MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 184/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 184         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 15 martie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 736 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

 

Decizia nr. 782 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

15. - Ordin pentru modificarea pct. II subpct. 8 din anexa nr. 4 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 178/2015 privind aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în anul 2016

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

152. - Ordin pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicamentele notate cu (**)1, (**)1Ω şi (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a metodologiei de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate

 

 

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

4. - Hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisia de auditori statutari şi Comisia de apel

 

5. - Hotărâre privind convocarea Conferinţei ordinare anuale a Camerei Consultanţilor Fiscali

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 736

din 6 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea si funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Adrian Miroslav Merka în Dosarul nr. 37.938/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.292D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care precizează că prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 reprezintă o concretizare a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. a), art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40 din Constituţie. Prevederile de lege criticate cuprind norme clare, previzibile, iar prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, Curtea Constituţională a explicat înţelesul sintagmei „aceeaşi funcţie” din cuprinsul art. 25 alin. (2) teza a două din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de a fi ales nu este un drept absolut, şi susţine că acesta poate fi supus unor condiţionări şi limitări compatibile cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 745A din 19 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 37.938/3/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Miroslav Merka într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei de respingere a candidaturii.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât acestea adaugă la dispoziţiile constituţionale condiţii privind dreptul de a fi ales, condiţii pe care legiuitorul constituant nu le-a prevăzut. Susţine că prevederile legale criticate utilizează noţiuni care nu se regăsesc în dispoziţiile constituţionale ale art. 37, art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin. (3) şi că aceste prevederi legale conţin sintagme, precum „nu pot fi aleşi”, „sau în orice alte funcţii publice şi „sau prin lege”, sintagme care sunt neclare, imprecise şi imprevizibile, neîndeplinind criteriile de calitate a legii, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, consideră că prevederile art. 2 alin (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 nu respectă exigenţele prevăzute de art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă invoca jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor din Constituţie invocate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care instanţa de contencios constituţional a mai analizat constituţionalitatea unor prevederi cu conţinut similar. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 61 din 14 ianuarie 2010, nr. 419 din 26 martie 2009, nr. 246 din 4 mai 2016 şi nr. 289 din 11 mai 2016. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, arată că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece Curtea Constituţională nu s-a pronunţat anterior în sensul neconstituţionalităţii unei soluţii legislative similare.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Nu pot fi aleşi: (...)

c) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.”

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de fi ales, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile  legale supuse controlului de constituţionalitate instituie condiţii de eligibilitate pentru persoanele care candidează la funcţia de deputat sau senator. Astfel, pe calea unei reglementări cu caracter de interdicţie, prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 stabilesc că nu pot fi alese pentru Senat sau Camera Deputaţilor persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a f alese în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.

14. În jurisprudenţa sa, de exemplu Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, sau Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, Curtea a statuat că suveranitatea naţională, principiu fundamental al statului român, aparţine, potrivit art. 2 din Constituţie, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Textul constituţional invocat exprimă, aşadar, voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

15. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Această normă constituţională a fost concretizată şi dezvoltată prin Legea nr. 208/2015. Aşadar, constituantul a lăsat în seama legislaţiei infraconstituţionale libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în aceleaşi legi electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010).

16. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat c㠄fiecare cetăţean are dreptul de a fi ales în organele de conducere ale ţării sale, iar acest drept poate fi supus anumitor restricţii rezonabile” (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 70 din 5 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 8 aprilie 2002).

17. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea constată că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul fundamental de a fi ales, reglementat prin art. 37 din Constituţie, potrivit căruia o persoană poate fi aleasă, dacă are drept de vot şi dacă întruneşte condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin. (3) din Constituţie. Astfel, prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 dau expresie dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. a) privind reglementarea prin lege organică a sistemului electoral şi art. 16 alin. (3), potrivit căruia funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate, în condiţiile legii.

18. Pe cale de consecinţă, Curtea nu va reţine susţinerea autorului excepţiei, în sensul că prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 adaugă, nepermis, la Constituţie, de vreme ce reglementarea unor asemenea condiţii îşi găseşte temei chiar în dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Constituţie, la care norma cuprinsă în art. 37 din Legea fundamentală face trimitere.

19. De altfel, adăugarea unor condiţii suplimentare la exigenţele specifice dreptului de vot, pentru ca o persoană să poată ocupa funcţii şi demnităţi publice elective, este motivată de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, care impune un grad sporit de maturitate politică şi civică.

20. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând lipsa de claritate şi precizie a normelor supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 reprezintă norme de trimitere, urmând a fi interpretate şi aplicate prin coroborare cu normele legale care instituie interdicţii în materia electorală. În acest sens, Curtea observă că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative stabilesc că: „Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. “ Aceste prevederi legale au constituit obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. 25 alin. (2) teza a două din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma „aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege.

21. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, pentru a integra prevederile art. 25 alin. (2) teza a două în litera şi spiritul Legii nr. 176/2010, astfel încât acestea să corespundă voinţei reale avute de legiuitor la momentul adoptării lor, conţinutul acestora trebuie interpretat în sensul că odată constatată definitiv existenţa unei stări de incompatibilitate sau conflict de interese, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice altă funcţie eligibilă, prevăzută de art. 1 din lege, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. Curtea a menţionat că, în litera şi spiritul legii, vizând asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, poate subzista doar interpretarea potrivit căreia o persoană care a ocupat, spre exemplu, funcţia de consilier local sau judeţean şi cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau încălcarea regimului privind conflictul de interese nu mai poate ocupa, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, nicio altă funcţie eligibilă (spre exemplu, senator, deputat, primar, consilier focal etc.).

