MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 411/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 411         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 31 mai 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

337. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

611. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Normelor de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov

 

620. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

406. - Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicamentele notate cu (**)1, (**)1Ω şi (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a metodologiei de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 14 februarie 2017 în Cauza Potoroc împotriva României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 55 din Legea nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României, în baza prevederilor Legii nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, denumită în continuare Lege, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 104/2007 pentru reglementarea procedurii specifice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 14 februarie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Monica-Dorina Gheorghiţă,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Ana Birchall

 

Bucureşti, 18 mai 2017.

Nr. 337.

 

ANEXĂ

 

NORMELE METODOLOGICE

privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României

 

Art. 1. - Pentru a stabili dacă o întreprindere exercită în mod efectiv activităţi semnificative, altele decât cele interne de gestionare şi/sau administrative, în statul membru de stabilire, altul decât România, sau dacă un salariat este detaşat temporar pe teritoriul României, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, realizează o evaluare a tuturor elementelor faptice caracteristice unei detaşări transnaţionale.

Art. 2. - (1) Elementele faptice prevăzute la art. 7 alin, (1) lit. a) din Lege, care caracterizează activităţile desfăşurate de către întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, atât în statul membru în care acestea sunt stabilite, cât şi, după caz, în România, includ în special următoarele:

a) locul în care întreprinderea îşi are sediul social, locul în care deţine birourile, locul în care plăteşte impozite şi contribuţiile de asigurări sociale şi, dacă este cazul, locul în care este autorizată să îşi exercite activitatea sau este înregistrată la camera de comerţ sau organismul profesional al statului membru de stabilire;

b) activitatea de bază pentru care este autorizată întreprinderea şi obiectul contractului de prestări de servicii/contractului de punere la dispoziţie, încheiat între întreprinderea prestatoare/agentul de muncă temporară şi beneficiar/utilizator, în baza căruia se realizează detaşarea transnaţională;

c) locul de recrutare a salariaţilor detaşaţi şi locul din care sunt detaşaţi;

d) legislaţia aplicabilă contractelor încheiate de întreprindere cu lucrătorii acesteia, precum şi contractelor încheiate cu clienţii;

e) contractele de muncă/alte forme de angajare încheiate de întreprindere cu propriii salariaţi, potrivit legislaţiei aplicabile în statul de origine;

f) locul în care întreprinderea îşi exercită activitatea de bază, precum şi locul în care îşi angajează personalul administrativ;

g) numărul de contracte executate şi/sau mărimea cifrei de afaceri realizate în statul membru de stabilire, ţinând seama de activitatea desfăşurată, precum şi, printre altele, de situaţia specifică a întreprinderilor nou-înfiinţate şi a IMM-urilor.

(2) Elementele faptice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) din Lege, care caracterizează munca şi situaţia salariatului detaşat pe teritoriul României, includ în special următoarele:

a) activitatea salariatului se desfăşoară pentru o perioadă limitată de timp în România;

b) data la care începe şi data la care încetează detaşarea;

c) detaşarea se efectuează pe teritoriul României dintr-un alt stat membru sau din Confederaţia Elveţiană unde salariatul detaşat îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea, în conformitate cu cadrul legal stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I);

d) documentele din care rezultă încetarea detaşării şi reluarea activităţii de către salariatul detaşat la locul de muncă din statul membru din care a fost detaşat sau din Confederaţia Elveţiană;

e) concordanţa dintre natura activităţii prestate de către salariatul detaşat şi obiectul contractului de prestări servicii;

f) modalitatea de asigurare a cheltuielilor de transport, masă şi cazare pentru salariatul detaşat;

g) perioadele anterioare în care, la acelaşi loc de muncă, postul a fost ocupat de acelaşi sau de un alt salariat detaşat transnaţional.

(3) în situaţia în care, cu ocazia controlului, inspectorii de muncă nu pot obţine informaţiile şi documentele privitoare la elementele prevăzute la alin. (1) şi (2), se solicită Inspecţiei Muncii obţinerea acestora, prin intermediul sistemului de informare a pieţei interne (IMI).

(4) Elementele faptice prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi d)--g) sunt luate în considerare de către inspectoratele teritoriale de muncă şi în cadrul controalelor efectuate la întreprinderile stabilite în România care detaşează salariaţi în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

(5) în cazul în care, în urma evaluării de ansamblu a tuturor elementelor faptice prevăzute la alin. (1) şi (2), inspectorii de muncă constată neîndeplinirea condiţiilor privind detaşarea transnaţională în înţelesul Legii, aceştia iau măsurile care se impun potrivit legislaţiei naţionale aplicabile în situaţia identificată.

(6) în cazul în care aspectele constatate nu sunt de competenţa Inspecţiei Muncii, inspectoratele teritoriale de muncă informează autorităţile competente.

Art. 3. - În situaţia în care în cadrul cooperării administrative se transmit cereri prin care sunt solicitate informaţii din domeniul de competenţă al altor instituţii publice din România, Inspecţia Muncii solicită acestor instituţii punerea la dispoziţie a informaţiilor pe care le deţine respectiva instituţie, pentru a fi comunicate autorităţii solicitante.

Art. 4. - (1) în cadrul cooperării administrative, ca urmare a primirii unor cereri motivate din alte state membre, prin intermediul sistemului IMI, Inspecţia Muncii furnizează informaţii şi/sau documente referitoare la:

a) salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României;

b) persoanele juridice înregistrate pe teritoriul României;

c) agenţii de muncă temporară autorizaţi pe teritoriul României;

d) statele de plată a drepturilor salariale ale salariaţilor detaşaţi, precum şi dovezile de plată a acestora;

e) foi colective de prezenţă;

f) contracte individuale de muncă.

(2) în vederea obţinerii şi transmiterii către autoritatea solicitantă a documentelor menţionate la alin. (1) lit. d)-f), Inspecţia Muncii solicită inspectoratelor teritoriale de muncă efectuarea de controale.

Art. 5. - (1) Inspecţia Muncii, în calitate de autoritate solicitată, primeşte prin intermediul sistemului IMI decizia prin care a fost aplicată o sancţiune financiară administrativă unei întreprinderi stabilite în România

(2) La primirea unei cereri de comunicare a unei sancţiuni financiare administrative, Inspecţia Muncii verifică conţinutul acesteia, asigurându-se că nu există vreunul dintre motivele de refuz menţionate la art. 42 alin. (1) din Lege.

(3) în cazul identificării unui motiv de refuz, cererea se returnează imediat autorităţii solicitante, cu indicarea motivului de refuz.

(4) Inspecţia Muncii comunică în format electronic cererea acceptată împreună cu decizia prin care a fost aplicată o sancţiune financiară administrativă unei întreprinderi stabilite în România inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială se află sediul întreprinderii, în termen de 2 zile lucrătoare de la primire.

(5) Inspectoratul teritorial de muncă comunică decizia prevăzută la alin. (1), astfel:

a) prin poştă cu confirmare de primire, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea deciziei de la Inspecţia Muncii;

b) prin afişare, în cazul în care comunicarea prin poştă nu a putut fi realizată.

(6) Comunicarea prin afişare prevăzută la alin. (5) lit. b) se realizează în cazul în care nu este obţinută confirmarea de primire prin poştă în termen de 10 zile lucrătoare de la data expedierii.

(7) Afişarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către persoanele desemnate din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 2 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), cu încheierea unui proces-verbal de afişare.

(8) în termen de 2 zile lucrătoare de la data primirii confirmării transmiterii prin poştă a deciziei sau, după caz, de la data afişării, inspectoratul teritorial de muncă transmite Inspecţiei Muncii, cu adresă de înaintare, dovada comunicării deciziei.

Art. 6. - (1) în cadrul cooperării administrative, în situaţia primirii unor cereri de transmitere de documente către întreprinderile stabilite pe teritoriul României, Inspecţia Muncii realizează această transmitere prin inspectoratele teritoriale de muncă.

(2) Comunicarea documentelor de către inspectoratele teritoriale de muncă se realizează prin poştă, cu confirmare de primire, sau personal la sediul întreprinderii stabilite pe teritoriul României, prin înmânarea acestora reprezentantului legal/persoanei împuternicite de către acesta.

(3) Inspectoratul teritorial de muncă transmite Inspecţiei Muncii dovada comunicării documentelor, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea acestora.

(4) în cazul imposibilităţii realizării comunicării, inspectoratul teritorial de muncă comunică în regim de urgenţă acest fapt Inspecţiei Muncii şi ataşează documentele doveditoare cu privire la demersurile întreprinse în vederea comunicării documentelor respective.

