MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 194         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 20 martie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

13. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a īntreprinderilor publice

 

298. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

14. - Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

299. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

15. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor īn cadrul prestării de servicii transnaţionale

 

300. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor īn cadrul prestării de servicii transnaţionale

 

20. - Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare īn vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinānd patrimoniului cultural naţional mobil clasat īn categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil

 

307. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare īn vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinānd patrimoniului cultural naţional mobil clasat īn categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil

 

308. - Decret privind īncetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

309. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

310. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

311. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 674 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

138. - Hotărāre pentru modificarea şi completarea Hotărārii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei īn zonele rurale, aprobate prin Hotărārea Guvernului nr. 1.262/2009

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

177. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru aprobarea recoltării unui număr de exemplare din specia mistreţ pe fondurile cinegetice aflate pe frontiera de stat cu Republica Moldova şi Republica Ucraina

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice īn anul 2016, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Uniunea Democrată Turcă din Romānia

 

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMĀNIE

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51 din 29 mai 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 323 din 4 iunie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR	PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA	CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 13.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2017.

Nr. 298.

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10 din 13 mai 2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 335 din 15 mai 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR	PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA	CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 14,

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice

 

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a īntreprinderilor publice şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2017.

Nr. 299.

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor īn cadrul prestării de servicii transnaţionale

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28 din 30 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor īn cadrul prestării de servicii transnaţionale, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 476 din 30 iunie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR	PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRU GABRIEL VLASE	CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 15.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor īn cadrul prestării de servicii transnaţionale

 

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulga Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor īn cadrul prestării de servicii transnaţionale şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2017.

Nr. 300.

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare īn vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinānd patrimoniului cultural naţional mobil clasat īn categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 27 mai 2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare īn vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinānd patrimoniului cultural naţional mobil clasat īn categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 407 din 30 mai 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR	PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA	CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 20.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare īn vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinānd patrimoniului cultural naţional mobil clasat īn categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil

 

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare īn vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinānd patrimoniului cultural naţional mobil clasat īn categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 307.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind īncetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia Romāniei, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

avānd īn vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 aprilie 2017, domnului chestor de poliţie Agapie Mihai Dragoş-Bogdan īi īncetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia Romāniei,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 308.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

Īn temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia Romāniei, republicată,

avānd īn vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Doamna Elena Ştefoi, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Romāniei īn Republica Senegal, se acreditează şi īn calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Romāniei Īn Republica Mali şi īn Republica Guineea Bissau, cu reşedinţa la Dakar.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia Romāniei,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 309.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

Īn temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia Romāniei, republicată,

avānd īn vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Dan Stoenescu se acreditează īn calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Romāniei īn Republica Tunisiană.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia Romāniei,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 310.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

Īn temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia Romāniei, republicată,

avānd īn vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Sorin Vasile Moldovan se acreditează īn calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Romāniei īn Republica Turkmenistan.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia Romāniei,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 311

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 674

din 17 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, excepţie ridicată de Florin Vascul īn Dosarul nr. 3.781/100/2015/a1 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 192D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal īndeplinită.

3. Cauza fiind īn stare de judecată, preşedintele acordă cuvāntul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 161/2005, īntrucāt acestea nu mai sunt īn vigoare, ele fiind abrogate expres prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007. Arată că, deşi există dispoziţii similare īn legislaţia īn vigoare, de exemplu art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005, Curtea nu a fost sesizată cu neconstituţionalitatea acestora. Īn continuare, īn cazul īn care Curtea nu va reţine inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, solicită respingerea acesteia, ca neīntemeiată. Īn acest sens, arată că Direcţia generală anticorupţie nu este īnfiinţată ca organ de specialitate, ci ca structură specializată īn cadrul unui minister. Īn ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 161/2005, apreciază că nici aceasta nu este īntemeiată, poliţia judiciară nefiind parte din autoritatea judecătorească. Prevederile art. 131 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora parchetele funcţionează pe lāngă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, īn condiţiile legii, au o transpunere legală īn Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, dar din cuprinsul acestora nu se poate trage concluzia că poliţia judiciară face parte din autoritatea judecătorească. De altfel, nici poliţia judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romāne sau din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră nu face parte din autoritatea judecătorească, fiind organizată tot īn cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

CURTEA,

avānd īn vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin īncheierea din 12 februarie 2016, pronunţată īn Dosarul nr. 3.781/100/2015/a1, Tribunalul Maramureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţionali cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, excepţie ridicată de Florin Vascul, cu ocazia verificării legalităţii sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală.