22. Numai în această interpretare prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt conforme dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate în condiţiile legii. Într-adevăr, Constituţia lasă la aprecierea legiuitorului stabilirea condiţiilor de ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice, însă acesta trebuie să se conformeze cerinţelor de claritate şi precizie a normei. În acelaşi timp, doar în această interpretare, sintagma „aceeaşi funcţie* îl poată avertiza în mod inechivoc pe destinatarul său asupra gravităţii consecinţelor nerespectării enunţului legal pe care îl cuprinde, astfel încât dreptul la ocuparea şi exercitarea funcţiilor publice eligibile să nu rămână teoretic şi iluzoriu.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, în repetate rânduri, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 noiembrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului. În plus, nu poate fi considerat㠄lege” decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).

24. Sub acest aspect, pentru a corespunde exigenţelor de claritate, precizie şi previzibilitate, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 alin. (2) teza a două din Legea nr. 176/2010, în partea referitoare la „aceeaşi funcţie” trebuie interpretate în sensul voinţei legiuitorului de asigurare a integrităţii în exercitarea funcţiilor publice, inclusiv prin stabilirea unor interdicţii şi aplicarea unor sancţiuni în cazul persoanelor cu privire la care s-a constatat încălcarea regimului incompatibilităţilor sau conflictului de interese.

25. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 respectă pe deplin criteriile de precizie şi claritate specifice normelor juridice, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fiind conforme dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

26. Referitor la invocarea încălcării art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că ineligibilitatea persoanelor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi alese în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin lege, respectiv 3 ani de la încetarea mandatului, nu contravine dispoziţiilor constituţionale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Astfel, limitarea temporară a exerciţiului dreptului de a candida pentru aceste persoane nu încalcă dispoziţiile art. 53 din Constituţie, întrucât ar fi contrar moralei publice, în general, şi deontologiei electorale, în special, ca această categorie de persoane - cele cu privire la care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese - să candideze pentru ocuparea oricărei funcţii elective prevăzute de Legea nr. 176/2010.

27. În final, Curtea constată că dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, nu sunt sub niciun aspect încălcate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu înfrâng caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional prin care să fi constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din legi sau ordonanţe în vigoare.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Miroslav Merka în Dosarul nr. 37.938/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că prevederile art. 2 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr.782

din 15 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gyila Oliver în Dosarul nr. 2.031/226/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.897D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, deoarece se critică modul de aplicare a textelor de lege criticate, nefiind vorba despre veritabile critici de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.031/226/2014, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de apelantul Gyila Oliver, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat de autorul excepţiei împotriva Sentinţei civile nr. 155 din 3 februarie 2015 pronunţate de Judecătoria Făgăraş prin care s-a respins plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal de constatare a unor contravenţii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că instanţa a admis proba cu martori, dar, din cauză că mandatul de aducere a martorului nu a putut fi executat, proba cu martori nu s-a administrat. Judecătorul cauzei „s-a conformat întocmai dispoziţiilor alin. (2) al art. 313 din Codul de procedură civilă, apreciind că proba cu martor (i) este utilă în vederea stabilirii/dovedirii existenţei/inexistenţei contravenţiei” reţinute în sarcina autorului excepţiei. Susţine că, prin invocarea din oficiu a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din acelaşi cod, judecătorul „a încălcat dreptul la un proces echitabil, având în vedere faptul că nerepetarea procedurii de citare a martorului în timp util prin mandat de aducere echivalează indubitabil cu o respingere conturată a administrării probei cu martori”. Arată că martorul din cauză este de profesie şofer şi nu are cum să fie găsit acasă în anumite perioade din lună/an. Astfel, autorul excepţiei susţine c㠄neexecutarea mandatului de aducere pe motiv că martorul desemnat nu poate fi găsit acasă sau nu se înfăţişează nu poate genera finalitatea impusă de legiuitor în cuprinsul art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă, pentru că atunci intervine în mod automat inutilitatea aplicării procedurii de emitere şi de executare a mandatului de aducere”.

6. Totodată, autorul excepţiei apreciază c㠄negăsirea martorului la adresa indicată dintr-o singură încercare, fără a-l înştiinţa concomitent pe acesta cu obligativitatea prezentării lui la următorul termen de judecată prestabilit (eventual sub sancţiunea amenzii judiciare) nu echivalează cu un refuz concret şi conturat din partea acestuia de a se prezenta în faţa instanţei din partea căreia a fost emisă citaţia şi/sau mandatul de aducere”. Negăsirea celui propus ca martor nu poate să conducă la finalitatea juridică aplicată în cauza dedusă judecăţii. Dacă motivul negăsirii/neprezentării martorului nu este refuzul acestuia, atunci aplicarea dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă încalcă dreptul părţilor litigante, atât al reclamantului, cât şi al pârâtului/intimatului de a avea un proces echitabil, termenul de soluţionarea a cauzei degeaba fiind unul rezonabil, dacă se încalcă principii de drept procesual. În ceea ce priveşte sintagma de „refuz” din cuprinsul art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă, susţine că aceasta nu poate să opereze nici măcar aparent, deoarece în speţă nu a existat un refuz concret exprimat nici oral, dar nici în scris din partea martorului desemnat. Atitudinea martorului de neprezentare la instanţă nu poate fi catalogată drept pasivitate.

