MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 155/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 155         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 2 martie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

13. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 705 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

81. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.392. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTAREA DEPOZITELOR BANCARE

 

1. - Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 23 decembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. 13 - Componenţa Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, domnul senator Botnariu Emanuel-Gabriel - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Bădălău Niculae - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 februarie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICULAE BĂDÂLĂU

 

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 13.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 705

din 29 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniu] bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, respectiv a aceloraşi dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.861/1/2015 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 411 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile Rodica Susanu şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 433D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, excepţie ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4/45/2012*.

4. La apelul nominal lipsesc părţile Daniela Dumitrescu, Georgeta Protea, Daniela Iovu, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Iaşi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 781D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 283/2011, respectiv a aceloraşi dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 şi ale art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, excepţie ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 8.046/104/2012.

6. La apelul nominal lipsesc părţile Matei Miu, Ministerul Justiţiei, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Tribunalul Olt, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinita.

7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 411D/2016, 433D/2016 şi 781D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 433D/2016 şi 781D/2016 la Dosarul nr. 411 D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 10 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.861/1/2015, respectiv prin încheierea din 21 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.046/104/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, respectiv a aceloraşi dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru Instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate de Rodica Susanu împotriva Hotărârii nr. 16 din 2 iulie 2015 a Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv în cadrul recursului formulat de Matei Miu împotriva Sentinţei nr. 3.244 din 24 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţie a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

10. Prin încheierea din 10 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4/45/2012*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu prilejul soluţionării recursului declarat de Daniela Dumitrescu, Georgeta Protea şi Daniela Iovu împotriva Sentinţei nr. 209 din 21 octombrie 2014, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. _

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, fiind astfel contrare prevederilor art. 16 şi art. 41 alin. (4) din Constituţie, precum şi celor ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată că prin aceste dispoziţii de lege s-a creat o discriminare în ceea ce priveşte salarizarea personalului încadrat în aceeaşi funcţie de execuţie, în raport cu data la care au fost îndeplinite condiţiile corespunzătoare avansării într-o nouă tranşă de muncă, iar diferenţa creată este lipsită de o justificare obiectivă şi rezonabilă. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat că diferenţa de tratament devine discriminare atunci când autorităţile statale introduc distincţii între situaţii analoage sau comparabile, fără ca ele să se bazeze pe o justificare obiectivă şi rezonabilă (Hotărârea din 28 mai 1995, pronunţată în Cauza Incze împotriva Austriei, Hotărârea din 18 februarie 1992, pronunţată în Cauza Fredin împotriva Suediei, paragraful 60, Hotărârea din 23 iunie 1993, pronunţată în Cauza Hoffmann împotriva Austriei, paragraful 31, Hotărârea din 28 septembrie 1995, pronunţată în Cauza Spadea şi Scalabrino împotriva Italiei). În acelaşi sens aminteşte şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2013, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014 şi Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993.

12. Autorul excepţiei arată că dispoziţiile art. 5 alin. (11) din Legea nr. 71/2015 au clarificat sintagma „nivel de salarizare În plată pentru funcţii similare”, astfel că, începând cu 9 aprilie 2015, diferenţa de tratament juridic între persoanele care îndeplinesc aceeaşi funcţie, au acelaşi nivel de studii, aceeaşi vechime în muncă şi desfăşoară aceeaşi activitate în acelaşi loc de muncă a fost înlăturată. Prin urmare, această normă clarificatoare confirmă voinţa legiuitorului de a nu crea discriminare privind salarizarea, dar înainte de adoptarea acestui text de lege reglementarea a fost lipsită de claritate şi previzibilitate, conducând la o aplicare neunitară şi discriminatorie, contrară exigenţelor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Cu privire la cerinţele de calitate a legii invocă hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Beyler împotriva Italiei şi Rotam împotriva României.

13. Totodată, autorul excepţiei aminteşte că, prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat noţiunea de „nivel de salarizare pentru funcţia similară”, însă această decizie nu a avut în vedere şi dispoziţia legală de clarificare a sintagmei „funcţie similară” introdusă de Legea nr. 71/2015, astfel că discriminarea nu a fost înlăturată anterior datei de 9 aprilie 2015. În prezent, chiar Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, ca urmare a necorelării cu dispoziţiile Legii nr. 71/2015, a generat jurisprudenţă care nu este în consens cu dispozitivul şi considerentele acesteia, aşa cum este Decizia nr. 228 din 4 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.609/105/2014 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă.

14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

15. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la textele de lege criticate, precum şi Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

16. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, consideră că situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi interpretată ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea arată că respectarea principiului egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Totodată, consideră că împrejurarea potrivit căreia anumite persoane pot ajunge, prin jocul unor prevederi legale, în situaţii apreciate în mod subiectiv ca fiind defavorabile, raportat propriilor interese, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010. De asemenea sunt criticate dispoziţiile art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, precum şi dispoziţiile similare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010. În realitate, Curtea observă că sunt avute în vedere dispoziţiile art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aşa cum a fost aceasta modificată şi completată prin Legea nr. 283/2011. În sfârşit, autorul excepţiei critică şi dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 36/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 2 din Legea nr. 285/2010: „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

- Art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010: (2) în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.

(3) Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcţii, gradaţii şi grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcţia, vechimea, gradul şi treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.”;

- Art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010: ,(1) în anul 2011, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din legea-cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.

(2) în anul 2011, pentru personalul de conducere se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).

(3) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi la trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie pentru personalul care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale

«Justiţie», respectiv vechime în învăţământ pentru personalul didactic de predare universitare/preuniversitar.”;

- Art. II art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010: (1) în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.

(2) în anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”;

- Art. II art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010: „în anul 2012, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel. precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat

- Art. II art. 4 alin, (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010: „în anul 2012 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.

- Art. II art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010: (1) în anul 2012, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea susmenţionată, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.

(2) în anul 2012, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum sila trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie personalului care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale «Justiţie».”;

- Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012: „în anul 2013 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.

- Art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012: „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, şi ale art. 1 alin. (4) şi (5). art. 2, 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) şi art. 13 ale art. li din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.”

20. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat aplicarea la o dată anterioară sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate. Cu toate acestea, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate continuă să producă efecte în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va analiza constituţionalitatea acestora.

21. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 41 alin. (4) referitor la egalitatea remunerării între bărbaţi şi femei. De asemenea consideră că sunt încălcate următoarele prevederi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 privind procesul echitabil şi art. 14 referitor la interzicerea discriminării.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a mai analizat dispoziţiile de lege criticate din perspectiva compatibilităţii acestora cu prevederile constituţionale şi convenţionale privind egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării. Astfel, prin Decizia nr. 150 din 18 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 9 mai 2014, Decizia nr. 6 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 15 februarie 2013, Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2016, şi Decizia nr. 25 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 27 aprilie 2016, Curtea a reţinut că avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislaţiei aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câştigate. De asemenea, Curtea a mai reţinut că legiuitorul poate interveni oricând, din raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor dispoziţii noi în ceea ce priveşte criteriile de avansare şi metodologia de calcul al indemnizaţiilor obţinute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelaşi obiect, pe care le abrogă.

