MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 188/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 188         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 16 martie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

23. - Hotărâre referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrul juridic şi operaţional al cârdului electronic e - COM (2016)823 final

 

24. - Hotărâre cu privire la proiectul de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de introducere a unui cârd electronic european pentru servicii şi a facilităţilor administrative aferente - COM (2016) 824 final

 

25. - Hotărâre referitoare la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction Measures)

1. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanţare stabilă netă, cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărţii, riscul de piaţă, expunerile faţă de contrapărţi centrale, expunerile faţă de organisme de plasament colectiv, expunerile mari, raportarea şi cerinţele de publicare a informaţiilor şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 - COM(2016) 850 final

2. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii - COM(2016) 851 final

3. Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei2002/47/CE, a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE şi a Directivei 2007/36/CE - COM(2016) 852 final

4. Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce priveşte entităţile exceptate, societăţile financiare holding, societăţile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile şi competenţele de supraveghere şi măsurile de conservare a capitalului - COM(2016) 854 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 16 din 17 ianuarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. a) şi ale art. 56 alin. (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

280. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Belciugatele, judeţul Călăraşi

 

283. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 6 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Ialomiţa

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrul juridic şi operaţional al cârdului electronic e - COM (2016) 823 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/151 din 8 martie 2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii.

(2) Se apreciază scopul propunerii de directivă de a spori eficienţa procedurii de notificare, de a îmbunătăţi calitatea şi conţinutul notificărilor prezentate, de a aborda unele cerinţe suplimentare care, prin aplicarea directivei privind serviciile, s-au dovedit a fi obstacole potenţiale importante în calea pieţei interne a serviciilor.

Procedura de notificare va avea drept efect împiedicarea introducerii pe piaţa unică a unor obstacole care apar ca urmare a dezvoltării eterogene a legislaţiei naţionale şi va contribui la apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative de la nivel naţional în ceea ce priveşte serviciile care fac obiectul directivei privind serviciile.

Aceasta va duce la îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice a serviciilor din UE şi va promova crearea de locuri de muncă şi creşterea economică.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, formularea unui Raport la COM (2016) 823 final.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 martie 2017, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 Ut f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 14 martie 2017.

Nr. 23.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la proiectul de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de introducere a unui cârd electronic european pentru servicii şi a facilităţilor administrative aferente - COM (2016) 824 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/152 din 8 martie 2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Directiva privind serviciile oferă un cadru juridic echilibrat pentru atingerea acestor obiective. Aceasta garantează că reglementarea naţională este nediscriminatorie, justificată şi proporţională pentru îndeplinirea obiectivelor de interes public, e asemenea, directiva impune statelor membre să reducă obstacolele de natură administrativă care descurajează în practică prestatorii de servicii să opereze la nivel transfrontalier.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene formulează următoarele considerente:

- se constată că prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii,

- Senatul României apreciază demersul Uniunii Europene şi salută perfecţionările procedurale realizate prin introducerea cârdului electronic european pentru servicii.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea de voturi a celor prezenţi, formularea prezentului raport la COM (2016) 824 final.

Senatul României apreciază demersul Uniunii Europene şi salută perfecţionările procedurale realizate prin introducerea cârdului electronic european pentru servicii.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene constată că prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâte a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 martie 2017, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 14 martie 2017.

Nr. 24.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction Measures)

 

1. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanţare stabilă netă, cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărţii, riscul de piaţă, expunerile faţă de contrapărţi centrale, expunerile faţă de organisme de plasament colectiv, expunerile mari, raportarea şi cerinţele de publicare a informaţiilor şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 - COM(2016) 850 final

2. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii - COM(2016) 851 final

3. Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului

de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE, a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE şi a Directivei 2007/36/CE - COM(2016) 852 final

4. Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce priveşte entităţile exceptate, societăţile financiare holding, societăţile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile şi competenţele de supraveghere şi măsurile de conservare a capitalului - COM(2016) 854 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/150 din 8 martie 2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se consideră că Pachetul legislativ RRM (COM(2016) 850 final, COM(2016) 851 final, COM(2016) 852 final, COM(2016) 854 final) respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii.

(2) Se apreciază scopul Pachetului RRM de îmbunătăţire a cadrului de reglementare prudenţială şi de rezoluţie, prin măsuri semnificative şi credibile de reducere a riscurilor, ca răspuns la criza financiară din perioada 2007-2008.