7. Autorul excepţiei mai susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) şi art. 21, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât prin eliminarea acestei probe neadministrate, prin aplicarea mecanică a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă se încalcă liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, judecătorul având obligaţia de a respecta principiile fundamentale ale procesului civil. În speţă, numai declaraţia de martor putea să ajute în concret judecătorul să pronunţe o soluţie corectă şi legală. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalităţii armelor în proces, şi anume hotărârile din 18 februarie 1997 şi din 24 noiembrie 1997, pronunţate în cauzele Ankeri împotriva Elveţiei, respectiv Niderost-Huber împotriva Elveţiei. Or, în speţă, pentru a se putea menţine echilibrul procesual, având în vedere că intimata pârâtă are deja o probă - foto cu aparat radio -, susţine că prin aplicarea mecanică din partea instanţei de fond a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu poate fi plasat într-o situaţie dezavantajoasă, neexistând nicio altă probă concludentă şi utilă în vederea dovedirii nevinovăţiei sale. De altfel, textul de lege criticat contravine şi art. 314 din Codul de procedură civilă.

8. În final, autorul excepţiei susţine c㠄se impune modificarea textului de lege criticat, în sensul de a se impune prin text de lege obţinerea în prealabil tocmai din partea persoanei martorului care a fost citat cu mandat de aducere a unei declaraţii scrise, condiţionate de termen (de exemplu, un termen de 30 zile de la primirea solicitării), în sensul exprimării liberei sale voinţe şi consimţământ de a-şi da acordul în privinţa ascultării lui ca martor în procesul civil sau, după caz, în materie contravenţională”. Numai în cazul în care acesta refuză în mod expres să dea declaraţie de martor, atât în scris, cât şi oral, instanţa va proceda la judecata fondului.

9. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează modul în care instanţa de fond a făcut aplicarea art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi privesc, astfel, modul de aplicare a dispoziţiilor de lege criticate. De asemenea, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.140 din 28 septembrie 2010.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. În acest sens, invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. De asemenea, arată că sancţiunea pentru neprezentarea martorului este amenda judiciară. În doctrină (a se vedea V. Dănăilă în G. Boroi (coord.) Noul Cod de procedură civilă: comentariu pe articole, voi. I, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, pag. 646-647) s-a arătat că instituţia citării cu mandat de aducere nu este reglementată în legislaţia procesual civilă, ea constând în înmânarea citaţiei de către organul de poliţie competent în circumscripţia domiciliului celui citat şi prezentarea lui în instanţă însoţit de organele forţei publice. În cazul neprezentării martorului după emiterea mandatului de aducere, instanţa va putea păşi la judecată, dar în egală măsură va putea să ia alte măsuri procedurale care răspund principiilor procesului civil (va suplimenta probele, va evalua alte posibilităţi de aducere a martorului dacă depoziţia sa este esenţială etc.). Tot în doctrină s-a arătat că adoptarea măsurii continuării judecării cauzei nu este obligatorie, instanţa având o mare putere de apreciere în această privinţă, urmând să hotărască în funcţie de circumstanţele cauzei. Întrucât în unele cazuri este vorba de singurul martor care are cunoştinţe relevante în cauza respectivă, atunci instanţa ar trebui să insiste în aducerea cu mandat a martorului chiar la un al doilea termen de judecată. Dacă martorul poate fi înlocuit, soluţia pe care o prevede textul trebuie adoptată cu multă precauţiune, o interpretare rigidă a textului putând conduce la alterarea spiritului legii şi la sacrificarea adevărului în „favoarea” celerităţii (I. Leş - Noul Cod de procedură civilă: comentariu pe articole, ediţia 1, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 213, pag. 451). S-a mai arătat că aprecierea instanţei cu privire la aducerea martorului cu mandat presupune, fără îndoială, discernământ şi evitarea adoptării acestei măsuri ab irato şi că, după două încercări eşuate de aducere a martorului cu mandat, instanţa va putea proceda la judecată. Totodată, s-a subliniat că, în ipoteza prevăzută la art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu este vorba de decăderea părţii din proba cu martor, întrucât, pe de o parte, decăderea intervine atunci când nu este respectat un termen legal imperativ, iar pe de altă parte, părţii nu i se poate imputa vreo culpă pentru sancţionarea ei cu decăderea. (I. Deleanu - Noul Cod de procedură civilă: comentarii pe articole, voi. I, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, pag. 429). În continuare, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.140 din 28 septembrie 2010, referitoare la norme de lege similare din Codul de procedură civilă din 1865. În final, apreciază că, având în vedere susţinerile autorului excepţiei privind modificarea textului de lege criticat, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Aceste dispoziţii reglementează un caz particular de decădere a părţii care a solicitat administrarea probei privind audierea martorului, în acest caz, instanţa având posibilitatea de a trece la judecată după ce a epuizat toate modalităţile procedurale prin care l-ar fi putut determina pe martor să se prezinte la proces. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind principiul egalităţii în faţa legii, considerând totodată că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, respectiv dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Prevederile legale criticate reprezintă norme de procedură, iar în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Instanţa de judecată în egală măsură, va putea să ia alte măsuri procedurale care corespund principiilor procesului civil (va suplimenta probele, va evalua alte posibilităţi de aducere a martorului dacă depoziţia sa este esenţială etc.). În plus, potrivit art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură civilă, „neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în Instanţă, în afară de cazul în care acesta este minor”poate fi sancţionată de către instanţă cu amendă judiciară.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2). ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă, republicat, cu denumire marginala „Refuzul martorului de a se prezenta”, care au următorul conţinut: „Dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi găsit sau nu se înfăţişează, instanţa va putea proceda la judecată.”