5. Īn motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că, prin dispoziţiile art. I din Legea nr. 161/2005, a fost īnfiinţată Direcţia generală anticorupţie, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu, fără a exista avizul Curţii de Conturi, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 117 alin. (2) din Constituţie. Apreciază autorul excepţiei că un argument īn favoarea acestei susţineri este faptul că, „timp de 9 ani, direcţia a funcţionat fără să fi avut regulament de organizare, pānă īn anul 2014, cānd a dobāndit reglementare, cu afectarea structurală a ministerului”, īn ceea ce priveşte dispoziţiile art. II din Legea nr. 161/2005, autorul excepţiei susţine că acestea contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - īn cadrul democraţiei constituţionale. Astfel, dispoziţiile criticate acordă unui serviciu specializat, subordonat politic, atribuţii de poliţie judiciară, cu consecinţe īn actul de justiţie şi īn fazele premergătoare procesului penal. De asemenea, o altă consecinţă a acestor dispoziţii este aceea că se realizează o extindere nejustificată a competenţei acestei structuri īn sensul instrumentării de către aceasta a unor fapte săvārşite de persoane care nu fac parte din personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

6. Tribunalul Maramureş - Secţia penală nu şi-a exprimat opinia īn ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

8. Guvernul arată că Direcţia generală anticorupţie nu este īnfiinţată ca organ de specialitate, ci ca structură specializată īn cadrul aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Organele de specialitate ale administraţiei publice au misiunea de a executa legile īn domeniile lor de activitate, pot fi īnzestrate de lege cu atribuţii de decizie sau cu caracter consultativ, īn vreme ce o structură īn cadrul unui minister este un compartiment de specialitate, care nu este subiect de drept public şi a cărei competenţă specializată se subsumează atribuţiilor generale ale instituţiei īn cadrul căreia este īnfiinţată. Prin urmare, pentru īnfiinţarea unei structuri specializate īn cadrul unui minister, Constituţia nu prevede obligativitatea obţinerii avizului Curţii de Conturi, deoarece o astfel de structură este īnfiinţat㠄īn cadrul aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor”. Apreciază că raţiunea constituţională pentru care se impune obţinerea avizului Curţii de Conturi la īnfiinţarea organelor de specialitate este aceea rezultată din misiunea legală a Curţii de Conturi, respectiv aceea de a controla modul de formare, administrare şi īntrebuinţare a resurselor financiare ale statului.

9. Referitor la criticile privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II din Legea nr. 161/2005 īn raport de prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie, Guvernul apreciază că acestea sunt neīntemeiate, deoarece principiul separaţiei şi echilibrului puterilor īn cadrul democraţiei constituţionale nu presupune expressis verbis o separaţie rigidă, formală, ci o colaborare a diferitelor organe ale statului īn realizarea funcţiilor atribuite lor. Astfel, organele statului, deşi exercită funcţii diferite, asigură un echilibru al exercitării puterii publice atāt prin controlul reciproc, cāt şi prin colaborarea necesară exercitării unor atribuţii.

10. Avocatul Poporului, referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 161/2005, arată că acesta modifică dispoziţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003. Or, acest act normativ ā fost abrogat expres prin art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Īntrucāt, la data sesizării Curţii Constituţionale, normele criticate nu mai erau īn vigoare, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 161/2005 este inadmisibilă, fiind incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

