MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 223/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 223         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 31 martie 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

339. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

340. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

172. - Hotărāre privind acordarea de către Romānia a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut īn bugetul de stat pe anul 2017

 

173. - Hotărāre pentru aprobarea Actului adiţional īncheiat īntre Guvernul Romāniei, reprezentat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi Fondul European de Investiţii, semnat la Bucureşti la 23 martie 2017 şi la Luxemburg la 22 martie 2017, la Acordul de finanţare dintre Guvernul Romāniei şi Fondul European de Investiţii privind programul JEREMIE īn Romānia, semnat la Bucureşti la 19 noiembrie 2013 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

377. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018

 

536. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2017

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 1 din 30 ianuarie 2017 (Completul competent să judece recursul īn interesul legii)

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 243/2017,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 aprilie 2017, doamna Maria Iliasă, judecător la Tribunalul Caraş-Severin, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 31 martie 2017.

Nr. 339.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 244/2017,

 

Preşedintele Romāniei decretează;

 

Articol unic. - La data de 1 aprilie 2017, doamna Lenuţa-Nicoleta Zaharia, judecător la Tribunalul Iaşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 31 martie 2017.

Nr. 340.

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind acordarea de către Romānia a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut īn bugetul de stat pe anul 2017

 

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, al art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - Se aprobă scoaterea din stocurile rezervelor de stat şi acordarea de către Romānia a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, constānd īn 15 complete corturi, īn valoare de 80 mii lei, exclusiv transportul.

Art. 2. - Transportul cantităţii de produse se efectuează cu mijloacele auto de transport din dotarea unităţilor teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

Art. 3. - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale scade din gestiune, la preţurile de īnregistrare, prin debitarea contului 68901 „Cheltuieli privind rezerva de stat”, cantitatea de produs aprobată a fi scoasă din rezervele de stat potrivit prezentei hotărāri, pe baza documentelor justificative īntocmite conform prevederilor legale.

Art. 4. - Ajutorul umanitar se predă la punctul de frontieră comun celor două ţări de către reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, către Serviciul de Stat pentru Urgenţe al Guvernului Ucrainei, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

Art. 5. - Cheltuielile de reīntregire ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut īn bugetul de stat pe anul 2017, cu suma de 80 mii lei, la sursa A, capitolul 80.01 „Acţiuni generale, economice, comerciale şi de muncă”, titlul XIII „Active nefinanciare”, alineatul 71.02.01 „Rezerve de stat şi de mobilizare”.

Art. 6. - Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare a sumei repartizate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, īn conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la solicitarea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare īn structura bugetului de stat, precum şi īn volumul şi structura bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2017.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Dorin Sandu Voicu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 30 martie 2017.

Nr. 172.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

pentru aprobarea Actului adiţional īncheiat īntre Guvernul Romāniei, reprezentat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi Fondul European de Investiţii, semnat la Bucureşti la 23 martie 2017 şi la Luxemburg la 22 martie 2017, la Acordul de finanţare dintre Guvernul Romāniei şi Fondul European de Investiţii privind programul JEREMIE īn Romānia, semnat la Bucureşti la 19 noiembrie 2013 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2013

 

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Se aprobă Actul adiţional īncheiat īntre Guvernul Romāniei, reprezentat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi Fondul European de Investiţii, semnat la Bucureşti la 23 martie 2017 şi la Luxemburg la 22 martie 2017, la Acordul de finanţare dintre Guvernul Romāniei şi Fondul European de Investiţii privind programul JEREMIE īn Romānia, semnat la Bucureşti la 19 noiembrie 2013 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Ana Birchall

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 30 martie 2017.

Nr. 173.

 

Guvernul Romāniei

reprezentat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

şi Ministerul Finanţelor Publice,

şi

Fondul European de Investiţii

 

ACT ADIŢIONAL

la Acordul de finanţare īncheiat la data de 19 noiembrie 2013 (Acordul de finanţare)

(Act adiţional)

 

Prezentul act adiţional este īncheiat de către şi īntre:

Guvernul Romāniei, reprezentat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Bd. Libertăţii nr. 16, Bucureşti, şi Ministerul Finanţelor Publice, Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti; şi

Fondul European de Investiţii, 37B avenue J-F Kennedy, L-2968 Luxemburg, Marele Ducat de Luxemburg (FEI),

(Guvernul Romāniei şi FEI, fiind denumite īn continuare, īmpreună, Părţile si, fiecare dintre acestea, Partea),

PREAMBUL:

(A) Părţile au īncheiat un acord iniţial de finanţare la 18 februarie 2008, īn contextul iniţiativei Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises - Resurse Europene Comune pentru īntreprinderi Mici şi Mijlocii” (JEREMIE) īn Romānia.

(B) Părţile au agreat să amendeze, să suplimenteze şi să īnlocuiască acordul de finanţare iniţial cu un acord de finanţare consolidat (Acordul), semnat pe 15 noiembrie 2013 la Luxemburg şi pe 19 noiembrie 2013 la Bucureşti. Părţile au agreat că data īncetării valabilităţii Acordului este 31 decembrie 2022.

(C) Părţile au īncheiat Actul adiţional nr. 1, semnat īn Luxemburg pe 2 iunie 2015 şi la Bucureşti pe 5 iunie 2015, avānd ca scop principal amendarea Principiilor de Trezorerie (Anexa F).

(D) Părţile doresc să amendeze Acordul pentru a clarifica faptul că perioada de eligibilitate pentru cheltuieli, īn special pentru Costurile de Management al Fondurilor, care fusese fixată anterior pānă la 31 decembrie 2015, trebuie interpretată īn conformitate cu Ghidul de īnchidere, adică pānă la 31 martie 2017, īn conformitate cu prezentul act adiţional (Actul adiţional).

(E) GR confirmă că, pānă la terminarea Acordului, FEI va avea dreptul la Costurile de Management, pe care GR le va asuma şi le va plăti către FEI prin intermediul Fondului de Participare JEREMIE.

Prin prezentul se convine după cum urmează:

 

1. Definiţii

1.1. Termenii şi expresiile definite īn Acordul de finanţare vor avea īn prezentul act acelaşi īnţeles, cu excepţia cazului īn care sunt altfel definite prin actul adiţional de faţă sau cu excepţia cazului īn care reiese altfel din context.

1.2. Principiile de interpretare prevăzute īn Acordul de finanţare vor produce efecte ca şi cānd ar fi prevăzute īn actul adiţional de faţă.

