MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 367/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 367         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 17 mai 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

103. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

 

471. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

 

104. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016

 

472. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 104 din 7 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

87. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale pentru modificarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 87/2008

 

129. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Listei cu clasificatorii autorizaţi pentru clasificarea carcaselor de porcine şi/sau bovine şi/sau ovine, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 87/2017

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Decizie cu privire la Cererea nr. 54.950/10 prezentată de Mihai Marcel Trif împotriva României

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

16. - Normă pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 39/2016 privind asigurările auto din România

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

2. - Instrucţiuni privind acreditarea observatorilor, a delegaţilor mass-mediei străini şi a delegaţilor formaţiunilor politice la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21 din 16 martie 2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 17 martie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 mai 2017.

Nr. 103.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 mai 2017.

Nr. 471.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93 din 8 decembrie 2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 12 decembrie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 16 mai 2017.

Nr. 104.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 mai 2017.

Nr. 472.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 104

din 7 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10), art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Pop Murariu Cristian Aurel în Dosarul nr. 83/84/2016 al Tribunalului Sălaj Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 604D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că autorul excepţiei critică lipsa din dispoziţiile de lege criticate a posibilităţii reducerii limitelor de pedeapsă în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în continuare, arată că instanţa de contencios constituţional, analizând critici de neconstituţionalitate identice cu cele formulate în prezenta cauză prin raportare la aceleaşi dispoziţii criticate, a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Apreciază că cele reţinute prin Decizia nr. 690 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 22 februarie 2017, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, drept care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin Sentinţa penală nr. 78 din 6 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 83/84/2016, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10), art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Pop Murariu Cristian Aurel, cu ocazia soluţionării unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate, spre deosebire de procedura de recunoaştere a învinuirii în faţa instanţei, nu permite diminuarea limitelor speciale cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii şi cu 1/4 în cazul pedepsei amenzii. Această împrejurare este de natură a provoca o situaţie defavorabilă persoanelor care uzează de procedura specială a acordului de recunoaştere a vinovăţiei din cursul urmăririi penale, în raport de persoanele care îşi recunosc vinovăţia în faţa instanţei, în baza art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală.

6. Tribunalul Sălaj - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul arată că, în materie penală, judecarea cauzelor se poate desfăşura într-o procedură accelerată - prin scurtarea etapei cercetării judecătoreşti - dacă inculpatul recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu şi solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi. În sensul art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, interpretat per a contrario, procedura de judecată accelerată nu se poate aplica atunci când acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă. Dacă, soluţionând cauza, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei recunoaşterea învinuirii produce efecte şi pe planul dreptului material penal, determinând reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii, şi cu o pătrime, în cazul pedepsei amenzii.

9. În ce priveşte procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, aceasta este reglementată de ari. 478 şi următoarele din Codul de procedură penală, fiind o instituţie specifică sistemului procesual adversial, un element de „justiţie negociată”. În sensul dispoziţiilor art. 483 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, dacă actul de inculpare are ca obiect mai multe infracţiuni, acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia şi cu privire numai la unele dintre acestea; de asemenea, în acelaşi caz, dacă pentru celelalte infracţiuni se dispune trimiterea în judecată a inculpatului, sesizarea instanţei se face separat: pentru primele, actul de sesizare îi va constitui acordul de recunoaştere a vinovăţiei, iar pentru celelalte, rechizitoriul. Aşadar, cele două instituţii pot fi incidente în legătură cu acelaşi act de inculpare; astfel, dacă un inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni cu privire la care era posibilă încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, el poate beneficia de efectele procedurii accelerate de judecată, dacă recunoaşte în faţa instanţei toate faptele reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu şi se declară de acord ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală.

10. Având în vedere cele expuse, Guvernul arată că cele două proceduri diferă atât prin condiţiile în care devin incidente, cât şi prin efectele pe care le produc pe planul dreptului material şi al dreptului procesual penal. Or, reglementarea diferită a unor situaţii juridice diferite nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că a fost sesizată cu neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 396 alin. (10), art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală. Dispoziţiile art. 396 alin. (10) şi cele ale art. 479 au fost modificate prin art. II pct. 100 şi pct. 119 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Curtea observă că a fost sesizată prin Sentinţa penală din 6 aprilie 2016, anterior modificărilor arătate, astfel că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 396 alin. (10), art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală în forma de dinainte de modificare.