Art. 7. - (1) întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege au obligaţia de a transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să se desfăşoare activitatea o declaraţie privind detaşarea transnaţională a salariaţilor, al cărei model este prevăzut în anexa la prezentele norme, în limba română, cu minimum o zi lucrătoare înaintea începerii activităţii.

(2) Declaraţia menţionată la alin. (1) va cuprinde în principal următoarele elemente:

a) instituţia destinatară (inspectoratul teritorial de muncă);

b) identitatea întreprinderii prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege;

o) numărul anticipat de salariaţi detaşaţi;

d) datele de identificare ale salariaţilor detaşaţi;

e) durata anticipată şi datele preconizate de începere şi de încheiere a detaşării;

f) adresa (adresele) locului de muncă;

g) natura serviciilor care justifică detaşarea transnaţională, respectiv scopul detaşării.

(3) întreprinderile prevăzute la art. 3 Ist. a) din Lege transmit inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea orice modificare a elementelor prevăzute în anexă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data producerii acesteia.

(4) O copie a declaraţiei, întocmită conform anexei, se transmite şi beneficiarului prestării de servicii, la aceeaşi dată la care a fost transmisă inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 8. - Întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege, atunci când detaşează un salariat străin, cetăţean al unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, au obligaţia de a completa şi transmite elementele de la pct. II din declaraţia prevăzută în anexă, potrivit căreia salariatul respectiv îndeplineşte condiţiile legale de muncă din statul membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene în care întreprinderea străină este stabilită.

Art. 9. - (1) în procesul de monitorizare a respectării obligaţiilor prevăzute de Lege, inspectoratele teritoriale de muncă realizează evaluarea anuală a riscurilor cauzate de nerespectarea prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

(2) în urma evaluării, inspectoratele teritoriale de muncă stabilesc societăţile/loc3ţiile care urmează să fie controlate, în funcţie de vulnerabilităţile identificate.

(3) Criteriile în baza cărora se realizează evaluarea riscurilor, fără a fi limitative, au în vedere:

a) sectoarele de activitate în care au fost depistaţi lucrători detaşaţi;

b) angajatorii la care au fost depistaţi lucrători detaşaţi;

c) sesizările adresate Inspecţiei Muncii şi inspectoratului teritorial de muncă de către lucrătorii detaşaţi în/din România, cu privire la situaţiile de nerespectare a prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale;

d) datele menţionate în cuprinsul declaraţiilor privind detaşarea transnaţională a salariaţilor comunicate inspectoratului teritorial de muncă;

e) informaţiile rezultate din analiza solicitărilor primite prin IMI;

f) formularele A1 eliberate de autorităţile din statul de stabilire, în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială;

g) identificarea lanţurilor de subcontractare;

h) problemele identificate în anumite sectoare de activitate, ca urmare a controalelor precedente;

i) antecedentele în materie de nerespectare a prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

(4) După realizarea evaluării, rezultatele acesteia se comunică Inspecţiei Muncii.

Art. 10. - (1) În realizarea acţiunilor de control, inspectorii de muncă pot solicita întreprinderilor prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege punerea la dispoziţie a formularului A1, a contractului de prestări de servicii încheiat între întreprinderea care face detaşarea transnaţională şi beneficiarul prestării de servicii/a contractului de punere la dispoziţie şi, după caz, a altor documente relevante în efectuarea controlului.

(2) Documentele menţionate la alin. (1) pot fi solicitate de către inspectorii de muncă în cadrul acţiunilor de control şi întreprinderilor prevăzute la art. 3 lit. b) din Lege.

Art. 11. - (1) Reprezentantul legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege are obligaţia de a deţine documentele necesare realizării controlului privind respectarea condiţiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege şi de a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

(2) întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege, care nu au un reprezentant legal pe teritoriul României, vor desemna pe unul dintre salariaţii detaşaţi în România ca persoană de legătură în relaţia cu organele de control, care va avea toate obligaţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 12. - (1) în căzui salariatului detaşat, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege, întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România fac dovada tipului de detaşare prin punerea la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, a contractului încheiat în formă scrisă.

(2) Beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România are obligaţia de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul prevăzut la alin. (1).

Art. 13. - (1) Detaşarea unui salariat în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) din Lege se realizează pe baza documentelor încheiate între întreprinderea stabilită într-un stat membru sau în Confederaţia Elveţiană care detaşează salariaţii şi unitatea/întreprinderea situată pe teritoriul României.

(2) Documentele care atestă detaşarea salariaţilor pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute la alin. (1), vor conţine inclusiv lista nominală a salariaţilor detaşaţi.

(3) Unitatea/întreprinderea situată pe teritoriul României are obligaţia de a deţine aceste documente pe toată perioada în care utilizează salariaţi detaşaţi şi de a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

Art. 14. - (1) Detaşarea unui salariat în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) din Lege se face pe baza contractului de punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi întreprinderea utilizatoare a salariatului detaşat situată pe teritoriul României.

(2) întreprinderea utilizatoare a salariatului detaşat are obligaţia de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de punere la dispoziţie, prevăzut la alin. (1), încheiat cu agentul de muncă temporară.

Art. 15. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 9.000 lei:

a) netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a declaraţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a) din Lege;

b) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin, (2) lit. b) din Lege;

c) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. c) din Lege;

d) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. d) din Lege;

e) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. e) din Lege;

f) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (3) din Lege;

g) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 10 din prezentele norme;

h) refuzul întreprinderii utilizatoare a salariatului străin de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de punere la dispoziţie încheiat cu agentul de muncă temporară sau cu agenţia de plasare;

i) refuzul beneficiarului prestării de servicii de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de prestări servicii încheiat cu întreprinderea stabilită pe teritoriul altui stat membru sau al Confederaţiei Elveţiene;

j) refuzul reprezentantului legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege sau refuzul salariatului desemnat ca persoană de legătură cu organele de control de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare controlului privind respectarea condiţiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei transmiterea de date incomplete sau eronate în cuprinsul declaraţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a) din Lege către inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 16. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 15 se fac de către inspectorii de muncă.

Art. 17. - Contravenţiilor prevăzute la art. 15 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - Prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile prevăzute în prezenta hotărâre se realizează în conformitate cu reglementările legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.

Art. 19. - Instituţiile prevăzute în prezenta hotărâre realizează prelucrarea de date cu caracter personal, cu respectarea drepturilor persoanelor vizate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

DECLARAŢIE

privind detaşarea transnaţională a salariaţilor

 

I.

1. Instituţia destinatară* .................................................................

2. Întreprinderea care detaşează salariaţi pe teritoriul României:

2.1. Denumire ....................................................................................

2.2. Sediu** ......................................................................................

2.3. Numărul de înmatriculare*** ..................................................

2.4.  Reprezentant legal în România  Salariat desemnat ca persoană de legătură cu organele de control din România

2.4.1. Numele şi prenumele

............................................................................................................

2.4.2. Adresa de domiciliu

............................................................................................................

3. Beneficiarul prestării de servicii/Unitatea sau întreprinderea situată pe teritoriul României/întreprinderea utilizatoare

3.1. Denumire ..................................................................................

3.2. Sediul social .............................................................................

3.3. Sediul secundar (sucursală/punct de lucru)****

...........................................................................................................

4. Informaţii privind detaşarea .....................................................

4.1. Data de la care începe detaşarea ..........................................

4.2. Scopul detaşării***** ...........................................................

4.3. Durata anticipată a detaşării .................................................

5. Întreprinderea menţionată la pct. 2 va detaşa următorii salariaţi:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia/Meseria

Data naşterii

Codul numeric personal

Cetăţenia******

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Se completează denumirea inspectoratului teritorial de muncă destinatar în a cărui rază urmează să se desfăşoare activitatea salariaţilor detaşaţi.

** Se completează cu adresa completă a sediului întreprinderii (stradă, număr, localitate, stat).

*** Se completează codul unic de înregistrare sau un alt număr de identificare a întreprinderii.

**** Se completează cu adresa completă a sediului secundar/locului de muncă organizat (stradă, număr, localitate).

***** Se completează cu obiectul contractului încheiat între întreprinderea prestatoare stabilită pe teritoriul altui stat membru sau al Confederaţiei Elveţiene şi beneficiarul prestării de servicii/unitatea sau întreprinderea din cadrul grupului de întreprinderi situată pe teritoriul României/întreprinderea utilizatoare.

