanelor mobile sau a altor mijloace de comunicare la distanţă.

(4) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (3) atrage eliminarea candidatului din examen sau concurs de către Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, care înscrie pe lucrare menţiunea „Anulat” şi consemnează faptele şi măsurile luate în procesul-verbal prevăzut la art. 7 alin, (1) lit. c) pct. 7.

Art. 12. - (1) în vederea rezolvării grilelor, candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare albastră.

(2) Pe prima filă a lucrării, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, după înscrierea numelui, prenumelui şi a Camerei în care se află postul de notar stagiar pentru care candidează, în colţul din dreapta, acesta se lipeşte în faţa candidatului de către unul dintre membrii Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate, şi se aplică semnătura unuia dintre membrii comisiei, precum şi ştampila INR. Seturile de hârtie cuprind instrucţiunile de soluţionare.

(3) Lipirea colţului din dreapta al primei file a lucrării se poate face pe toată durata examenului sau concursului, dar nu mai târziu de predarea lucrării.

(4) La expirarea timpului alocat examenului sau concursului, candidatul are obligaţia de a preda lucrarea Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, semnând borderoul de predare a lucrărilor prevăzut în anexa nr. 9.

(5) La predarea lucrărilor, Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului verifică dacă datele de identificare ale candidatului sunt vizibile, dacă ştampila este aplicată şi solicită candidatului să semneze borderoul de predare a lucrării.

(6) în cazul în care datele de identificare ale candidatului sunt vizibile, iar timpul alocat examenului sau concursului nu a expirat, se încredinţează, la cererea candidatului, un nou formular, pentru ca acesta să îşi poată rescrie lucrarea până la expirarea timpului alocat examenului sau concursului. Despre aceasta se face menţiune în cuprinsul procesului-verbal prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) pct. 7, iar lucrarea iniţială se anulează cu menţiunea „Anulat”, fiind păstrată în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise. Dacă timpul alocat probei a expirat, nu se mai permite candidatului rescrierea lucrării, situaţie în care comisia procedează la anularea acesteia, făcând menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal.

(7) Lucrările se anulează prin înscrierea pe prima filă a menţiunii „Anulat şi prin aplicarea semnăturii unuia dintre membrii Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului.

(8) Candidaţii pot solicita rescrierea lucrării, tară a depăşi timpul alocat probei, urmând ca formularul iniţial să fie anulat de Către Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului. Aceste aspecte se aduc la cunoştinţa candidatului şi se menţionează de către Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului în procesul-verbal prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) pct. 7.

Art. 13. - (1) Candidatul părăseşte sala de examen sau concurs după predarea lucrării. Revenirea acestuia în sală este interzisă până la încheierea tuturor formalităţilor de examen sau concurs.

(2) La expirarea timpului alocat examenului sau concursului candidaţii predau Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului lucrările, sub semnătură, în faza în care se află, împreună cu ciorna purtând ştampila INR şi setul de subiecte primit, fiind necesar ca ultimii 3 candidaţi să rămână în sala de examen până la predarea lucrării de către ultimul dintre aceştia.

(3) După predarea lucrărilor de către toţi candidaţii, acestea sunt amestecate, cu excepţia celor anulate, după care se numerotează în spaţiul special delimitat pe prima filă a lucrării, fără a fi desfăcute colţurile, şi se predau Comisiei de examinare, pe bază de proces-verbal semnat de toţi membrii Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului şi al Comisiei de examinare.

 

CAPITOLUL V

Notarea lucrărilor

 

Art. 14. - (1) După extragerea şi comunicarea subiectelor, Comisia de examinare se întruneşte şi stabileşte răspunsurile corecte la întrebări, întocmind baremul de notare: pentru fiecare răspuns corect la cele 100 de întrebări se vor acorda 0,10 puncte, astfel încât suma punctelor acordate prin barem să fie 10.

(2) La expirarea timpului alocat examenului, baremul de notare, împreună cu setul de subiecte extras, se afişează la sala de examen şi se publică pe pagina de internet a INR, pentru a fi consultate de către candidaţi.

(3) în termen de 24 de ore de la afişarea baremului de notare, candidaţii pot formula şi depune la INR contestaţie împotriva baremului de notare, care se înregistrează cu menţionarea datei şi a orei primirii. În acelaşi termen, în situaţia în care Comisia de examinare sesizează că există o eroare materială cu privire la modalitatea de întocmire a baremului de notare, cu acordul majorităţii membrilor săi, procedează la îndreptarea acesteia, adoptând o hotărâre în acest sens. Dacă în acelaşi termen de 24 de ore de la afişarea baremului de notare nu se formulează nicio contestaţie sau, după caz, nu se face nicio îndreptare de eroare materială de către Comisia de examinare, baremul de notare rămâne definitiv.

(4) După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor împotriva baremului de notare, INR înaintează de îndată contestaţiile primite Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor. Comisia soluţionează contestaţiile în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, hotărârea adoptată fiind definitivă. Comisia adoptă hotărâri cu acordul majorităţii membrilor săi.

(5) în cazul admiterii contestaţiei împotriva baremului de notare, Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor acordă tuturor candidaţilor punctajul corespunzător subiectelor anulate. Comisia de soluţionare a contestaţiilor nu poate modifica enunţul subiectelor extrase.

(6) Baremul de notare, rămas definitiv în condiţiile alin. (3) şi (4), după caz, se publică, de îndată, pe pagina de internet a INR.

Art. 15. - (1) După predarea-primirea lucrărilor în condiţiile art. 13 alin. (3) şi rămânerea definitivă a baremului de notare, preşedintele examenului sau concursului repartizează lucrările pe corectori, astfel încât fiecare lucrare să fie corectată de 2 membri al Comisiei de examinare, conform baremului de notare. Unul dintre cei 2 corectori este notar public.

(2) Fiecare corector trece în borderoul de notare prevăzut în anexa nr. 10, sub semnătură, nota lucrării. Nota lucrării fiecărui corector reprezintă suma punctajelor acordate de acesta.

(3) Nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun prevăzut în anexa nr. 11, semnat de aceştia.

(4) Preşedintele comisiei se asigură că nu există diferenţe de notare între cei 2 corectori în situaţia în care apar diferenţe de notare, la solicitarea preşedintelui comisiei, cei 2 corectori procedează împreună la recorectarea lucrării şi completează borderoul aferent. Nota rezultată în urma recorectării este finală.

(5) în situaţia în care nota lucrării este cuprinsă între 0 şi 1, aceasta va fi 1.

 

CAPITOLUL VI

Stabilirea şi comunicarea rezultatelor examenului sau concursului

 

Art. 16. - (1) înainte de deschiderea colţurilor lucrării cuprinzând datele de identificare ale candidatului, nota se înscrie pe lucrare, în spaţiul anume delimitat, sub semnătură, de către preşedintele Comisiei de examinare.

(2) După înscrierea notelor pe toate lucrările şi întocmirea centralizatorului comun prevăzut în anexa nr. 11, preşedintele Comisiei de examinare, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, dezlipeşte colţurile lucrărilor în ordinea numerotării. La fiecare lucrare se citeşte numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului şi nota obţinută, întocmindu-se centralizatorul nominal prevăzut în anexa nr. 12, care este semnat de toţi membrii Comisiei de examinare.

(3) La sesizarea oricărui membru al Comisiei de examinare care constată că o lucrare conţine în mod evident elemente ce pot determina identificarea candidatului, înainte de desigilarea colţului lucrării, cu acordul majorităţii membrilor comisiei de examinare, preşedintele comisiei înscrie pe lucrare menţiunea „Anulat”. În borderoul de notare, în centralizatoare şi în procesul-verbal întocmit în acest sens se fac menţiunile corespunzătoare. Lucrările anulate nu se notează şi se deschid după stabilirea situaţiei care a generat anularea.