14. În continuare. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 22 decembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art. 480-485 din Codul de procedură penală, procurorul nu poate, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să reţină dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. Având în vedere că motivele de neconstituţionalitate ridicate de autorul excepţiei se referă la discriminarea ce decurge din imposibilitatea diminuării limitelor speciale cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii şi cu 1/4 în cazul pedepsei amenzii în cazul procedurii speciale a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, spre deosebire de procedura de recunoaştere a învinuirii în faţa instanţei, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii va avea în vedere dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

15. Astfel, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:

- Art. 396 alin. (10): „Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecataaibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în căzui pedepsei amenzii, cu o pătrime.”;

- Art. 478 alin. (1): „în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.”;

- Art. 479: *Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.”

16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 53 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 12 mai 2016, a statuat că acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă o procedură specială ce are ca obiect, conform art. 479 din Codul de procedură penală, recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia. Potrivit art. 478 din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat. Limitele încheierii lui sunt stabilite prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior, iar efectele sunt supuse aceluiaşi aviz.

18 Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, spre deosebire de acordul de recunoaştere a vinovăţiei, recunoaşterea învinuirii are loc în faza judecăţii în primă instanţă. Aceasta constituie O procedură simplificată de judecare şi soluţionare a cauzei, în cadrul căreia inculpatul recunoaşte situaţia de fapt reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu şi solicită să fie judecat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale şi a înscrisurilor noi prezentate de părţi şi de persoana vătămată. Conform art. 374 alin, (4) din Codul de procedură penală, în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele completului pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi (n.r. şi de persoana vătămată, ca urmare a modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016), dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i, totodată, la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. Potrivit acestora din urmă, recunoaşterea de către inculpat a învinuirii are ca efect reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii şi reducerea cu o pătrime a acestor limite în cazul pedepsei amenzii.

19. Distinct de aceste aspecte, Curtea observă că regimul sancţionator prevăzut la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală în cazul recunoaşterii învinuirii a fost reglementat prin art. 480 alin. (3) din Codul de procedură penală şi pentru cazul încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art. 480 alin. (3) din Codul de procedură penală a fost însă abrogat prin dispoziţiile art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, nefiind astfel niciodată în vigoare. Curtea reţine că, prin art. I pct. 121 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, la articolul 480, după alineatul (3) s-a introdus un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpaţii minori se va tine seama de aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime

20. Cu toate acestea, Curtea observă că la momentul sesizării sale şi al pronunţării Sentinţei penale, regimul sancţionator aplicabil în cazul încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei nu era reglementat în sensul celor prevăzute de noul alineat (4) introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Totodată, Curtea reţine că împotriva Sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Sălaj - Secţia penală nu a fost exercitată calea de atac a apelului, astfel că este exclusă o eventuală aplicare în cauză a noilor reglementări relative la regimul sancţionator aplicabil în cazul încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

21. Astfel, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate relative la încălcarea principiului nediscriminării prin imposibilitatea aplicării în cazul încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei al aceluiaşi sistem sancţionator ca cel aplicabil în cazul recunoaşterii învinuirii, Curtea observă că, răspunzând unei critici identice cu cea formulată în prezenta cauză, s-a pronunţat prin Decizia nr. 53 din 16 februarie 2016, precitată. Cu acel prilej, instanţa de control constituţional a constatat că o astfel de excepţie de neconstituţionalitate este argumentată prin compararea regimului sancţionator aplicabil în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei cu cel aplicabil în cazul recunoaşterii de către inculpat a faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu.

22. Totodată, Curtea a reţinut că, în aceste condiţii, neconstituţionalitatea textului criticat este dedusă prin compararea celor două instituţii sub aspectul regimului sancţionator aplicabil Or, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

23. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, referitor la critici de neconstituţionalitate similare, în jurisprudenţa sa, a statuat că acestea urmează să fie respinse ca inadmisibile, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea dispoziţiilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne (a se vedea Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 823 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2016).

24. Având în vedere aceste aspecte, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

25. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală, Curtea observă că motivele de neconstituţionalitate ridicate de autorul excepţiei se referă la regimul sancţionator aplicabil în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, fără a arăta, în mod concret, în ce măsură dispoziţiile criticate vin în contradicţie cu prevederile constituţionale relative la principiul nediscriminării.

26. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.

27. Curtea apreciază că, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.»“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).

28. Astfel, Curtea constată că, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate. Având în vedere aceste aspecte, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 478 alin. (1) şi ale art. 479 din Codul de procedură penală.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 478 alin. (1) şi art. 479 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Pop Murariu Cristian Aurel în Dosarul nr. 83/84/2016 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

pentru modificarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 87/2008

 

În baza Referatului Direcţiei generale gestionare, evaluare, concesionare resurse/rezerve minerale şi integrare europeană nr. 300.506 din 31 martie 2017,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare, şi al art. 55 alin. (1) lit. I) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. I. - Instrucţiunile tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 87/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 30 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) în cazul forajelor, debitul de apă confirmat prin pompare cu un debit constant, cu monitorizarea continuă a calităţii apei, pe o perioadă de cel puţin un an pentru apa minerală naturală şi pentru apa minerală terapeutică sau de cel puţin 3 luni pentru apa geotermală, cu condiţia ca acest debit să nu depăşească 80% din debitul critic determinat la testările hidrodinamice ale acviferului în cazul forajelor explorate prin pompare, respectiv debitul minim înregistrat. În cazul forajelor explorate artezian; pentru apele geotermale, indicatorul obligatoriu de monitorizat este temperatura, care va fi măsurată zilnic, în condiţiile unei exploatări a sursei, cu un debit constant. În cazul în care în cele 3 luni de monitorizare a forajului/forajelor de apă geotermală nu se realizează stabilizarea nivelului hidrodinamic pentru debitul constant de pompare, se va continua cercetarea până la îndeplinirea acestei condiţii;”.

Art. II. - Prevederile prezentului ordin se aplică şi operaţiunilor de evaluare şi clasificare în derulare la data intrării în vigoare a acestuia.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Aurel Gheorghe

Bucureşti, 31 martie 2017.

Nr. 87.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Listei cu clasificatorii autorizaţi pentru clasificarea carcaselor de porcine şi/sau bovine şi/sau ovine, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 87/2017

 

Având în vedere Referatul Direcţiei generale control, antifraudă şi inspecţii nr. 244.357 din 4.05.2017, văzând Adresa nr. 12 din 19.04.2017 şi Procesul-verbal nr. 12 din 19.04.2017 cu lista clasificatorilor, ale Comisiei de clasificare a carcaselor,

în temeiul art. 8 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Lista cu clasificatorii autorizaţi pentru clasificarea carcaselor de porcine şi/sau bovine şi/sau ovine, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 87/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 14 aprilie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Numerele curente 408, 432 şi 434 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Clasificator atestat pentru clasificarea carcaselor din specia

Judeţul de domiciliu al clasificatorului

porcine

bovine

ovine

Nr. atestat/data

Nr. atestat/data

Nr. atestat/data

„408

BUTURUGĂ DUMITRU

603/01.04.2017

543/09.03.2015

 

BZ

.....

 

 

 

 

 

432

CÎRLAN SORIN-CĂTĂLIN

605/01.04.2017

577/02.08.2016

 

SV

.....

 

 

 

 

 

434

GOGAN RADU

608/01.04.2017

580/02.08.2016

 

IL”

 

2. După numărul curent 437 se introduc 9 noi numere curente, numerele curente 438-446, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Clasificator atestat pentru clasificarea carcaselor din specia

Judeţul de domiciliu

porcine

bovine

ovine

Nr. atestat/data

Nr. atestat/data

Nr. atestat/data

„438

CAPRĂ IOAN

604/01.04.2017

 

 

TR

439

COCU GHEORGHE

606/01.04.2017

 

 

BV

440

FILIP PETRU

607/01.04.2017

 

 

BH

441

HILA FLORIN

609/01.04.2017

 

 

SB

442

IORDACHE IUL1AN-CEZAR

610/01.04.2017

 

 

CL

443

NENU OANA SVETLANA

611/01.04.2017

 

 

B

444

STERPU CĂTĂLINA-LAURA

612/01.04.2017

 

 

BZ

445

VASILE GEORGE- ALIN

613/01.04.2017

 

 

IL

446

VĂCĂREANU GHEORGHITĂ

614/01.04.2017

 

 

IS”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 4 mai 2017.