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd că, dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi găsit sau nu se înfăţişează, instanţa va putea proceda la judecată. Se reţine că, potrivit art. 311 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Când instanţa a încuviinţat dovada cu martori, ea va dispune citarea şi ascultarea acestora”, iar potrivit art. 313 alin. (1), „împotriva martorului care lipseşte la prima citare, instanţa poate emite mandat de aducere

18. Curtea reţine că principala critică a autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează ipoteza neexecutării mandatului de aducere pe motiv că martorul desemnat nu poate fi găsit acasă, ipoteză în care instanţa poate proceda la judecarea cauzei, ceea ce, în opinia autorului excepţiei, încalcă dreptul la un proces echitabil. Cu privire la textele similare din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.140 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 5 noiembrie 2010, reţinând că acestea reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident cu respectarea prevederilor sau principiilor constituţionale. În acest context, Curtea a reţinut că, în temeiul art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, instanţa are îndatorirea de a-şi exercita rolul activ şi de a stărui în aflarea adevărului, prin toate mijloacele legale, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Curtea a mai reţinut că textul de lege criticat reglementează un caz particular de decădere a părţii care a solicitat audierea martorului, instanţa având posibilitatea de a trece la judecată dacă martorul nu se înfăţişează nici după mandatul de aducere, iar instanţa a epuizat toate modalităţile procedurale prin care l-ar fi putut determina pe acesta să se prezinte la proces. Potrivit art. 1081 alin. 1 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865, „neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie când este prezent în instanţă, în afară de cazul în care acesta este minor”, poate fi sancţionată de către instanţă cu amendă judiciară. În final, Curtea a constatat că toate aceste aspecte ţin însă de modul concret de interpretare şi aplicare a legii de către instanţa de judecată, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. În plus, Curtea reţine că instanţa nu este obligată să treacă la judecată în ipoteza reglementată de textul de lege criticat, ci, apreciind, în funcţie de situaţia concretă a fiecărei cauze, în temeiul rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului, va decide dacă este cazul să citeze din nou martorul sau să emită alt mandat de aducere sau dacă va trece la judecată.

21. Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia aplicarea mecanică a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă contravine art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în interpretarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, admisibilitatea probei cu martori este, în primul rând, o chestiune care ţine de dreptul naţional. Nu este de competenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a substitui propria evaluare a faptelor cj cele ale instanţelor naţionale Sarcina Curţii este de a examina dacă procedura în ansamblul său, inclusiv modul în care a fost permisă depunerea mărturiilor, este „echitabil㔠în sensul articolului 6 paragraful 1. Sarcina de a asigura în fiecare caz individual respectarea exigenţelor „unui proces echitabil” revine autorităţilor naţionale. (Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunţată în Cauza Dombo Beheer B. V. Împotriva Olandei, paragrafele 31 şi 33). În cazul litigiilor care implică interese private oponente, „egalitatea armelor” presupune acordarea fiecărei părţi a unei posibilităţi rezonabile de a-şi prezenta cauza - inclusiv depunerea personală a mărturiilor - sub rezerva condiţiilor care n-o plasează într-o situaţie dezavantajoasă faţă de adversarul său (Hotărârea din 23 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Ankerl împotriva Elveţiei, paragraful 38).

22. Aşadar, aceste critici ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizează modul de aplicare a dispoziţiilor art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă de către judecătorul cauzei, ceea ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei de apel, iar nu în competenţa Curţii Constituţionale.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gyila Oliver în Dosarul nr. 2.031/226/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 313 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea pct. II subpct. 8 din anexa nr. 4 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 178/2015 privind aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în anul 2016

 

Având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

în temeiul art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - În anexa nr. 4 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 178/2015 privind aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015, la punctul II, subpunctul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8. Perioada de regularizare a valorii contribuţiei băneşti/tarifului pentru anul 2016 este cuprinsă între 1 martie-15 martie 2017, având în vedere faptul că raportarea lunii decembrie se face în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Metodologia de monitorizare a pieţei de gaze naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 5/2013, cu excepţia titularilor licenţelor de furnizare a gazelor naturale, de transport al gazelor naturale şi de distribuţie a gazelor naturale pentru care perioada de regularizare a valorii contribuţiei băneşti/tarifului este cuprinsă între 1 mai-15 mai 2017. Pentru titularii licenţelor de operare a conductelor din amonte şi pentru titularii licenţelor de furnizare GPL, GNL, biogaz/biometan sau GNC/GNCV, perioada de regularizare a valorii tarifului este cuprinsă între 1 martie-15 martie 2017, luând în considerare cantităţile realizate în anul 2016, declarate până în data de 31 ianuarie 2017. Declaraţia se transmite prin e-mail la adresa anre@anre.ro, prin fax nr. 021-312.43.65 sau prin poştă la adresa str. Constantin Nacu nr. 3, Bucureşti, sectorul 2, cod postai 020995.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 15 martie 2017.