23. Cu privire la critica raportată la art. 41 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia, la muncă egală, femeile au salariul egal cu bărbaţii, Curtea, prin aceleaşi decizii, a arătat că aceasta nu poate fi reţinută, de vreme ce textul de lege criticat reglementează modul de calcul al majorării salariale în cazul avansării într-o altă treaptă de vechime în muncă, fără a institui discriminări pe criteriul de sex.

24. Referitor la critica privind încălcarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării, instanţa de contencios constituţional a arătat că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a stabilit că acest articol nu are o existenţă autonomă şi nu poate fi invocat decât prin raportare la alte dispoziţii ale Convenţiei sau protocoalelor sale adiţionale. (Decizia de inadmisibilitate din 3 aprilie 2012, pronunţată în Cauza Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii împotriva României, paragraful 52). Prin urmare, Curtea Constituţională a constatat că art. 14 din Convenţie nu este incident.

25. Distinct faţă de critica vizând instituirea unui tratament juridic discriminator, analizată anterior de Curtea Constituţională, autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate pune în discuţie şi claritatea şi previzibilitatea normelor de lege supuse analizei de constituţionalitate. Astfel, consideră că prin dispoziţiile art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, a fost clarificată sintagma „nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare”, în sensul îndepărtării diferenţelor de tratament juridic generate de avansarea în gradaţie corespunzătoare tranşei de vechime în muncă. Aşa fiind, consideră că, în realitate, prin textele de lege criticate, legiuitorul nu a dorit instituirea unui tratament juridic diferenţiat, iar aplicarea unei salarizări diferite în funcţie de data trecerii într-o nouă tranşă de vechime în muncă a fost cauzată doar de caracterul neclar al acestor texte şi de inexistenţa unei precizări similare celei făcute de art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

26. Curtea apreciază că această critică nu este întemeiată. Atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale mai sus invocată, cât şi prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 9 februarie 2016, dispoziţiile de lege criticate au fost interpretate în mod clar, în sensul că avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări. De asemenea, prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că „plata efectivă a drepturilor salariate urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin raportare la drepturile salariate acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010.”

27. Totodată, Curtea Constituţională consideră că dispoziţiile art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 şi nu reprezintă o clarificare a legislaţiei anterioare intrării lor în vigoare. În acelaşi sens, prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a precizat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a fost adoptată pentru reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, astfel că acest act normativ a avut o activitate limitată în timp - 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015, iar momentul iniţial al aplicării acestuia a fost 1 ianuarie 2015.

28. De altfel, Curtea Constituţională apreciază că acesta este şi motivul care justifică aplicarea diferită a normelor interpretate prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - referitoare la reglementările privind salarizarea aferente anilor 2011-2014 - în raport cu dispoziţiile art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, prin care s-a reglementat salarizarea în 2015, iar nu pretinsa lipsă de claritate a textelor de lege supuse analizei de constituţionalitate.

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 3.861/1/2015, nr. 4/45/2012* şi 8.046/104/2012 şi constată că dispoziţiile art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I.- Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 28 octombrie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La paragraful „Abrevieri” se introduc 17 noi abrevieri, cu următorul cuprins:

„ACTRIS-RI - Aerosols, Clouds and Trace Gases Research. Infrastructure

AIEA - International Atomic Energy Agency

ALFRED - Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator

CERN- European Organization for Nuclear Research

CRIC- Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare

DANUBIUS-RI - The International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems

EMSO - European Multidisciplinary Seafloor and water-column Observatory

EPOS - European Plate Observing System

ERA - European Research. Area

ESA - European Space Agency

ESFRI - European Strategy Forum on Research. Infrastructures

FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research

HL-LHC - High Luminosity Large Hadron Collider

ISS- International Space Station

MCI - Ministerul Cercetării şi Inovării

METROFOOD-RI - Infrastructure for Promoting Metrology in Food and Nutrition

NEA - Nuclear Energy Agency”

2. La punctul 2 „Viziune privind cercetarea şi inovarea din România în 2020”, „Pilonul 3. «Leadership» regional la frontiera ştiinţei şi în tehnologie: străpungeri în domenii strategice” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Pilonul 3 «Leadership» regional la frontiera ştiinţei şi în tehnologie: străpungeri în domenii strategice

România participă, prin CDI, la mari iniţiative europene şi internaţionale, atât prin asumarea rolului de lider, la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED sau de actor important la alte infrastructuri de cercetare, cât şi prin stimularea concentrărilor tehnologice (clustere) de frontieră.”

3. La punctul 3 „Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020”, subpunctul „Obiective specifice”, paragraful OS 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„OS2. Susţinerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial CD demonstrat, inclusiv prin parteneriate public-public, care să conducă la concentrare, eficienţă şi eficacitate, şi public-privat, care să deblocheze potenţialul identificat, dar şi în calitate de stat membru al CERN respectiv ESA, la operarea şi dezvoltarea HL-LHC şi ISS.”

4. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente”, la domeniul „Bioeconomia” se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:

„Îmbunătăţirea calităţii produselor agroalimentare (nutriţională, senzorială, de siguranţă alimentară), în vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor, trebuie să fie în deplină armonie cu asigurarea unui mediu durabil. În acest context sunt necesare atât dezvoltarea infrastructurii de cercetare ştiinţifică, a resurselor umane, cât şi armonizarea metodologiilor de investigare a calităţii produselor agroalimentare şi a biodisponibilităţii acestora în vederea asigurării securităţii nutriţionale a populaţiei.”

5. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente”, domeniul „Energie, mediu şi schimbări climatice” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Energie, mediu şi schimbări climatice. Cercetările în domeniul energiei susţin reducerea dependenţei energetice a României, prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naţionale (nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncţional («smart grids») şi mărirea eficienţei la consumator.