11. Īn ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 161/2005, arată că Direcţia generală anticorupţie este o structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu Ministerului Administraţiei şi internelor, subordonată direct conducătorului instituţiei. Arată că īn competenţa lucrătorilor poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie intră efectuarea, īn condiţiile prevăzute de lege, de activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, săvārşite de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, conform art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Apreciază că, din analiza competenţelor acestei structuri, rezultă că aceasta nu are atribuţii de natură să realizeze o imixtiune īntre puterea legislativă, executivă şi cea judecătorească.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinānd actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul īntocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3. 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Īn ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin īncheierea din 12 februarie 2016, Tribunalul Maramureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Curtea observă că, prin art. I din Legea nr. 161/2005, a fost īnfiinţată, īn cadrul aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia generală anticorupţie, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu. Potrivit aceluiaşi articol, Direcţia generală anticorupţie este subordonată direct ministrului administraţiei şi internelor. Dispoziţiile prin care s-a īnfiinţat Direcţia generală anticorupţie au fost introduse ca alineate ale art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003. Ulterior, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 a fost abrogată prin art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007. Īn prezent, potrivit art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, Direcţia generală anticorupţie este structura specializată a ministerului pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu. Avānd īn vedere cele expuse anterior, Curtea observă că art. I din Legea nr. 161/2005 este, īn prezent, abrogat. Cu toate acestea, Curtea reţine că dispoziţia ce stă la baza īnfiinţării Direcţiei generale anticorupţie este cea cuprinsă īn art. I din Legea nr. 161/2005, criticată īn prezenta cauză, care, deşi abrogată, nu a avut ca rezultat desfiinţarea acestei structuri. Astfel, avānd īn vedere că dispoziţia criticată reprezintă actul de īnfiinţare a Direcţiei generale anticorupţie, Curtea apreciază că, deşi abrogată, aceasta īşi produce efectele īn prezenta cauză.

15. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 23 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare īn cadrul administraţiei publice centrale, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 882 din 24 decembrie 2008, «īn cuprinsul actelor normative īn vigoare, următoarele denumiri se īnlocuiesc īn mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează: a) „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” cu „Ministerul Administraţiei şi Internelor;». De asemenea, potrivit art. 32 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare īn cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, „īn cuprinsul actelor normative īn vigoare, următoarele denumiri se īnlocuiesc īn mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează: [...] b) Ministerul Administraţiei şi Internelor cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice īn cazul prevederilor care reglementează domeniul administraţie publică şi cu Ministerul Afacerilor Interne īn cazul prevederilor care reglementează domeniul interne;”.

16. Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate īl constituie art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 476 din 6 iunie 2005, cu următorul conţinut:

- „Art. I. La articolul 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor; publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

«(3) īn cadrul aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor se īnfiinţează Direcţia generală anticorupţie, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu.

(4) Direcţia generală anticorupţie este subordonată direct ministrului administraţiei şi internelor.» “

- „Art. II. Articolul 4 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 869 din 23 septembrie 2004, se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 4: Organele de cercetare ale poliţiei judiciare sunt organizate şi funcţionează īn structura aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, īn structura inspectoratului General al Poliţiei Romāne, Inspectoratului Generai al Poliţiei de Frontieră Romāne şi a unităţilor teritoriale ale acestora.»“

17. Īn opinia autorului excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse īn art. 1 alin. (4) conform căruia statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - īn cadrul democraţiei constituţionale şi art. 117 alin. (2) potrivit căruia Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot īnfiinţa organe de specialitate, īn subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.

18. Examinānd excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, la nivel constituţional, administraţia publică centrală de specialitate este reglementată de secţiunea 1 a capitolului V, art. 116-119. Potrivit art. 116 din Legea fundamentală, care reglementează structura administraţiei publice centrale de specialitate, ministerele se organizează numai īn subordinea Guvernului, iar alte organe de specialitate se pot organiza īn subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome. Astfel, īn sistemul constituţional actual, administraţia publică centrală de specialitate este compusă din ministere, care se organizează numai īn subordinea Guvernului, organe de specialitate īn subordinea Guvernului, organe de specialitate īn subordinea ministerelor şi autorităţi administrative autonome

19. Īn completare, prevederile art. 117 alin. (2) din Constituţie dispun īn sensul că Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot īnfiinţa organe de specialitate, īn subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă. Astfel, atāt Guvernul, cāt şi ministerele pot īnfiinţa īn subordinea lor organe de specialitate, dacă sunt īndeplinite două condiţii, şi anume legea să le recunoască o asemenea competenţă, iar pentru īnfiinţarea acestor organe să se solicite avizul Curţii de Conturi. Īn ceea ce priveşte recunoaşterea competenţei ministerelor de a īnfiinţa organe de specialitate, Curtea observă că art. 42 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, dispune īn sensul c㠄Ministerele pot īnfiinţa īn subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curţii de Conturi”, Referitor la avizul Curţii de Conturi, instanţa de contencios constituţional a Statuat că acesta constituie o condiţie de legalitate, de rang constituţional, pentru actele proprii ale Guvernului (ministerelor) adoptate īn temeiul art. 117 alin. (2) din Constituţie (Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009).