(4) Pe baza centralizatorului nominal se întocmeşte lista cuprinzând rezultatele examenului sau concursului, conform anexei nr. 13, care se semnează de către toţi membrii Comisiei de examinare. În cazul candidaţilor care nu s-au prezentat la examen sau concurs se înscrie la toate rubricile menţiunea „Absent”, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.

(5) Lista prevăzută la alin. (4) se publică de îndată pe pagina de internet a INR şi se transmite Camerelor la care au fost depuse cererile de înscriere la examen sau concurs, care o afişează în termen de 24 de ore de la primire la sediul lor, la loc vizibil şi accesibil publicului, întocmind un proces-verbal, cu precizarea datei şi a orei la care a fost afişată, şi o publică pe pagina proprie de internet.

(6) Lucrările de examen sau concurs, împreună cu borderourile, seturile de subiecte, centralizatoarele, procesele-verbale, ştampilele pentru examen sau concurs şi lista cu rezultatele examenului sau concursului, vor fi depuse de către preşedintele Comisiei de examinare, împreună cu reprezentantul INR, la sediul instituţiei, în locuri de depozitare sigilate, până la întrunirea Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului. Locul de depozitare este desigilat în prezenţa membrilor acestei din urmă comisii, în situaţia în care se depun contestaţii la notare.

(7) După încheierea procedurilor de notare, preşedintele Comisiei de examinare întocmeşte un raport cu privire la modul în care comisiile, cu excepţia Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, şi-au îndeplinit atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament, pe care îl înaintează Consiliului Uniunii, pentru a fi avut în vedere la procedura de validare/invalidare a examenului sau concursului.

Art. 17. - Nota minimă de promovare este 7,00.

 

CAPITOLUL VII

Formularea şi soluţionarea contestaţiilor

 

Art. 18. - (1) în termen de 3 zile lucrătoare de la data afişării listei cu rezultatele examenului sau concursului, candidaţii nemulţumiţi de nota obţinută pot formula şi depune contestaţie la sediul Camerei la care au depus dosarele de înscriere, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) începe să curgă din prima zi lucrătoare imediat următoare zilei în care a fost afişată lista cu rezultatele examenului sau concursului şi se împlineşte în cea de-a treia zi lucrătoare, la ora 16,00.

(3) La primirea contestaţiei, Camera menţionează pe aceasta numărul, data şi ora înregistrării.

Art. 19. - (1) în situaţia în care se depun contestaţii la notarea lucrărilor, preşedintele examenului sau concursului solicită întrunirea Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. Comisia selectează lucrările cu privire la care s-au formulat contestaţii şi le resigilează prin aplicarea de etichete şi a ştampilei INR, astfel încât să nu se poată distinge identitatea candidatului, numărul lucrării şi media acordată de Comisia de examinare.

(2) Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului amestecă şi renumerotează lucrările şi le predă pe bază de proces-verbal preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor se întruneşte în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor repartizează lucrările pe corectori, astfel încât fiecare lucrare să fie corectată de 2 membri al comisiei şi apreciată separat, conform baremului definitiv de notare.

(5) Fiecare corector trece în borderoul individual de notare prevăzut în anexa nr. 14, sub semnătură, nota lucrării. Nota lucrării fiecărui corector reprezintă suma punctajelor acordate de acesta.

(6) Nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun prevăzut în anexa nr. 15, semnat de aceştia.

(7) în situaţia în care nu există diferenţe de notare între cei 2 corectori, nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 15.

(8) în situaţia în care se constată că există diferenţe de notare între cei 2 corectori, la solicitarea preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, cei 2 corectori prevăzuţi la alin. (4) procedează împreună la recorectarea lucrării şi completează centralizatorul comun la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 15. Nota rezultată în urma recorectării este definitivă şi reprezintă suma punctajelor acordate în urma recorectării.

(9) Nota lucrării acordată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(10) După înscrierea notelor pe toate lucrările şi întocmirea centralizatorului comun la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 15, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, dezlipeşte colţurile lucrărilor în ordinea numerotării. La fiecare lucrare se citeşte numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului şt nota obţinută, întocmindu-se centralizatorul nominal la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 16, care este semnat de toţi membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor.

(11) Preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor întocmeşte lista cuprinzând rezultatele contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 17, care este semnată de toţi membrii comisiei.

(12) în baza listei cu rezultatele examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 13, întocmită de Comisia de examinare, şi a listei cuprinzând rezultatele contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 17, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor întocmeşte lista cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 18, în care se menţionează pentru fiecare candidat nota obţinută, menţiunea „admis/respins”, în ordinea notei obţinute, raportat la posturile scoase la concurs.

(13) în situaţia în care, pentru ultimul post vacant existent în circumscripţia unei Camere, sunt mai mulţi candidaţi care au obţinut aceeaşi notă la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, are prioritate candidatul care a obţinut punctajul mai mare la întrebările din drept civil şi procedură civilă. În situaţia în care, după aplicarea criteriului de departajare, egalitatea se menţine, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor solicită Consiliului Uniunii suplimentarea numărului de posturi pentru acea Cameră cu un număr egal cu cel al candidaţilor care au obţinut aceeaşi notă.

Art. 20. - După încheierea procedurilor de soluţionare a contestaţiilor şi întocmirea listei cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor întocmeşte un raport cu privire la modul în care Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor şi-a îndeplinit atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament, pe care TI înaintează Consiliului Uniunii, pentru a fi avut în vedere la procedura de validare/invalidare a examenului sau a concursului.

 

CAPITOLUL VIII

Validarea examenului sau concursului

 

Art. 21. - (1) în vederea validării/invalidării examenului sau concursului, preşedintele examenului sau concursului înaintează Consiliului Uniunii propunerea de validare/invalidare a examenului sau concursului, însoţită de:

- lista cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 18;

- raportul preşedintelui Comisiei de examinare, întocmit potrivit art. 16 alin. (7);

- raportul preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, întocmit potrivit art. 20;

- solicitarea preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor de suplimentare a numărului de posturi în condiţiile art. 19 alin. (13).

(2) Consiliul Uniunii invalidează examenul sau concursul numai în cazul nerespectării procedurilor prevăzute de Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sau de prezentul regulament,

Art. 22. - După primirea documentelor prevăzute la art. 21 alin. (1), Consiliul Uniunii procedează la validarea/invalidarea examenului sau concursului, prin hotărâre, care se comunică INR şi Camerelor, în vederea publicării pe paginile proprii de internet.

Art. 23. - (1) Pe baza hotărârii de validare a examenului sau concursului, INR încheie contractul de efectuare a stagiului cu candidaţii admişi.

(2) Candidatul admis are obligaţia ca, în termen de cel mult 20 de zile de la publicarea hotărârii Consiliului Uniunii de validare a examenului sau concursului, să încheie cu INR contractul de pregătire profesională.

(3) La data încheierii contractului de pregătire profesională cu INR, candidatul dobândeşte calitatea de notar stagiar.

Art. 24. - (1) în cazul invalidării examenului sau concursului, INR organizează, pe cheltuiala sa, un nou examen sau concurs, la care participă, fără a mai achita vreo taxă de participare, numai candidaţii care au fost admişi să participe la examenul sau concursul invalidat. Consiliul Uniunii poate aprecia asupra oportunităţii recuperării unor cheltuieli generate de examenul sau concursul invalidat.