2. Fondul de Participare Jeremie

2.1. Părţile recunosc şi sunt de acord să insereze īn Preambulul Acordului un nou paragraf N cu următorul conţinut:

„La 30 aprilie 2015, Comisia a publicat Decizia C(2015) 2.771 de amendare a Deciziei C(2013) 1.573 privind aprobarea orientărilor referitoare la īncheierea programelor operaţionale adoptate pentru a beneficia de asistenţă din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european şi a Fondului de coeziune (2007-2013) („Ghidul de īnchidere”) prin care se oferă clarificări cu privire la declararea cheltuielilor eligibile īn cadrul Instrumentelor Financiare (conform definiţiei de mai jos) la īnchiderea programelor operaţionale

2.2. Părţile sunt de acord ca, īn definiţia „Costurilor de Management al Fondurilor” de la articolul 1.1 (Definiţii şi Interpretări) al Acordului, expresia:

„pe perioada de pānă la 31 decembrie 2015 vor fi considerate «cheltuieli eligibile», īn măsura permisă de art. 56 şi 78 din Reg. 1083 şi de legislaţia romānă aplicabilă de punere īn aplicare. “

Să fie īnlocuită de expresia:

„pe perioada de pānă la 31 martie 2017 vor fi considerate «cheltuieli eligibile», īn măsura permisă de art. 56 şi 78 din Reg. 1083, conform interpretării din Ghidul de īnchidere, şi de legislaţia romānă aplicabilă de punere īn aplicare.”

2.3. Părţile sunt de acord să insereze la articolul 1.1 (Definiţii şi Interpretări) al Acordului o nouă definiţie a „Ghidului de īnchidere”, după cum urmează:

„Ghidul de īnchidere” īnseamnă după cum este definit la paragraful N din Preambul;”.

2.4. Părţile sunt de acord să amendeze articolul 2.1(h) al Acordului („Scopul Acordului”) după cum urmează:

„(h) determinarea sumei şi termenelor de plată ale Costurilor de Management de către GR către FEI, īn conformitate cu art. 56 şi 78 din Reg. 1083; conform interpretării din Ghidul de īnchidere şi conform prevederilor art. 43 alin. 4 din Regulamentul de Implementare

2.5. Părţile sunt de acord ca paragraful al doilea al articolului 10.1 (Costuri de Management) al Acordului să fie amendat după cum urmează:

„Costurile de Management al Fondurilor sunt supuse, pentru perioada pānă la 31 martie 2017, pragurilor stipulate prin art. 43 alin. 4 din Regulamentul de Implementare şi nu vor depăşi, ca medie anuală pe parcursul prezentului Acord, pragul prevăzut prin respectivul regulament “

2.6. Părţile sunt de acord ca primul paragraf al articolului 10.2 (Costuri de Management) al Acordului să fie amendat după cum urmează:

„La īncetarea prezentului Acord, inclusiv īn cazul unei īncetări anticipate, FEI va calcula valoarea cumulată a Costurilor de Management al Fondurilor şi a Costurilor de Management al Fondurilor Suplimentare datorate şi plătite īn baza prezentului Acord. Īn cazul īn care Costurile de Management al Fondurilor depăşesc i. pe perioada de pānă la 31 martie 2017, pragurile stipulate prin art. 43 alin. 4 din Regulamentul de Implementare si/sau ii. pe perioada de după 31 martie 2017. pragul de 2% pe an din Fonduri, şi/sau Costurile de Administrare a Fondurilor Suplimentare depăşesc pragul de 2% pe an din Fondurile Suplimentare, Părţile convin că FEI va rambursa GR o sumă egală cu respectiva diferenţă faţă de Costurile de Management al Fondurilor şi/sau Costurile de Management al Fondurilor Suplimentare plătite către FEI la remiterea către GR sau o entitate nou-desemnată de GR a Fondurilor JEREMIE depuse īn orice Cont Bancar JEREMIE şi soldul oricăror fonduri depuse īn Contul Bancar pentru Cheltuieli Neeligibile JEREMIE, precum şi orice active rezultate din implementarea Operaţiunilor IF īn conformitate cu art. 15.7.”

2.7. Părţile sunt de acord ca primul paragraf al punctului 3 al Anexei G (Anexa privind Costurile) să fie īnlocuit după cum urmează.

„Costurile de Management al Fondurilor sunt supuse pe perioada de pānă la 31 martie 2017 pragurilor prevăzute īn art. 43 alin. 4 din Regulamentul de Implementare şi nu vor depăşi, ca medie anuală pe termenul Acordului de Finanţare, pragul prevăzut prin acesta.”

3. Declaraţii şi angajamente ale GR

GR confirmă că prezentul act adiţional este īncheiat īn conformitate cu toate legile şi normele aplicabile, inclusiv legislaţia naţională şi cerinţele administrative legate de regulile fondurilor structurale UE.

4. Dispoziţii diverse

4.1. Prezentul act adiţional este şi va fi interpretat ca făcānd parte integrantă din Acordul de finanţare. Toate prevederile Acordului care nu contravin prezentului act adiţional vor rămāne īn deplină vigoare şi vor produce efecte.

4.2. Prezentul act adiţional a fost semnat īn 3 (trei) exemplare īn limba engleză şi 3 (trei) exemplare īn limba romānă, fiecare dintre acestea reprezentānd un exemplar original autentic al prezentului act adiţional, 2 (două) exemplare īn limba engleză şi 2 (două) exemplare īn limba romānă pentru Guvernul Romāniei, 1 (un) exemplar īn limba engleză şi 1 (un) exemplar īn limba romānă pentru FEI. Īn caz de neconcordanţe īntre versiunea īn limba engleză şi cea īn limba romānă, versiunea īn limba engleză va prevala.

5. Lege aplicabilă; soluţionarea disputelor

5.1. Prezentul actul adiţional va fi guvernat de şi interpretat īn conformitate cu legislaţia din Romānia.

5.2. Părţile vor depune toate eforturile pentru a soluţiona orice dispută apărută īn legătură cu acest act adiţional nr. 1 īn mod amiabil. Orice dispută apărută īn legătură cu acest act adiţional nr. 1, inclusiv īn ceea ce priveşte existenţa sa, va fi soluţionată definitiv şi irevocabil prin arbitraj, īn conformitate cu regulile de arbitraj şi conciliere ale Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC) (Regulile), de către trei arbitri, unul numit de Guvernul Romāniei, unul de FEI şi al treilea numit īn conformitate cu Regulile. Limba procedurilor de arbitraj va fi limba engleză, iar locul arbitrajului va fi īn Bucureşti.