20. Īn acest context, Curtea observă că Direcţia generală anticorupţie a fost īnfiinţată prin Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu al acestui minister. Īn doctrină s-a reţinut că organele de specialitate au misiunea de a realiza conducerea la nivel central a unor ramuri sau domenii de activitate care nu necesită īnfiinţarea unui minister, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Totodată, s-a precizat că, pentru a putea duce la īndeplinire sarcinile care le revin şi pentru a exercita atribuţiile conferite de lege, ministerele au o anumită structură organizatorică, ce este prevăzută īn īnseşi actele proprii de organizare şi funcţionare. Astfel, subdiviziunile ministerelor pot fi īmpărţite īn două categorii, şi anume subdiviziuni de specialitate şi subdiviziuni funcţionale. Subdiviziunile de specialitate desfăşoară o activitate de strictă specialitate, de natura celor care constituie domeniul propriu ministerului respectiv, existenţa şi numărul acestora fiind determinate de specificul acestuia. Subdiviziunile funcţionale se īntālnesc īn cadrul oricărui minister, activitatea lor fiind īn legătură cu toate sectoarele ministerului respectiv.

21. Aşa fiind, Curtea observă că fiecare minister are atribuţii specifice īn domeniul propriu de activitate, Ministerul Afacerilor Interne īndeplinindu-şi atribuţiile principale īn domeniul administraţiei publice şi īn domeniul ordinii, siguranţei publice şi securităţii naţionale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. ā) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne.

22. Īn ceea ce priveşte Direcţia generală anticorupţie, Curtea observă că, potrivit art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, aceasta este specializată īn prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu al acestui minister. Īn acelaşi sens, dispune şi art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 809 din 6 septembrie 2005.

23. Atribuţiile Direcţiei generale anticorupţie sunt detaliate īn art. 14 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia, Direcţia avānd următoarele atribuţii principale: desfăşoară activităţi specializate de prevenire a faptelor de corupţie īn rāndul personalului Ministerului Afacerilor Interne; organizează şi desfăşoară campanii/acţiuni de prevenire a corupţiei pentru conştientizarea consecinţelor implicării īn fapte de corupţie; efectuează investigaţiile necesare pentru descoperirea şi combaterea faptelor de corupţie săvārşite de personalul Ministerului Afacerilor Interne; desfăşoară activităţi de cercetare penală, īn baza ordonanţei de delegare emise de procuror, īn conformitate cu prevederile legale; efectuează, īn condiţiile legii şi ale normelor interne, testarea integrităţii profesionale a personalului Ministerului Afacerilor Interne; primeşte şi soluţionează reclamaţiile/petiţiile cetăţenilor referitoare la faptele de corupţie īn care este implicat personalul Ministerului Afacerilor Interne; administrează sistemul telefonic call-center anticorupţie constituit īn scopul sesizării de către cetăţeni a faptelor de corupţie; desfăşoară activităţi de informare şi relaţii publice specifice problematicii din competenţă; elaborează studii, analize şi prognoze referitoare la evoluţia faptelor de corupţie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi īnaintează conducerii Ministerului Afacerilor Interne, periodic sau la solicitare, propuneri de soluţionare a problemelor identificate; desfăşoară activităţi specifice de afaceri europene şi cooperare internaţională īn domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, organizează, participă sau asigură reprezentarea Direcţiei generale la evenimente naţionale şi internaţionale din domeniul specific de activitate, īn conformitate cu interesele Ministerului Afacerilor Interne şi potrivit procedurilor legale īn vigoare; constituie, gestionează şi accesează baze de date/sisteme de evidenţă pentru desfăşurarea activităţii din competenţă, īn calitate de operator de date cu caracter personal; elaborează, contractează, implementează şi monitorizează proiecte cu finanţare externă; gestionează şi administrează resursele umane, materiale, financiare şi tehnice deţinute, īn conformitate cu prevederile legale; exercită orice alte atribuţii conferite prin lege.