****** Pentru salariaţii care nu au cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat membru al Spaţiului Economic European se va completa obligatoriu pct. II

 

II. Declar pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit de legea penală în vigoare, că următorii salariaţi care nu au cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat membru al Spaţiului Economic European şi care sunt detaşaţi în baza dispoziţiilor Legii nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale îndeplinesc condiţiile legale de muncă din ........................................................ *

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia/Meseria

Data naşterii

Codul numeric personal

Cetăţenia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Se va completa cu statul membru al Uniunii Europene sau statul membru al Spaţiului Economic European pe teritoriul căruia întreprinderea menţionată la pct. I subpct. 2 îşi are stabilit sediul.

 

Denumirea societăţii ...........................................................

Numele şi prenumele ..........................................................

reprezentantului legal/împuternicitului .......................................................... Data ..........................................................

Semnătura ..........................................................

Ştampila

 

Instrucţiuni de completare

Formularul trebuie să fie completat cu litere de tipar, utilizându-se numai spaţiile punctate. Toate rubricile sunt obligatorii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulantă Bucureşti-Ilfov

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Serviciului medicină de urgenţă nr. 5.000 din 25.05.2017, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (8) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală juridic/resurse umane şi salarizare şi Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 937/2007 privind aprobarea Normelor de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 4 iunie 2007, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 26 mai 2017.

Nr. 611.

 

ANEXĂ

 

NORME

de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii general

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme reglementează organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului de manager general, persoană fizică, din serviciile de ambulanţă judeţene şi din Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov din reţeaua Ministerului Sănătăţii.

(2) Concursul pentru ocuparea postului de manager general în serviciile de ambulanţă judeţene şi în Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se organizează la nivel central, în municipiul Bucureşti, de către o comisie de concurs numită prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 2. - (1) Concursul se desfăşoară în următoarele etape:

a) studierea dosarului de candidat - etapă eliminatorie;

b) concursul propriu-zis.

(2) în cadrul concursului propriu-zis candidaţii susţin următoarele probe de evaluare:

a) test-grilă de verificare a cunoştinţelor de management;

b) susţinerea proiectului de management;

c) interviu.

(3) Concursul se finalizează, pentru fiecare post scos la concurs, cu ierarhizarea candidaţilor în ordinea descrescătoare a mediilor finale obţinute în urma concursului şi cu nominalizarea candidatului admis pe postul pentru care a concurat.

(4) Pentru a fi declaraţi „Admis” candidaţii trebuie să obţină media finală cel puţin 7,00, iar la fiecare probă de evaluare minimum nota 7,00,

Art. 3. - (1) Numirea, pe baza rezultatelor concursului naţional, în postul de manager general al serviciului de ambulanţă judeţean sau al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se face prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Managerul general încadrat în condiţiile alin. (1) încheie contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit, în condiţiile legii, sau poate înceta înainte de termen, în urma evaluării anuale efectuate pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 4. - (1) în vederea organizării şi desfăşurării concursului, Ministerul Sănătăţii publică în ziarul „Viaţa Medical㔠anunţul de concurs cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii concursului.

(2) Anunţul de concurs cuprinde:

a) posturile scoase la concurs;

b) locul şi perioada de desfăşurare a concursului;

c) condiţiile care trebuie îndeplinite de candidaţi pentru a se putea înscrie la concurs;

d) locul şi perioada de înscriere;

e) conţinutul dosarului de înscriere;

f) cuantumul taxei de participare la concurs.

(3) Bibliografia pentru concurs şi temele-cadru pentru proiectul de management sunt întocmite de către Serviciul medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, şi se aprobă de către ministrul sănătăţii.

(4) Bibliografia poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare şi documente expres indicate, cu relevanţă pentru exercitarea funcţiei de manager în cadrul unui serviciu de ambulanţă, pentru care se organizează concursul.

(5) După ce sunt aprobate de ministrul sănătăţii, temele-cadru şi bibliografia sunt publicate, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii concursului, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro

(6) Cuantumul taxei de participare la concurs se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

 

CAPITOLUL II

Organizarea concursului

 

Art. 5. - (1) Ministrul sănătăţii aprobă prin ordin componenţa nominală a Comisiei de concurs, la propunerea Serviciului de medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(2) Pentru propunerile privind numirea Comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor de manager general la serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se solicită aviz conform al Comisiei interministeriale pentru suport tehnic, conform prevederilor art. 6 alin. (2), art. 7 alin. (1) lit. m) şi pct. 13 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului, nr. 144/2014 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru suport tehnic.

(3) Comisia de concurs are următoarea componenţă:

a) preşedinte: un cadru didactic (profesor, conferenţiar sau şef de lucrări) din disciplina sănătate publică şi management sanitar din cadrul universităţilor de medicină şi farmacie;

b) membri:

- un cadru didactic cu funcţie de predare la specialitatea management/sănătate publică şi management sanitar sau medic primar în specialitatea sănătate publică şi management sanitar cu titlul de doctor în ştiinţe medicale;

- un reprezentant al Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;

- un alt reprezentant din cadrul Ministerului Sănătăţii;

c) secretariat: 1-2 persoane din cadrul Ministerului Sănătăţii;

d) un observator desemnat de Federaţia Naţională Sindical㠄Ambulanţa” din România.

(4) După constituire, până la finalizarea concursului şi soluţionarea contestaţiilor, comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în încăperi destinate special, dotate cu mijloace birotice şi de securitate a informaţiilor, asigurate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti.

(5) Ministrul Sănătăţii aprobă prin ordin componenţa nominală a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarea componenţă:

a) preşedinte: un cadru didactic cu funcţie de predare la specialitatea management/sănătate publică şi management sanitar;

b) membri:

- un cadru didactic cu funcţie de predare la specialitatea management/sănătate publică şi management sanitar sau medic primar în specialitatea sănătate publică şi management sanitar cu titlul de doctor în ştiinţe medicale;

- un reprezentant al Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii;

- un alt reprezentant din cadrul Ministerului Sănătăţii;

c) secretariat: 1-2 persoane din cadrul Ministerului Sănătăţii;

d) un observator desemnat de Federaţia Naţională Sindical㠄Ambulanţa” din România.

Art. 6. - Nu pot face parte din comisia de concurs şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor cei care declară ori despre care sunt informaţii certe că au rude sau afini până la gradul IV inclusiv în rândul candidaţilor.

Art. 7. - (1) Preşedintele comisiei de concurs poartă întreaga răspundere pentru buna organizare şi desfăşurare a concursului, asigurarea legalităţii în ceea ce priveşte evaluarea candidaţilor, asigurarea şanselor egale pentru aceştia, securitatea conţinutului probelor de evaluare şi a documentelor elaborate de comisie şi candidaţi în vederea evaluării şi ierarhizării acestora.

(2) Preşedintele comisiei de concurs stabileşte atribuţiile membrilor comisiei de concurs, astfel încât să se asigure răspunderea personală a fiecăruia.

(3) Preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor stabileşte atribuţiile membrilor comisiei, astfel încât să se asigure răspunderea personală a fiecăruia.

Art. 8. - Atribuţiile comisiei de concurs sunt:

a) elaborarea de variante de întrebări pentru testul de verificare a cunoştinţelor, cu condiţia ca numărul acestora să fie de 3 ori mai mare decât numărul întrebărilor stabilit pentru fiecare test-grilă, respectiv un număr total de 150 întrebări;

b) preluarea şi studierea dosarelor de înscriere ale candidaţilor;

c) luarea în evidenţă a candidaţilor al căror dosar a fost declarat „Admis”;

d) instruirea candidaţilor înainte de începerea probelor de evaluare privind regulile ce trebuie respectate pe timpul desfăşurării concursului;

e) organizarea şi desfăşurarea probelor de evaluare;

f) elaborarea documentelor necesare pentru derularea operativă a probelor de evaluare şi pentru finalizarea concursului;

g) înaintarea contestaţiilor depuse la secretariatul comisiei de concurs la comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 9. - (1) Atribuţiile comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt:

a) pregătirea comisiei;

b) înregistrarea contestaţiilor primite de la comisia de concurs;

c) repartizarea sarcinilor ce revin fiecărui membru al comisiei;

d) comunicarea deciziei de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Comisia soluţionează contestaţiile cu privire la respingerea dosarelor, la rezultatul testului-grilă, al interviului şi la rezultatul final al concursului. Lucrările care sunt evaluate de membrii comisiei de concurs cu o diferenţă mai mare de 1,5 puncte sunt reevaluate de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Deciziile comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.