Acest pachet legislativ completează agenda Comisiei Europene de reforme prin abordarea deficienţelor rămase nesoluţionate şi prin punerea în aplicare a anumitor elemente care sunt esenţiale pentru a asigura rezilienţa instituţiilor, dar care nu au fost finalizate decât recent de organismele de standardizare la nivel mondial [şi anume, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) şi Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF)]:

- un indicator obligatoriu al efectului de levier care va împiedica instituţiile să aplice creşteri excesive ale efectului de levier, de exemplu, pentru a compensa nivelul scăzut de rentabilitate;

- un indicator obligatoriu de finanţare stabilă netă (net stable funding ratio - NSFR) care se va baza pe profilurile de finanţare îmbunătăţite ale instituţiilor şi va stabili un standard armonizat pentru determinarea necesarului de surse de finanţare stabile şi pe termen lung de care trebuie să dispună instituţiile pentru a face faţă perioadelor de criză a pieţei şi de dificultăţi de finanţare;

- cerinţe de fonduri proprii (şi anume, de capital) mai sensibile la risc pentru instituţiile care fac tranzacţii importante cu titluri de valoare şi instrumente financiare derivate, pentru a preveni apariţia prea multor diferenţe între aceste cerinţe care nu se bazează pe profilurile de risc ale instituţiilor;

- noi standarde privind capacitatea totală de absorbţie a pierderilor (total loss-absorbing capacity - TLAC) a instituţiilor de importanţă sistemică globală (G-SII), care vor impune acestor instituţii obligaţia de a dispune de o capacitate mai mare de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare, vor aborda interconexiunile din cadrul pieţelor financiare globale şi vor consolida în continuare capacitatea UE de rezoluţie a G-SII aflate în dificultate, reducând în acelaşi timp la minimum riscurile pentru contribuabili.

(3) Se recomandă, din perspectiva potenţialului impact care ar afecta echilibrul existent între interesele statelor membre de origine ale grupurilor bancare europene şi cele ale statelor membre în care îşi desfăşoară activitatea filialele acestor grupuri (denumite state membre gazdă), cu posibile efecte asupra stabilităţii financiare a acestor state, ca pachetul RRM să asigure că statele membre gazdă au în continuare la dispoziţie toate competenţele şi instrumentele necesare supravegherii pe bază individuală de către autorităţile competente a instituţiilor de credit - filiale, în scopul de a gestiona cât mai eficient riscurile ce ar putea fi induse la nivelul sistemelor financiare naţionale. De asemenea, pachetul RRM trebuie să conţină asigurări adecvate că instituţiile-mamă la nivel european ale grupurilor bancare îşi asumă responsabilitatea constituirii fondurilor proprii ale filialelor şi menţinerii unui nivel al datoriilor eligibile pentru absorbţia pierderilor filialelor, inclusiv din perspectiva calităţii şi nivelului corespunzător al acestora, într-un mod considerat cât mai satisfăcător de către autorităţile competente, respectiv autorităţile de rezoluţie din statele membre gazdă.

În ceea ce priveşte aplicarea art. 108 (2)(c) din BRRD (COM (2016 852 final)), referitor la determinarea clasei de active subordonate (ce vor fi luate în calcul la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă), ar fi util să se ia în considerare strategia de rezoluţie a instituţiilor de credit [în caz de SPE (single point of entry) subordonare statutorie, prin lege, iar în caz de MPE (multiple point of entry) să fie subordonare contractuală].

Nu în ultimul rând, unele dintre prevederile noi introduse au tendinţa de a reduce flexibilitatea statelor membre în abordarea riscurilor sistemice şi macroprudenţiale identificate, reducând astfel flexibilitatea statelor membre de a lua măsuri justificate pentru asigurarea stabilităţii financiare proprii.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, formularea unei opinii la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction Measures), respectiv COM(2016) 850 final, COM(2016) 851 final, COM(2016) 852 final, COM(2016) 854 final, în conformitate cu observaţiile de mai sus.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 martie 2017, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 Ut. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 14 martie 2017.