Nr. 129.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A PATRA

 

DECIZIE

cu privire la Cererea nr. 54.950/10 prezentată de Mihai Marcel Trif împotriva României

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită la 23 februarie 2016 într-un comitet compus din Vincent A. De Gaetano, preşedinte, Krzysztof Wojtyczek, Iulia Antoanella Motoc, judecători, şi Fatoş Araci, grefier adjunct de secţie, având în vedere cererea menţionată anterior, introdusă la 16 septembrie 2010,

având în vedere declaraţia prezentată de Guvernul pârât la 24 iunie 2015 solicitând Curţii să scoată cererea de pe rol şi răspunsul reclamantului la această declaraţie,

după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT ŞI PROCEDURA

1. Reclamantul, Mihai Marcel Trif, este resortisant german, născut în 1951 şi cu domiciliul în Sunrise.

2. Guvernul român („Guvernul11) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Guvernul german, care fusese informat despre cauză, dată fiind naţionalitatea reclamantului, nu şi-a exercitat dreptul de a interveni în temeiul art. 36 § 1 din Convenţie.

3. Reclamantul s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie de durata nerezonabilă a procedurilor penale iniţiate împotriva sa,

4. Cererea a fost comunicată Guvernului.

ÎN DREPT

5. După eşuarea încercării de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei, prin Scrisoarea din 24 iunie 2015, Guvernul a informat Curtea cu privire la propunerea de a formula o declaraţie unilaterală în vederea soluţionării litigiului. Acesta a solicitat în continuare Curţii să radieze cererea de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenţie

6. Declaraţia prevede următoarele:

„Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că recunoaşte existenţa unei încălcări a articolului 6 § 1 din Convenţie din cauza duratei procedurii contestate.

Guvernul este pregătit să plătească reclamantului Mihai Marcel Trif, cu titlu de satisfacţie echitabilă, suma de 810 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii, Această sumă va acoperi toate prejudiciile, precum şi cheltuielile de judecată, şi va fi scutită de orice impozite sau taxe aplicabile. Această sumă se va plăti în contul indicat de reclamant în decurs de trei luni de (a data notificării deciziei în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenţie. În caz de neplata a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană pe parcursul perioadei de neplată, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluţionarea definitivă a cauzei.

Guvernul invită onorata Curte să decidă că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea de pe rol, în conformitate cu art. 37 § 1 lit. c) din Convenţie”.

7. Prin Scrisoarea din 14 iulie 2015, reclamantul a indicat că este mulţumit de termenii declaraţiei unilaterale. El susţinea că suma propusă nu reprezintă o reparaţie echitabilă,

8. Curtea reaminteşte că art. 37 din Convenţie prevede că aceasta poate, în orice stadiu al procedurii, să decidă scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanţele cauzei permit să se tragă concluziile specificate la lit. a), b) sau c) ale alineatului 1 al acestui articol. Art. 37 § 1 lit. c) permite Curţii în special să radieze o cauză de pe rol dacă: „din orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică.”

9. Curtea reaminteşte, de asemenea, că în anumite circumstanţe, poate să radieze de pe rol o cerere sau o parte a acesteia în temeiul art. 37 § 1 lit. c) pe baza unei declaraţii unilaterale a Guvernului pârât - chiar dacă reclamantul doreşte ca examinarea cauzei să fie continuată.

10. În acest scop, Curtea a examinat declaraţia în lumina principiilor care reies din jurisprudenţa sa, în special Hotărârea Tahsin Acar [a se vedea Tahsin Acar împotriva Turciei (MC), nr. 26.307/95, pct. 75-77, CEDO 2003-VI; WAZA Spóolka zo.o. împotriva Poloniei (dec.) nr. 11.602/02, 26 iunie 2007; şi Sulwińska împotriva Poloniei (dec.) nr. 28.953/03,18 septembrie 2007].

11. Curtea a stabilit într-un număr de cauze, inclusiv în cele împotriva României, practica sa cu privire la plângerile în legătură cu încălcarea dreptului la judecarea într-un termen rezonabil a unei cauze [a se vedea, de exemplu, Frydlender împotriva Franţei (MC), nr. 30.979/96, pct. 43, CEDO 2000-VII, Cocchiarella împotriva Italiei (MC), nr. 64.886/01, pct. 69-98, CEDO 2006-V; Abramiuc împotriva României, nr. 37.411/02, pct. 103-109, 24 februarie 2009 şi Vlad şi alţii împotriva României, nr. 40.756/06, 41.508/07 şi 50.806/07, pct. 133 şi 154-156, 26 noiembrie 2013).