 

CAPITOLUL III

Înscrierea candidaţilor

 

Art. 10. - La concurs se pot înscrie candidaţii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii:

a) au domiciliul stabil în România;

b) sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată cu diplomă de licenţă sau echivalentă din perioada anterioară aplicării ciclurilor tip Bologna sau absolvenţi ai ciclului II de studii universitare de maşter în specialitate pentru perioada ulterioară aplicării ciclurilor tip Bologna conform art. 153 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul ştiinţelor biologice şi biomedicale, ramura medicină, specializarea medicină sau în domeniul ştiinţelor sociale, ramurile ştiinţe juridice/ştiinţe economice, având vechime în sistemul de sănătate publică de cel puţin 5 ani;

c) au o vechime de cel puţin 5 ani în unităţi din sistemul de sănătate publică;

d) au cel puţin 5 ani vechime în posturi de medic, respectiv 6 ani şi 6 luni pe funcţie de economist sau jurist pentru serviciile de ambulanţă judeţene;

e) au cel puţin 5 ani vechime ca medic primar, respectiv 3 ani vechime ca economist IA/consilier juridic IA pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov;

f) sunt absolvenţi ai unui curs de perfecţionare în management sanitar, organizat de o instituţie acreditată, din ţară sau din străinătate;

g) nu sunt condamnaţi penal sau în curs de urmărire penală;

h) sunt apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic);

i) nu au vârsta de pensionare, conform legii;

j) au achitat taxa de participare la concurs.

Art. 11. - Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea de înscriere;

b) copia actului de identitate;

c) copia diplomei de licenţă sau echivalente;

d) copia certificatului de absolvire a cursului de perfecţionare în management sanitar;

e) curriculum vitae;

f) copii ale diplomelor de studii şi alte acte ce atestă efectuarea unor specializări, competenţe/atestate etc. În domeniul managementului sanitar;

g) documente care atestă îndeplinirea condiţiilor de vechime pe funcţii prevăzute la art. 10 lit. c), d) şi e);

h) cazierul judiciar;

i) adeverinţa din care rezultă că este apt medical, fizic şi neuropsihic;

j) declaraţia pe propria răspundere privind colaborarea cu securitatea înainte de anul 1989;

k) declaraţia pe propria răspundere că nu este urmărit penal şi nu are cunoştinţă că a început urmărirea penală asupra sa;

l) copia actelor (certificat de căsătorie etc.) prin care şi-a schimbat numele, după caz;

m) proiectul de management realizat de candidat;

n) chitanţa de plată a sumei de 500 lei taxă de participare la concurs.

Art. 12. - (1) Dosarele de înscriere se depun la secretariatul comisiei de concurs, până la termenul stabilit pentru finalizarea înscrierilor, care nu poate fi mai târziu de 5 zile înainte de începerea concursului.

(2) Comisia de concurs, în termen de 3 zile de la data finalizării înscrierilor, studiază dosarele depuse şi stabileşte pentru fiecare rezultatul prin înscrierea menţiunii „Admis” sau „Respins”.

(3) Rezultatul studierii dosarelor de înscriere se afişează la sediul secretariatului comisiei de concurs.

(4) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul studierii dosarelor, în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţiile se rezolvă de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora.

(5) Concursul este continuat numai de candidaţii al căror dosar a fost declarat „Admis”.

(6) Candidaţilor al căror dosar a fost declarat „Respins” li se returnează 75% din taxa de participare la concurs, în termen de 60 de zile de la data la care a fost declarat „Respins”.

 

CAPITOLUL IV

Desfăşurarea concursului propriu-zis

 

Art. 13. - (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor se elaborează de comisia de concurs.

(2) Testul-grilă are caracter eliminatoriu şi se desfăşoară pe durata a două ore.

(3) Testul-grilă conţine 50 de întrebări din bibliografia stabilită pentru concurs.

(4) Fiecare întrebare are 4 variante de răspuns (a, b, c, d). Întrebările au un singur răspuns corect dintre cele 4 variante şi fiecare răspuns corect se notează cu 2 puncte.

Art. 14. - (1) Comisia de concurs se întruneşte pentru elaborarea testului-grilă cu cel mult 12 ore înaintea susţinerii probei, în spaţii special destinate, care să asigure secretizarea activităţii şi condiţii optime de lucru.

(2) La stabilirea testului-grilă se folosesc întrebările elaborate de membrii comisiei de concurs conform art. 8 lit. a).

(3) Testul-grilă elaborat se multiplică, în prezenţa preşedintelui comisiei, într-un număr de exemplare dublu faţă de numărul candidaţilor înscrişi în concurs. După multiplicare testele-grilă se introduc în plicuri, câte unul pentru fiecare sală de concurs, şi se sigilează. Fiecare plic va conţine un număr dublu de teste faţă de numărul candidaţilor din sala respectivă.

(4) Persoanele care au participat la multiplicarea şi sigilarea plicurilor cu testele-grilă nu pot să părăsească spaţiile în care s-au desfăşurat aceste activităţi până la începerea probei.

Art. 15. - Exigenţe cu privire la elaborarea întrebărilor:

a) conţinutul să fie clar exprimat, să fie exclusă orice ambiguitate sau capcană;

b) formularea să fie în strictă concordanţă cu bibliografia stabilită pentru concurs;

c) gradul de complexitate a întrebărilor să fie de nivel mediu;

d) să acopere o arie cât mai extinsă a bibliografiei de concurs;

e) să poată fi rezolvate în timpul stabilit.

Art. 16. - (1) Concursul se va desfăşura în spaţiile puse la dispoziţie de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti. Pentru fiecare sală de concurs în care se desfăşoară proba de test-grilă, Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, la solicitarea preşedintelui comisiei de concurs, stabileşte, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei, responsabilul de sală.

(2) Responsabilul de sală are următoarele atribuţii:

a) verifică sala de concurs, îndepărtând toate materialele care îi pot influenţa pe candidaţi în rezolvarea testului-grilă;

b) afişează la intrare tabelul nominal cu candidaţii, în ordine alfabetică, repartizaţi să susţină proba de evaluare îi sala respectivă;

c) stabileşte locul fiecărui candidat, în funcţie de numărul curent din tabelul nominal;

d) verifică prezenţa şi identitatea candidaţilor şi o consemnează în documentele de evidenţă;

e) distribuie candidaţilor, la ora stabilită pentru începerea probei, câte un test-grilă;

f) precizează modul de completare de către candidaţi, în spaţiul special destinat pe testul-grilă, a datelor de identificare ale acestora şi ia măsuri de secretizare a testelor-grilă, până la începerea probei. Pe fiecare test-grilă se aplică, de către preşedintele comisiei de concurs, până la finalizarea probei, ştampila specială de concurs sau cea stabilită de preşedintele comisiei de concurs;

g) verifică existenţa unor semne distinctive pe teste, luând măsuri de anulare a celor descoperite cu asemenea semne prin înscrierea pe lucrare „ANULAT”, cu semnătura proprie, şi asigură un nou test-grilă candidatului în cauză, cu respectarea transparenţei acestei activităţi şi a prevederilor lit. f). La fel se procedează şi în cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie testul-grilă, fără să depăşească timpul afectat probei;

h) preia de la candidaţi, pe bază de semnătură, testele-grilă;

i) predă secretariatului comisiei de concurs, pe bază de semnătură, în prezenţa a cel puţin unui supraveghetor şi a 2 candidaţi, testele-grilă ale candidaţilor.

Art. 17. - (1) Supraveghetorii se numesc de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, la solicitarea preşedintelui comisiei de concurs, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probei, asigurându-se un supraveghetor la 20 de candidaţi, dar nu mai puţin de 3 pentru o sală.

(2) Supraveghetorii se subordonează şefului de sală şi îndeplinesc sarcinile stabilite de acesta.

Art. 18. - Pe timpul desfăşurării probei, responsabilii de săli şi supraveghetorii nu rezolvă întrebări, nu dau indicaţii privind rezolvarea întrebărilor, nu permit intrarea în sală a altor persoane, cu excepţia preşedintelui comisiei de concurs.

Art. 19. - (1) Candidaţii au acces în sălile de susţinere a testului-grilă înainte cu 30 de minute de deschiderea plicurilor cu teste, dar nu cu mai puţin de 15 minute, pe baza tabelelor aflate la şefii de săli şi afişate la intrare şi a actului de identitate.

(2) Candidaţii care nu se află în sălile de susţinere a probei de evaluare în momentul deschiderii plicului cu testele-grilă pierd dreptul de participare la concurs.