Nr. 15.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicamentele notate cu (**)1, (**)1Ω şi (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a metodologiei de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate

 

Având în vedere:

- art. 56, art. 280 alin. (1) lit. b) şi e) şi art. 278 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (1) pct. 25-27, art. 8, art. 18 pct. 17 şi art. 37 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor alte acte normative în domeniul sănătăţii;

- Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 822/2015 privind aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru avizarea tratamentului cu anumite DCI-uri prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, utilizate în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative, respectiv subprograme de sănătate curative, precum şi pentru anumite boli cronice, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare nr. DG297 din 7 martie 2017 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin;

Art. I. - În anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicamentele notate cu (**)1, (**)1Ω şi (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a metodologiei de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 şi 151 bis din 28 februarie 2017, formularul specific corespunzător poziţiei nr. 60 (cod formular L047C.2) DCI/afecţiune PEMETREXEDUM - carcinom pulmonar se modifică şi se înlocuieşte potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la adresa www.cnas.ro

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 7 martie 2017.

Nr. 152.

 

ANEXĂ1)

 

Cod formular specific: L047C.2

FORMULAR PENTRU VERIFICAREA RESPECTĂRII CRITERIILOR DE ELIGIBILITATE

AFERENTE PROTOCOLULUI TERAPEUTIC DCI PEMETREXEDUM

- indicaţia carcinom pulmonar -

 

SECŢIUNEA I - DATE GENERALE

1. Unitatea medicală: .................................................................................................

 

2. CAS / nr. contract: ......................../..........................

 

3. Cod parafă medic:

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Nume şi prenume pacient:  .................................................................................................

 

CNP / CID:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. FO / RC:

 

 

 

 

 

 

în data:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. S-a completat „Secţiunea II- date medicale” din Formularul specific cu codul: .......................................................

 

7. Tip evaluare: iniţiere  continuare  întrerupere

 

8. Încadrare medicament recomandat în Listă:

 

 

 

 boala cronică (sublista C secţiunea C1), cod G:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PNS (sublista C secţiunea C2), nr. PNS:

 

 

 

 

, cod de diagnostic (varianta 999 coduri de boală), după caz:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ICD10 (sublista A, B,C secţiunea C3, D, după caz), cod de diagnostic (varianta 999 coduri de boală):

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9. DCI recomandat:

l) ......................................... DC (după caz) ........................................

 

 

2) ........................................ DC (după caz) ........................................

 

 

 

10. *Perioada de administrare a tratamentului:

 

3 luni

 

6 luni

 

12 luni,

 

 

 

 

 

 

de la

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11. Data întreruperii tratamentului:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12. Pacientul a semnat declaraţia pe propria răspundere conform modelului prevăzut in Ordin:

 

 

 

 

 

DA

 

NU

 

 

 

* Nu se completează dacă la „tip evaluare” este bifat „întrerupere”!

 

SECŢIUNEA II - DATE MEDICALE

Cod formular specific L047C.2

 

 

A. CRITERII DE INCLUDERE ÎN TRATAMENT

 

(toate aceste criterii trebuie să fie îndeplinite)

 

 

 

1. Declaraţia de consimţământ pentru tratament semnată de pacient:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Diagnostic de carcinom pulmonar nonscuamos confirmat histopatologic / citologic:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Boală metastazată, local avansată sau recidivată (chirurgical nerezecabilă):

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Sunt eligibile pentru tratament următoarele categorii de pacienţi:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a. Fără tratament chimioterapie anterior,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b. Pacienţi trataţi anterior specific

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c. Ca tratament de întreţinere la pacienţi cu răspuns terapeutic favorabil la chimioterapia de inducţie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Vârsta > 18 ani:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Probe biologice care să permită administrarea tratamentului în condiţii de siguranţă:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- neutrofile > 1.500/mm3, trombocite > I00.000/mm3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- bilirubina totală ≤ 1,5 x limita superioară a normalului (LSN), transaminaze (AST, ALT) ≤ 3 x LSN (pacienţi fără metastaze hepatice) şi ≤ 5 x LSN (în cazul prezenţei metastazelor hepatice)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- clearance al creatininei ≤ 60 ml/min

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. CRITERII DE EXCLUDERE DIN TRATAMENT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(criterii cumulative cu bifa nu)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Vaccinare recentă cu vaccin împotriva febrei galbene:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Sarcină / alăptare:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Neurotoxicitate grad 3 sau 4:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare din excipienţi:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

C. CRITERII DE CONTINUARE A TRATAMENTULUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(toate aceste criterii trebuie să fie îndeplinite)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Statusul bolii la data evaluării - demonstrează beneficiu terapeutic:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A. Remisiune completă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. Remisiune parţială

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C. Boală stabilă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D. Beneficiu clinic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Starea clinică a pacientului permite continuarea tratamentului:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Probele biologice permit continuarea tratamentului în condiţii de siguranţă:

 

DA

 