24. Din perspectiva atribuţiilor pe care Direcţia generală anticorupţie le īndeplineşte, Curtea observă că aceasta desfăşoară o activitate de strictă specialitate, ce se subsumează atribuţiei Ministerului Afacerilor Interne de a organiza şi a desfăşura, prin structuri specializate, potrivit competenţei, activităţi pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a traficului de persoane, a migraţiei ilegale, a criminalităţii informatice, precum şi a altor fenomene infracţionale şi fapte antisociale.

25. Avānd īn vedere cele expuse, Curtea apreciază că Direcţia generală anticorupţie nu este un organ de specialitate, ci o structură de specialitate īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru īnfiinţarea căreia nu era necesar avizul Curţii de Conturi, astfel că nu poate reţine īncălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (2) din Constituţie.

26. īn ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile, a căror constituţionalitate este contestată, acordă unui serviciu specializat, subordonat politic, atribuţii de poliţie judiciară, cu consecinţe īn actul de justiţie şi īn fazele premergătoare procesului penal, Curtea reţine că, potrivit art. 55 din Codul de procedură penală, organele de urmărire penală sunt procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale. Potrivit art. 1 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 305 din 24 aprilie 2014, poliţia judiciară este organizată şi funcţionează īn cadrul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, iar, potrivit art. 4 din acelaşi act normativ, organele de cercetare ale poliţiei judiciare sunt organizate şi funcţionează īn structura aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, īn structura Inspectoratului General al Poliţiei Romāne, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Romāne şi a unităţilor teritoriale ale acestora.

27. Totodată, Curtea observă că funcţionează ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare lucrători specializaţi din Ministerul Afacerilor Interne anume desemnaţi de ministrul afacerilor interne, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care īşi desfăşoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau sunt desemnaţi şi funcţionează īn alt mod, potrivit unor legi speciale. De asemenea, art. 55 alin. (4) din Codul de procedură penală prevede că atribuţiile organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare sunt īndeplinite de lucrători specializaţi din Ministerul Afacerilor Interne anume desemnaţi īn condiţiile legii speciale, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori avizul procurorului desemnat īn acest sens.

28. Īn ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de urmărire penală, Curtea reţine că organele de cercetare penală din cadrul Direcţiei generale anticorupţie īşi desfăşoară activitatea de urmărire penală sub conducerea şi supravegherea procurorului, potrivit art. 55 alin. (6) din Codul de procedură penală.

Īn acest sens, dispoziţiile art. 1 aţin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 dispun īn sensul că lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvārşite de personalul Ministerului Afacerilor interne. Astfel, apreciem că, deşi īn desfăşurarea celorlalte activităţi profesionale, altele decāt activitatea de urmărire penală, poliţiştii din cadrul poliţiei judiciare se subordonează ofiţerilor ierarhici, īn ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală, aceştia se află sub conducerea şi controlul nemijlocit al procurorului.

29. Mai mult, Curtea observă că, potrivit art. 56 alin. (3) lit. b) teza finală din Codul de procedură penală, īn cazul infracţiunilor prevăzute la art. 289-294 din Codul penal (care fac parte din titlul V - Infracţiuni de corupţie şi serviciu, capitolul I - Infracţiuni de corupţie), urmărirea penală se efectuează, īn mod obligatoriu, de către procuror.

30. Aşa fiind, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută critica autorului excepţiei īn sensul că se creează un serviciu specializat, subordonat politic, cu atribuţii de poliţie judiciară, cu consecinţe īn actul de justiţie şi īn fazele premergătoare procesului penal. Prin urmare. Curtea constată că şi critica raportată la prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor īn cadrul democraţiei constituţionale este neīntemeiată, urmānd a fi respinsă.

31. Īn ceea ce priveşte critica potrivit căreia se realizează o extindere nejustificată a competenţei Direcţiei generale anticorupţie īn sensul instrumentării de către aceasta a unor fapte săvārşite de persoane care nu fac parte din personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Curtea apreciază că nici aceasta nu poate fi primită. Din analiza reglementărilor īn vigoare, Curtea observă, astfel cum s-a arătat anterior, că Direcţia generală anticorupţie este o structură specializată īn prevenirea şi combaterea corupţiei īn rāndul personalului propriu al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, avānd, astfel, competenţa de a desfăşura acte de cercetare penală numai īn ceea ce priveşte o anumită categorie de fapte, săvārşite exclusiv de persoane īncadrate īn cadrul aparatului acestui minister.