12. Ţinând seama de natura celor recunoscute în declaraţia Guvernului, precum şi de cuantumul compensaţiei propuse, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [art. 37 § 1 lit. c)j.

13. Mai mult, în lumina consideraţiilor de mai sus, şi mai ales dată fiind jurisprudenţa clară şi vastă pe această temă, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului aşa cum sunt definite în Convenţie şi în Protocoalele la aceasta nu necesită continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 în fine).

14. În orice caz, decizia Curţii nu afectează nicio altă decizie pe care ar putea să o adopte cu privire la repunerea acestei cereri pe rol, în temeiul art. 37 § 2 din Convenţie, dacă Guvernul nu respectă condiţiile declaraţiei sale unilaterale [a se vedea Josipović împotriva Serbiei (dec,), nr. 18 369/07, 4 martie 2008, şi Aleksentseva şi alţi 28 împotriva Rusiei (dec.), nr. 75.025/01 şi altele, 23 martie 2006].

15. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să radieze cauza de pe rol.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

Ia act de termenii declaraţiei Guvernului pârât în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie şi de modalităţile de asigurare a respectării angajamentelor la care se face referire în aceasta.

Decide să radieze cererea de pe rol în conformitate cu art. 37 § 1 lit. c) din Convenţie.

Redactată în limba engleză şi comunicată în scris la 17 martie 2016.

 

PREŞEDINTE

VINCENT A. DE GAETANO

Grefier adjunct,

Fatoş Araci

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 39/2016 privind asigurările auto din România

 

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b) şi ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (2), (5) şi (6), art. 18 alin. (6) şi (10), art. 20 alin. (4), art. 37 alin. (2) şi ale art. 38 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 15 mai 2017,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

Art. I. - Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 39/2016 privind asigurările auto din România, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 986 din 8 decembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. actuar independent - actuar având calitatea de membru deplin sau actuar certificat în cadrul Asociaţiei Române de Actuariat, denumită în continuare ARA, persoană fizică sau care activează în cadrul unei societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu se află într-o situaţie de incompatibilitate sau conflict de interese cu asigurătorul RCA pentru care se emite raportul şi care îndeplineşte condiţiile impuse de prezenta normă; situaţiile de incompatibilitate sau de conflict de interese sunt prevăzute de standardele profesionale, codul de conduită şi disciplină profesională ARA;”,

2. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Asigurătorii RCA transmit, în termen de 30 de zile de la data modificării tarifelor de primă stabilite conform procedurilor interne, un raport întocmit de un actuar independent în care acesta să valideze faptul că tarifele analizate au fost calculate în conformitate cu standardele profesionale de actuariat ale ARA. Raportul conţine detalierea procedurilor efectuate şi a rezultatelor obţinute cu privire la:

a) verificarea calităţii, corectitudinii şi completitudinii datelor care au stat la baza calculării tarifului;

b) metodologia de determinare a segmentelor de risc omogene;

c) ipotezele utilizate;

d) metodele actuariale utilizate;

e) alte aspecte relevante.”

3. La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Raportul este emis de către un actuar independent care îndeplineşte cel puţin următoarele condiţii:

a) este membru ARA;

b) are experienţă profesională de cel puţin 5 ani;

c) a absolvit cursul «Profesionalism» din programa educaţională a ARA;

d) nu a fost sancţionat de A.S.F. În ultimii 5 ani şi nu au fost impuse împotriva sa sancţiuni sau măsuri disciplinare de către ARA.”

4. La articolul 19, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(11) Avizul se comunică după depunerea documentaţiei complete şi a achitării taxei de avizare şi înregistrare prevăzute de reglementările privind veniturile A.S.F.”

5. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 40

Obligaţiile asigurătorului

(1) Asigurătorii tipăresc şi distribuie asiguraţilor formularul «Constatare amiabilă de accident» fără a inscripţiona pe acesta denumirea sau sigla proprie.

(2) Asigurătorii instituie un canal de comunicare prin care asiguraţii şi conducătorii vehiculelor pot solicita informaţii în legătură cu regularizarea daunelor produse vehiculelor avariate prin accidente de circulaţie acoperite de contracte RCA.