Nr. 25.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 16

din 17 ianuarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. a) şi ale art. 56 alin. (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Standu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Marieta Safta - prim magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolaescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, excepţie ridicată de Timofti Onoriu-Valentin în Dosarul nr. 6.401/314/2016 al Judecătoriei Suceava şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.570 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, sens în care se referă şi la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.401/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. a) şi ale art. 56 alin. (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. Excepţia a fost ridicată de pârâtul Timofti Onoriu-Valentin într-o cauză având ca obiect „internare medicală nevoluntară.”

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinută şi în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, se arată că o persoană supusă internării medicale nevoluntare trebuie să fi săvârşit o faptă penală faţă de care procurorul a emis ordonanţa de începere a urmăririi penale prin aplicarea art. 305 din Codul de procedură penală şi a decis, ulterior instituirii cadrului procesual penal, să solicite, prin ordonanţă, internarea nevoluntară. Autorul excepţiei a precizat că infracţiunile care pot determina internarea nevoluntară pot fi de natură diferită şi pot fi săvârşite de orice persoană.

6. Judecătoria Suceava consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile contestate nu contravin normelor constituţionale invocate în susţinerea acesteia. Instanţa a reţinut că Legea nr. 487/2002 are ca scop, între altele, protejarea persoanelor cu tulburări psihice, reglementând în acest sens procedura de internare a unei persoane cu tulburări psihice într-o unitate de psihiatrie. Internarea medicală se poate face numai din considerente medicale şi poate fi voluntară sau nevoluntară. Referindu-se, în continuare, la procedura de internare nevoluntară, astfel cum este reglementată de Legea nr. 487/2002, instanţa apreciază că această măsură privează de libertate persoana internată nevoluntar, în sensul că aceasta nu are libertatea de a părăsi unitatea de psihiatrie, însă nu reprezintă o sancţiune privativă de libertate. Această procedură nu urmăreşte sancţionarea unei persoane pentru săvârşirea unor fapte penale, ci urmăreşte, pe de o parte, protejarea persoanelor cu tulburări psihice, în considerarea stării lor de vulnerabilitate, precum şi protejarea celorlalte persoane aflate în imediata apropiere a pacientului, iar, pe de altă parte, evitarea unor erori medicale sau a unor eventuale abuzuri de natură să afecteze libertatea individuală a unei persoane supuse procedurii de internare nevoluntară.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.723 din 27 septembrie 2016, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că Legea nr. 487/2002 reglementează un obiectiv major al politicii de sănătate, şi anume promovarea şi apărarea sănătăţii mintale a populaţiei, prevenirea îmbolnăvirilor psihice şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice, precum şi rolul autorităţilor şi organismelor abilitate în ceea ce priveşte promovarea şi controlul acestor activităţi. În cazul internării nevoluntare a unei persoane cu tulburări psihice într-o unitate de psihiatrie sunt instituite o serie de garanţii pentru a preveni posibile abuzuri şi atingeri aduse libertăţii persoanei, precum: propunerea de internare nevoluntară este analizată de o comisie special constituită în acest sens; decizia de internare nevoluntară trebuie confirmată de către instanţă, judecarea făcându-se în regim de urgenţă, în camera de consiliu şi cu participarea procurorului. Se mai arată, cu referire la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 527/2015, ale cărei considerente se aplică, în opinia Guvernului, mutatis mutandis, că internarea nevoluntară într-un spital de psihiatrie, reglementată de Legea nr. 487/2002, nu are natura juridică a unei sancţiuni privative de libertate. În privinţa dreptului persoanei de a dispune de ea însăşi, garantat de art. 26 alin. (2) din Constituţie, se arată că nu este un drept absolut, ci comportă o serie de limitări, impuse de necesitatea protecţiei drepturilor şi libertăţilor altora, a ordinii publice sau a bunelor moravuri.

9. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.726 din 27 septembrie 2016, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că internarea nevoluntară, ca măsură de ocrotire de drept privat, are ca scop protecţia persoanei cu tulburări psihice, în interes propriu, precum şi în interesul familiei şi al societăţii. Această măsură nu are caracter de sancţiune, ci de ocrotire, neavând niciun efect cu privire la capacitatea civilă a persoanei fizice. Tulburarea psihică trebuie să fie dovedită în faţa autorităţii naţionale competente, dovada făcându-se printr-o expertiză medico-legală. Mai mult, tulburarea psihică trebuie să aibă un caracter sau o amploare de natură a legitima internarea, care nu se poate prelungi în mod valabil în cazul în care acea tulburare nu mai persistă. Prin urmare, controlul exercitat de instanţa de judecată cu privire la propunerea de încetare a condiţiilor care au impus internarea nevoluntară reprezintă tocmai o garanţie a respectării libertăţii persoanei fizice şi o aplicare a principiului simetriei, în temeiul căruia dacă internarea nevoluntară a avut loc în baza unei hotărâri a instanţei, atunci şi încetarea acestei măsuri poate fi dispusă prin decizia aceluiaşi organ judiciar. În plus, persoana aflată în procedura de internare nevoluntară poate părăsi unitatea spitalicească, dacă există decizia comisiei sau hotărârea instanţei de judecată competente. Pe cale de consecinţă, se consideră că nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate.

10 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 54 lit. a) şi art. 56 alin. (î) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, având următorul cuprins:

- Art. 54 lit. a): „O persoană poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăşte că persoana suferă de o tulburare psihică şi consideră că:

a) din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane;”]

- Art. 56 alin, (1): „Solicitarea internării nevoluntare a unei persoane se realizează de către:

a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are În îngrijire această persoană;

b) familia persoanei;

c) reprezentanţii administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul social-medical şi de ordine publică;

d) reprezentanţii poliţiei, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum şi de către procuror;

e) instanţa de judecată civilă, ori de câte ori apreciază că starea sănătăţii mintale a unei persoane aflate în cursul judecăţii ar putea necesita internare nevoluntară.”

13. Dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei sunt cuprinse în art. 23 alin. (11) şi (13), precum şi în art. 26 alin. (2) din Constituţie, care consacră prezumţia de nevinovăţie, regula potrivit căreia sancţiunea privativă de libertate nu poate li decât de natură penală şi, respectiv, dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia, corelând măsura internării nevoluntare cu săvârşirea unei fapte penale „faţă de care procurorul a emis ordonanţa de începere a urmăririi penale (...) şi a decis, ulterior instituirii cadrului procesual penal, să solicite, prin ordonanţă, internarea nevoluntar㔠şi precizând c㠄infracţiunile care pot determina internarea nevoluntară pot fi de natură diferită şi pot fi săvârşite de orice persoană”, susţine încălcarea, prin textele de lege criticate, a prevederilor constituţionale cuprinse în art. 23 alin. (11) şi (13), precum şi în art. 26 alin. (2) din Constituţie, care consacră prezumţia de nevinovăţie, regula potrivit căreia sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală şi, respectiv, dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăşi. Din succintele argumente enunţate, astfel cum au fost reţinute şi în încheierea de sesizare, se deduce că autorul excepţiei asimilează măsura internării nevoluntare cu o sancţiune privativă de libertate, apreciind că reglementarea acesteia încalcă textele constituţionale invocate, fără a prezenta însă o motivare distinctă, în mod corespunzător fiecăruia dintre aceste texte.

15. Faţă de aceste susţineri ce vizează, în esenţă, natura juridică a măsurii internării nevoluntare, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat critici care au pus în discuţie, între altele, natura juridică şi procedura dispunerii internării nevoluntare Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 527 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 17 septembrie 2015, Curtea a reţinut c㠄internarea nevoluntară, prin natura sa, fără a constitui o sancţiune privativă de libertate, reprezintă o măsură care privează de libertate persoana internată nevoluntar, în sensul că aceasta nu are libertatea să părăsească instituţia medicală în care a fost internată împotriva voinţei sale sau fără consimţământul său”. Această măsură nu vizează sancţionarea unei persoane pentru săvârşirea unor fapte penale, ci are ca scop protejarea persoanelor cu tulburări psihice, în considerarea stării lor de vulnerabilitate, precum şi protejarea celorlalte persoane aflate în imediata apropiere a acestora, dând astfel expresie scopului pentru care Legea nr. 487/2002 a fost adoptată, de promovare, apărare a sănătăţii mintale şi prevenire a îmbolnăvirilor psihice, respectiv de protecţie a persoanelor cu tulburări psihice.