Nivelul ridicat de specializare atins în cercetarea din domeniul nuclear va fi valorificat în continuare prin dezvoltarea tehnologiilor pentru reactori avansaţi de generaţie IV şi realizarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare şi demonstraţie pentru reactorii rapizi răciţi cu plumb, în parteneriat european şi internaţional. Protecţia mediului înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale, în condiţiile unor investiţii masive care urmează a fi făcute în tehnici şi tehnologii de depoluare şi de reciclare, în administrarea inteligentă şi durabilă a resurselor de apă, a bazinelor hidrografice şi a zonelor umede. Dezvoltarea cunoaşterii în domeniile «aer», «apă», «sol», inclusiv interfeţele (mediile de tranziţie dintre ele), şi valorificarea acesteia de către utilizatori, sunt de importanţă capitală pentru dezvoltarea durabilă a României. Cercetarea interdisciplinară de mediu a sistemului Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră este deosebit de importantă, atât din punctul de vedere al menţinerii şi valorificării capitalului natural existent, cât şi din punctul de vedere al susţinerii dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere în regiunea Dunării şi zona Mării Negre. De asemenea, fenomenele atmosferice necesită o atenţie mărită, inclusiv studierea fenomenelor din atmosferă, generate de activităţi umane, dar şi cele naturale cu impact în schimbările climatice,

Conceptul «oraşul inteligent” oferă soluţii de infrastructuri integrate pentru nevoile populaţiei în aglomerări urbane.”

6. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligenta”, la subpunctul 4.2.5. „Infrastructuri («roadmap» naţional)” se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:

„Având în vedere evoluţiile rapide din ştiinţă şi inovare, România poate participa la dezvoltarea conceptuală, construcţia şi operarea unor infrastructuri de cercetate europene, în condiţiile în care comunitatea ştiinţifică şi tehnologică naţională exprimă poziţii clare în acest sens şi există masa critică necesară unei poziţii importante în acea infrastructură, sunt proiecte, inclusiv emergente, cuprinse în documente strategice naţionale, europene, cum sunt foaia de parcurs (roadmap) pentru infrastructuri de cercetare ESFRI sau cea naţională elaborată în coordonarea CRIC, sau acestea sunt menţionate explicit în Programul de guvernare.”

7. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente”, la subpunctul 4.2.7 „Mecanism de orientare strategică” se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:

„Mecanismul de orientare strategică va fi alcătuit din 3 module:

- modulul privind procesul de descoperire antreprenorială la nivel regional, bazat pe o abordare bottom-up (de jos în sus) asigurată printr-o reţea de observatori regionali, coordonaţi la nivel naţional;

- modulul privind monitorizarea şi evaluarea instrumentelor de finanţare a strategiei naţionale, în special cele care susţin elementele de specializare inteligentă, în baza unor indicatori de monitorizare specifici;

- modulul privind asigurarea guvernanţei Mecanismului la nivel naţional şi regional.”

8. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, subpunctul 4.5 „Acţiuni transversale”, la subpunctul 4.5.3. „Internaţionalizare”, a treia liniuţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„- susţinerea participării la activităţile organismelor sau iniţiativelor internaţionale (CERN, ESA, AIEA, NEA etc.) care presupun afilierea sau acorduri de cooperare ştiinţifică, pe bază de planuri integrate de participare; asigurarea suportului tehnic şi ştiinţific în domeniul securităţii nucleare, statelor membre AIEA, în cadrul unor cooperări de tip Practicai Arrangements/ Capacity Building (Acorduri de implementare/Dezvoltarea capacităţii) cu AIEA - Viena.”

9. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, subpunctul 4.5 „Acţiuni transversale”, la subpunctul 4.5.3. „Internaţionalizare”, după ultima liniuţă se introduc două noi liniuţe, cu următorul cuprins:

„- integrarea în spaţiul european de cercetare (ERA) inclusiv prin susţinerea participării organizaţiilor de cercetare şi a centrelor universitare în structuri specializate, reţele tematice sau a platformei tehnologice europene de interes pentru România:

- promovarea şi susţinerea componentei de cercetare în parteneriatele strategice ale României; dezvoltarea şi susţinerea cooperării ştiinţifice şi tehnologice în baza parteneriatului strategic cu SUA.”

10. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune”, la subpunctul 4.5 „Acţiuni transversale”, subpunctul 4.5.4. „Infrastructuri majore şi clustere de inovare” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.5.4. Infrastructuri majore şi clustere de inovare

România este lider al unor iniţiative ce capitalizează performanţele sale ştiinţifice, dotările sale naturale sau capabilităţile tehnologice la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED şi participă la resurse şi infrastructuri de cercetare ştiinţifică interconectate internaţional cum sunt CERN, ESA, ACTRIS-RI, EMSO, FAIR etc. Dincolo de impactul ştiinţific major, astfel de proiecte de infrastructură promit beneficii în cercetarea aplicată şi în economie, stimulând aglomerarea competitivă de resurse umane, financiare şi de creativitate, inclusiv dezvoltarea conceptului «brain return», prin extinderea cooperării internaţionale. Strategia susţine investiţia în mari infrastructuri, precum şi alte tipuri de parteneriate bazate pe ştiinţă, concentrate geografic şi orientate spre comercializarea ideilor ştiinţifice şi tehnologice. În acest scop, Strategia stipulează măsuri pentru:

- asigurarea fondurilor pentru investiţiile deja angajate şi a celor în curs de angajare şi susţinerea dezvoltării unor concentrări În jurul acestor mari infrastructuri, respectiv:

A. Infrastructuri coordonate de România: ELI-NP, DANUBIUS-RI şi ALFRED;

B. Infrastructuri la care România are interes major de participare: ACTRIS-RI, EPOS, EMSO, FAIR, HL-LHC, infrastructura ESA sau care sunt considerate ca emergente pe plan european şi există un interes major al comunităţii ştiinţifice din România, precum METROFOOD-RI;

- susţinerea finanţării unor clustere existente sau emergente, în măsura în care există interes privat în acest domeniu;

- susţinerea dezvoltării resurselor umane specializate în administrarea şi dezvoltarea clusterelor inovatoare;

- susţinerea cercetării şi inovării ca elemente de transformare radicală a dezvoltării economice, sociale, locale şi regionale.”

11. La punctul 6 „Guvernanţa”, subpunctul 6.2. „Cadrul instituţional de implementare a strategiei” litera A1, la atribuţiile MCI, după ultima liniuţă se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins:

dezvoltă şi implementează, împreună cu mediul economic, politici pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării şi aplicaţii ale invenţiilor/inovaţiilor.”

12. La punctul 6 „Guvernanţa”, subpunctul 6.2. „Cadrul instituţional de implementare a strategiei”, litera B3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„B3. Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare, organism consultativ al MCI, care va funcţiona şi în calitate de grup de lucru al Comitetului Interministerial pentru Competitivitate, constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 236/2016, dedicat inovării şi abordării coordonate a politicilor economice cu cele din domeniul CDI, a corelării dintre nivelul de guvernanţa naţional şi cel regional şi care va avea în componenţă reprezentanţi ai agenţiilor de dezvoltare regională, ai mediului antreprenorial, economic, social şi de cercetare.”