(2) în vederea organizării noului examen sau concurs, Consiliul Uniunii şi, după caz, Ministerul Justiţiei procedează, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, la desemnarea membrilor comisiilor de examen sau concurs. Din comisiile astfel constituite nu pot face parte persoanele care au deţinut calitatea de membri al comisiilor constituite pentru examenul sau concursul invalidat.

(3) Data organizării şi desfăşurării celui de-al doilea examen sau concurs se stabileşte de către preşedintele Consiliul Uniunii, prin dispoziţie.

(4) Cu excepţia procedurilor de publicare a tematicii şi a bibliografiei, de plată a taxei, de depunere şi avizare a dosarelor, celelalte dispoziţii ale prezentului regulament se aplică în mod corespunzător noului examen sau concurs.

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 25. - (1) îndeplinirea procedurilor de afişare şi publicare a tuturor documentelor prevăzute de prezentul regulament şi, după caz, dispuse de preşedinţii comisiilor se face de către secretariatul INR, al Uniunii şi, după caz, al Camerelor, care încheie procese-verbale corespunzătoare,

(2) Perioada de afişare/publicare a tuturor documentelor la sediile/pe paginile de internet ale Uniunii, INR şi Camerelor este până la data validării examenului sau concursului de către Consiliul Uniunii. După data validării, documentele afişate şi publicate în condiţiile prevăzute la alin. (1) se retrag de pe paginile de internet şi se publică hotărârea de validare a Consiliului Uniunii, pe o perioadă de 15 zile.

Art. 26. - (1) Membrii comisiilor prevăzute de prezentul regulament beneficiază de o indemnizaţie stabilită de Consiliul director al INR şi de contravaloarea transportului şi a cazării, sume ce se suportă de către INR din taxele de examen sau concurs încasate.

(2) Angajaţii INR care sprijină activitatea comisiilor prevăzute de prezentul regulament beneficiază de o remuneraţie, stabilită de preşedintele INR.

Art. 27, - (1) Cuantumul taxei de înscriere la examen sau concurs şi condiţiile de plată se stabilesc de către Consiliul director. La stabilirea taxelor de înscriere, Consiliul director al INR se raportează la cheltuielile ocazionate de organizarea examenului sau concursului, pe baza proiectului de buget al examenului sau concursului întocmit de compartimentul de specialitate din cadrul INR.

(2) Taxele de înscriere la examen sau concurs se constituie venit la bugetul INR. Taxele se restituie integral numai pentru candidaţii care şi-au retras cererea de participare anterior începerii procedurilor de verificare a dosarelor. Pentru candidaţii care fie nu au fost admişi să participe la examen sau concurs, fie nu au participat la acesta, taxa se restituie, la cerere, în cuantum de 60%.

Art. 28. - Anexele nr. 1-18 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

CERERE

de înscriere la examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar

 

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul/Subsemnata, .................................................., născut/născută în localitatea .................................................., la data de .................................................., identificat/identificată cu CNP .................................................., cu domiciliul în .................................................., telefon .................................................., e-mail .................................................., solicit înscrierea la examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, în vederea ocupării unui post de notar stagiar în cadrul Camerei Notarilor Publici (denumirea Camerei Notarilor Publici).

Prin prezenta declar că sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul organizării şi desfăşurării examenului sau concursului de dobândire a calităţii de notar stagiar, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Data

Semnătura

............................

............................

 

Domnului Preşedinte al Institutului Notarial Român

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

DECLARAŢIE

pe propria răspundere pentru înscrierea la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

 

Subsemnatul/Subsemnata, .................................................., născut/născută în localitatea .................................................., la data de .................................................., identificat/identificată cu CNP .................................................., cu domiciliul în .................................................., telefon .................................................., e-mail .................................................., declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile Codului penal privind falsul în declaraţii, că:

1. nu am pierdut şi nu mi-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, în condiţiile legii;

2. am luat cunoştinţă de tematica şi bibliografia de examen, precum şi de prevederile:

- Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- Statutului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, cu completările ulterioare;

- Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.792/C/2017;

3. În cazul în care voi fi declarat admis la examenul sau concursul de notar stagiar, voi încheia contractul de pregătire cu INR, ce mi-a fost pus la dispoziţie de către Cameră şi de care am luat cunoştinţă, cu privire la: desfăşurarea stagiului, cuantumul taxei, drepturile şi obligaţiile izvorâte din acesta, din lege şi prezentul regulament. Totodată declar că nu am niciun fel obiecţiuni în legătură cu elementele contractului şi mă angajez să îl respect;

4. nu am depus cerere de înscriere la examen sau concurs şi la o altă Cameră a Notarilor Publici.

 

Data

Semnătura

............................

............................

 

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

CERTIFICAT MEDICAL

pentru înscrierea la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

ziua ................ luna ................ anul ................

 

Judeţul ................................................. Localitatea .................................................

Unitatea sanitară .................................................

 

A. NUMELE ................................................. PRENUMELE .................................................

Sexul M/F, născut(ă) în anul ................ luna ................ ziua ................ în oraşul/comuna ................................................., judeţul ................................................., fiul/fiica lui ................................................. şi al/a ................................................., domiciliat(ă) în judeţul ................................................., localitatea ................................................., str. ................................................. nr. ...., CNP ................................................., tel. ................................................., e-mail .................................................

 

B. ANTECEDENTELE PERSONALE (Se vor atesta de medicul de familie pentru cei care nu au fişa la dispensarul clinicii.)

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................

 

 

 

C. REZULTATELE EXAMENELOR MEDICALE

Specialitate

Nr. fişei

(reg. de consult)

Data examinării

Concluzii (boli depistate)

Concluzii apt/inapt înscriere examen/concurs

Semnătura şi parafa medicului

0

1

2

3

4

5

Boli interne

 

 

 

 

 

Chirurgie-ortopedie

 

 

 

 

 

Neurologie

 

 

 

 

 

Psihiatrie

 

 

 

 

 

Oftalmologie

 

 

 

 

 

ORL

 

 

 

 

 

 

Serologia sângelui

Unitatea sanitară .................................................

Nr. buletin ................................................., data ................................................., rezultatul .................................................

Semnătura şi parafa medicului .................................................

 

 

D. CONCLUZIILE MEDICULUI ŞEF DE CLINICĂ

APT/INAPT pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

Semnătura şi parafa medicului,

L.S.

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

Cabinetul psihologic

Nr. ......................./ .......................

.................................................

 

 

AVIZ PSIHOLOGIC

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doamna/domnul ................................................., CNP ................................................., domiciliată/domiciliat în ................................................., în urma examinării psihologice, este declarată/declarat APT/INAPT pentru dobândirea calităţii de notar stagiar.

 

Semnătura şi parafa psihologului .................................................

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

SITUAŢIA CENTRALIZATĂ

a candidaţilor admişi sau respinşi la înscriere la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar 1 Camera Notarilor Publici .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Admis/Respins 2 la înscrierea la examen sau concurs

Motivele de fapt şi de drept ale respingerii cererii de înscriere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii comisiei:

Semnătura

............................

............................


1 În condiţiile art. 6 alin. (8) din Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.792/C/2017, situaţia centralizată rămâne definitivă.

2 Candidaţilor declaraţi respinşi li se eliberează, la cerere, de către Cameră o copie de pe hotărârile de respingere.

 

ANEXA Nr. 6

la regulament

 

SITUAŢIA

soluţionării contestaţiilor formulate de către candidaţii respinşi la înscrierea la examen sau concurs Camera Notarilor Publici .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Contestaţie admisă/respinsă 1

Motivele de fapt şi de drept ale respingerii contestaţiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii comisiei:

Semnătura,

.................................................

.................................................