16. Astfel fiind, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin (11) şi (13), care consacră prezumţia de nevinovăţie, respectiv regula potrivit căreia sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală, nu sunt incidente în cauză. De altfel, în decizia menţionată (paragraful 17), Curtea a mai reţinut că internarea nevoluntară se instituie prin decizia comisiei medicale, care este supusă, însă, confirmării instanţei judecătoreşti, aceasta putând să o infirme şi să dispună încetarea internării nevoluntare. La rândul ei, şi procedura de externare are, similar procedurii de internare nevoluntară, o componentă administrativă şi una judiciară, instanţa competentă putând să confirme propunerea comisiei de constatare a încetării condiţiilor care au impus internarea nevoluntară sau să o infirme, cu consecinţa menţinerii, în acest ultim caz, a măsurii internării nevoluntare. Atât în procedura de internare nevoluntară, cât şi în cea de externare, este reglementată intervenţia judecătorului, tocmai pentru eliminarea unor eventuale abuzuri sau erori medicale. Astfel fiind - a conchis Curtea - prin prevederile legale referitoare la aceste proceduri nu se aduce atingere principiilor referitoare la libertatea individuală, ci, dimpotrivă, este garantat acest drept fundamental.

17. Nu poate fi primită nici susţinerea referitoare la pretinsa încălcare a prevederilor art. 26 alin. (2) din Constituţie, care consacră dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăşi. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice şi a bunelor moravuri. În acest sens sunt atât prevederile art. 26 alin. (2) din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, cât şi prevederile art. 8 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care stabilesc că dreptul la respectarea vieţii private, în sens larg, poate face obiectul unor restricţii, dacă sunt prevăzute de lege şi dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.282 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010). Or, astfel cum Curtea Constituţională a reţinut în Decizia nr. 527/2015, precitată, paragraful 17, cu referire la procedura dispunerii măsurii internării nevoluntare, în cadrul acesteia este pus în balanţă, pe de o parte, interesul personal al pacientului, sub aspectul libertăţii acestuia, al nevoilor sale de sănătate şi al protecţiei împotriva abuzurilor şi erorilor medicale, iar, pe de altă parte, interesul general al societăţii privind eliminarea riscului ca starea psihică a persoanei în cauză să îi inducă acesteia un comportament de natură să producă o vătămare fizică ei înseşi sau altor persoane ori distrugeri de bunuri materiale importante. Rezultă, aşadar, că reglementarea dreptului persoanei de a dispune de propria persoană în ipoteza internării nevoluntare respectă prevederile art. 26 alin. (2) din Constituţie, fiind circumscrisă conţinutului normativ al textului constituţional invocat.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Timofti Onoriu-Valentin în Dosarul nr. 6.401/314/2016 al Judecătoriei Suceava şi constată că dispoziţiile art. 54 lit. a) şi ale art. 56 alin. (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 sunt constituţionale în raport cu criticele formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Belciugatele, judeţul Călăraşi

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Belciugatele, judeţul Călăraşi.

(2) Unitatea administrativ-teritorială şi sectoarele cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 1 martie 2017.

Nr. 280.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

1

Belciugatele

Călăraşi

4, 5, 6, 7, 8 şi 9

 

ANEXA Nr. 2*)

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectoarele nr. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 UAT- ui BELCIUGATELE, judeţul CĂLĂRAŞI

 


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 6 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Ialomiţa

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 6 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Ialomiţa.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 2-7*) la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 1 martie 2017.

Nr. 283.


*) Anexele nr. 2-7 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

1

Căzăneşti

Ialomiţa

1

2

Gheorghe Lazăr

Ialomiţa

1

3

Mihail Kogălniceanu

Ialomiţa

1

4

Maia

Ialomiţa

1

5

Ograda

Ialomiţa

1

6

Sfântu Gheorghe

Ialomiţa

1

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectorul nr. 1, UAT- ul Căzăneşti, judeţul Ialomiţa

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectorul nr. 1 UAT- ul Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa

 

 

ANEXA Nr. 4

 

Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectorul nr. 1 UAT- ul Mihail Kogălniceanu, judeţul Ialomiţa

 

 

ANEXA Nr. 5

 

Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectorul nr. 1, UAT- ul Maia, judeţul Ialomiţa

 

 

ANEXA Nr. 6

 

Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectorul nr. 1, UAT- ul Ograda, judeţul Ialomiţa

 

 

ANEXA Nr. 7

 

Reprezentarea grafică a sectorului cadastral în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică Sectorul nr. 1, UAT- ul Sfântu Gheorghe, judeţul Ialomiţa

 

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.