NU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Criterii de întrerupere temporară a tratamentului (în eventualitatea în care apar, tratamentul cu PEMETREXEDUM se întrerupe până la recuperarea / rezolvarea evenimentului respectiv,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

după care tratamentul se poate relua, în funcţie de decizia medicului curant)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Toxicitate hematologică / nonhematologică de grad 3 sau 4, după 2 scăderi succesive ale dozelor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D. CRITERII DE ÎNTRERUPERE DEFINITIVĂ A TRATAMENTULUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(oricare din aceste criterii - minim unul trebuie să fie îndeplinit)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Statusul bolii la data evaluării - este demonstrată lipsa beneficiului terapeutic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a. Boală progresivă documentată obiectiv (imagistic)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b. Lipsa beneficiului clinic (deteriorare simptomatică)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Deces

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Efecte secundare inacceptabile pentru continuarea tratamentului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Decizia medicului, cauza fiind: ............................................................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Decizia pacientului, cauza fiind: .........................................................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Alt motiv, specificat: ..............................................................................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subsemnatul, dr. .............................................................................., răspund de realitatea şi exactitatea completării prezentului formular.

 

 

 

Data:

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura şi parafa medicului curant

 

 

Originalul dosarului pacientului, împreună cu toate documentele anexate (evaluări clinice şi buletine de laborator sau imagistice, consimţământul informat, declaraţia pe propria răspundere a pacientului, formularul specific, confirmarea înregistrării formularului etc.), constituie documentul-sursă faţă de care se poate face auditarea/controlul datelor completate în formular.

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisia de auditori statutari şi Comisia de apel

 

În baza prevederilor art. 36 alin. (1) lit. p) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017,

având în vedere art. 29, art. 44 alin. (1) şi art. 48 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 22 februarie 2017, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisia de auditori statutari şi Comisia de apel, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Biroul permanent al Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali şi Secretariatul general vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Dan Manolescu

 

Bucureşti, 22 februarie 2017.

Nr. 4.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisia de auditori statutari şi Comisia de apel

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament cuprinde dispoziţii privind prezentarea, depunerea şi verificarea candidaturilor, analizarea contestaţiilor, procesul electoral şi stabilirea rezultatelor alegerilor.

(2) Camera Consultanţilor Fiscali, denumită în continuare Cameră, organizează alegeri pentru membrii Consiliului superior al Camerei, Comisiei de auditori statutari şi Comisiei de apel, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017, şi prezentului regulament.

(3) Consiliul superior al Camerei este format din consultanţi fiscali cu bună reputaţie profesională, care şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite prin reglementările Camerei şi au participat anual la programul de formare profesională continuă. Consiliul superior al Camerei este format din 15 membri.

(4) Comisia de auditori statutari este formată din 3 consultanţi fiscali, membri ai Camerei, care au şi calitatea de auditor şi nu deţin o funcţie în cadrul Camerei sau în cadrul altor organizaţii profesionale. Pentru Comisia de auditori statutari se aleg şi 2 membri supleanţi.

(5) Comisia de apel este formată din 3 consultanţi fiscali, membri ai Camerei, care nu fac parte din alte organe de conducere ale Camerei. Pentru Comisia de apel se aleg şi 2 membri supleanţi.

Art. 2. - (1) Orice consultant fiscal, membru al Camerei, poate fi ales în Consiliul superior al Camerei sau în Comisia de auditori statutari, respectiv în Comisia de apel, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exerciţiu la data depunerii candidaturii sale;

b) nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani de Cameră;

c) nu deţine o funcţie într-o altă organizaţie profesională;

d) şi-a achitat toate obligaţiile faţă de Cameră, inclusiv pentru societăţile de consultanţă fiscală unde are calitatea de asociat/acţionar şi administrator, la termenele stabilite prin hotărârile acesteia, şi a participat la programul de formare profesională continuă în anul anterior organizării alegerilor;

e) a respectat procedura de depunere a candidaturii, prevăzută în prezentul regulament;

f) are şi calitatea de auditor, în cazul membrilor Comisiei de auditori statutari.

(2) Consiliul superior al Camerei poate cere candidaţilor să dea o declaraţie privind respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la alin. (1).

(3) Consiliul superior al Camerei respinge candidatura oricărei persoane care refuză să dea declaraţia prevăzută la alin. (2) sau care face o declaraţie falsă ori incompletă.

Art. 3. - Următoarele categorii de persoane nu pot îndeplini mandatul de auditor statutar al Camerei:

a) membrii Consiliului superior al Camerei;

b) personalul executiv al Camerei;

c) asociaţii, angajaţii, soţii, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea al persoanelor prevăzute la lit. a).

 

CAPITOLUL II

Procedura de depunere a candidaturii

 

Art. 4. - (1) Consultantul fiscal care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 va depune la sediul Camerei din str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 4, ap. 9, sectorul 2, municipiul Bucureşti, cererea de candidatură, completată după modelul prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de copia actului de identitate.

(2) Consultantul fiscal poate depune candidatura numai pentru una dintre funcţiile eligibile, respectiv: Consiliul superior al Camerei sau Comisia de auditori statutari ori Comisia de apel, după caz.

(3) Candidaturile se depun respectându-se calendarul detaliat în „Anunţul privind depunerea candidaturilor, care va fi postat pe site-ul Camerei. Candidaturile primite după expirarea termenului de depunere nu vor fi luate în considerare.

(4) Comisia de validare a candidaturilor, prevăzută la cap. III, va întocmi un proces-verbal în care se va menţiona nominal fiecare candidatură, cu precizarea dacă aceasta a fost depusă în condiţiile prezentului regulament.