32. Īn acest context, Curtea reţine că autorul excepţiei critică, de fapt, modul de aplicare a dispoziţiilor de lege criticate, apreciind că Direcţia generală anticorupţie nu putea efectua cercetarea penală īn cazul său, deoarece nu făcea parte din personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Cu alte cuvinte, acesta critică nerespectarea dispoziţiilor privitoare la competenţa după calitatea persoanei īn cazul cercetării penale efectuate cu privire la persoana sa. Or, potrivit art. 280 alin. (1) din Codul de procedură penală, īncălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului īn condiţiile prevăzute expres de acest act normativ, autorul excepţiei avānd posibilitatea, potrivit art. 282 din Codul de procedură penală, ca, pānă la īnchiderea procedurii de cameră preliminară, să invoce nulitatea respectivelor acte.

33. Astfel, avānd īn vedere că motivele invocate de către autor īn susţinerea excepţiei nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, īn realitate, privesc modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege criticate, Curtea apreciază că analiza unor astfel de critici nu intră īn competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin, (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată”.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neīntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Vascul īn Dosarul nr. 3.781/100/2015/a1 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. I şi II din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei īn cadrul Ministerului Afacerilor interne sunt constituţionale īn raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I. Pronunţată īn şedinţa din data de 17 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

pentru modificarea şi completarea Hotărārii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei īn zonele rurale, aprobate prin Hotărārea Guvernului nr.1.262/2009

 

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. I. - Hotărārea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), litera j) se modifica şi va avea următorul cuprins:

j) Hotărārea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 4, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Pentru investiţiile care prevăd construcţii-montaj, proiectul tehnic de execuţie se avizează după semnarea contractului de finanţare de către AFIR, īn conformitate cu procedurile de lucru ale AFIR.”

3. La articolul 6, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) solicitanţii care s-au angajat prin declaraţie pe propria răspundere, la depunerea cererii de finanţare, că vor prezenta dovada cofinanţării private la data semnării contractului şi nu prezintă acest document la data prevăzută īn notificare, numai īn cadrul sesiunii continue următoare celei īn care a fost depus proiectul.”

4. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. - Pot depune proiecte aferente măsurilor de investiţii derulate prin PNDR 2014-2020 şi solicitanţii care au depus astfel de proiecte īn sesiunile anterioare şi care nu au prezentat proiectul tehnic la data prevăzută īn notificarea AFIR.”

5. La articolul 7, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Studiile de fezabilitate, proiectele tehnice şi/sau documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţie, aferente cererilor de finanţare depuse de solicitanţii publici pentru măsuri/submăsuri din PNDR 2014-2020 sau scheme de ajutor, trebuie īntocmite potrivit prevederilor legale īn vigoare.”

Art. II. - Prevederile prezentei hotărāri se aplică şi proiectelor aflate īn etapa de evaluare-selectare, ai căror solicitanţi nu au fost notificaţi de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, īn condiţiile legale şi procedurale, īn vederea īncheierii contractului de finanţare.

Art. III. - La anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei īn zonele rurale, aprobate prin Hotărārea Guvernului nr. 1.262/2009, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 733 din 28 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 13.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„13.4. avizul favorabil al AFIR asupra unei achiziţii, conform procedurilor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, īn cazul investiţiilor, īn copie.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Bogdan Mănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 16 martie 2017.

Nr. 138.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APELOR şi PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea recoltării unui număr de exemplare din specia mistreţ pe fondurile cinegetice aflate pe frontiera de stat cu Republica Moldova şi Republica Ucraina

 

Avānd īn vedere Referatul de aprobare nr. 51.052 din 8 martie 2017 al Direcţiei generale păduri, pentru īndeplinirea atribuţiilor autorităţii publice centrale care răspunde de vānătoare prevăzute īn Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 830/2016,

ţinānd cont de Adresa Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 25.556 din 3 martie 2017 şi de recomandările experţilor Uniunii Europene,

īn baza avizului exprimat de către Ministerul Mediului prin Adresa nr. 2.100/DC din 13 martie 2017 şi a Avizului nr. 1/2017 al Consiliului Naţional de Vānătoare,

īn temeiul art. 26 alin. (3) din Legea vānătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările

ulterioare, şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărārea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă recoltarea unui număr de exemplare din specia mistreţ pe fondurile cinegetice aflate pe frontiera de stat cu Republica Moldova şi Republica Ucraina, conform anexei la prezentul ordin, suplimentar cotelor aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 951/2016 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vānarea este permisă, pentru perioada de vānătoare mai 2016-14 mai 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Recoltarea exemplarelor prevăzute la art. 1 se realizează obligatoriu din ambele sexe, pānă Īn data de 14 mai 2017, cu respectarea reglementărilor īn vigoare īn domeniul vānătorii referitoare la autorizarea, organizarea şi practicarea vānătorii, prin metoda „la pāndă”.