13. La punctul 6 „Guvernanţa”, subpunctul 6.2. „Cadrul instituţional de implementare â strategiei”, după litera B3, se introduce o nouă literă, litera B4, cu următorul cuprins:

,,B4. Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare, organism consultativ specializat, cu rolul de a stabili necesităţile de investiţii în domeniul CDI şi de a elabora analize şi propuneri pentru fundamentarea strategiei şi prioritizarea investiţiilor în infrastructuri de cercetare ştiinţifică (foale de parcurs).”

14. În întregul document se vor avea în vedere următoarele:

1. Sintagma „Centrul internaţional pentru cercetări avansate «Fluvii, Delte, Mări „DANUBIUS”» - Tulcea” se înlocuieşte cu sintagma „Centrul Internaţional pentru Studii Avansate asupra Sistemelor Fluvii - Mări DANUBIUS-RI”;

2. Sintagma „Ministerul Educaţiei Naţionale” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Cercetării şi Inovării”;

3. Sintagma „autoritate de stat pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare” se înlocuieşte cu sintagma „autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare”.

Art. II. - În întregul document, prin „autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare” se înţelege „Ministerul Cercetării şi Inovării”.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul cercetării şi inovării,

Şerban-Constantin Valeca

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Daniela Teodora,

secretar general

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu

Ministrul economiei,

Mihai Tudose

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

p. Ministrul energiei,

Doru Vişan,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Monica-Dorina Gheorghiţă,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Ana Birchall

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rarele,

Petre Daea

 

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 81.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă

 

Având în vedere prevederile art. 12, 204, 205, 223 şi 238 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Criteriile generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu semestrul II al anului universitar 2016-2017.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice prevedere contrară se abrogă.

Art. 4. - Prevederile prezentului ordin se duc la îndeplinire de către Direcţia generală învăţământ universitar, Direcţia generală economică din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, potrivit legii.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 3.392.

 

ANEXĂ

 

CRITERII GENERALE

de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Statul român susţine învăţământul şi asigură implementarea unor măsuri de susţinere a performanţei academice, respectiv a unor măsuri privind facilitarea accesului la servicii educaţionale pentru candidaţii proveniţi din medii socioeconomice defavorizate şi asigurarea unui climat de echitate în învăţământul superior românesc, prin burse şi alte forme de sprijin material oferite studenţilor din învăţământul superior din România.

Art. 2. - (1) Din fondurile de la bugetul de stat, instituţiile de învăţământ superior de stat pot acorda: burse pentru stimularea performanţei academice, burse sociale, burse sociale ocazionale, burse speciale, burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în ţară/străinătate şi alte forme de sprijin material.

(2) Statul susţine studenţii cu rezultate remarcabile în activităţi culturale şi sportive, prin acordarea de burse, denumite în continuare burse speciale.

(3) Operatorii economici, organizaţii nonguvernamentale sau persoane fizice/persoane juridice pot oferi burse, pe bază de contract, sau alte forme de sprijin studenţilor, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(4) Studenţii pot beneficia şi de alte burse, finanţate din veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior şi din alte forme legal constituite.

Art. 3. - Bursele, indiferent de categorie, se acordă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene.

 

CAPITOLUL II

Criterii generale de acordare a burselor

 

Art. 4. - (1) Bursele pentru stimularea performanţei, acordate din fonduri de la bugetul de stat, sunt burse de merit şi de performanţă şi se acordă studenţilor din învăţământul superior de stat, înmatriculaţi la programe de studii universitare cu frecvenţă. Acestea se distribuie conform metodologiei proprii.

(2) Bursele prevăzute la alin. (1) au rolul de a recompensa studenţii pentru rezultate academice deosebite sau pentru implicarea acestora în activităţi extracurriculare şi de voluntariat, potrivit criteriilor specifice stabilite prin metodologia prevăzută la alin. (1).

Art. 5. - (1) Bursele pentru susţinerea financiară a studenţilor cu venituri reduse sunt: burse sociale şi burse sociale ocazionale. Acestea sunt acordate din fonduri de la bugetul de stat, pe bază de cerere, în funcţie de situaţia socioeconomică a familiei studentului şi a criteriilor generale stabilite prin prezentul ordin şi a criteriilor specifice, elaborate conform metodologiei proprii.

(2) Pentru acordarea burselor sociale, în metodologiile proprii ale universităţilor nu sunt prevăzute criterii academice, în afara celui de promovabilitate.

(3) Bursele sociale au rolul de a asigura condiţii minime de subzistenţă pentru studenţii proveniţi din medii socioeconomice defavorizate, din familii defavorizate şi celor pentru care s-a dispus ca măsură de protecţie plasamentul, în vederea parcurgerii programelor de studii universitare la care sunt înscrişi.

(4) Cuantumul bursei poate fi stabilit, prin hotărâre a senatului universităţii, la propunerea Consiliului de administraţie, potrivit fondurilor disponibile şi nevoilor identificate la nivelul comunităţii studenţeşti, cu respectarea prevederilor art. 223 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Bursele sociale se acordă, pe baza prevederilor regulamentului propriu stabilit de către senatul universitar, la propunerea Consiliului de administraţie, ca urmare a consultării cu reprezentanţii studenţilor, inclusiv organizaţiile studenţeşti din universitate.

(2) Beneficiarii burselor sociale sunt:

a) studenţii orfani de unul sau ambii părinţi, respectiv pentru care s-a dispus ca măsură de protecţie plasamentul şi care nu realizează venituri peste plafonul pentru acordarea bursei sociale;

b) studenţii bolnavi TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, celor care suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, boli rare, tulburări din spectrul autist, boli hematologice (hemofilie, talasemie etc.), surditate, fibroză chistică, cei infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei CU handicap locomotor, spondilită anchilozantă sau reumatism articular şi cu orice alte boli cronice pe care senatele universitare le pot lua în considerare;

c) studenţii a căror familie nu a realizat în cele 3 luni înainte de începerea semestrului/anului universitar un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie.

(3) Bursele se acordă şi pe perioada vacanţelor pentru cei prevăzuţi la alin. (2) lit. a) şi b).

(4) Bursele sociale se acordă pe durata studiilor, până la împlinirea vârstei de 35 de ani.

Art. 7 - (1) în cazul burselor sociale, cuantumul se stabileşte pornind de la cuantumul minim propus anual de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS), ţinând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare.

(2) Cuantumul burselor sociale se stabileşte, prin hotărâre a senatului universităţii, la propunerea Consiliului de administraţie, în limita fondurilor disponibile şi nevoilor identificate la nivelul comunităţii studenţeşti, cu respectarea prevederilor alin. (1).