 

Guvernul Romāniei,

Fondul European de Investiţii,

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

Reprezentat de:

Reprezentat de:

Domnul Nicolas Panayotopoulos,

Doamna Sevil Shhaideh,

şef de divizie, Serviciul juridic - probleme organizaţionale şi instituţionale

viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene

Semnătura:

Semnătura:

Data:

Data:

Domnul Piotr Stotowski,

Ministerul Finanţelor Publice

şef de divizie, CEE

Reprezentat de:

Semnătura:

Domnul Viorel Ştefan,

Data:

ministrul finanţelor publice

 

Semnătura:

 

Data:

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018

 

Văzānd Referatul de aprobare nr. F.B. 2.888 din 30 martie 2017 al Agenţiei Naţionale de Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii,

avānd īn vedere prevederile:

- art. 51 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma īn domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 2 lit. a) din Hotărārea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

īn temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărārea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, prevăzute īn anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Fondurile utilizate īn trimestrul I al anului 2017 din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat şi din venituri proprii, īn baza prevederilor Hotărārii Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă cheltuieli ale programelor respective şi sunt cuprinse īn bugetul aprobat pentru derularea programelor naţionale de sănătate publică pentru anul 2017.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, furnizorii de servicii medicale, publici sau privaţi, precum şi instituţiile publice care derulează programe naţionale de sănătate publică vor duce la īndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, şi intră īn vigoare la data de 1 aprilie 2017.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 30 martie 2017.

Nr. 377.


*) Anexa se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 223 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2017

 

Īn temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărārea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărārea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.245/2016, al Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei, al Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, īncheiate īntre Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a Romāniei,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Īn vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice īn luna aprilie 2017 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, īn valoare nominală totală de 3.900 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 465 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute īn anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la īndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 martie 2017.

Nr. 536.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate īn luna aprilie 2017

 

Art. 1. - Īn vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice īn luna aprilie 2017, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. de zile

Valoarea emisiunii

- lei -

R01718CTN070

6.04.2017

10.04.2017

9.04.2018

364

800.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vānzare este licitaţia, care va avea ioc la data menţionată īn tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atāt īn cont propriu, cāt şi īn contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) īn cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse īn anexa nr. 6.1 la Normele Băncii Naţionale a Romāniei nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit, astfel cum sunt acestea definite īn Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, īn calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) īn cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse īn anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a Romāniei nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei. Se admit oferte de cumpărare necompetitive īntr-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar īn contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitivă sau necompetitivă va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizānd următoarele formule:

P = 1 – (d x r )/360

Y = r/P,

īn care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = număr de zile pānă la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a Romāniei, ce acţionează īn calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de īnregistrare/depozitare, īn ziua licitaţiei, īn intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie īncepe după īncheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - Īn funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat īn urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice īşi rezervă dreptul ca suma īmprumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili īn aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a Romāniei de către comisia de licitaţie constituită īn acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează īn conformitate cu Regulile Sistemului de īnregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face īn următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobānzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc īn această situaţie rămān īn proprietatea deţinătorului īnregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia īn vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate īn luna aprilie 2017

 

Art. 1. - Īn vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice īn luna aprilie 2017, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 2, 4, 5, 7 şi 15 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. de ani

Maturitate reziduală

Nr. de ani

Rata cuponului

%

Dobānda acumulată

- lei/titlu -

Valoarea nominală licitaţie de referinţă

- lei -

Valoarea nominală SSON

- lei -

RO1631DBN055

3.04.2017

4.04.2017

5.04.2017

24.09.2031

15

14,48

3,65

96,50

200.000.000

30.000.000

RO1624DBN027

6.04.2017

7.04.2017

10.04.2017

29.04.2024

7

7,06

3,25

154,04

300.000.000

45.000.000

RO1521DBN041

10.04.2017

11.04.2017

12.04.2017

22.03.2021

5

3,95

3,25

9,35

600.000.000

90.000.000

RO1722DBN045

13.04.2017

14.04.2017

18.04.2017

8.03.2022

5

4,89

3,40

19,10

600.000.000

90.000.000

R01620DBN017

20.04.2017

21.04.2017

24.04.2017

26.02.2020

4

2,84

2,25

17,57

600.000.000

90.000.000

RO1619DBN035

24.04.2017

25.04.2017

26.04.2017

25.02.2019

2

1,84

1,35

11,10

800.000.000

120.000.000

 

*) Īn conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercial㠄Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a Romāniei şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercial㠄Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise īnainte de data de 1 octombrie 2013 este de 10.000 lei, ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de lip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobānda (cuponul) se plăteşte la datele specificate īn prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1631DBN055

2.336/29.09.2016

Octombrie 2016

RO1624DBN027

1.169/28.07.2016

August 2016

RO1521DBN041

1.204/1.10.2015

Octombrie 2015

R01722DBN045

356/27.02.2017

Martie 2017

R01620DBN017

295/29.02.2016

Martie 2016

RO1619DBN035

2.336/29.09.2016

Octombrie 2016

 

(2) Dobānda se determină conform formulei:

D = VN* r/ frecvenţa anuală a cuponului (1),

īn care:

D = dobānda (cupon):

VN = valoarea nominală

r - rata cuponului.

(3) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vānzare este licitaţia, care va avea loc la datele menţionate īn tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

(4) Pentru SSON, metoda de vānzare este subscripţia, care va avea loc la datele menţionate īn tabelul de la art. 1, preţul de vānzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit īn licitaţia de referinţă.

Art. 5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atāt īn cont propriu, cāt şi īn contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) īn cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte īn nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. Īn cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse īn anexa nr. 6.3 la Normele Băncii Naţionale a Romāniei nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei.

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite īn Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, īn calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. Īn cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse īn anexa nr. 5.2 la Normele Băncii Naţionale a Romāniei nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei. Se admit Oferte de cumpărare necompetitive īntr-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar īn contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis.

Art. 7. - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari care au participat la licitaţia de referinţă cu oferte de cumpărare īn nume şi īn cont propriu, indiferent de rezultatul adjudecării la licitaţia de referinţă, procedura de adjudecare la SSON fiind descrisă īn art. 26 alin. (2) din Regulamentul Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei.

3. Īn cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse īn anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a Romāniei nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a Romāniei nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a Romāniei.

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise īn cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind valoarea nominală totală prevăzută la art. 1 din prezenta anexă pentru respectiva SSON.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a Romāniei, ce acţionează īn calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de īnregistrare/depozitare, īn ziua licitaţiei de referinţă īn intervalul orar 10.00-12,00, respectiv īn ziua SSON īn intervalul orar 10,00-11,00.