1 Hotărârile de respingere a contestaţiilor formulate de candidaţii respinşi la înscrierea la examen sau concurs se comunică acestora, în original, de către INR.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

SITUAŢIA CENTRALIZATĂ FINALĂ

a candidaţilor care au fost declaraţi admişi la înscrierea la examen sau concurs Camera Notarilor Publici .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

 

 

 

 

 

 

 

Membrii comisiei:

Semnătura

............................

............................

 

ANEXA Nr. 8

la regulament

 

MODEL PENTRU SET SUBIECTE GRILĂ

1. Faţă

Nume .................................................

Prenume .................................................

 

 

Camera Notarilor Publici

.................................................

Semnătura unui membru al Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului/concursului şi ştampila INR aplicată în vederea sigilării colţului cu datele candidatului

 

 

 

 

 

 

Nr. lucrare .................................................

Notă lucrare .................................................

Semnătura preşedintelui Comisiei de examinare .................................................

 

EXAMEN/CONCURS

pentru dobândirea calităţii de notar stagiar

SESIUNEA

 

1



11



21



31



41



2



12



22



32



42



3



13



23



33



43



4



14



24



34



44



5



15



25



35



45



6



16



26



36



46



7



17



27



37



47



8



18



28



38



48



9



19



29



39



49



10



20



30



40



50



51



61



71



81



91



52



62



72



82



92



53



63



73



83



93



54



64



74



84



94



55



65



75



85



95



56



66



76



86



96



57



67



77



87



97



58



68



78



88



98



59



69



79



89



99



60



70



80



90



100



 

 

CONTESTAŢII

Nr. lucrare .................................................

 

 

Notă lucrare .................................................

 

 

Semnătura preşedintelui Comisiei de soluţionare

 

 

a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor .................................................

 

 

 

2. Verso

 

 

 

 

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE A GRILEI

1. Cele 100 de întrebări sunt formulate potrivit tematicii şi bibliografiei examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, elaborate potrivit Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2792/C/2017.

2. Pentru marcarea variantei/variantelor de răspuns folosiţi numai culoarea albastră.

3. Citiţi cu atenţie enunţul şi variantele de răspuns. La fiecare întrebare sunt corecte una sau două variante de răspuns. Bifaţi cu „X” căsuţa corespunzătoare variantei de răspuns pe care o consideraţi corectă. Orice alt mod de marcare duce la anularea răspunsului la subiectul respectiv. Răspunsul corect la fiecare întrebare este evaluat cu 0,10 puncte. Răspunsurile greşite sau marcate incorect nu se punctează.

 

Exemplu de marcare corectă:

             

 

Exemplu de marcare incorectă:

 

 

ANEXA Nr. 9

la regulament

 

BORDEROU

de predare a lucrărilor de către candidaţi 1

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele candidatului

Semnătura de predare

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului:

Semnătura,

.................................................

.................................................

 

1 Împreună cu lucrarea candidaţii predau domele şi seturile de subiecte conform art. 13 alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.792/C/2017.

 

ANEXA Nr. 10

la regulament

 

BORDEROU DE NOTARE

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numărul de ordine al lucrării

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Corector,

Semnătura,

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 11

la regulament

 

CENTRALIZATOR COMUN DE NOTARE

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numărul de ordine al lucrării

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Corector 1,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Corector 2,

Semnătura,

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 12

la regulament

 

CENTRALIZATOR NOMINAL

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numărul de ordine al lucrării

Numele şi prenumele

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preşedintele Comisiei de examinare,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Membrii comisiei:

Semnătura,

 

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 13

la regulament

 

LISTA

cuprinzând rezultatele examenului sau concursului Camera Notarilor Publici .................................................

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preşedintele Comisiei de examinare,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Membrii comisiei:

Semnătura,

 

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 14

la regulament

 

BORDEROU

individual de notare la contestaţii

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numărul de ordine al lucrării

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Corector,

Semnătura,

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 15

la regulament

 

CENTRALIZATOR COMUN

la soluţionarea contestaţiilor

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numărul de ordine al lucrării

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preşedintele Comisiei de examinare,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Membrii comisiei:

Semnătura,

 

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 16

la regulament

 

CENTRALIZATOR NOMINAL

la soluţionarea contestaţiilor Camera Notarilor Publici

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numărul de ordine al lucrării

Numele şi prenumele

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării după

soluţionarea

contestaţiilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preşedintele Comisiei de examinare,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Membrii comisiei:

Semnătura,

 

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 17

la regulament

 

LISTA

cuprinzând rezultatele contestaţiilor Camera Notarilor Publici

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării după soluţionarea contestaţiilor

Rezultatul

contestaţiei

(admis/respins)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preşedintele Comisiei de examinare,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Membrii comisiei:

Semnătura,

 

.................................................

.................................................

 

ANEXA Nr. 18

la regulament

 

LISTA

cu rezultatele finale ale examenului sau concursului Camera Notarilor Publici

Data .................................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din drept civil şi procedură civilă

Numărul de răspunsuri corecte la întrebările din procedură notarială şi legislaţie notarială

Nota lucrării

Rezultatul examenului sau concursului (admis/respins)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preşedintele Comisiei de examinare,

Semnătura,

.................................................

.................................................

Membrii comisiei:

Semnătura,

 

.................................................

.................................................

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind stabilirea schemei de ajutor de minimis pentru activităţi din cadrul priorităţilor de investiţii 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, 7/c - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport ecologice (inclusiv cu un nivel redus de zgomot) şi cu emisii reduse de carbon, inclusiv transporturile fluviale interne şi maritime, porturile, legăturile multimodale şi infrastructura aeroportuară, pentru promovarea mobilităţii regionale şi locale durabile şi 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice, prin Programul Interreg V-A România-Ungaria

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul

ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare,

având în vedere Avizul Consiliului Concurenţei comunicat cu Adresa nr. 12.651 din 28.09.2017, în temeiul art. 12 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (9) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

ministrul delegat pentru fonduri europene emite următorul ordin:

 

ARTICOLUL 1

Dispoziţii generale

 

(1) Prezentul ordin stabileşte o schemă de ajutor de minimis care instituie o măsură de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de minimis în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria, denumită în continuare măsură, vizând implementarea anumitor activităţi din cadrul priorităţilor de investiţii 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, 7/c - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport ecologice (inclusiv cu un nivel redus de zgomot) şi cu emisii reduse de carbon, inclusiv transporturile fluviale interne şi maritime, porturile, legăturile multimodale şi infrastructura aeroportuară, pentru promovarea mobilităţii regionale şi locale durabile şi 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice, denumită în continuare schemă.

(2) Schema se aplică în cele 8 judeţe eligibile ale Programului Interreg V-A România-Ungaria şi va fi implementată până la data de 31.12.2020. Conform Programului Interreg V-A România-Ungaria, judeţele eligibile sunt următoarele:

a) patru judeţe din România - Arad, Bihor, Satu Mare şi Timiş;

b) patru judeţe din Ungaria - Békés, Csongrád, Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár-Bereg.

(3) Prezenta schemă de ajutor nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei (UE) nr. 1.407/2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 352 din 24.12.2013.

(4) Acordarea ajutorului de minimis în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis stipulate în Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013.

 

ARTICOLUL 2

Baza legală

 

Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu:

a) Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013;

b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare;

c) Decizia CE nr. 9.112 din 9.12.2015 privind aprobarea Programului Interreg V-A România-Ungaria.

 

ARTICOLUL 3

Scopul şi obiectivele schemei

 

(1) Schema are ca scop sprijinirea dezvoltării ariei eligibile Programului Interreg V-A România-Ungaria prin sprijin acordat pentru patrimoniul cultural, transportul local care respectă mediul şi dezvoltarea forţei de muncă, în aria eligibilă a Programului Interreg V-A România-Ungaria.