Art. 8. - (1) Studenţii pot beneficia ocazional, la cerere, pe baza documentelor justificative, şi de următoarele tipuri de burse sociale, indiferent dacă studentul mai beneficiază de altă categorie de bursă:

a) bursa pentru ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, care se poate acorda studenţilor cu unul sau ambii părinţi decedaţi, respectiv pentru care s-a dispus ca măsură de protecţie plasamentul, studenţilor defavorizaţi din punct de vedere socioeconomic, a căror familie nu a realizat în cele 3 luni dinaintea depunerii cererii pentru acordarea acestui tip de bursă, un venit lunar net mediu pe membru de familie din salariul minim net la nivel naţional. Această categorie de bursă se poate acorda aceluiaşi student de două ori în cursul unui an universitar;

b) bursa pentru ajutor social ocazional de maternitate, care se acordă studentei sau studentului a cărui soţie nu realizează deloc venituri sau venituri mai mari decât salariul de bază minim net la nivel naţional şi constă într-o bursă pentru naştere şi lăuzie şi o bursă pentru procurarea îmbrăcămintei copilului nou-născut, care se acordă o singură dată în cursul anului universitar pentru fiecare copil născut;

c) bursa pentru ajutor social ocazional în caz de deces se poate acorda pentru decesul unui membru al familiei studentului (ei). Prin membru de familie se înţelege soţ, soţie, copil. În cazul decesului studentului(ei) necăsătorită), căsătorit(ă) cu soţie/soţ care nu realizează venituri, bursa se acordă rudelor de gradul I/ succesorului legal, o singură dată în cursul anului universitar.

(2) Cuantumul acestor burse este stabilit de senatul universităţii, la propunerea Consiliului de administraţie, dar trebuie să fie cel puţin egal cu cuantumul lunar al bursei sociale.

Art. 9. - (1) Bursele speciale se pot acorda studenţilor care se încadrează în cel puţin unul din următoarele cazuri:

a) au obţinut performanţe cultural-artistice deosebite, au obţinut performanţe sportive deosebite sau pentru implicarea în activităţi extracurriculare şi de voluntariat;

b) alte situaţii stabilite de universităţi prin regulamentele proprii.

(2) Aceste burse se acordă în funcţie de criterii de performanţă în baza metodologiei proprii.

Art. 10. - (1) Fondurile pentru acordarea burselor de la bugetul de stat sunt repartizate instituţiilor de învăţământ superior de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), proporţional cu numărul total al studenţilor înmatriculaţi la programe de studii universitare cu frecvenţă, fără taxă de studii, ciclurile de studii licenţă şi maşter din instituţia respectivă, în baza contractului instituţional pentru fondul de burse.

(2) Bursele pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare se acordă în vederea susţinerii mobilităţilor temporare efectuate în universităţi şi instituţii din ţară şi străinătate. Cuantumul acestor burse este stabilit de senatul universităţii, la propunerea Consiliului de administraţie,

(3) Din fondul de burse repartizat universităţilor, minimum 30% din total este alocat pentru categoria de burse sociale.

(4) în cazul în care fondul pentru acordarea burselor sociale nu este utilizat în întregime, acesta se redistribuie pentru acordarea burselor de performanţă sau de merit.

(5) Destinaţia fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru burse nu poate fi schimbată.

Art. 11. - (1) Instituţiile de învăţământ superior pot suplimenta fondul pentru burse provenit de la bugetul de stat, pentru fiecare categorie de burse, cu fonduri provenite din venituri proprii.

(2) Ponderea fondurilor alocate de universităţi pentru burse, provenite din venituri proprii, din totalul fondului pentru burse al universităţii constituie un indicator de performanţă în evaluările instituţionale realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior (ARACIS), respectiv indicator de performanţă pentru acordarea finanţării suplimentare a instituţiilor de învăţământ superior.

Art. 12. - (1) Cuantumul burselor, indiferent de tipul acestora este aprobat prin hotărâre a senatului, la propunerea Consiliului de administraţie, ca urmare a consultării cu reprezentanţii studenţilor, inclusiv a organizaţiilor studenţeşti reprezentative din universitate.

(2) Cuantumul bursei de performanţă este mai mare decât cuantumul bursei de merit atribuită în instituţia de învăţământ respectivă. Cuantumul bursei de merit este mai mare decât cuantumul bursei sociale.

Art. 13. - (1) Bursele atribuite pentru stimularea performanţei prevăzute la art. 4 alin. (1) se pot acorda studenţilor care se încadrează în cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

a) au obţinut rezultate deosebite la învăţătură, respectiv au cele mai mari medii din acelaşi an de studiu al unui program de studii;

b) au obţinut performanţe ştiinţifice, inovaţie şi brevete;

c) alte situaţii stabilite de universităţi prin regulamentele proprii.

(2) Bursa pentru stimularea performanţei prevăzute la alin. (1) lit. b) se poate acorda începând cu anul al doilea de studii, în urma recunoaşterii performanţelor de către instituţiile de învăţământ superior, pentru o perioadă de un an calendaristic, dar nu mai mult de finalizarea studiilor.

(3) Universităţile pot stabili proceduri interne pentru acordarea de sprijin financiar studenţilor cu rezultate deosebite, pentru participarea la conferinţe sau publicarea de articole ştiinţifice.

Art. 14. - (1) Determinarea venitului lunar mediu net al familiei studentului se realizează, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, luând în calcul veniturile părinţilor şi ale copiilor aflaţi în grija lor, respectiv al membrilor familiei aflate în grija studentului soţie, copii dacă este cazul, luând în calcul:

a) veniturile salariale şi asimilate acestora, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

b) pensiile, inclusiv cele pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, indiferent dacă sunt de la bugetul de stat sau fondurile de pensii facultative şi indiferent de tipul acestora, în conformitate cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;

c) venituri obţinute din activităţi agricole conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

d) alocaţiile de stat pentru copii, în conformitate cu Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) alocaţii de plasament În conformitate cu Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) venituri obţinute din concedii medicale pentru sarcină sau lehuzie sau indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

g) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, inclusiv indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav;

h) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

i) drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;

j) orice venituri realizate din activităţile economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;

k) orice venituri realizate din meserii liberale şi din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;

l) dividendele realizate în ultimele 12 luni calendaristice. Media lunară se realizează prin raportarea acestora la 12.