(2) Şedinţa de licitaţie īncepe după īncheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - Īn funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat īn urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice īşi rezervă dreptul ca suma īmprumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili īn ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a Romāniei, de către comisia de licitaţie constituită īn acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează īn conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor Financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face īn următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobānzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc īn această situaţie rămān īn proprietatea deţinătorului īnregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia īn vigoare.

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ĪN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 1

din 30 ianuarie 2017

 

Dosar nr. 21/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Ionuţ Mihai Matei - pentru preşedintele Secţiei penale

Nicoleta Ţăndăreanu - judecător la Secţia I civilă

Nina Ecaterina Grigoraş - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Bianca Elena Ţăndărescu - judecător la Secţia I civilă

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Simona Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia II-a civilă

Constantin Brānzan - judecător la Secţia II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia II-a civilă

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hīncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Claudia Emilia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Simona Cīrnaru - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul īn interesul legii este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi art. 27 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulament).

Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia nu este reprezentat, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Diana Berlic.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat īn conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulament.

Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul īn interesul legii a luat īn examinare sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia cu privire la „interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, īn vederea stabilirii competenţei materiale de soluţionare a litigiilor avānd ca obiect plāngerea īmpotriva hotărārilor de īncadrare a minorilor īn grad de handicap, emise de comisia pentru protecţia copilului din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului”.

Magistratul-asistent prezintă referatul, arătānd că la dosarul cauzei au fost depuse hotărāri judecătoreşti, prin care problema de drept ce formează obiectul recursului īn interesul legii a fost soluţionată diferit, raportul comun īntocmit de judecătorii- raportori, precum şi punctul de vedere formulat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, acordă cuvāntul reprezentantului Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Doamna procuror Diana Berlic pune concluzii pentru admiterea recursului īn interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale vizate, īn sensul că soluţionarea īn primă instanţă a litigiilor avānd ca obiect anularea hotărārilor comisiei pentru protecţia copilului, de īncadrare īn grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi, este de competenţa tribunalelor - secţiile de contencios administrativ/completele specializate īn materia contenciosului administrativ.

Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile īnchise, iar completul de judecată rămāne īn pronunţare asupra recursului īn interesul legii.

ĪNALTA CURTE,

deliberānd asupra recursului īn interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară

1. Recursul īn interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Aibă Iulia vizează stabilirea competenţei materiale de soluţionare a litigiilor avānd ca obiect anularea hotărārilor de īncadrare a minorilor īn grad de handicap, emise de comisia pentru protecţia copilului. Pentru rigoare terminologică, este necesar a fi menţionat că dispoziţiile legale īn materie nu conţin nicio precizare privind calificarea acestei acţiuni drept „plāngere”, aşa cum apare īn conţinutul sesizării, motiv pentru care, īn cuprinsul deciziei, se va face referire la anularea hotărārilor de īncadrare a minorilor īn grad de handicap, iar nu la plāngerea īmpotriva acestor hotărāri.

II. Dispoziţiile legale a căror interpretare a generat practica neunitară

2. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 448/2006):

„Art. 85. - (...)

(2) īncadrarea īn grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecţia copilului.

(3) īncadrarea īn grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită īn continuare comisie de evaluare.

(...).

„Art. 901. - (1) Īn structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi funcţionează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită īn continuare Comisia superioară, cu activitate decizională īn soluţionarea contestaţiilor la certificatele de īncadrare īn grad şi tip de handicap, emise de comisiile de evaluare ale persoanelor adulte cu handicap judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(...).

.Art. 902.- (...)

(4) Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru.”

3. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 272/2004):

»Art. 115. - (1) īn subordinea consiliului judeţean şi, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează comisia pentru protecţia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fără personalitate juridică, avānd următoarele atribuţii principale:

a) stabilirea īncadrării īn grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului;

b) pronunţarea, īn condiţiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului;

C) soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;

d) alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) Organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului se reglementează prin hotărāre a Guvernului.

(...)”

«Art. 133. - (1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului.

(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competenţa revine tribunalului īn a cărui circumscripţie teritorială a fost găsit copilul.”

4. Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului (Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004):

„Art. 9. - (1) Comisia competentă să soluţioneze cazurile privitoare la copiii care necesită o măsură de protecţie specială este cea īn a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.

(...)”

Art. 10. - (...)

(3) Hotărārile Comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării fiind soluţionate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004.”

5. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare:

„Semnificaţia unor termeni

Art. 2. - (1) īn īnţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(...)

b) autoritate publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, īn regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, īn sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, īn regim de putere publică;

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, īn regim de putere publică, īn vederea organizării executării legii sau a executării īn concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, īn sensul prezentei legi, şi contractele īncheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea īn valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;

(...)

f) contencios administrativ - activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor īn care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau īncheierea, după caz, a unui act administrativ, īn sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea īn termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;

(...)”

„Obiectul acţiunii judiciare

Art. 8. - (1) Persoana vătămată īntr-un drept recunoscut de lege sau īntr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plāngerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns īn termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea īn tot sau īn parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat īntr-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea īn termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

(...)“

„Instanţa competentă

„Art. 10. - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau īncheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de pānă la 1,000.000 de lei se soluţionează īn fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau īncheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluţionează īn fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(...)

(3) Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pārātului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pārātului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.”

III. Examenul jurisprudenţial

A) Īntr-o primă orientare, s-a considerat că litigiile avānd ca obiect anularea hotărārii de īncadrare a minorului īn grad de handicap, emisă de comisia pentru protecţia copilului sunt de competenţa secţiilor de contencios administrativ.

6. Īn sprijinul acestei orientări, s-a reţinut că art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 stabileşte competenţa materială specială a tribunalului de la domiciliul copilului numai pentru cauzele care au ca obiect stabilirea măsurilor de protecţie specială a copilului, acestea fiind īn mod limitativ prevăzute de art. 59 din aceeaşi lege: plasamentul, plasamentul īn regim de urgenţă şi supravegherea specializată.

7. De asemenea, s-a apreciat că art. 10 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 se referă la hotărārile comisiei, prin care aceasta stabileşte măsurile de protecţie specială a copilului prevăzute de Legea nr. 272/2004, trimiterea fiind făcută la normele speciale cuprinse īn această lege. Competenţa instanţei este dată de obiectul cererii de chemare īn judecată şi de natura actului juridic dedus judecăţii, apreciindu-se că, īn condiţiile īn care obiectul actului contestat, emis de comisia pentru protecţia copilului din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, este unul diferit de cele enunţate de art. 59 din Legea nr. 272/2004, respectiv īncadrarea minorului īn grad de handicap, pentru care legiuitorul nu a prevăzut norme procesuale speciale, devin aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa revenind instanţei de contencios administrativ, īn funcţie de rangul autorităţii emitente a actului ce se contestă.

8. Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 nu prevede īn mod expres ca, īn cazul cererilor avānd ca obiect atacarea hotărārii comisiei pentru protecţia copilului, acestea revin spre soluţionare tribunalului specializat pentru minori sau completelor specializate pentru minori, īnfiinţate īn cadrul tribunalelor de la domiciliul minorului, iar subiectul hotărārii atacate, care este un minor, nu poate reprezenta un argument suficient pentru a se interpreta intenţia legiuitorului īn sensul că aceste cereri sunt de competenţa tribunalelor specializate, chiar dacă actul atacat are natura juridică a unui act administrativ cu caracter individual, normele de competenţă fiind imperative şi de strictă interpretare şi aplicare.

B) Īntr-o altă orientare jurisprudenţială, s-a stabilit că aceste litigii sunt de competenţa instanţei civile, īn raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004, care nu fac nicio distincţie, sub aspectul competenţei, īntre hotărārile prin care au fost dispuse măsuri speciale de protecţie şi alte hotărāri adoptate de comisia pentru protecţia copilului, astfel că nici instanţa nu trebuie să distingă.

9. S-a reţinut, īn acest sens, că Legea nr. 448/2006 se ocupă īn mod special de procedura de īncadrare īn grad de handicap a adulţilor, prevăzānd, printre altele, regimul deciziilor emise de Comisia superioară, care pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a tribunalului, conform art. 902 alin. (4) din respectiva lege.

10. Voinţa legiuitorului a fost aceea de a supune toate cauzele litigioase privind hotărārile adoptate de comisia pentru protecţia copilului unei proceduri unice prevăzute de Legea nr. 272/2004, fără nicio distincţie īn funcţie de luarea unei anumite măsuri şi fără a impune o anumită specializare a instanţei īn materie, aşa cum o face Legea nr. 448/2006 īn materia īncadrării īn grad şi tip de handicap a adulţilor.

11. Legea nr. 272/2004 instituie o procedură specială de contestare a legalităţii hotărārilor adoptate de comisia pentru protecţia copilului, astfel că se poate reţine norma consacrată de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform căreia nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ acte administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.

IV. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

12. Īn opinia procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, īn litera şi spiritul legii este prima orientare jurisprudenţială - cea conform căreia litigiile avānd ca obiect plāngerile formulate īmpotriva hotărārilor de īncadrare a minorilor īn grad de handicap, emise de comisiile pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, sunt de competenţa secţiilor de contencios administrativ - pentru următoarele considerente:

13. Hotărārile comisiei pentru protecţia copilului din cadrul Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de īncadrare a minorilor īn grad de handicap, contestate īn cauzele ce fac obiect al recursului īn interesul legii, au natura juridică a unor acte administrative unilaterale cu caracter individual, aşa cum acestea sunt definite prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

14. La rāndul său, comisia pentru protecţia copilului īntruneşte trăsăturile specifice ale unei autorităţi publice īn sensul dat de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

15. Conform dispoziţiilor art. 115 din Legea nr. 272/2004, īn subordinea consiliului judeţean şi, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează comisia pentru protecţia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fără personalitate juridică, avānd următoarele atribuţii principale: a) stabilirea īncadrării īn grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului; b) pronunţarea, īn condiţiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului; c) soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal; d) alte atribuţii prevăzute de lege.

16. Aceleaşi dispoziţii privind natura juridică a comisiei pentru protecţia copilului şi atribuţiile acesteia sunt prevăzute şi īn Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004.

17. Specificul comisiei pentru protecţia copilului de organ al autorităţii publice şi natura de act administrativ a hotărārilor emise īn privinţa īncadrării minorilor īntr-un grad de handicap sunt elemente proprii unui litigiu īn contencios administrativ, īn sensul art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004.

18. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, obiectul acţiunii judiciare īn contencios administrativ īl constituie actul administrativ unilateral tipic sau asimilat, astfel īncāt şi din această perspectivă hotărārile comisiilor pentru protecţia copilului privind īncadrarea minorilor īn grad şi tip de handicap constituie obiect al acţiunii īn contencios administrativ.

19. Raportat la poziţia autorităţii publice emitente a actului īn sistemul administraţiei publice şi īn conformitate cu dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, rezultă că revine tribunalului - secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a acestor cauze.

20. Astfel, īntre minorul legat reprezentat prin ocrotitorul său legal, īn calitate de reclamant, şi comisia pentru protecţia copilului, īn calitate de pārāt, se naşte un raport juridic de drept public a cărui principală caracteristică o reprezintă poziţia de subordonare īntre subiecţii participanţi, dintre care unul este īntotdeauna o autoritate din structura puterii de stat, nefiind īn prezenţa unei poziţii de egalitate a părţilor raportului juridic, proprie dreptului privat şi implicit a dreptului civil.

21. Faptul că dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 prevăd că hotărārile comisiei pentru protecţia copilului pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării fiind soluţionate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004, nu schimbă natura juridică, de act administrativ, a hotărārilor emise de această instituţie publică.

22. Regulile speciale de procedură cuprinse īn cap. X din Legea nr. 272/2004 se aplică strict īn privinţa stabilirii măsurilor de protecţie specială prevăzute de art. 59 din acest act normativ, redactarea art. 133 alin. (1) din lege fiind lipsită de orice echivoc, īn ceea ce priveşte circumscrierea domeniului său de aplicare; orice alte măsuri dispuse īn baza unor prevederi din Legea nr. 272/2004, altele decāt cele ale art. 59, sunt supuse regulilor de procedură de drept comun ori, după caz, ale materiei căreia īi aparţine obiectul litigiului.

23. Īn acest sens s-a pronunţat şi Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin Decizia nr. III din 15 ianuarie 20071, dată īn soluţionarea recursului īn interesul legii privind competenţa de soluţionare īn primă instanţă a cererilor referitoare la măsura de protecţie alternativă a tutelei copilului, instanţa de unificare a practicii judiciare statuānd că această competenţă aparţine judecătoriei, ca instanţă de drept comun, şi nu tribunalului de la domiciliul copilului, īn virtutea competenţei speciale instituite de Legea nr. 272/2004.