(2) Pe suprafaţa de teren cuprinsă de la fāşia de protecţie a frontierei de stat spre interior, recoltarea exemplarelor de mistreţ īn condiţiile alin. (1) se realizează īn acord cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romāniei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia de a īntreprinde următoarele acţiuni:

a) prelevează şi ambalează, conform normelor sanitare veterinare, prin personal instruit şi cu mijloace asigurate de către autorităţile sanitare veterinare, probe biologice īn vederea diagnosticului de laborator īn cazul mistreţilor vānaţi, pe care le expediază la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană;

b) neutralizează, īn condiţii de securitate şi de respectare a legislaţiei sanitar-veterinare īn vigoare, cadavrele porcilor mistreţi găsiţi morţi, de la care personalul sanitar-veterinar a recoltat probe biologice īn vederea diagnosticului de laborator, precum şi masa gastrointestinală şi alte resturi biologice rezultate după eviscerarea mistreţilor vānaţi;

c) anunţă, de īndată, medicul veterinar oficial cu privire la depistarea īn fondul cinegetic a cadavrelor de animale sălbatice sau a exemplarelor cu simptome certe de boală;

d) reţin şi păstrează īn condiţii optime din punct de vedere sanitar-veterinar exemplarele de mistreţ vānate pānă la obţinerea rezultatului examenului de laborator privind pesta porcină clasică şi pesta porcină africană.

Art. 4. - Īn cazul depistării pe teritoriul Romāniei a virusului pestei porcine africane, administratorul modifică mărimea cotelor de recoltă pe fondurile cinegetice prevăzute la art. 1 prin referat de aprobare, la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, īn conformitate cu strategia europeană pentru pesta porcină africană.

Art. 5. - Controlul modului īn care sunt respectate prevederile prezentului ordin se realizează permanent de către personalul de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de vānătoare şi ai structurilor teritoriale ale acesteia, precum şi de personalul autorităţilor sanitar-veterinare, īn limitele de competenţă, luāndu-se măsurile legale.

Art. 6 - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin de către gestionarii fondurilor cinegetice atrage răspunderea acestora potrivit legii şi a clauzelor contractelor de gestionare īn vigoare,

Art. 7. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu

 

Bucureşti, 17 martie 2017.

Nr. 177.

 

ANEXĂ

 

SITUAŢIA

numărului de exemplare din specia mistreţ pe fondurile cinegetice aflate pe frontiera de stat cu Republica Moldova şi Republica Ucraina pentru care se aprobă recoltarea

 