(2) Pentru studenţii cu vârsta între 26 şi 35 de ani, venitul lunar mediu net al acestuia se va calcula ţinând cont doar de veniturile personale ale acestuia şi al persoanelor pe care le are în grijă, precum copii, soţie etc., în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 15. - În vederea acordării burselor sociale, studenţii trebuie să depună următoarele documente justificative pe baza cărora se realizează încadrarea în una dintre tipurile de burse oferite:

a) înscrisuri care să demonstreze veniturile studentului, respectiv ale familiei sale. În cazul în care niciunul dintre părinţi nu obţine venituri, aceştia depun o declaraţie pe propria răspundere în acest sens, însoţită de documentele care atestă acest lucru;

b) pentru situaţiile în care există suspiciuni rezonabile, comisia de evaluare a cererii pentru acordarea bursei sociale poate solicita studentului să prezinte raportul de anchetă socială, realizat cu respectarea prevederilor legale, din care să reiasă situaţia exactă a familiei acestuia. Ancheta socială este obligatorie în cazul în care părinţii studentului lucrează sau domiciliază în străinătate;

c) copii de pe certificatul/certificatele de deces ale părintelui/părinţilor, dacă este cazul;

d) certificat de la un medic de specialitate, altul decât medicul de familie, în care să se prezinte evoluţia şi tabloul clinic al problemei medicale de care suferă studentul şi care se încadrează în prevederile art. 6 alin. (2) lit. b).

Art. 16. - (1) Informaţiile privind modalitatea de accesare şi acordare a burselor, de la bugetul de stat, se fac publice prin afişarea pe pagina web şi la sediul universităţii, la începutul anului universitar, precum şi în „Ghidul studentului”, după caz.

(2) Acordarea burselor se realizează în baza prevederilor regulamentelor proprii ale instituţiilor de învăţământ superior, stabilite prin hotărâre a senatului universităţii, la propunerea Consiliului de administraţie.

(3) Anunţurile pentru depunerea cererilor şi documentelor justificative în vederea obţinerii unor categorii de burse vor fi publicate pe site-ul şi la avizierul fiecărei universităţi/facultăţi cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea acestora.

(4) Procedura de acordare a burselor va include prevederi speciale privind modalitatea de contestaţie, perioada pentru depunerea acestora şi responsabilul de rezolvarea contestaţiilor înregistrate privind modul de atribuire al burselor.

Art. 17. - În cazul în care există suspiciuni de falsificare a documentelor depuse pentru obţinerea unei burse pentru ajutor social, universităţile vor sesiza organele de anchetă competente şi vor proceda la sancţionarea studentului, în funcţie de gravitatea faptei.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - (1) Studenţii pot beneficia de orice tip de bursă pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de maşter, cu excepţia burselor pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare prevăzute la art. 10.

(2) Un student nu poate primi două tipuri de burse simultan din aceeaşi categorie, dar are dreptul să opteze pentru cea cu valoare mai mare sau care se acordă pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

(3) Prin excepţie de la alin. (2), studenţii care beneficiază de bursă socială pot primi şi orice alt tip de bursă reglementat în prezentul ordin.

(4) Studenţii care se încadrează în prevederile alin. (3) şi care au dreptul să primească atât bursă de performanţă, cât şi bursă de merit trebuie să opteze pentru una dintre ele, putând să o aleagă pe cea cu valoare mai mare sau care se acordă pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

Art. 19. - Nu pot constitui criterii de acordare a oricărui tip de burse provenite din fonduri de la bugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, naţionalitatea, orientarea sexuală, apartenenţa politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenenţa la organizaţii legal constituite ori cu activitate conformă cu legislaţia europeană în vigoare, numărul de ani petrecuţi în alte instituţii de învăţământ, studiile efectuate în străinătate, precum şi accesul la burse din alte surse.

Art. 20. - Instituţiile de învăţământ superior elaborează şi aplică propria metodologie, aprobată de senatul universitar la propunerea Consiliului de administraţie, în urma consultării cu reprezentanţii studenţilor şi organizaţiile studenţeşti reprezentative, legal constituite, în conformitate cu metodologia-cadru reglementată prin prezentul ordin.

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE

 

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE

 

REGULAMENT

pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc

 

În temeiul art. 14, art. 15 alin. (2) şi (5), art. 20, art. 115 alin. (2), art. 117 şi art. 118 alin. (2) din Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare,

având în vedere prevederile art. 98 alin. (2) lit. w) şi ale art. 129 din Legea nr. 311/2015,

Fondul de garantare a depozitelor bancare, denumit în continuare Fondul, emite prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul Fondului de garantare a depozitelor bancare nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Unei instituţii de credit nou-înfiinţate i se va atribui, în anul respectiv, un grad de risc de 75%.”

2. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:

„Art. 111. - (1) în cazul în care, în anul de plată a contribuţiei, o Instituţie de credit participantă la Fond fuzionează prin absorbţie cu o altă instituţie de credit participantă la Fond, până la termenul-limită de raportare a situaţiei depozitelor acoperite, instituţia de credit care a absorbit are obligaţia de a raporta separat situaţia depozitelor acoperite pe fiecare dintre instituţiile de credit care au fuzionat, pentru data de 31 decembrie a anului anterior celui de plată.

(2) Fondul calculează contribuţia anuală pentru fiecare dintre cele două instituţii de credit prevăzute la alin. (1) în funcţie de baza de calcul raportată şi de gradul de risc aferent fiecăreia dintre ele.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (1), Fondul comunică instituţiei de credit absorbante datele menţionate la art. 117 alin. (1) din Lege, separat pentru fiecare dintre instituţiile de credit care au fuzionat prin absorbţie.

(4) Instituţia de credit absorbantă efectuează plata contribuţiei anuale în condiţiile prevăzute la art. 117 alin. (3) din Lege sub forma unei plăţi unice, rezultată prin însumarea contribuţiilor anuale prevăzute la alin. (3).”

3. Articolul 16 se modifică şt va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Fondul determină contribuţiile pe care fiecare instituţie de credit participantă le plăteşte în anul 2017 utilizând gradul de risc asociat, calculat pe baza datelor raportate de instituţiile de credit pentru data de 30 septembrie 2016.

(2) Gradul de risc asociat fiecărei instituţii de credit se calculează pe baza datelor menţionate la art. 8 alin. (1).

(3) Contribuţiile plătite în plus/minus în anul 2016 se regularizează prin deducere/adăugare la nivelul contribuţiei de plată în anul 2017.”

4. După articolul 16 se introduc două noi articole, articolele 161 şi 162, cu următorul cuprins:

„Art. 161. -- (1) Instituţia de credit la care Fondul a constatat, în urma controlului efectuat, o diferenţă între volumul depozitelor acoperite raportate pentru 31 decembrie 2015 şi cel efectiv identificat cu ocazia controlului, are obligaţia să retransmită Fondului, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii procesului-verbal de control, Formularul de raportare a depozitelor acoperite prevăzut în anexa nr. 1 la Regulamentul Fondului de garantare a depozitelor bancare nr. 1/2016 privind transmiterea către Fondul de garantare a depozitelor bancare a informaţiilor necesare întocmirii listei compensaţiilor de plătit şi a celor necesare în procesul determinării contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit, cu modificările ulterioare, pentru data de 31 decembrie 2015.