(5) Candidaturile valabil depuse vor fi păstrate la arhiva Camerei o perioadă de 5 (cinci) ani.

Art. 5. - Cererea de candidatură va fi însoţită şi de un curriculum vitae, în format european, în care se face o scurtă descriere a propriei activităţi referitoare la:

a) acţiuni întreprinse pentru sprijinirea profesiei: organizarea sau participarea la evenimente unde a fost promovată activitatea de consultanţă fiscală, articole publicate pe teme de fiscalitate, susţinerea de cursuri pe teme de fiscalitate în calitate de lector, promovarea în media sau în mediul de afaceri a activităţii de consultanţă fiscală etc.;

b) studiile, titlurile ştiinţifice, lucrările ştiinţifice elaborate, cărţi publicate în domeniu, alte tipuri de lucrări de specialitate etc.

 

CAPITOLUL III

Comisia de validare a candidaturilor

 

Art. 6. - (1) Comisia de validare a candidaturilor este compusă din 5 persoane care fac parte din aparatul executiv al Camerei, numite prin ordin al preşedintelui Camerei Consultanţilor Fiscali.

(2) Comisia de validare a candidaturilor are următoarele atribuţii:

a) verifică existenţa documentelor specificate la art. 4 alin. (1) şi la art. 5;

b) verifică respectarea termenului-limită de depunere a candidaturilor;

c) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2.

(3) Comisia de validare a candidaturilor va întocmi o listă cu candidaturile admise, care va fi afişată pe site-ul Camerei, inclusiv curriculum vitae al fiecărui candidat, în termen de 2 (două) zile lucrătoare de la data termenului-limită de depunere a candidaturilor.

(4) Eventualele contestaţii referitoare la lista candidaturilor se vor depune în termen de 48 de ore (2 zile) de la afişarea listei.

(5) Contestaţiile vor fi soluţionate, în termen de 2 (două) zile, de Către O comisie formată din 3 membri: un membru al Comisiei de apel, un membru al Comisiei de auditori şi un membru al Consiliului superior al Camerei care nu şi-a depus candidatura.

Art. 7. - (1) După soluţionarea contestaţiilor, rezultatele se afişează pe site-ul Camerei.

(2) Lista candidaturilor elaborată după soluţionarea contestaţiilor rămâne definitivă.

(3) Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale vor fi anunţate în Conferinţă de către preşedintele de şedinţă.

Art. 8. - Candidaturile validate vor fi înscrise pe buletinul de vot în formă aprobată de Consiliul superior al Camerei, în ordinea alfabetică. Buletinele de vot se tipăresc prin grija Camerei, pe suport hârtie.

 

CAPITOLUL IV

Alegătorii

 

Art. 9. - (1) Membrii Camerei cu drept de vot sunt consultanţii fiscali şi consultanţii fiscali asistenţi, care şi-au îndeplinit toate obligaţiile faţă de Cameră, la termenele stabilite prin hotărârile acesteia.

(2) Membrii Camerei cu drept de vot pot fi reprezentaţi în Conferinţă de alţi membri cu drept de vot, în baza unei procuri speciale, autentificată de un notar public sau pentru care un avocat a atestat identitatea părţilor, conţinutul şi data actului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Procurile se depun în original la Secretariatul general, înainte de începerea lucrărilor Conferinţei, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal de şedinţă.

(4) Un membru nu poate reprezenta mai mult de 5 membri cu drept de vot. Membrii aleşi şi cei care şi-au depus candidaturile nu pot reprezenta alţi membri.

 

CAPITOLUL V

Procedura alegerilor

 

Art. 10. - La propunerea membrilor Camerei prezenţi în plenul Conferinţei ordinare se alege comisia de numărare a voturilor, formată din 15 membri. Aceasta îşi va alege dintre membrii săi un preşedinte.

Art. 11. - Comisia de numărare a voturilor are următoarele atribuţii:

a) primirea şi distribuirea buletinelor de vot către membrii Camerei cu drept de vot;

b) numărarea voturilor exprimate şi stabilirea voturilor valabile şi a celor nule;

c) stabilirea candidaţilor care au fost aleşi prin întocmirea listei candidaţilor în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil obţinute;

d) elaborarea unui raport scris către Conferinţă cu privire la desfăşurarea alegerilor;

e) întocmirea unui proces-verbal cu privire la rezultatele votului, care se prezintă plenului Conferinţei;

f) predarea buletinelor de vot Secretariatului general al Camerei, în vederea sigilării şi păstrării acestora pe o perioadă egală cu cea a mandatului Consiliului superior al Camerei;

g) alte atribuţii stabilite de Conferinţă.

Art. 12. - (1) Alegătorii prezenţi la Conferinţă vor primi un singur buletin de vot.

(2) Alegătorii care sunt împuterniciţi de către alţi membri ai Camerei cu drept de vot prin procură vor primi câte un buletin de vot corespunzător fiecărei procuri.

Art. 13. - Votul „pentru” se realizează prin bifarea căsuţei din dreptul numelui şi prenumelui candidatului dorit, fără să se depăşească numărul locurilor eligibile. Votul „contra” se exprimă prin lăsarea intactă a căsuţei din dreptul numelui şi prenumelui candidatului.