(3) în sălile de concurs este interzisă utilizarea telefoanelor mobile.

Art. 20. - (1) La ora înscrisă pe plic responsabilul de sală deschide plicul cu teste-grilă în faţa tuturor candidaţilor, le distribuie fiecărui candidat şi stabileşte ora de începere şi de finalizare a probei.

(2) Din momentul deschiderii plicului cu teste-grilă, candidaţii nu pot părăsi sala de concurs decât după 30 de minute şi numai după predarea lucrării. Pentru necesităţi fiziologice candidaţii pot părăsi sala de concurs numai însoţiţi de 2 supraveghetori, iar timpul absenţei din sală nu prelungeşte durata probei pentru candidaţii respectivi.

(3) Pentru rezolvarea testului-grilă candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Orice altă culoare decât cea albastră este interzisă, fiind considerată semn distinctiv.

Art. 21. - (1) După expirarea timpului, lucrările candidaţilor se preiau de secretariatul comisiei de concurs, sub semnătură, şi se repartizează pentru a fi evaluate de membrii comisiei de concurs.

(2) Fiecare test-grilă este evaluat independent de către fiecare membru al comisiei de concurs şi se apreciază separat, conform grilei de corectare aprobate de preşedintele comisiei de concurs. Punctajul maxim este de 10 puncte, corespunzător notei 10.

(3) în situaţia în care există diferenţe mai mari de 1,5 puncte între punctajele acordate, preşedintele comisiei de concurs repartizează lucrarea comisiei de soluţionare a contestaţiilor, care o reverifică şi stabileşte punctajul definitiv.

Art. 22. - (1) Rezultatul testului-grilă se comunică prin afişare la sediul comisiei de concurs, în termen de 24 de ore de la finalizarea probei, dar nu mai târziu de 48 de ore.

(2) Sunt declaraţi .Respins” candidaţii care au obţinut la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor o notă mai mică de 7,00 sau un număr de puncte echivalent cu aceasta, fiind scoşi din concurs şi nemaiputându-se prezenta la susţinerea probelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) şi c).

(3) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul testului-grilă în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţia se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 24 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora.

Art. 23. - (1) Proiectul de management urmăreşte modul cum candidatul analizează şi propune soluţii de rezolvare a temei date, utilizând aparatul ştiinţific şi conceptual specific.

(2) Tema aleasă de candidat pentru proiectul de management vizează serviciul de ambulanţă judeţean sau Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov pentru care candidează. Informaţiile necesare pentru realizarea proiectului trebuie să fie libere la publicare şi obţinute în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) La cererea candidaţilor, serviciul de ambulanţă judeţean sau Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov pune la dispoziţia acestora, în maximum 3 zile de la data solicitării, copii ale bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, structura organizatorică aprobată şi structura de personal la data solicitării, aferente serviciului de ambulanţă la care sunt înscrişi candidaţii.

Art. 24. - (1) Candidaţii îşi aleg tema pentru proiectul de management şi îl depun odată cu înscrierea la concurs.

(2) Proiectul de management trebuie să fie realizat individual de către candidat şi să rezolve problemele solicitate într-un volum de maximum 8-10 pagini, fără a lua în calcul numărul de pagini al eventualelor anexe, tehnoredactate pe calculator, cu fonturi de 14.

(3) Proiectul de management se depune la dosar în 3 exemplare identice, astfel:

- fiecare exemplar semnat de candidat se introduce într-un plic A4 de culoare albă, care nu va mai purta niciun alt înscris;

- cele 3 plicuri de culoare albă, fără niciun înscris pe ele, care conţin câte un exemplar al proiectului de management, se vor introduce într-un plic A4 de culoare maro, pe care se va înscrie numele candidatului.

(4) Proiectele sunt evaluate, până la data susţinerii orale de către candidat, de către comisia de concurs.

(5) Fiecare lucrare este notată independent de fiecare membru. Nota finală, cu două zecimale, este media notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.

(6) Grila de punctare a proiectelor de management este elaborată de comisia de concurs şi publicată înaintea perioadei de evaluare a proiectelor.

(7) în cazul în care există diferenţe mai mari de două puncte între notele acordate, proiectul de management este reevaluat de comisia de contestaţii, care reverifică şi stabileşte nota finală.

Art. 25. - (1) Susţinerea proiectului se face în plenul comisiei de concurs, pe durata a maximum 15 minute, plus 5 minute acordate pentru răspunsurile la întrebările adresate de membrii comisiei de concurs.

(2) Nota acordată iniţial poate fi mărită sau micşorată în funcţie de modul de susţinere a lucrării şi de răspunsurile date membrilor comisiei de concurs.

(3) în urma susţinerii orale a proiectului de management, membrii comisiei de concurs stabilesc nota definitivă pentru această probă de evaluare.

Art. 26. - (1) în cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Proba interviului poate fi susţinută doar de către acei candidaţi declaraţi admişi la probele anterioare.

(2) Fiecare membru al comisiei de concurs, după finalizarea interviului, întocmeşte „Fişa interviului” (conform anexei).

(3) Nota, cu două zecimale, este media notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs în fişă.

(4) Nota finală a probei interviului este media notelor, cu două zecimale, acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.

(5) Interviul este înregistrat, iar înregistrările se păstrează până la finalizarea concursului, anunţarea câştigătorilor şi, în cazul în care se depun contestaţii, până la soluţionarea acestora.

(6) în cazul în care există diferenţe mai mari de două puncte între notele acordate, candidatul este reevaluat de comisia de contestaţii, care stabileşte nota finală.

Art. 27. - (1) Interviul se desfăşoară pe durata a maximum 15 minute, în plenul comisiei de concurs.

(2) în cadrul interviului se pot adresa candidatului următoarele categorii de întrebări:

a) întrebări deschise: cu scopul de a atrage mai multe informaţii de la candidat, dezvoltând datele furnizate prin curriculum vitae (de exemplu: Ce puteţi să spuneţi despre );

b) întrebări închise: cu scopul de a clarifica unele fapte, evenimente sau situaţii (de exemplu: Aţi condus un colectiv de muncă/echipă vreodată...);

c) întrebări ipotetice: cu scopul de a evalua răspunsurile candidatului asupra unor anumite situaţii sau evenimente ipotetice (de exemplu: în cazul în care sunteţi angajat, cum aţi proceda în administrarea cheltuielilor legate de personal....);

d) întrebări de probă: cu scopul de a clarifica unele aspecte prezentate de candidat prin revenirea la subiectul anterior (de exemplu: Am dori să revenim la subiectul anterior. Spuneaţi că ...).

(3) Nu se adresează candidatului întrebări referitoare la opiniile sale politice, activitatea sindicală, religie, etnie, sex, stare materială şi origine socială.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 28. - (1) Media finală a fiecărui candidat se calculează, cu două zecimale, ca medie aritmetică a notelor obţinute la testul-grilă, proiectul de management şi interviu.

(2) În baza mediilor finale ale candidaţilor se întocmesc, pentru fiecare post scos la concurs, în ordine descrescătoare, listele finale ale concursului.

(3) La medii egale, departajarea candidaţilor se face după media obţinută la testul-grilă, iar la menţinerea egalităţii, după nota obţinută la interviu.

Art. 29. - (1) Comunicarea rezultatelor finale se face prin afişare la sediul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, în termen de 24 de ore de la finalizarea concursului.

(2) Mediile finale obţinute de candidaţi sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la postul pentru care aceştia au candidat.

(3) Candidaţii au dreptul să conteste rezultatul final al concursului în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţia se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în timp de 48 de ore de la data expirării termenului de depunere a acestora la secretariatul comisiei de concurs. Modul de soluţionare a contestaţiilor se afişează la sediul comisiei de concurs.

Art. 30. - (1) în termen de 48 de ore de la finalizarea concursului şi rezolvarea contestaţiilor, preşedintele comisiei de concurs propune ministrului sănătăţii validarea concursului.

(2) în urma validării concursului, preşedintele comisiei de concurs înaintează direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, în vederea emiterii actelor administrative de încadrare, persoanele care au fost declarate „Admis” pentru ocuparea postului de manager general al serviciului de ambulanţă judeţean şi al Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

(3) Lucrările scrise ale candidaţilor, precum şi toate documentele întocmite pentru organizarea şi desfăşurarea concursului se păstrează în arhiva Ministerului Sănătăţii şi au regimul documentelor de personal şi învăţământ.

Art. 31. - Anexa face parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXĂ

la norme

 

ROMÂNIA

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Comisia de concurs

 

FIŞA INTERVIULUI

 

Candidat ......................................................................