(2) Pe baza datelor retransmise conform alin. (1), Fondul calculează diferenţa faţă de contribuţia anuală plătită de instituţia de credit în anul 2016 şi o comunică instituţiei de credit.

Art. 162. - (1) Diferenţa calculată conform art. 161 face obiectul regularizării.

(2) Dacă diferenţa a fost determinată până la data comunicării de către Fond a cuantumului contribuţiei anuale de plătit în anul în curs, aceasta se deduce din/se adaugă la contribuţia anuală de plătit în acel an, iar plata se face potrivit prevederilor art. 117 alin. (3) din Lege.

(3) Dacă diferenţa a fost determinată după ce Fondul a comunicat instituţiei de credit cuantumul contribuţiei anuale de plătit în anul în curs, aceasta se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii informaţiilor menţionate la art. 161 alin (1), iar regularizarea se realizează, după caz, astfel:

(a) dacă comunicarea are loc înainte de termenul prevăzut la art. 117 alin. (3) din Lege, instituţia de credit regularizează diferenţa cu ocazia plăţii contribuţiei anuale pentru anul în curs, prin adăugare la/deducere din nivelul contribuţiei anuale pentru anul în curs comunicate deja de Fond;

(b) dacă comunicarea are loc după termenul prevăzut la art. 117 alin. (3) din Lege, instituţia de credit plăteşte diferenţa în minus în maximum 5 zile calendaristice de la data primirii comunicării din partea Fondului, iar Fondul virează diferenţa plătită în plus de către instituţia de credit în termen de 5 zile calendaristice de la data la care instituţia de credit i-a comunicat contul în care doreşte să încaseze banii.”

5. Anexa nr. 3 - „Descrierea metodei pentru calculul contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

ANEXA Nr. 3

 

Descrierea metodei pentru calculul contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit

 

1 Formula de calcul

1.1 Formula de calcul pentru determinarea contribuţiei fiecărei instituţii de credit (IC) în funcţie de profilul de risc

 

Ci = RC*PRAi*DAi* μ + / - Di,

 

unde:

IC - instituţia de credit participantă la schema statutară de garantare a depozitelor;

Ci - contribuţia anuală pentru ICi;

RC - rata contribuţiei (identică pentru toate IC într-un an);

PRAi - ponderea riscului agregat al ICi;

DAi - depozitele acoperite ale ICi;

μ - coeficient de ajustare determinat prin raportarea contribuţiilor totale neajustate la risc la contribuţiile totale ajustate la risc (identic pentru toate IC într-un an);

Di - diferenţa plătită în plus sau în minus de ICi în anul precedent; această diferenţă se ia în considerare doar pentru IC care au raportat situaţii rectificative pentru anul 2016 în urma controlului anual efectuat de Fond.

Rata contribuţiei (RC)

RC este rata procentuală care corespunde nivelului ce ar trebui plătit de o IC cu PRA = 100% (corespunde unui nivel al contribuţiei nediferenţiat în funcţie de risc) pentru a atinge nivelul-ţintă anual.

RC se determină anual de Fond, ca raport între nivelul-ţintă din anul respectiv şi suma depozitelor acoperite ale IC membre, raportate Fondului pentru data de 31 decembrie a anului precedent celui de plată a contribuţiei.

Nivelul-ţintă anual se determină ca un nivel minim obţinut prin raportarea sumei reprezentând resursele financiare pe care Fondul trebuie să le colecteze pentru a atinge nivelul-ţintă la numărul de ani rămaşi din perioada de colectare a resurselor.

PRA

PRAi se determină pe baza scorului agregat al riscului (SARi).

SARi reprezintă media ponderată a scorurilor individuale ale riscului (SIRi) obţinute de ICi.

Coeficientul de ajustare (μ)

Suma contribuţiilor anuale calculate poate fi mai mare sau mai mică decât nivelul-ţintă anual. Pentru corectarea acestor diferenţe faţă de nivelul-ţintă se utilizează coeficientul de ajustare μ.

De asemenea, contribuţiile anuale trebuie repartizate cât mai uniform posibil pe parcursul perioadei de atingere a nivelului-ţintă, cu luarea în considerare a fazelor ciclului economic şi impactului prociclic al contribuţiilor asupra IC.

Având în vedere considerentele menţionate mai sus, coeficientul de ajustare se utilizează pentru:

a) corectarea diferenţelor dintre nivelul contribuţiilor anuale determinat prin aplicarea metodei de calcul în funcţie de riscurile asociate IC şi nivelul-ţintă stabilit pentru anul respectiv;

b) evitarea situaţiilor când IC ar trebui să plătească contribuţii excesive Fondului în perioadele de recesiune economică;

c) determinarea unor contribuţii mai mari pe care IC să le plătească Fondului în perioadele de expansiune economică.

Coeficientul de ajustare se determină după ce fiecărei IC i s-a calculat nivelul PRA în funcţie de profilul său de risc.

1.2. Formula de calcul pentru determinarea contribuţiei anuale la nivel agregat

Suma contribuţiilor anuale CT colectate de la IC se determină pe baza următoarei formule:

  ,

unde:

CT - suma contribuţiilor anuale ale instituţiilor de credit;

Ci-contribuţiile individuale ale IC determinate conform formulei de calcul de la punctul 1.1 pentru anul 2017;

D - suma algebrică a contribuţiilor plătite în plus sau în minus în anul anterior de către IC;

2. Limitele pentru ponderea riscului agregat (PRA)

Prezenta metodă de calcul al contribuţiilor în funcţie de risc se bazează pe metoda scării progresive pentru determinarea PRA.

Nu există clase de risc, pentru fiecare IC se determină valoarea PRA în funcţie de nivelul scorului său agregat de risc (SAR).

PRA poate lua, teoretic, orice valoare cuprinsă între o limită minimă (β = 75%) şi o limită maximă (a = 150%).

Metoda de calcul al contribuţiilor bazată pe metoda scării progresive asigură o foarte bună dispersie a valorilor PRA, deoarece, practic, fiecare IC are propria valoare calculată a PRA.

Aceasta este determinată exclusiv de nivelul indicatorilor proprii al fiecărei IC, agregaţi în cadrul scorului agregat de risc.

Din aceste considerente, metoda reflectă pe deplin profilul de risc al fiecărei IC.

3. Categoriile de risc

Calculul PRAi pentru orice ICi are la bază indicatori din următoarele categorii:

1. capitalul:

2. lichiditatea şi finanţarea:

3. calitatea activelor:

4. modelul de afaceri şi managementul;

5. pierderile potenţiale pentru schema de garantare.