(2) Această schemă are ca obiectiv principal stimularea şi susţinerea proiectelor în domeniile patrimoniului natural şi cultural, al transportului şi în domeniul ocupării forţei de muncă.

 

ARTICOLUL 4

Definiţii

 

În sensul prezentei scheme, în contextul Programului Interreg V-A România-Ungaria, se aplică următoarele definiţii relevante:

a) ajutor - orice măsură de sprijin care îndeplineşte toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE;

b) beneficiar al finanţării nerambursabile - entitate care se încadrează în una dintre următoarele categorii aşa cum este aceasta definită în Ghidul solicitantului aferent acestor priorităţi de investiţii, care participă la implementarea unui proiect finanţat în cadrul acestor priorităţi de investiţii. În acest sens, beneficiarii finanţării nerambursabile pot fi:

 (i) instituţii publice;

(ii) organisme de drept public;

(iii) companii de stat;

(iv) ONG;

(v) grupări europene de cooperare teritorială;

c) beneficiar principal al finanţării nerambursabile - partenerul care răspunde de implementarea generală a proiectului comun finanţat din cadrul priorităţilor de investiţii aferente Programului  Interreg V-A România-Ungaria. Beneficiarul principal va încheia Acordul de parteneriat cu partenerii de proiect şi Contractul de finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională cu Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria. Beneficiarul principal răspunde de transferul către partenerii de proiect a contribuţiilor FEDR corespunzătoare acestora;

d) beneficiar Se cofinanţare naţională - partenerul român din cadrul proiectului comun finanţat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria (beneficiarul principal al finanţării nerambursabile sau partenerii acestuia);

e) beneficiar de ajutor de minimis - întreprindere care beneficiază în cadrul unui proiect finanţat prin priorităţile de investiţii prevăzute la art. 1 alin. (1) de ajutor de minimis, pentru activităţile descrise în continuare în prezenta schemă;

f) Contract de finanţare - actul juridic semnat între Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria, pe de o parte, şi beneficiarul principal al finanţării nerambursabile, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria;

g) Acord de parteneriat - acordul semnat de toţi partenerii din cadrul proiectului care reglementează drepturile şi obligaţiile partenerilor în raport cu activităţile proiectului şi alte aspecte necesar a fi reglementate în vederea implementării corespunzătoare a acestuia;

h) Contract de cofinanţare - actul juridic semnat între Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria, pe de o parte, şi beneficiarul român al cofinanţării naţionale, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria;

i) Contract de acordare a ajutorului de minimis - actul administrativ de transferare a avantajului economic către beneficiarul de ajutor de minimis, încheiat fie între AM şi beneficiarul de finanţare nerambursabilă, atunci când acesta este şi beneficiar de ajutor de minimis (caz în care contractul de acordare a ajutorului îmbracă forma contractului de finanţare/contractului de cofinanţare), fie între beneficiarul de finanţare nerambursabilă şi beneficiarul de ajutor de minimis, după caz;

j) rata de actualizare - este rata de referinţă stabilită de către Comisia Europeană pentru România pe baza unor criterii obiective şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe pagina de web www.ajutordestat.ro;

k) întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul juridic, de modul de finanţare sau de existenţa unui scop lucrativ al acesteia; din această categorie fac parte şi lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă, întreprinderile familiale, precum şi parteneriatele sau asociaţiile care desfăşoară, în mod regulat, o activitate economică;

l) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii sau lucrări pe o piaţă;

m) întreprindere unică - conceptul include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare:

(i) întreprinderea deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi;

(ii) întreprinderea are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

(iii) întreprinderea are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

(iv) întreprinderea care este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi al acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective; întreprinderile care întreţin, prin una sau mai multe întreprinderi, relaţiile la care se face referire la pct. (i)-(iv) sunt considerate „întreprinderi unice”;

n) furnizorul de ajutor de minimis - Autoritatea de management a Programului Interreg V-A România-Ungaria (AM) pentru finanţarea din FEDR acordată beneficiarilor din România şi Ungaria, respectiv AM şi instituţii publice locale şi centrale pentru finanţarea acordată din cofinanţarea naţională (buget de stat şi local) beneficiarilor din România. AM este structura care asigură, în principal, gestionarea programului în numele celor două ţări partenere. AM are competenţe şi atribuţii în selecţia operaţiunilor, managementul şi controlul financiar al Programului, inclusiv certificarea plăţilor. La nivelul programului, AM este reprezentată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE);

o) administratorul schemei - Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Graniţa România-Ungaria (BRECO). BRECO contribuie la implementarea curentă a programului şi sprijină Autoritatea de management în activităţile sale de coordonare şi implementare;

p) produse agricole - produsele enumerate în anexa I la Tratat cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultura, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1,379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE)nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354/28.12.2013;

q) prelucrarea produselor agricole - orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;

r) comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi.

 

ARTICOLUL 5

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor din toate sectoarele, cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvacultura, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 717/2014 al Parlamentului European şi Consiliului;

b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective;

(ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;

d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate;

f) ajutoarelor pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate societăţilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost.

(2) în cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele menţionate la alin. (1) lit. a)-c), cât şi în unul sau mai multe sectoare de activitate incluse în domeniul de aplicare a prezentei scheme de minimis, aceasta se aplică ajutoarelor acordate pentru domeniile de activitate eligibile, cu condiţia ca beneficiarul să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis.

 

ARTICOLUL 6

Durata schemei de ajutor de minimis

 

(1) Perioada de valabilitate a schemei, în care vor fi acordate ajutoare de minimis, este de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea i, a acesteia până la 31 decembrie 2020.

(2) Plăţile aferente ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se vor efectua până cel târziu la data de 31 decembrie 2023.

 

ARTICOLUL 7

Condiţii de eligibilitate pentru beneficiarii de ajutor de minimis

 

(1) Activităţile eligibile pentru a beneficia de finanţare în condiţiile prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

a) prioritatea de investiţie 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, care include:

(i) îmbunătăţirea stării de conservare a monumentelor şi clădirilor care fac parte din patrimoniul natural sau cultural al zonei (de exemplu, biserici, castele, muzee, teatre, parcuri naturale, arii naturale protejate);

(ii) conservarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural intangibil;

(iii) digitizarea şi aducerea patrimoniului cultural on-line, reutilizarea  patrimoniului cultural digitizat pentru conţinutul său educaţional, documentare, aplicaţii pentru turism, jocuri etc. pentru a stimula industriile creative;

(iv) dezvoltarea, reconstrucţia şi promovarea facilităţilor culturale care protejează patrimoniul cultural al zonei eligibile;

(v) crearea de rute tematice;

(vi) promovarea şi utilizarea potenţialului patrimoniului cultural prin investiţii în infrastructura turistică sustenabilă;

b) prioritatea de investiţie 7/c - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport ecologice (inclusiv cu un nivel redus de zgomot) şi cu emisii reduse de carbon, inclusiv transporturile fluviale interne şi maritime, porturile, legăturile multimodale şi infrastructura aeroportuară, pentru promovarea mobilităţii regionale şi locale durabile:

(i) dezvoltarea unui sistem de transport transfrontalier inteligent, a unui sistem de informare pentru pasageri, program online, sistem de tarifare electronic, aplicaţii mobile, sistem de tarifare comun;

(ii) dezvoltarea şi integrarea unor servicii de transport public transfrontalier;

(iii) soluţii inovatoare pentru a îmbunătăţi transportul public transfrontalier şi a reduce emisiile legate de transport;

c) prioritatea de investiţie 8/b - Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice, care include:

(i) implementarea unor iniţiative de ocupare a forţei de muncă în zonele transfrontaliere, colaborarea transfrontalieră între părţile interesate de pe piaţa forţei de muncă (de exemplu, centre de ocupare a forţei de muncă, instituţii de formare, parteneri sociali, întreprinderi şi ONG-uri);

(ii) acţiunile specifice care să faciliteze crearea de produse/servicii locale şi a infrastructurilor conexe, bazate pe potenţialul local;

(iii) creşterea ocupării forţei de muncă, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri prin măsuri de dezvoltare integrată;

(iv) suport pentru schimbările climatice şi de atenuare a acestora, prin dezvoltarea competenţelor conexe domeniului ecologic şi oportunităţi de angajare în sectoarele cu legături în domeniul ecologiei pe baza potenţialului local.