Postul solicitat ...........................................................

Data interviului ..........................................................

Intervievator ..............................................................

 

1. Aptitudini de comunicare

- Excelente (10-9,50)

 

- Foarte bune (9,49-9,00)

 

- Acceptabile (8,99-7,00)

 

- Minime (6,99-5,00)

 

- Insuficiente (4,99-1,00)

2. Aptitudini şi cunoştinţe manageriale

- Excelente, capabil să îşi asume postul fără o pregătire prealabilă (10-9,50)

 

- Foarte bune, este necesară puţină pregătire (9,49-9,00)

 

- Bune, are cunoştinţe elementare, dar este capabil să înveţe (8,99-7,00)

 

- Necesită multă pregătire (6,99-5,00)

 

- Nu are aptitudini manageriale (4,99-1,00)

3. Ambiţii profesionale

- Fixează obiective foarte ambiţioase (10-9,50)

 

- Scopuri de nivel înalt (9,49-9,00)

 

- Obiective de nivel mediu (8,99-7,00)

 

- Obiective limitate, nu este foarte ambiţios (6,99-5,00)

 

- Se bazează pe alţii prea des, obiective minime (4,99-1,00)

4. Motivare

- Motivare excelentă, dorinţă puternică de a munci (10-9,50)

 

- Foarte interesat de post; pune multe întrebări (9,49-9,00)

 

- Dorinţă de a munci (8,99-7,00)

 

- Puţin interesat de post (6,99-5,00)

 

- Nu este interesat de post, impasibil (4,99-1,00)

5. Potrivire pe postul de manager general

- Excelent pentru acest post (10-9,50)

 

- Foarte bun pentru acest post (9,49-9,00)

 

- Satisfăcător pentru acest post (8,99-7,00)

 

- Incert pentru acest post (6,99-5,00)

 

- Nesatisfăcător pentru acest post (4,99-1,00)

6. Autocontrol

- Are o excelentă abilitate de a se controla (10-9,50)

 

- Siguranţă de sine, încredere în capacitatea sa de a rezolva problemele (9,49-9,00)

 

- Autocontrol mediu (8,99-7,00)

 

- Pare suprasolicitat, nervos (6,99-5,00)

 

- Greoi, pare preocupat, îngrijorat (4,99-1,00)

7. Impresie generală

- Excelentă (10-9,50)

 

- Foarte bună (9,49-9,00)

 

- Bună (8,99-7,00)

 

- Satisfăcătoare (6,99-5,00)

 

- Nesatisfăcătoare (4,99-1,00)

 

Solicitantul este un candidat*):

- foarte potrivit (10-9,50)

- potrivit (9,49-9,00)

- destul de potrivit (8,99-7,00)

- posibil, dar pentru un alt post (6,99-5,00)

- nepotrivit (4,99-1,00)

 

Evaluator,

 

....................................................

....................................................

(semnătura)

(data)

 


*) Se trece nota finală a interviului calculată, cu două zecimale, ca medie aritmetică a notelor acordate la fiecare dintre cei 7 indicatori evaluaţi.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen

 

Văzând Referatul comun de aprobare nr. FB 5.155/2017 al Direcţiei generale juridic, resurse umane şi salarizare şi Direcţiei management şi structuri sanitare.

având în vedere prevederile art. 176 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2007, cu modificările şi completările ulteriore, se modifică după cum urmează:

- La articolul 1, alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), evaluarea activităţii managerului spitalului public pentru anul calendaristic 2016 se realizează până la data de 1.07.2017.”

Art. II. - La indicatorul prevăzut în anexa nr. 1, litera C „Indicatori economico-financiari”, punctul 3 „Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului”, la evaluarea activităţii managerului spitalului public, pentru anul 2016 se va acorda punctaj maxim.

Art. III. - La indicatorul prevăzut în anexa nr. 1, litera C „Indicatori economico-financiari”, punctul 5 „Costul mediu/zi de spitalizare pe fiecare secţie”, la evaluarea activităţii managerului spitalului public, pentru anul 2016 se va acorda punctaj maxim.

Art. IV. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi managerii spitalelor publice vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 620.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicamentele notate cu (**)1, (**)1Ω şi (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a metodologiei de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare nr. D.G. 852 din 30.05.2017 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

- art. 56, art. 278 alin. (1) şi art. 280 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (1) pct. 25-27, art. 8, art. 18 pct. 17 şi art. 37 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 141/2017 privind aprobarea formularelor specifice pentru verificarea respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicamentele notate cu (**)1, (**)1Ω şi (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a metodologiei de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 151 şi 151 bis din 28 februarie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, în tabel, după numărul curent 77 se introduc trei noi numere curente, numerele curente 78-80, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Cod formular Specific

DCI/afecţiune

„78

A16AB10

VELAGLUCERASEALFA

79

L002G

SCLEROZA MULTIPLĂ - tratament imunomodulator

80

M09AX03

ATALUREN”

 

2. La anexa nr. 1, formularele specifice corespunzătoare numerelor curente 3-4, 6-10, 13-20, 22-26, 29-30, 32, 35, 37, 43-45, 47-51, 61-64 şi 77 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-38 la prezentul ordin.

3. După formularul specific corespunzător numărului curent 77 se introduc trei noi formulare specifice corespunzătoare numerelor curente 78-80, prevăzute în anexele nr. 39-41 la prezentul ordin.

4. La anexa nr. 2, articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - În cazul neîndeplinirii de către medicul curant a obligaţiilor prevăzute de prezentul ordin, se aplică la nivelul furnizorului în cadrul căruia acesta îşi desfăşoară activitatea sancţiunea prevăzută în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia şi/sau sancţiunea prevăzută în legislaţia în domeniul programelor naţionale de sănătate, după caz, pentru nerespectarea de către furnizori a prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.”

Art. II. - Anexele nr. 1-41*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la adresa www.cnas.ro

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Marian Burcea

 

Bucureşti, 30 mai 2017.

Nr. 406.


*) Anexele nr. 1-41 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A PATRA

 

HOTĂRÂREA

din 14 februarie 2017

în Cauza Potoroc împotriva României

 

Strasbourg

(Cererea nr. 59.452/09)

 

Hotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Potoroc împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită într-o cameră compusă din: Paulo Pinto de Albuquerque, preşedinte, Iulia Motoc, Marko Bošnjak, judecători, şi Andrea Tamietti, grefier adjunct de secţie, după ce a deliberat în camera de consiliu la 24 ianuarie 2017, pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 59.452/09) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Ioan Potoroc (reclamantul), a sesizat Curtea la 20 octombrie 2009, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Reclamantul a fost reprezentat de N. Olteanu şi M. Olteanu, avocaţi în Bucureşti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La 7 octombrie 2013 capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenţie a fost comunicat Guvernului, acest capăt de cerere vizând pretinsa inechitate a procedurii penale din cauza condamnării reclamantului de instanţa de recurs în absenţa administrării directe a probelor, deşi partea interesată fusese achitată de instanţele inferioare. Cererea a fost declarată inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere în conformitate cu art. 54 § 3 din Regulamentul Curţii.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

4. Reclamantul s-a născut în 1953 şi locuieşte în Bucureşti.

A. Arestarea preventivă a reclamantului şi ancheta penală

5. La 6 iunie 2004, faţă de reclamant a fost luată măsura reţinerii şi apoi măsura arestării preventive, pe motivul că era bănuit a fi un traficant internaţional de stupefiante. I se imputa în mod special faptul că îi ceruse lui C.I., lucrător al Brigăzii Antiteroriste, să intervină pe lângă B.C., vameş, pentru a facilita trecerea lui R.R. prin punctul de control la frontieră de pe Aeroportul Internaţional Henry Coandă din Bucureşti fără a-i verifica bagajele, deşi ştia că acesta transporta cocaină.

6. În cursul anchetei penale, au fost efectuate mai multe acţiuni de investigaţie şi au fost audiaţi martori. Reclamantul şi R. R. au fost interogaţi de mai multe ori. Reclamantul nu a recunoscut niciodată faptele de care era acuzat. A fost organizată o confruntare între reclamant şi C.I.

B. Judecata în primă instanţă

7. Prin rechizitoriul din 27 august 2004, reclamantul şi R.R. au fost trimişi în judecată în faţa Tribunalului Bucureşti (tribunalul) pentru trafic internaţional de stupefiante. Rechizitoriul se întemeia pe documente scrise, declaraţii ale martorilor şi înregistrări video.