4. Indicatorii de risc*)

Fondul utilizează următorii indicatori de risc, care deţin o pondere totală de 100%, după cum urmează:

 

Indicator

1. Capital

1.1. Rata efectului de levier

1.2. Rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1)

2. Lichiditate şi finanţare

2.1. Raportul credite/depozite

2.2. Ponderea activelor lichide în total active

3. Calitatea activelor

3.1. Rata creditelor neperformante

3.2. Gradul de acoperire cu provizioane

4. Modelul de afaceri şi managementul

4.1. Active ponderate la risc/total active

4.2. Rata rentabilităţii activelor (RoA)

5. Pierderi potenţiale pentru SGD (schema de garantare a depozitelor)

5.1. Active negrevate de sarcini/depozite acoperite


*) Pentru calculul gradului de risc asociat necesar determinării contribuţiilor de plată în anul 2017 se utilizează indicatorii disponibili la nivelul autorităţii competente. Aceştia urmează să fie înlocuiţi cu indicatorii de bază recomandaţi de Autoritatea Bancară Europeană, pe măsură ce raportarea lor/datelor necesare calculării lor va deveni cerinţă obligatorie pentru instituţiile de credit.

 

Reguli privind indicatorii de risc (IR):

1. Indicatorii de risc trebuie să respecte cerinţele prudenţiale aplicabile.

2. Indicatorii de risc se calculează individual pentru fiecare IC.

3. Pentru IR determinaţi pe baza contului de profit şi pierdere, valorile indicatorilor sunt cele de la sfârşitul perioadei.

4. Pentru IR determinaţi pe baza bilanţului, nivelurile indicatorilor sunt calculate ca valori medii între începutul şi sfârşitul perioadei de raportare.

5. Pentru indicatorul rata rentabilităţii activelor (RoA), nivelul este calculat ca medie a ultimilor doi ani.

Metoda de calcul al ponderilor de risc agregate PRA

Calculul PRA se bazează pe metoda scării progresive (sliding scale).

Pentru fiecare ICi se calculează un SIRj aferent fiecărui IRj.

Pentru fiecare IR se stabileşte o limită superioară (aj) şi o limită inferioară (bj).

În situaţia în care valorile mai ridicate ale IR indică un risc mai mare, atunci când nivelul IR depăşeşte limita superioară, SIRj va primi valoarea 100, iar atunci când se află sub limita inferioară SIRj va primi valoarea 0.

Invers, când valorile mai reduse ale IR indică un risc mai mare, atunci când nivelul IR este situat sub limita inferioară, SIRj va primi valoarea 100, iar atunci când depăşeşte limita superioară SIRj va primi valoarea 0.

Dacă nivelul IR se situează între aj şi bj, SIRj se va situa între 0 şi 100.

Fiecare SIRj are stabilită o pondere PIj care este utilizată pentru calculul SIRj.

În cadrul metodei scării progresive, SIRj va avea întotdeauna valori cuprinse între 0 şi 100.

Limitele aj şi bj sunt stabilite astfel încât să se asigure o diferenţiere adecvată a IC.

Calibrarea acestor limite trebuie să respecte cerinţele prudenţiale aplicabile IC şi datele istorice, atunci când sunt disponibile. Trebuie evitată situaţia în care IC membre se vor situa preponderent sub limita inferioară sau peste limita superioară, cu toate că între ele există diferenţe semnificative în domeniul măsurat, evidenţiate prin valorile respectivului IR.

Structura modelului de calcul descris se prezintă în tabelul de mai jos:

 

IR

PI

Limita superioară

Limita inferioară

SIR

Indicatorul A1

PI1

a1

B1

SIR1

Indicatorul A2

PI2

a2

b2

SIR2

....

....

....

....

....

Indicatorul An

PIn

an

bn

SIRn

 

 

Pentru fiecare indicator Aj se va determina un SIRj definit astfel:

Cazul 1:

 

sau

Cazul 2:

 

 

Scorul agregat de risc (SAR)

Fiecare SIR al ICi se înmulţeşte cu ponderea indicatorului PIj: se însumează rezultatele şi se obţine SARj:

Ponderea de risc agregată (PRA)

SARj sunt transformate în PRAi utilizând metoda scării progresive conform unei formule liniare:

PRAi asociată SARi este liniară, având o limită superioară α (150%) şi o limită inferioară β (75%).

Pentru o ICi la care SARi = 100 (cel mai ridicat risc), PRAi = a (cea mai mare pondere de risc agregată).

Similar, pentru o ICi la care SARi = 0 (cel mai scăzut risc), PRAi = β (cea mai mică pondere de risc agregată).

Pentru fiecare SARi se atribuie o pondere de risc agregată PRAi care este utilizată pentru calculul contribuţiei fiecărei IC membre (Ci).

PRAj poate lua orice valoare cuprinsă între 75% şi 150%.

Prin utilizarea metodei scării progresive pentru determinarea PRAi, fiecare ICi are o PRAi unică, determinată de valoarea calculată a SARi, care depinde exclusiv de valorile indicatorilor înregistraţi de ICi.

Probabilitatea ca două sau mai multe IC să aibă aceeaşi valoare a PRA este foarte redusă.”

6. Anexa nr. 4 - „Declaraţia privind plata contribuţiei anuale/extraordinare la Fondul de garantare a depozitelor bancare în anul ...........” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

ANEXA Nr. 4

 

DECLARAŢIA

privind plata contribuţiei anuale/extraordinare la Fondul de garantare a depozitelor bancare în anul ...........

 

- model –

 

1. Denumirea instituţiei de credit: ....................................................................

2. Sediul social: ....................................................................

3. Data declaraţiei: ............................... (zz/ll/aaaa)

4. Numărul şi data autorizaţiei de funcţionare/notificării emise de Banca Naţională a României ....................................................................

5. Baza de calcul al contribuţiei la data de 31 decembrie a anului precedent anului de plată ....................................................................

Soldul depozitelor acoperite:

Total în echivalent lei: ....................................................................;

a) Depozite acoperite persoane fizice, în echivalent lei: ....................................................................;

b) Depozite acoperite persoane juridice, în echivalent lei: ....................................................................;

6. Contribuţia datorată*): ................................ suma: ................................ lei

7. Contribuţia plătită, lei: ....................................................................

8. Felul documentului: ................................ nr. ................................, data plăţii ................................  (zz/ll/aaaa)

 

Conducătorul instituţiei de credit,

Conducătorul compartimentului financiar-contabil,

....................................................................

....................................................................

(numele, prenumele, funcţia, semnătura şi ştampila)

(numele, prenumele, funcţia şi semnătura)

 

*) Se va preciza, după caz, felul contribuţiei: anuală ori extraordinară.”

Art. II. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare de la data publicării.

 

Preşedintele Consiliului de supraveghere al Fondului de garantare a depozitelor bancare,

Lucian Croitoru

 

Bucureşti, 22 februarie 2017.

Nr. 1.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.