(2) Activităţile menţionate la alin. (1) sunt indicativa. Alte activităţi eligibile în cadrul proiectelor aferente priorităţilor de investiţii 6/c, 7/c şi 8/b care nu sunt incluse în Ghidul solicitantului şi/sau în fişa tehnică aferentă priorităţilor de investiţii 6/c, 7/c şi 8/b vor fi evaluate şi, în consecinţă, vor fi clasificate de către evaluatorul extern de ajutor de stat, după caz.

 

ARTICOLUL 8

Beneficiarii eligibili

 

(1) Pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) nu sunt în stare de insolvenţă, nu au afacerile administrate de un judecător sindic, nu au nicio restricţie asupra activităţii comerciale, nu sunt subiectul unor aranjamente între creditori sau nu se află într-o altă situaţie similară cu cele menţionate anterior, reglementate prin lege;

b) nu înregistrează datorii publice şi şi-au plătit la timp taxele, impozitele, obligaţiile şi alte contribuţii la bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetele locale prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost condamnat de tip definitiv pentru fraudă, corupţie, implicare în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

d) reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări definitiv în ultimii 3 ani de către nicio instanţă de judecată, din motive profesionale sau etic - profesionale;

e) reprezentantul legal al întreprinderii nu furnizează informaţii false;

f) nu derulează activităţi în domeniile exceptate de la finanţare în condiţiile prezentei scheme. În cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele menţionate la art. 5, cât şi în unul sau mai multe sectoare de activitate incluse în domeniul de aplicare a prezentei scheme, aceasta se aplică ajutoarelor acordate pentru domeniile de activitate eligibile, cu condiţia ca beneficiarul să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis;

g) nu a fost subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată;

h) alocarea totală a ajutoarelor de minimis acordate întreprinderii unice pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în căzui întreprinderilor care activează în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri în contul terţilor sau contra cost);

i) atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost desfăşoară şi alte activităţi, pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi sau distincţia între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro şi că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri

(2) Plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat este finanţat în totalitate sau parţial din resurse comunitare.

(3) Respectarea plafonului de minimis are în vedere o întreprindere unică. Astfel, dacă între întreprinderile care beneficiază de sprijinul prezentei scheme de finanţare există cel puţin una dintre relaţiile menţionate la art. 4 lit. m), respectivele structuri vor fi tratate ca o singur㠄întreprindere unic㠓.

(4) Valoarea maximă totală a ajutoarelor de minimis de care a beneficiat întreprinderea unică pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu va depăşi echivalentul în lei a 200.000 euro (100.000 euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul este finanţat din surse naţionale sau comunitare,

(5) În cazul fuziunilor sau al achiziţiilor, atunci când se stabileşte dacă un nou ajutor de minimis acordat unei întreprinderi noi sau întreprinderii care face achiziţia depăşeşte plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziţie rămân legal acordate.

(6) în cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, şi anume, în principiu, întreprinderii care preia activităţile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporţional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte.

(7) Plafonul stabilit va fi exprimat sub formă financiară, ca valoare brută înainte de deducerea taxelor sau a altor obligaţii fiscale.

 

ARTICOLUL 9

Condiţii de finanţare

 

În cadrul schemei de ajutor de minimis se vor finanţa numai proiectele care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) nu sunt şi nu au fost finanţate înainte din alte fonduri publice naţionale sau comunitare, inclusiv din măsuri de sprijin de natura ajutorului de minimis, pentru aceleaşi costuri eligibile

(în concordanţă cu declaraţiile pe propria răspundere ale beneficiarilor);

b) principii generale necesar a fi respectate de proiecte: sustenabilitate, eficienţa costurilor:

(i) să justifice contribuţia la obiectivul specific;

(ii) să aibă valoare adăugată, impact transfrontalier;

(iii) să respecte principiile orizontale.

 

ARTICOLUL 10

Cheltuielile eligibile

 

Cheltuielile eligibile în cadrul schemei sunt cele menţionate în ghidurile solicitantului aferente priorităţilor de investiţii menţionate în cadrul schemei.

 

ARTICOLUL 11

Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis

 

(1) Furnizorul schemei de ajutor de minimis lansează apel de propuneri de proiecte.

(2) Beneficiarul principal al finanţării nerambursabile trebuie să transmită Programului o propunere de proiect, în conformitate cu cerinţele apelului pentru propuneri de proiecte, propunere care să fie selectată de către Comitetul de Monitorizare al Programului Interreg V-A România-Ungaria, În conformitate cu ghidurile solicitantului aferente priorităţilor de investiţii menţionate în prezenta schemă.

(3) Propunerile de proiect sunt evaluate din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii de către administratorul schemei de minimis. Evaluarea propunerilor de proiecte din punct de vedere calitativ şi al ajutorului de stat se realizează de către evaluatori externi, în baza unor criterii de evaluare aprobate de către Comitetul de monitorizare al programului.

(4) Comitetul de monitorizare aprobă lista proiectelor propuse pentru finanţare, iar Autoritatea de management semnează contracte de finanţare cu beneficiarii principali de finanţare nerambursabilă din fonduri FEDR şi de cofinanţare naţională cu beneficiarii de cofinanţare români.

(5) Din punctul de vedere al ajutorului de stat, în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria, beneficiarul de finanţare nerambursabilă se poate afla în una dintre următoarele situaţii:

a) beneficiarul de finanţare nerambursabilă este şi beneficiar final de ajutor de minimis;

b) beneficiarul de finanţare nerambursabilă este beneficiar de ajutor de minimis pentru o parte din finanţare, dar şi transmite o parte a ajutorului/avantajului printr-o modalitate transparentă către un alt beneficiar de ajutor de minimis având în vedere procedura descrisă în continuare:

c) beneficiarul de finanţare nerambursabilă este doar un intermediar şi transferă integral ajutorul/avantajul printr-o modalitate transparentă către beneficiarul final de ajutor de minimis având în vedere procedura descrisă în continuare.