Art. 14. - Buletinele care vor cuprinde un număr mai mare de voturi decât numărul de locuri din care este format/formată Consiliul superior ai Camerei, respectiv 15, Comisia de auditori statutari, respectiv 5, şi Comisia de apel, respectiv 5, vor fi anulate.

Art. 15. - (1) Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate.

(2) Dintre cei 5 candidaţi declaraţi aleşi în ordine descrescătoare pentru Comisia de auditori statutari, primii 3 candidaţi sunt declaraţi membri titulari, iar ceilalţi 2 candidaţi, membri supleanţi.

(3) Dintre cei 5 candidaţi declaraţii aleşi în ordine descrescătoare pentru Comisia de apel, primii 3 candidaţi sunt declaraţi membri titulari, iar ceilalţi 2 candidaţi, membri supleanţi.

(4) în caz de egalitate la ultima poziţie validă, candidaţii aflaţi în această situaţie sunt supuşi din nou votului Conferinţei, urmând a fi declarat ales candidatul care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

(5) Rezultatul votului se anunţă în plenul Conferinţei de către preşedintele comisiei de numărare a voturilor şi se afişează pe site-ul Camerei.

Art. 16. - Prevederile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017.

Art. 17. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr.1

la regulament

 

CERERE DE CANDIDATURĂ

 

Subsemnatul/Subsemnata, .........................................................., CNP .........................................................., legitimat/legitimată cu CI/paşaport seria .............. nr. .........................................................., emisă/emis la data de .........................., de .........................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea .........................................................., str. .........................................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........................................................., tel. .........................................................., fax .........................................................., e-mail .........................................................., având calitatea de consultant fiscal, membru al Camerei Consultanţilor Fiscali, nr. carnet ......................... /an  ............ îmi depun candidatura pentru a fi ales membru în1: ..........................................................

Declar pe propria răspundere că la data depunerii prezentei candidaturi2:

- am capacitate deplină de exerciţiu;

- nu am fost sancţionat/sancţionată disciplinar în ultimii 5 ani de Camera Consultanţilor Fiscali;

- nu deţin nicio funcţie într-o altă organizaţie profesională;

- am achitat obligaţiile faţă de Camera Consultanţilor Fiscali;

- am participat la programul de formare profesională continuă în anul anterior organizării alegerilor;

- am şi calitatea de auditor3.

În susţinerea cererii mele depun alăturat următoarele:

- CI/paşaport .............. nr. .........................................................., emisă/emis la data de ..........................., de .........................................................., în copie;

- curriculum vitae.

 

Data ...........................

Semnătura ..........................................................

 

Domnului Preşedinte al Comisiei de validare a candidaturilor din cadrul Camerei Consultanţilor Fiscali


1 Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali sau Comisia de auditori statutari ori Comisia de apel, după caz.

2 Se bifează căsuţa corespunzătoare.

3 Numai pentru candidaţii la Comisia de auditori statutari.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

PROCURĂ SPECIALĂ*

 

Subsemnatul/Subsemnata, .........................................................., cetăţean român, domiciliat/domiciliată în str. .........................................................., legitimat cu C.I. seria  .............. nr. .........................................................., eliberată de .........................................................., la data de .........................., născut/născută la data de .........................., în .........................................................., având C.N.P. .........................................................., în calitate de membru cu drept de vot al Camerei Consultanţilor Fiscali din România, împuternicesc prin prezenta pe .........................................................., cetăţean român, domiciliat/domiciliată în .........................................................., str. .........................................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul .........................................................., legitimat/legitimată cu C.I. seria  .............. nr. .........................................................., eliberată de .........................................................., la data de .........................., născut/născută la data de .........................., în .........................................................., având C.N.P. .........................................................., să mă reprezinte la Conferinţa naţională a Camerei Consultanţilor Fiscali ce va avea loc în data de 2017.

În virtutea prezentului mandat, .......................................................... este împuternicit/împuternicită să participe la lucrările Conferinţei naţionale a Camerei Consultanţilor Fiscali din România şi să voteze în numele meu şi pentru mine cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi a Conferinţei din data de .......................... 2017, inclusiv alegerea membrilor Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisiei de auditori statutari şi Comisiei de apel.

 

Data ...........................

Semnătura ..........................................................


* Prezentul model de procură este cu titlu orientativ.

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

privind convocarea Conferinţei ordinare anuale a Camerei Consultanţilor Fiscali

 

Având În vedere prevederile art. 19 şi ale art. 21 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 22 februarie 2017, hotărăşte:

Art. 1. - Se convoacă Conferinţa ordinară anuală a Camerei Consultanţilor Fiscali în data de 22 aprilie 2017, denumită în continuare conferinţa.

Art. 2. - La lucrările conferinţei pot participa membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care şi-au îndeplinit la termen toate obligaţiile faţă de aceasta, respectiv: depunerea declaraţiilor cu veniturile realizate din activitatea de consultanţă fiscală, achitarea cotizaţiilor fixe şi variabile, participarea la cursurile de pregătire profesională continuă.

Art. 3. - Pentru o bună organizare a lucrărilor conferinţei, membrii Camerei Consultanţilor Fiscali cu drept de vot sunt rugaţi să confirme participarea până la data de 14 aprilie 2017, pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali sau prin e-mail la adresa conf2017@ccfiscali.ro

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Dan Manolescu

 

Bucureşti, 22 februarie 2017.

Nr. 5.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.