24. De asemenea, avānd de soluţionat divergenţa de opinii a practicii judiciare privind competenţa de soluţionare a litigiilor prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local oria unei alte direcţii de asistenţă socială la suportarea cheltuielilor de īntreţinere pentru personalul care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 şi Legea nr. 272/2004, īn sensul dacă această competenţă aparţine instanţei civile sau celei de contencios administrativ, prin Decizia nr. 13 din 22 iunie 20152, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul īn interesul legii a hotărāt că litigiile avānd ca obiect astfel de acţiuni sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

25. Instanţa supremă a reţinut că litigiile vizate intră īn sfera contenciosului administrativ, avānd īn vedere calitatea de autorităţi publice a părţilor, faptul că obiectul acestor acţiuni īl constituie refuzul de soluţionare a unor cereri referitoare la un drept prevăzut de lege şi natura juridică a drepturilor şi obligaţiilor corelative de a finanţa sistemul de asistenţă socială, ca fiind una de drept administrativ; faptul că obiectul litigiilor īl constituie pretenţii de natură civilă nu a fost considerat definitoriu, cāt timp pretenţiile nu īşi au izvorul īn raporturi juridice civile, ci chiar īn lege.

26. Aspectul că Legea nr. 272/2004 cuprinde reglementări speciale īn privinţa copiilor cu dizabilităţi nu īndreptăţeşte concluzia că litigiile avānd ca obiect contestarea hotărārilor comisiei pentru protecţia copilului de īncadrare Intr-un grad de handicap sunt supuse jurisdicţiei prevăzute de dispoziţiile art. 133 din Legea nr. 272/2004, derogatorii de la dreptul comun, cātă vreme īn materia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap există o lege specială care nu distinge īn privinţa domeniului său de aplicare īntre copii şi adulţi cu handicap.

27. Astfel, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, de dispoziţiile prezentei legi beneficiază copiii şi adulţii cu handicap, cetăţeni romāni, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada īn care au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa īn Romānia.

28. Īntre comisia pentru protecţia copilului abilitată īn stabilirea īncadrării īn grad de handicap a minorilor īn conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 272/2004, art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 şi, respectiv, ari. 2 alin. (1) lit. a) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004, pe de o parte, şi Comisia de evaluare care dispune īncadrarea īn grad şi tip de handicap a adulţilor prevăzută de art. 85 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, pe de altă parte, există doar o diferenţă de ordin terminologic, atāt natura juridică, cāt şi atribuţiile acestor instituţii, din perspectivele acestei analize, prezentānd similitudini de fond.

29. Astfel, ambele comisii sunt prevăzute de lege ca fiind organe de specialitate īn subordinea consiliului judeţean/local, cu sau fără personalitate juridică, avānd printre altele atribuţii īn stabilirea īncadrării īn grad de handicap a minorilor (īn cazul comisiei pentru protecţia copilului), respectiv a adulţilor (īn cazul Comisiei de evaluare).

30. Faptul că doar īn privinţa hotărārilor Comisiei de evaluare, legea prevede că acestea pot fi contestate la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap aflată īn structura Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, potrivit art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, iar deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, potrivit Legii nr. 554/2004 [art. 902 alin. (4) din Legea nr. 448/2006], nu īnseamnă că īn privinţa contestării hotărārilor emise de comisia pentru protecţia copilului, de īncadrare īntr-un grad de handicap, competenţa de soluţionare ar aparţine altei instanţe decāt cea de contencios administrativ.

31. Prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 instituie, de fapt, o jurisdicţie administrativă prealabilă īn faţa Comisiei superioare, circumscrisă dispoziţiilor art. 7 aţin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

32. Astfel, avānd īn vedere identitatea de natură juridică şi de competenţe dintre comisia pentru protecţia copilului şi Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, nu există nicio raţiune logică pentru crearea unei diferenţe de tratament īn ceea ce priveşte jurisdicţia căreia i se supun hotărārile emise de cele două autorităţi, ca acte administrative ce au ca obiect īncadrarea īn grad şi tip de handicap.

33. Competenţa instanţei de contencios administrativ este dată, prin urmare, de Legea-cadru īn materia protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap nr. 448/2006, nu doar pentru argumentele prezentate anterior, ci şi prin prisma principiilor ce decurg din ierarhia actelor normative. Astfel, īntre dispoziţiile cuprinse īn Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004, care trimit la regulile speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004 īn privinţa competenţei instanţei civile, pe de o parte, şi cele prevăzute de Legea nr. 448/2006, care prevăd competenţa instanţei de contencios, pe de altă parte, au īntāietate acestea din urmă, īn virtutea principiilor lex superior derogat legi inferiori, lex specialia generalibus derogant şi lex posterior derogat legi priori, la care se poate adăuga şi principiul aplicării prin analogie a unei norme legale.

34. Argumentul potrivit căruia simpla calitate de minor a uneia dintre părţile raportului juridic dedus judecăţii atrage competenţa ratione personae a completului specializat pentru cauze cu minori din cadrul secţiei civile a tribunalului vine īn coliziune cu principiul specializării instanţei de contencios administrativ, competentă īn considerarea obiectului şi naturii litigiului, specializare care atrage multiple garanţii pentru calitatea actului de justiţie, din perspectiva controlului de legalitate şi temeinicie pe care instanţele de contencios administrativ sunt chemate să īl efectueze asupra actului.

35. Mai mult, atunci cānd legiuitorul a intenţionat să deroge de la normele de competenţă funcţională obişnuite şi să atribuie instanţei civile competenţa exercitării controlului judecătoresc asupra actelor administrative emise de autorităţi publice, a prevăzut aceasta īn mod expres, cum a procedat, de exemplu, prin art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate īn mod abuziv īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, īn natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate īn mod abuziv īn perioada regimului comunist īn Romānia, cu modificările şi completările ulterioare.

V. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

36. Īn jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene nu au fost identificate decizii relevate īn privinţa chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

VI. Jurisprudenţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

37. Īn jurisprudenţa instanţei supreme nu au fost identificate decizii care să statueze īn mod direct asupra chestiunii de drept īn discuţie. Este de menţionat, totuşi, decizia nr. III din 15 ianuarie 2007, pronunţată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, īn soluţionarea recursului īn interesul legii privind interpretarea art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004.

VII. Raportul asupra recursului īn interesul legii

38. Raportul apreciază că recursul īn interesul legii este admisibil şi propune admiterea acestuia, īn sensul că, īn interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, art. 115 alin. (1) lit. a) şi art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, precum şi ale ari. 10 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) şi f), ari. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare īn primă instanţă a litigiilor avānd ca obiect anularea hotărārilor comisiei pentru protecţia copilului de īncadrare īn grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi revine tribunalelor - secţiile de contencios administrativ/completele specializate īn materia contenciosului administrativ.