(6) în fiecare dintre cazurile menţionate la alin. (5), modalitatea de acordare a ajutorului de minimis vizează următoarele aspecte:

a) îndeplinirea tuturor condiţiilor de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă de minimis, în vederea obţinerii ajutorului de minimis, este verificată de către:

(i) Autoritatea de management, în cadrul procesului de evaluare a cererilor de finanţare, în cazul în care beneficiarul de ajutor de minimis este şi beneficiar al finanţării nerambursabile, respectiv când beneficiarul de minimis poate fi identificat în faza de aplicare. În acest caz, beneficiarii de ajutor de minimis vor ataşa cererii de finanţare şi declaraţia de minimis;

(ii) beneficiarul de finanţare nerambursabilă în baza contractului de acordare a ajutorului de minimis, în cazul în care beneficiarul de finanţare nerambursabilă transferă parţial sau integral ajutorul/avantajul către un beneficiar de ajutor de minimis care nu poate fi identificat în faza de aplicare. În continuare, respectarea condiţiilor acordării ajutorului de minimis în baza contractului de acordare a ajutorului de minimis, între beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul de ajutor de minimis, va face obiectul verificării de către Autoritatea de management, pe parcursul implementării şi al rambursării cheltuielilor. În situaţia în care se vor constatata abateri, acestea vor fi analizate prin prisma regimului neregulilor si/sau fraudelor şi se va dispune recuperarea ajutorului de stat aflat în această situaţie. Semnarea contractului de acordare a ajutorului de minimis între beneficiarul de ajutor de minimis şi cel al finanţării nerambursabile va fi condiţie obligatorie prevăzută în contractul de finanţare dintre beneficiarul finanţării nerambursabile şi Autoritatea de management, fiind condiţie obligatorie pentru rambursarea cheltuielilor validate aferente proiectului. Semnarea contractului de acordare a ajutorului va fi condiţionată de furnizarea de către beneficiarul de ajutor de minimis a Declaraţiei de minimis;

b) relaţiile dintre beneficiarul de ajutor de minimis şi Program, cu privire la obligaţiile ce decurg din acordarea, monitorizarea şi recuperarea ajutorului de minimis, sunt reglementate prin contractele de acordare a ajutorului de minimis încheiate atât între:

(i) Autoritatea de management şi beneficiarul finanţării, în cazul în care beneficiarul de ajutor de minimis este şi beneficiar al finanţării nerambursabile, iar în această situaţie contractul de acordare îmbracă forma Contractului de finanţare (inclusiv Acordul de parteneriat)/Contractului de cofinanţare;

cât şi între:

(ii) Beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul de ajutor de minimis, în cazul în care beneficiarul finanţării nerambursabile transferă parţial sau integral ajutorul obţinut prin contractul de finanţare/cofinanţare.

(7) Contractul prin care se acordă ajutorul de minimis, încheiat fie între AM şi beneficiarul finanţării nerambursabile, fie între beneficiarul finanţării nerambursabile şi fiecare beneficiar final de ajutor de minimis în baza prezentei scheme, conform situaţiilor menţionate anterior, va cuprinde clauze prin care să se asigure îndeplinirea funcţiilor de monitorizare a ajutorului de minimis de către furnizorul/administratorul schemei, inclusiv pentru cazurile de transfer de ajutor sau de ajutor indirect.

(8) Declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului final de ajutor de minimis va privi următoarele aspecte:

a) ajutoarele de minimis primite de întreprinderea unică În acel an fiscal şi în ultimii doi ani fiscali (fie din surse ale statului sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare):

b) structura întreprinderii unice din care face parte beneficiarul:

c) eventualele alte ajutoare de stat primite anterior pentru aceleaşi costuri eligibile ca cele finanţate de prezenta schemă;

d) faptul că nu a fost subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în căzui în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată;

e) faptul că ajutorul de minimis acordat nu va finanţa activităţi sau domenii exceptate de prezenta schemă.

(9) în situaţia în care beneficiarii finali al ajutorului de minimis nu pot fi identificaţi la momentul depunerii propunerii de proiect, ca urmare a specificului activităţilor descrise, beneficiarul principal al finanţării nerambursabile are obligaţia de a colecta declaraţiile de minimis, conform contractului încheiat cu AM. Administratorul schemei de minimis va urmări îndeplinirea acestei cerinţe, prin intermediul monitorizării şi controlului de prim nivel.

(10) Din perspectiva monitorizării cumulului ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o întreprindere pe parcursul a 3 ani fiscali, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, momentul acordării ajutorului de minimis se consideră data semnării contractului de acordare a ajutorului de minimis.

(11) în cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice pe o perioadă de 3 ani consecutivi, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, depăşeşte pragul de 200.000 euro (100.000 euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost), echivalent în lei, întreprinderea nu poate beneficia de prevederile schemei nici chiar pentru acea fracţiune din ajutor care nu depăşeşte acest plafon.

(12) Beneficiarul finanţării nerambursabile va acorda un ajutor de minimis după ce va verifica, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a întreprinderii, faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite de întreprinderea unică pe parcursul unei perioade de 3 ani consecutivi (ultimii 2 ani fiscali şi anul fiscal în curs), fie din surse ale statului sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depăşeşte pragul de 200.000 euro (100.000 euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost), echivalent în lei.

(13) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme nu se vor cumula cu alte ajutoare de stat în sensul art. 107 alin. (1) din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene acordate pentru aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul generează o intensitate a ajutorului de stat care depăşeşte intensitatea maximă stabilită în fiecare caz în parte printr-un regulament privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană.

(14) Ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general, în limita plafonului stabilit în respectivul regulament. Acestea pot fi cumulate cu ajutoare de minimis acordate în conformitate cu alte regulamente de minimis în limita plafonului de 200.000 de euro (100.000 de euro pentru întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost), echivalent în lei.

(15) Ajutorul se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă din fonduri comunitare FEDR şi fonduri naţionale. În cazul în care ajutorul se acordă în tranşe, tranşele se actualizează la valoarea de la momentul acordării ajutorului. Rata de actualizare va fi rata de referinţă aplicată la momentul acordării ajutorului.

 

ARTICOLUL 12

Notificarea beneficiarului final de ajutor de minimis

 

În cazul în care beneficiarul final al ajutorului de minimis nu este eligibil să primească o alocare specifică în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis, administratorul schemei de ajutor de minimis (atunci când beneficiarul final de ajutor de minimis este şi beneficiar al finanţării nerambursabile, respectiv când beneficiarul final al ajutorului de minimis poate fi identificat în faza depunerii cererii de finanţare) sau, după caz, beneficiarul finanţării nerambursabile (atunci când acesta transferă parţial sau integral ajutorul/avantajul către un beneficiar de ajutor de minimis care nu poate fi identificat în faza depunerii cererii de finanţare) îi comunică în scris acest lucru beneficiarului final de ajutor de minimis.

 

ARTICOLUL 13

Bugetul schemei de ajutor de stat

 

(1) Bugetul schemei este constituit din fonduri FEDR şi din cofinanţare naţională.

(2) Sursa de finanţare pentru prezenta schemă este Programul Interreg V-A România-Ungaria.

(3) Valoarea estimativă a bugetului schemei de minimis, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 27.116.235 euro, defalcată după cum urmează:

a) axă prioritară 1 (prioritatea de investiţie 6/c): fonduri FEDR: 6.893.225 euro, cofinanţare naţională: 608.226 euro;

b) axă prioritară 2 (prioritatea de investiţie 7/c): fonduri FEDR: 3.981.350 euro, cofinanţare naţională: 351.295 euro;

c) axă prioritară 3 (Prioritatea de investiţie 8/b): fonduri FEDR: 14.043.047 euro, cofinanţare naţională: 1.239.092 euro.

(4) Bugetul estimat privind valoarea ajutorului de minimis poate fi modificat conform solicitărilor de proiecte, în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria.

(5) împărţirea bugetului pe categorii de cheltuieli conform categoriilor de ajutor de minimis poate suferi modificări în funcţie de propunerile de proiecte, în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria.

 

ARTICOLUL 14

Numărul beneficiarilor

 

Numărul maxim estimat al beneficiarilor de ajutor de minimis este de 600 de beneficiari eligibili.

 

ARTICOLUL 15

Notificarea solicitantului de ajutor de minimis

 

În cazul în care solicitantul este eligibil pentru a primi o finanţare în cadrul prezentei scheme de ajutor de minimis şi este selectat pentru finanţare în urma procesului de evaluare, administratorul schemei de ajutor de minimis comunică în scris întreprinderii beneficiare cuantumul maxim al ajutorului ce poate fi acordat şi caracterul acestuia de ajutor de minimis, făcând referire expresă la Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013, prin menţionarea titlului acestuia şi a numărului de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 16

Raportarea şi monitorizarea

 

(1) Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de minimis acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, respectiv ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

(2) Furnizorul de ajutor de minimis păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat.