8. Tribunalul l-a audiat pe reclamant, care şi-a susţinut nevinovăţia, pe coinculpatul acestuia, R.R., precum şi şaisprezece martori, între care B.C., C.I., R.S., C.F., R.D., M.V., S. C.M., M.G. şi T.C.S.

9. Alte probe au fost depuse la dosar, inclusiv înscrisuri conţinând informaţii despre pasagerii zborurilor şi despre orarele de aterizare a zborurilor, procese-verbale referitoare la apelurile telefonice iniţiate şi recepţionate de către reclamant, precum şi numerele de telefon care se regăseau în agenda acestuia.

10. Tribunalul a vizionat toate înregistrările realizate în cursul anchetei.

11. Prin Hotărârea din 1 iunie 2005, tribunalul l-a condamnat pe R.R. la pedeapsa de şaisprezece ani de închisoare pentru trafic internaţional de stupefiante. Prin aceeaşi hotărâre, tribunalul l-a achitat pe reclamant, cu motivarea că nu reiese cu certitudine din probele prezentate că acesta din urmă a comis faptele de care a fost acuzat. După ce a studiat declaraţiile martorilor, tribunalul a considerat că nimic nu dovedea că reclamantul îl ceruse lui C.I. să faciliteze tranzitul lui R.R. prin aeroport şi că nu fusese demonstrată existenţa unei legături sau a unei înţelegeri prealabile între partea interesată şi R.R., argumentele rechizitoriului fiind întemeiate pe simple supoziţii în această privinţă. Tribunalul a mai considerat că nu exista nicio dovadă că reclamantul a cunoscut conţinutul bagajelor lui R.R.

C. Procedura în apel

12. În urma apelului parchetului, prin Decizia din 21 septembrie 2005, Curtea de Apei Bucureşti (curtea de apel) a reîncadrat juridic faptele şi l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de cincisprezece ani de închisoare pentru complicitate la trafic internaţional de stupefiante. Pentru a justifica răspunderea penală a reclamantului, curtea de apel s-a întemeiat pe declaraţiile martorilor C.I., M.G., T.C.S. şi M.V., pe un înscris care atesta timpul petrecut de reclamant la aeroport şi pe faptul că acesta nu prezentase nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale.

13. În urma recursului reclamantului, prin Hotărârea din 13 decembrie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Înalta Curte) a casat Hotărârea din 21 septembrie 2005 şi a trimis cauza în faţa curţii de apel pentru rejudecare, pe motiv că această instanţă condamnase persoana în cauză fără să o asculte în prealabil.

14. Prin Hotărârea din 10 mai 2007, curtea de apel, după ce a audiat reclamantul, l-a condamnat la o pedeapsă de cincisprezece ani de închisoare pentru complicitate la trafic internaţional de stupefiante.

15. În urma unui nou recurs al reclamantului, prin Hotărârea din 5 decembrie 2007, Înalta Curte a casat Hotărârea din 10 mai 2007 şi a trimis cauza în faţa curţii de apel pentru rejudecare, pe motiv că hotărârea fusese pronunţată de un judecător incompatibil.

16. Sesizată din nou cu această cauză, curtea de apel i-a audiat pe reclamant şi pe martorii C.I., M.G., B.C. şi P.F.I. Acesta din urmă fusese propus de către reclamant.

17. În Hotărârea din 16 octombrie 2008, curtea de apel a respins apelul parchetului şi a confirmat Hotărârea tribunalului din 1 iunie 2005 (pot. 11 supra). Curtea de apel şi-a motivat decizia în sensul că nu exista nicio dovadă care să permită schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina reclamantului în complicitate la trafic internaţional de stupefiante sau să permită identificarea persoanei care trebuia să îi faciliteze lui R.R. trecerea frontierei la aeroport ca fiind reclamantul.

18. Curtea de apel a considerat că declaraţia agentului vamal B.C. era importantă şi că declaraţiile lucrătorului Brigăzii Antiteroriste, C.I., în timpul procedurii (pct. 6,8 şi 16 supra), care puteau face legătura dintre reclamant şi R.R., erau contradictorii şi nu erau credibile. Aceasta a adăugat că decizia de trimitere în judecată a reclamantului era întemeiată pe simple bănuieli şi că din dovezile supuse examinării sale nu reieşea că partea interesată comisese infracţiunea de care a fost acuzată.

D. Condamnarea penală a reclamantului

19. Parchetul a introdus recurs, susţinând că vina reclamantului rezulta limpede din probele depuse la dosar.

20. Nu a fost ascultat niciun martor pe parcursul procedurii în recurs şi nicio probă nouă nu a fost depusă la dosar.

21. Prin Hotărârea definitivă din 28 aprilie 2009, Înalta Curte a admis recursul parchetului, a casat hotărârile instanţelor inferioare şi a judecat cauza pe fond. Acesta a considerat că rezulta din conţinutul declaraţiilor anumitor martori că reclamantul era vinovat de complicitate la trafic internaţional de stupefiante şi l-a condamnat pentru acest capăt de acuzare la o pedeapsă privativă de libertate de 15 ani. Înalta Curte a motivat astfel:

„(...) Într-adevăr, contrar declaraţiei făcute de inculpat [...] prin care se declară nevinovat [...], din probatoriul administrat în cauză rezultă că, urmare a coroborării declaraţiilor inculpatului R.R. cu declaraţiile martorilor C.I., B.C., R.D., C.F., S.C.M., R.S., M.G. şi T.C.S., inculpatul a comis fapta, aşa cum este descrisă în rechizitoriu, prin aceasta având calitatea de complice al coinculpatului R.R. [...]

De altfel, situaţia rezultată, indubitabil din probele dosarului, cu privire la ajutorul pe care inculpatul [.„] l-a promis şi a încercat să-l dea, în modul descris, coinculpatului R.R., a determinat Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, ca prin Decizia penală nr. 717 din 21.09.2005 să admită apelul declarat de parchet [...]”

II. Dreptul intern relevant

22. Dispoziţiile din Codul de procedură penală, care defineau la momentul faptelor domeniul de aplicare a competenţei şi a puterilor instanţei sesizate cu un recurs, sunt descrise în Cauza Găitănaru împotriva României (nr. 26.082/05, pct. 17-18, 26 iunie 2012).

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie

23. Reclamantul se plânge că nu a beneficiat de un proces echitabil, susţinând că a fost condamnat de Înalta Curte fără administrarea nemijlocită de probe şi mai cu seamă de mărturii, deşi fusese achitat de instanţele de grad inferior pe baza aceloraşi probe. Acesta invocă art. 6 § 1 din Convenţie, ale cărui părţi relevante în speţă sunt redactate după cum urmează:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale îndreptate împotriva sa

A. Cu privire la admisibilitate

24. Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenţie şi nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declară admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele părţilor

25. Reclamantul consideră că nu a beneficiat de un proces echitabil deoarece a fost condamnat prima dată în cadrul procedurii în recurs, deşi Înalta Curte nu examinase direct probele.

26. El arată că, deşi curtea de apel pronunţase de două ori condamnarea sa penală (pct. 13 şi 15 supra), totuşi cele două hotărâri în cauză au fost casate pentru nulitate absolută, astfel că nu pot să mai fie considerate valide. El a adăugat că, după ce a procedat la audierea unor martori, curtea de apel a pronunţat achitarea sa (pct. 17 şi 18 supra).

27. Reclamantul arată că şi-a prezentat apărarea în procedura de recurs şi că Înalta Curte, care a examinat cauza în fapt şi în drept, a omis să clarifice ambiguităţile din declaraţiile martorilor.

28. Guvernul explică mai întâi că îi revine instanţei naţionale decizia privind necesitatea de a cita un martor şi că de aceea Curtea nu poate încheia prin incompatibilitatea procedurii cu art. 6 din Convenţie în lipsa ascultării unui martor decât în circumstanţe excepţionale, care, din punctul său de vedere, nu există în acest caz.

29. În continuare, susţine că, spre deosebire de alte cauze deja examinate de Curte, în care reclamanţii fuseseră achitaţi de toate instanţele inferioare, în speţa de faţă, trei instanţe au condamnat persoana în cauză în baza probelor administrate şi numai două completuri de judecată au pronunţat achitarea lui. Adaugă că, în cauza de faţă, persoanele audiate au demonstrat constanţă în declaraţii şi că nu era justificat un nou interogatoriu pentru a clarifica anumite depoziţii. În opinia Guvernului, Înalta Curte nu a făcut altceva decât să stabilească conexiunile între declaraţiile martorilor ascultaţi de instanţele de grad inferior şi să tragă concluzii. Guvernul arată în cele din urmă că această condamnare a reclamantului nu era întemeiată numai pe declaraţiile martorilor, ci şi pe înscrisurile depuse la dosar.