VIII. Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

39. Verificarea regularităţii īnvestirii Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie impune analizarea condiţiilor de admisibilitate a recursului īn interesul legii, īn conformitate cu dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul īn interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate īn mod diferit prin hotărāri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii”, precum şi ale art. 514 din acelaşi cod, referitoare la obiectul recursului şi la titularul dreptului de sesizare.

40. Analiza implică, aşadar, mai multe aspecte;

- cel al cerinţei de ordin formal prevăzute de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă - dovada că problemele de drept care formează obiectul sesizării au fost soluţionate īn mod diferit prin hotărāri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii; această cerinţă de admisibilitate se constată a fi īndeplinită, avānd īn vedere jurisprudenţa anexată sesizării, ilustrată prin hotărāri judecătoreşti definitive, din care rezultă practica neunitară la nivelul mai multor curţi de apel din ţară, īn soluţionarea unor conflicte de competenţă;

- sub aspectul obiectului recursului īn interesul legii, īn sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, īntrucāt finalitatea acestei instituţii juridice o constituie asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii; şi această condiţie se constată a fi īndeplinită, īntrucāt sesizarea vizează interpretarea şi aplicarea unitară a unor norme referitoare la competenţa materială de soluţionare a litigiilor avānd ca obiect anularea hotărārilor de īncadrare a minorilor īn grad de handicap, emise de comisia pentru protecţia copilului;

- sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul īn interesul legii, se constată că autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia, se regăseşte printre titularii dreptului de sesizare, prevăzuţi de art. 514 din Codul de procedură civilă.

41. Se apreciază, aşadar, că recursul īn interesul legii este admisibil.

42. Cu privire la fondul sesizării, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prima orientare jurisprudenţială, conform căreia litigiile avānd ca obiect anularea hotărārii de īncadrare a minorului īn grad de handicap sunt de competenţa secţiilor/completelor specializate īn contencios administrativ, este īn acord cu litera şi spiritul legii, pentru considerentele ce vor fi expuse īn continuare.

43. Raportat la cadrul normativ incident supus interpretării, menţionat la pct. II din decizie, primul pas necesar īn lămurirea chestiunii competenţei este stabilirea naturii actului atacat.

44. Comisia pentru protecţia copilului este instituită prin art. 115 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, ca organ de specialitate, aflat īn subordinea consiliului judeţean şi, respectiv, a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, fără personalitate juridică, avānd printre atribuţiile principale pe aceea de a stabili īncadrarea īn grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului cu dizabilităţi. Această atribuţie este prevăzută şi de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 şi este similară cu cea instituită de art. 85 alin. (3) şi art. 87 din aceeaşi lege īn sarcina Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, de asemenea, organ de specialitate al consiliului judeţean sau, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională īn materia īncadrării persoanelor adulte īn grad şi tip de handicap.

45. Comisia pentru protecţia copilului, precum şi Comisia pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap, sunt autorităţi publice, Īn sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

46. Hotărārile de īncadrare īn grad de handicap au natura juridică a unor acte administrative unilaterale, cu caracter individual, īn sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

47. Legea nr. 448/2006, care reglementează drepturile persoanelor cu handicap, se rezumă la a stabili īn sarcina comisiei pentru protecţia copilului atribuţia īncadrării īn grad şi tip de handicap a copiilor cu dizabilităţi. Funcţionarea comisiei este instituită prin art. 115 alin. (1) [fostul art. 104 alin. (1)] din Legea nr. 272/2004, cele două legi fiind interferenţe īn reglementarea īncadrării īn tip şi grad de handicap a copilului cu dizabilităţi. Metodologia de funcţionare a comisiei şi de emitere a hotărārilor privind īncadrarea īn grad de handicap a copilului minor face obiectul de reglementare al Hotărārii Guvernului nr. 1.437/2004, emisă īn temeiul fostului art. 104 alin. (2), devenit, după republicare, art. 115 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, care instituie funcţionarea comisiei şi statuează că organizarea şi metodologia de funcţionare a acesteia se reglementează prin hotărāre a Guvernului.

48. Legea nr. 448/2006 stabileşte reguli de procedură prealabilă şi de competenţă numai īn ceea ce priveşte soluţionarea litigiilor referitoare la īncadrarea īn grad şi tip de handicap a persoanelor adulte cu dizabilităţi, statuānd, prin art. 901 alin. (1) şi art. 902 alin. (4), că hotărārile Comisiei de evaluare pot fi contestate la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap3, iar deciziile Comisiei superioare pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, potrivit Legii nr. 554/2004.

49. Legea nr. 272/2004, la rāndul ei, reglementează, prin art. 133 alin. (1), exclusiv competenţa de soluţionare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecţie specială a copilului, prevăzute de art. 59 din lege. Dispunerea acestor măsuri intră tot īn atribuţiile comisiei pentru protecţia copilului, abilitată, potrivit art. 115 alin. (1) lit. b) din lege, să se pronunţe cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului. De asemenea, prin art. 134 şi următoarele, Legea nr. 272/2004 instituie reguli de procedură īn cauzele privind stabilirea măsurilor de protecţie specială a copilului.

50. Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 este emisă pentru organizarea executării art. 115 alin. (2) [fostul art. 104 alin. (2)] din Legea nr. 272/2004 şi reglementează organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. 4 Hotărārea se referă explicit, prin art. 9, exclusiv la stabilirea măsurilor de protecţie specială a copiilor, iar prin art. 10 alin. (3) stipulează că hotărārile comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării urmānd a fi soluţionate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004. Aceste ultime dispoziţii sunt pe deplin concordante cu prevederile art. 133 şi următoarele din Legea nr. 272/2004. Din topografia textelor legale anterior menţionate (art. 9 şi 10 din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004), rezultă că actul normativ de rang inferior legii īn temeiul căreia a fost emis este corelat cu actul normativ cu forţă juridică superioară, respectiv cu Legea nr. 272/2004, care reglementează exclusiv competenţa īn litigiile privind hotărārile comisiei pentru protecţia copilului emise īn materia măsurilor de protecţie specială.

51. Rezultă, astfel, că niciunul dintre actele normative speciale menţionate (Legea nr. 448/2006, Legea nr. 272/2004 şi Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004) nu cuprinde reguli de competenţă pentru litigiile avānd ca obiect anularea hotărārii privind īncadrarea īn grad de handicap a copilului cu dizabilităţi şi obligarea autorităţii publice să emită o nouă hotărāre prin care să stabilească o altă īncadrare.