(3) Beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul ajutorului de minimis păstrează evidenţa detaliată a ajutorului de minimis acordat pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de minimis.

(4) Beneficiarul are obligaţia de a răspunde, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, la orice solicitare de informaţii privind ajutoarele de stat sau de minimis primite. Termenul stabilit de Consiliul Concurenţei nu poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare.

(5) Beneficiarul ajutorului de minimis are obligaţia de a raporta beneficiarului finanţării nerambursabile toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutorului de minimis, în formatul pus la dispoziţie de către furnizorul schemei.

(6) Beneficiarul ajutorului de minimis are obligaţia de a restitui întreaga valoare a ajutorului de minimis primit în situaţia nerespectării condiţiilor de acordare a ajutorului, inclusiv dobânda aferentă. Beneficiarul finanţării nerambursabile are obligaţia de a notifica furnizorul/administratorul schemei cu privire la necesitatea recuperării ajutorului de minimis.

(7) Furnizorii de ajutor de minimis au obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate aflate în derulare şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislaţia naţională sau europeană aplicabilă la momentul respectiv. Acestea se vor realiza în conformitate cu prevederile din contractul încheiat în condiţiile descrise în art. 11 alin. (6) lit. b).

(8) Ajutorul de minimis care trebuie rambursat sau recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii acestuia până la data recuperării sau a rambursării integrale. Furnizorul/Administratorul schemei de ajutor de minimis va realiza norme metodologice, aprobate prin acte administrative, pentru stoparea/recuperarea ajutoarelor, care vor fi transmise Consiliului Concurenţei în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.

(9) Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE.

(10) Deciziile furnizorului de ajutor de minimis de recuperare a ajutorului de minimis se transmit Consiliului Concurenţei, spre informare, în termen de 5 zile de la data adoptării.

(11) Pe baza unei cereri scrise, furnizorul de ajutor de minimis va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de minimis.

(12) Administratorul prezentei scheme are obligaţia de a pune la dispoziţia furnizorului de ajutor de minimis, în formatul şi în termenul solicitat de către acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce cad în sarcina furnizorului.

(13) Furnizorul de ajutor de minimis are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de minimis la nivel naţional.

(14) în cazul în care furnizorul de ajutor de minimis nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis. acesta va transmite valori estimative.

(15) Erorile constatate de furnizorul de ajutor de minimis şi corecţiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează până la 31 martie a anului următor anului de raportare.

(16) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizorul de ajutor de minimis, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să deruleze o acţiune de control la beneficiarul ajutorului de minimis. Echipa de control a Consiliului Concurenţei va fi însoţită de reprezentanţii furnizorului de ajutor de minimis.

(17) în cazul în care furnizorul de ajutor de minimis nu implementează măsurile ce se impun pentru respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei emite decizii de stopare sau recuperare a ajutoarelor de minimis. Deciziile emise de Consiliul Concurenţei reprezintă titlu executoriu.

 

ARTICOLUL 17

Informarea Consiliului Concurenţei

 

Furnizorul de ajutor de minimis va transmite, spre informare, Consiliului Concurenţei prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

 

ARTICOLUL 18

Transmiterea informaţiilor prin intermediul Registrului electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS)

 

(1) Furnizorul de ajutor de minimis sau, după caz, administratorul schemei de minimis, în acest caz Secretariatul Comun al Programului Interreg V-A România-Ungaria, are obligaţia, conform prevederilor art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, de a încărca în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) datele şi informaţiile referitoare la prezenta schemă de minimis într-un termen de maximum 5 (cinci) zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Contractele de finanţare, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii, aferente acestei măsuri, se vor încărca în RegAS în termen de maximum 7 (şapte) zile de la data semnării contractului/actului sau a publicării acestora în Monitorul Oficial al României, după caz, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.

 

ARTICOLUL 19

Recuperarea ajutorului de stat

 

(1) în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor prevăzute în prezenta schemă, se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului de minimis acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor comunitare în vigoare. Recuperarea ajutorului de minimis de la beneficiarii români se realizează de către furnizorul de ajutor de stat, pe baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celorlalte prevederi legale aplicabile contractului de finanţare. Recuperarea ajutorului de minimis de la beneficiarii statului partener se realizează de către furnizorul de ajutor de stat, pe baza prevederilor Memorandumului de implementare - Aranjamente între statele membre implicate în Programul Interreg V-A România-Ungaria şi a celorlalte prevederi legale aplicabile contractului de finanţare. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 140 din 30.04.2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 248 din 24.09.2015.

(2) în situaţia în care beneficiarul de ajutor de minimis este similar cu beneficiarul finanţării nerambursabile, recuperarea ajutorului de minimis prevăzut în prezenta schemă se realizează de către MDRAPFE, în calitate de Autoritate de management pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare. Această recuperare se realizează în baza contractului de finanţare încheiat între Autoritatea de management pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria şi beneficiarul finanţării nerambursabile.

(3) în situaţia în care beneficiarul de finanţare nerambursabilă este diferit de cel de ajutor de minimis, revine obligaţia beneficiarului de finanţare nerambursabilă să asigure această recuperare de la beneficiarul ajutorului de minimis, în baza contractului de acordare a ajutorului de minimis. Recuperarea se va realiza în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4) în situaţia în care beneficiarul de finanţare nerambursabilă este beneficiar de ajutor de minimis pentru o parte din finanţare, dar şi transmite o parte a ajutorului/ avantajului către un alt beneficiar de ajutor de minimis, îi revine obligaţia beneficiarului de finanţare nerambursabilă să asigure această recuperare de la beneficiarul ajutorului de minimis, în baza contractului de acordare a ajutorului de minimis. Recuperarea se va realiza în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la alin. (1)-(4).

(5) în toate situaţiile descrise mai sus, se va urmări recuperarea ajutorului de minimis şi a dobânzilor aferente, astfel încât să se asigure reinstaurarea situaţiei existente înainte.

(6) Având în vedere faptul că acest ajutor de minimis se acordă pentru proiecte de cooperare teritorială europeană, România, în calitate de stat membru pe teritoriul căruia este localizată Autoritatea de management, aşa cum a fost definită aceasta în articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, este considerată ca fiind furnizorul de ajutor de minimis pentru partea de finanţare FEDR, şi ca urmare Autoritatea de management se va conforma acestor prevederi.

(7) Fiecare stat membru va furniza informaţia necesară către Autoritatea de management în vederea conformării la nivel naţional cu prevederile respective.

(8) Fiecare stat membru este considerat ca fiind furnizor de ajutor de minimis cu privire la cofinanţarea naţională aferentă proiectelor de cooperare teritorială europeană şi va răspunde de conformarea cu respectivele proceduri.

(9) Fiecare furnizor (Autoritate de management vs. stat membru) va răspunde de monitorizarea proiectelor sau părţilor de proiecte aflate sub incidenţa ajutorului de minimis, în conformitate cu regulile naţionale ale fiecăruia stabilite în acord cu prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 20

Dispoziţii finale

 

(1) Textul prezentei scheme, precum şi Ghidul solicitantului vor fi publicate integral pe site-ul Programului Interreg V-A România-Ungaria, la adresa http://interreg-rohu.eu/ro/home/.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Mihaela Virginia Toader,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 octombrie 2017.

Nr. 6.509.

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.