Nr. crt.	Judeţul	Gestionari fonduri cinegetice	Fond cinegetic		Cote de recoltă aprobate [buc.]:
			Nr.	Denumire	Mistreţ
0	1	2	3	4	5
1	BT	DS Botoşani	24	Romāneşti	5
2	BT	DS Botoşani	34	Avrămeni	3
3	BT	DS Botoşani	35	Mitoc	3
4	BT	DS Botoşani	39	Păltiniş	5
5	BT	AJVPS Botoşani	25	Ştefăneşti	5
6	BT	AJVPS Botoşani	48	Dersca	3
7	BT	AVPS Vidra	23	Călăraşi	3
8	BT	AVPS Euro Hunter	26	Ripiceni	5
9	BT	AVP Lupul Horodnic	36	Coţuşca	3
10	BT	AVPS Huntmanship	40	Suharău	5
11	BT	AVPS Huntmanship	49	Ibăneşti	10
1	BT	Total judeţ			50
12	GL	AJVPS Galaţi	29	Cavadineşti	3
13	GL	AJVPS Galaţi	37	Viădeşti	3
14	GL	AJVPS Galaţi	40	Vlăscuţa	3
15	GL	AJVPS Galaţi	42	Zătun	3
16	GL	DS Galaţi	30	Suceveni	5
2	GL	Total judeţ			17
17	IS	AVPS laşi	20	Bivolari	2
18	IS	AVPS Iaşi	21	Trifeşti	2
19	IS	AVPS Iaşi	24	Probota	2
20	IS	AVPS Iaşi	27	Victoria	2
21	ĪS	AVPS Iaşi	28	Golăeşti	2
22	IS	AVPS Iaşi	29	Ţuţora	1
23	IS	AVPS Căpriorul Bohotin	30	Prisecani	2
24	IS	AV Zimbru Iaşi	50	Răducăneni	2
3	IS	Total judeţ			15
25	MM	AJVPS Maramureş	9	Bistra	10
26	MM	AJVPS Maramureş	23	Agriş	5
27	MM	AV Codru	24	Huţa	3
28	MM	AJVPS Maramureş	25	Săpānţa	3
29	MM	AJVPS Maramureş	26	Cāmpulung Tisa	5
30	MM	AJVPS Maramureş	27	Ronişoara	5
31	MM	DS Maramureş	1	Valea Babei	5
32	MM	DS Maramureş	2	Faina	10
33	MM	DS Maramureş	5	Rica	10
34	MM	AVP Cerieze	7	Repedea	7
35	MM	AV Artemis Craiova	6	Socolău	7
4	MM	Total judeţ			70
36	SM	DS Satu Mare	15	Micula	3
37	SM	AJVPS Satu Mare	1	Cămārzana	5
38	SM	AJVPS Satu Mare	2	Bixad	5
39	SM	AJVPS Satu Mare	12	Batarci	5
40	SM	AJVPS Satu Mare	13	Băbeşti	3
41	SM	AJVPS Satu Mare	14	Halmeu	5
42	SM	AV Oaş	11	Gherţa	5
5	SM	Total judeţ			31
43	SV	DS Suceava	16	Valea Cārlibabei	3
44	SV	DS Suceava	17	Botuş	5
45	SV	DS Suceava	30	Nisipitu	5
46	SV	DS Suceava	52	Zamoştea	5
47	SV	AJVPSSV	18	Măgura	10
48	SV	AJVPSSV	37	Frătăuţii Vechi	5
49	SV	AVP Lupu H.	35	Vicov	7
50	SV	AVP Lupu H.	36	Frătăuţii Noi	3
51	SV	AVPS Lunca	31	Straja	5
6	SV	Total judeţ			48
52	TL	AJVPS Tulcea	30	Isaccea	3
53	TL	AJVPS Tulcea	31	Crapina	10
7	TL	Total judeţ			13
54	VS	AJVPS Vaslui	24	Pogăneşti	5
55	VS	AJVPS Vaslui	25	Voloşeni	5
56	VS	AJVPS Vaslui	26	Pojorăni	5
57	VS	AJVPS Vaslui	35	Fălciu	3
58	VS	AJVPS Vaslui	36	Murgeni	2
59	VS	As Condorul Huşi	23	Duda-Rāşeşti	5
60	VS	ĂVS Mistreţul Murgeni	37	Cārja	5
8	VS	Total judeţ			30
TOTAL GENERAL					274

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice īn anul 2016, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Uniunea Democrată Turcă din Romānia

 

Denumirea partidului politic: Uniunea Democrată Turcă din Romānia

Sediul partidului politic: municipiul Constanţa, Str. Crişanei nr. 44, CUI 5806813

 

Situaţia anuală privind alte surse de venituri īn anul 2016

 

Nr. crt.	Organizaţia/Filiala judeţeană	Activitatea generatoare de venit	Sursa venitului	Cuantum anual
1.	Uniunea Democrată Turcă din Romānia	1. Venituri din activităţi fără scop patrimonial		14.061 lei, din care:
			a) cotizaţii ale membrilor U.D.T.R. b) donaţii persoane fizice c) venituri din acţiuni īn parteneriat	4.601 lei 7.550 lei 1.910 lei
		2. Venituri economice		7.422 lei, din care:
			a) majorări, penalizări īncasate b) 2% impozit donat p.f. c) sconturi obţinute	1.005 lei 533 lei 888 lei

 

Cuantumul total	16.487 lei
Numele şi prenumele reprezentantului legal	Osman Fedbi
Semnătura
Data īntocmirii