30. Guvernul constată în cele din urmă că reclamantul nu a solicitat instanţei de recurs sesizate în cauza sa să îi audieze din nou pe martori.

2. Motivarea Curţii

31. Curtea face trimitere la principiile generale care reglementează modalităţile de aplicare a art. 6 din Convenţie la procedurile în apel pe care le-a reamintit în Cauza Găitănaru împotriva României, (nr. 26.082/05, pct. 26-28, 26 iunie 2012; a se vedea, mai recent, Flueraş împotriva României, nr. 17.520/04, pct. 53-55, 9 aprilie 2013, şi Moinescu împotriva României, nr. 16.903/12, pct. 33-35, 15 septembrie 2015).

32. În speţa de faţă, tribunalul şi curtea de apel, după audierea martorilor, au considerat că probele aflate la dosar, în special declaraţiile martorilor, nu au dovedit că reclamantul comisese faptele imputate şi au dispus achitarea sa (pct. 11 şi 17-18 supra).

33. Deşi curtea de apel a condamnat partea interesată de două ori pentru complicitate la trafic internaţional de stupefiante (pct. 12 şi 14 supra), totuşi aceste hotărâri au fost casate pentru erori de procedură (pct. 13 şi 15 supra), iar după interogarea reclamantului şi a unor martori (pct. 16 supra) aceeaşi curte de apel a achitat persoana în cauză. Astfel, reclamantul nu a fost condamnat penal printr-o hotărâre validă a niciunei instanţe inferioare.

34. În urma recursului parchetului (pct. 19 supra), Înalta Curte s-a prevalat de posibilitatea oferită de legea internă de a examina din nou chestiunea vinovăţiei părţii interesate. În acest scop, Înalta Curte s-a bazat pe aceleaşi probe care determinaseră instanţele inferioare să dispună achitarea părţii interesate, nicio probă nouă nefiind prezentată în faţa instanţei (pct. 20 supra). Înalta Curte a concluzionat că rezulta în mod cert din probatoriu şi mai ales din conţinutul declaraţiilor martorilor că reclamantul comisese fapta de care era acuzat (pct. 21 supra).

35. Pentru a se pronunţa astfel, Înalta Curte a procedat în special la o nouă interpretare a declaraţiilor care figurau în dosar, fără a asculta ea însăşi martorii. Astfel, Înalta Curte a adoptat o poziţie opusă celei din hotărârile instanţelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant, în special pe baza depoziţiilor martorilor respectivi, făcute în cursul şedinţelor desfăşurate în faţa lor. În opinia Curţii, efectuând o astfel de analiză, Înalta Curte nu s-a limitat la simpla apreciere a unei chestiuni de drept, ci, pur şi simplu, a dat o nouă interpretare faptelor, ceea ce a dus la o reîncadrare a acţiunilor reclamantului. Condamnată penal, persoana interesată a cunoscut o agravare a situaţiei sale.

36. Deşi era de competenţa instanţei de recurs să aprecieze diferitele elemente de probă, este la fel de adevărat că reclamantul a fost stabilit vinovat pe baza mărturiilor care fuseseră suficiente pentru a-i determina pe judecătorii din prima instanţă să se îndoiască de temeinicia acuzaţiei şi să motiveze achitarea acestuia. Or, Înalta Curte ar fi trebuit să analizeze necesitatea unei noi audieri a martorilor, cu atât mai mult cu cât mărturia lucrătorului Brigăzii Antiteroriste, C.I., care putea face legătura dintre reclamant şi R.R., nu a fost considerată credibilă de curtea de apel (pct. 18 supra). Curtea reaminteşte, în acest context, că persoanele care au responsabilitatea de a decide asupra vinovăţiei sau a nevinovăţiei unui inculpat trebuie, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii personal şi să evalueze credibilitatea acestora. Evaluarea credibilităţii unui martor este o sarcină complexă care, în general, nu poate fi dusă la bun sfârşit prin simpla citirea a declaraţiilor scrise (Dan împotriva Moldovei, nr. 8.999/07, pct. 33,5 iulie 2011). Desigur, există cazuri în care este imposibilă ascultarea unui martor de către instanţă, de exemplu dacă persoana în cauză a decedat sau pentru a-i respecta dreptul de a nu se autoincrimina [Craxi împotriva Italiei (nr. 1), nr. 34 896/97, pct. 86,5 decembrie 2002, şi Dan, citat anterior, pct. 33]. Însă nu acesta este cazul în speţă.

37. Curtea reaminteşte în sfârşit că a statuat deja în cauze similare, în care Guvernul aducea argumentul conform căruia reclamantul nu solicitase niciodată instanţei de recurs să asculte martori, că instanţa de recurs era obligată să ia din oficiu măsuri în acest sens, în ciuda faptului că nu exista o solicitare expresă din partea reclamantului (Manolachi împotriva României, nr. 36.605/04, pct. 50, 5 martie 2013, Hanu împotriva României, nr. 10.890/04, pct. 38, 4 iunie 2013, şi, mai recent, Moinescu citat anterior, pct. 28). În plus, Curtea observă că reclamantului nu i se poate reproşa în speţă o lipsă de interes pentru procesul său (a se vedea, a contrario, Bragadireanu împotriva României, nr. 22.088/04, pct. 110, 6 decembrie 2007).

38. Aceste elemente îi permit Curţii să concluzioneze că, în cauză, condamnarea reclamantului de Înalta Curte, pronunţată fără audierea directă a martorilor, şi, deşi acesta fusese achitat de două instanţe inferioare, este contrară cerinţelor unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenţie.

39. În consecinţă, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie.

II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

40. În conformitate cu art. 41 din Convenţie,

În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

A. Prejudiciu

41. Reclamantul pretinde 100.000 euro (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-a suferit.

42. Guvernul susţine că legătura de cauzalitate dintre pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie şi pretinsul prejudiciu moral nu a fost dovedită, având în vedere imposibilitatea de a specula asupra soluţiei procedurii în faţa instanţelor interne dacă Înalta Curte ar fi administrat direct probele. Guvernul reaminteşte că este posibilă revizuirea unui proces pe plan intern, conform Codului de procedură penală, în cazul în care instanţa europeană a constatat încălcarea drepturilor reclamantului. În subsidiar, Guvernul arată că suma solicitată de partea interesată cu titlu de prejudiciu moral este excesivă în raport cu jurisprudenţa Curţii în domeniu.

43. Curtea relevă că, în speţă, singurul temei de reţinut pentru acordarea unei reparaţii echitabile rezidă în faptul că reclamantul nu a beneficiat de un proces echitabil în faţa Înaltei Curţi. În mod cert Curtea nu poate specula care ar fi fost rezultatul procesului în cazul în care art. 6 din Convenţie ar fi fost respectat, dar apreciază că este rezonabil să considere că partea interesată a suferit pierderea unei şanse reale în procesul respectiv [Pelissier şi Sassi împotriva Franţei (MC), nr. 25.444/94, pct. 80, CEDO 1999-11].

44. Prin urmare, pronunţându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenţie, Curtea acordă reclamantului suma de 3.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

45. De asemenea, Curtea reaminteşte că, atunci când o persoană particulara, precum în speţă, a fost condamnată în urma unei proceduri viciate de încălcări ale cerinţelor art. 6 din Convenţie, un nou proces sau o redeschidere a procedurii la cererea persoanei în cauză reprezintă, în principiu, un mijloc adecvat de reparare a încălcării constatate [Sejdovic împotriva Italiei (GC), nr. 56.581/00, pct. 126, CEDO 2006-II], în această privinţă, Curtea observă că art. 465 din noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, permite revizuirea unui proces pe plan intern în cazul în care Curtea a constatat încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale unui reclamant (Moinescu, citată anterior, pct. 48),

B. Cheltuieli de judecată

46. Reclamantul nu solicită rambursarea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, Curtea nu are competenţa să se pronunţe în această privinţă.

C. Dobânzi moratorii

47. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie;

3. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantului, în termen de trei luni, 3.000 EUR (trei mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu moral, care va fi convertită în moneda statului pârât, la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, această sumă trebuie majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 14 februarie 2017, în temeiul art. 77 § 2 şi art. 77 § 3 din Regulamentul Curţii.

 

PREŞEDINTE,

PAULO PINTO DE ALBUQUERQUE

Grefier adjunct,

Andrea Tamietti

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.