52. Īn aceste condiţii, devine aplicabilă legea generală, respectiv Legea nr. 554/2004. Calitatea comisiei, de autoritate publică, şi natura de act administrativ a hotărārilor emise pentru īncadrarea īn grad de handicap sunt elemente proprii unui litigiu īn contencios administrativ, īn sensul art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004.

53. Īn conformitate cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, raportat la poziţia autorităţii publice emitente a actului īn sistemul administraţiei publice, avānd īn vedere că aceasta funcţionează īn cadrul consiliului judeţean sau īn cadrul consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, competenţa de soluţionare īn primă instanţă a litigiilor menţionate revine tribunalului - secţia/completul specializat īn contencios administrativ de la sediul autorităţii sau de la domiciliul reclamantului.

54. Pentru stabilirea competenţei īn sensul arătat pledează şi următoarele argumente de corelare legislativă şi analogie juridică.

55. Īn cazul hotărārilor Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Legea nr. 448/2006 stabileşte īn mod expres competenţa de soluţionare a litigiilor īn favoarea tribunalului - secţia/completele specializate īn contencios administrativ. Īn materia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, Legea specială nr. 448/2006 nu distinge, īn privinţa domeniului său de aplicare, īntre copii şi adulţi cu handicap. Conform art. 2 alin. (2) din lege, de dispoziţiile acesteia beneficiază copiii şi adulţii cu handicap, cetăţeni romāni, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada īn care au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa īn Romānia. Comisia pentru protecţia copilului şi Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sunt, ambele, organe de specialitate īn subordinea consiliului judeţean/local, avānd atribuţii similare, referitoare la stabilirea īncadrării īn grad de handicap a minorilor, respectiv a adulţilor. Īn aceste condiţii, avānd īn vedere că soluţionarea cauzelor privitoare la deciziile de īncadrare īn grad de handicap a adulţilor este conferită de legea specială instanţelor de contencios administrativ, pentru identitate de raţiune, şi cauzele privitoare la hotărārile comisiei pentru protecţia copilului trebuie să revină īn competenţa instanţelor de contencios administrativ. Nu există nicio raţiune pentru crearea unei diferenţe de tratament juridic īn ceea ce priveşte jurisdicţia căreia i se supun hotărārile emise de cele două autorităţi.

56. Trebuie avut īn vedere şi principiul specializării instanţelor de contencios administrativ, competente īn considerarea obiectului şi naturii litigiului, specializare menită să contribuie la calitatea actului de justiţie.

57. Īn acelaşi sens, este de reţinut că, īn cazurile īn care legiuitorul, īn concordanţă cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, a īnţeles să dispună că anumite acte administrative nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, a prevăzut īn mod expres reguli derogatorii de la competenţa instanţelor de contencios administrativi

58. De asemenea, trebuie avută īn vedere Decizia nr. III din 15 ianuarie 2007 a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, pronunţată īn soluţionarea recursului īn interesul legii privind competenţa de soluţionare, īn primă instanţă, a cererilor referitoare la măsura de protecţie alternativă a tutelei copilului, decizie prin care instanţa de unificare a practicii judiciare a statuat că această competenţă aparţine judecătoriei, ca instanţă de drept comun, iar nu tribunalului de la domiciliul copilului, īn virtutea competenţei speciale instituite de Legea nr. 272/2004.

59. Īn considerentele acestei decizii, s-a reţinut că măsura tutelei copilului nu se numără printre măsurile de protecţie specială reglementate de Legea nr. 272/2004, situaţie faţă de care nu sunt incidente regulile de competenţă prevăzute de Legea nr. 272/2004, aplicabile cauzelor prevăzute de această lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială.

60. Argumentele reţinute de instanţa supremă īn Decizia nr. III din 15 ianuarie 2007 īşi găsesc aplicabilitatea, mutatis mutandis, şi īn problema de drept care face obiectul prezentului recurs īn interesul legii, pe considerentul că măsura de īncadrare a minorului īn grad de handicap nu se regăseşte īn enumerarea limitativă prevăzută de art. 59 din Legea nr. 272/2004. Drept urmare, contestarea acestor măsuri se face la instanţa de drept comun īn materia contenciosului administrativ, respectiv secţia de contencios administrativ a tribunalului, competenţă atrasă de natura juridică de act administrativ a hotărārii comisiei şi de calitatea emitentei de autoritate publică, care determină natura de contencios administrativ a litigiului.

61. Pentru considerentele arătate, īn temeiul art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

Īn numele legii

DECIDE:

Admite recursul īn interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, īn consecinţă, stabileşte că: īn interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) şi art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 alin. (3) din Hotărārea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) şi f), art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa de soluţionare īn primă instanţă a litigiilor avānd ca obiect anularea hotărārilor comisiei pentru protecţia copilului de īncadrare īn grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi revine tribunalelor - secţiile de contencios administrativ/completele specializate īn materia contenciosului administrativ.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată īn şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu

 


1 Publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 732 din 30 octombrie 2007.

2 Publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 690 din 11 septembrie 2015.

3 Comisie care funcţionează, īn prezent, conform modificărilor aduse art. 901 din Legea nr. 448/2006 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016, īn structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi care funcţiona anterior acestor modificări īn structura Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.

4 „Art. 1. - Comisia pentru protecţia copilului, denumită īn continuare Comisia, prevăzută la art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, este organul de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională īn materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

Art. 2. – (1) Comisia are următoarele atribuţii principale;

a) stabileşte īncadrarea copiilor cu dizabilităţi intr-un grad de handicap şi. după caz, orientarea şcolară a acestora;

b) stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor, īn condiţiile legii;

c) reevaluează periodic hotărārile privind măsurile de protecţie, precum şi īncadrarea īn grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor, pe baza sesizării direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită īn continuare Direcţia;

d) revocă sau īnlocuieşte măsura stabilită, īn condiţiile legii, dacă īmprejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist;

f) soluţionează plāngerile adresate de copii, īn măsura īn care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege īn competenţa altor instituţii;

g) promovează drepturile copilului īn toate activităţile pe care le īntreprinde;

h) informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copil pe durata măsurii plasamentului;

i) stabileşte, īn condiţiile legii, cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la īntreţinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul.

(2) Comisia īndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.”

5 Spre exemplu, prin art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate īn mod abuziv īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau prin art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, īn natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate īn mod abuziv īn perioada regimului comunist īn Romānia.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.