(3) Accesul la canalul de comunicare menţionat la alin. (2) este pus la dispoziţia asiguraţilor la momentul încheierii contractului RCA sau pe parcursul derulării acestuia.

(4) La solicitarea asiguraţilor sau a conducătorilor auto, asigurătorul RCA comunică informaţii cu privire la:

a) drepturile şi obligaţiile ce le revin acestora în baza legislaţiei aplicabile locului de producere a evenimentului;

b) modul de completare a formularului «Constatare amiabilă de accident»;

c) procedurile pe care asiguraţii le parcurg în vederea reparaţiei vehiculului asigurat şi a regularizării daunei;

d) alte informaţii, în vederea soluţionării amiabile a cazului.”

Art. II. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe-Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 16 mai 2017.

Nr. 16.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

INSTRUCŢIUNI

privind acreditarea observatorilor, a delegaţilor mass-mediei străini şi a delegaţilor formaţiunilor politice la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

Având în vedere dispoziţiile art. 27 alin. (3), art. 33 alin. (3) şi (6), art. 39 alin. (2), art. 83 alin. (1)-(5), art. 93 alin. (2), art. 121 alin. (3), art. 128-130 şi art. 132 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

ţinând cont de prevederile art. 33 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora birourile electorale judeţene constituite în judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de lege pentru Biroul Electoral Central,

văzând şi dispoziţiile art. 33 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora în judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singură circumscripţie electorală nu se mai constituie un birou electoral judeţean, iar atribuţiile prevăzute de art. 39 alin. (2) şi art. 128 din aceeaşi lege sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie,

constatând faptul că din prevederile art. 33 alin. (4) şi (6) raportat la art. 33 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 rezultă că în judeţele unde se constituie birouri electorale judeţene îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 39 alin. (2) şi art. 128 din aceeaşi lege este de resortul acestora.

observând prevederile art. 100 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc că Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie,

ţinând cont de dispoziţiile art. 103 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor,

luând în considerare faptul că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 251/2017 privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru primari în unele circumscripţii electorale, alegerile locale parţiale pentru primari se organizează în 49 de circumscripţii electorale, fiind necesară şi constituirea a 49 de birouri electorale de circumscripţie şi a 13 birouri electorale judeţene,

văzând şi Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 15 din 26.04.2016 privind procedura de acreditare la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2016, republicată,

în vederea sprijinirii organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţilor mass-media, precum şi organismelor electorala implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017,

văzând şi Adresa Biroului Electoral Judeţean Maramureş nr. 26 cu nr. 12 din 10.05.2017, înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. 6.387 din 11.05.2017,

în temeiul art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezentele instrucţiuni.

Art. 1. - (1) Acreditarea observatorilor străini, precum şi a delegaţilor mass-mediei străini pentru alegerile locale parţiale pentru primari din 11 iunie 2017 se efectuează la propunerea Ministerului Afacerilor Externe după cum urmează:

a) de către biroul electoral judeţean, în cazul în care într-un judeţ se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale:

b) de către biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, în cazul în care într-un judeţ se organizează alegeri locale parţiale într-o singură circumscripţie electorală

(2) Acreditările emise potrivit alin. (1) de birourile electorale judeţene sau de birourile electorale de circumscripţie, după caz, permit accesul şi staţionarea titularilor în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, precum şi asistarea la operaţiunile electorale, inclusiv la numărarea voturilor şi la întocmirea proceselor-verbale.

(3) Acreditările emise potrivit alin. (1) sunt valabile, în original sau în copie, la toate secţiile de votare de pe raza judeţului sau a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, numai însoţite de actele de identitate ale titularilor acestora.

Art. 2. - (1) Acreditarea observatorilor interni \a alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 se efectuează după cum urmează:

a) de către biroul electoral judeţean, în cazul în care într-un judeţ se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale;

b) de către biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, în cazul în care într-un judeţ se organizează alegeri locale parţiale într-o singură circumscripţie electorală.

(2) Acreditarea observatorilor interni se efectuează de birourile electorale prevăzute la alin. (1), ca urmare a unei cereri formulate în scris, care va fi însoţită de următoarele documente:

a) declaraţiile pe propria răspundere ale tuturor persoanelor, conform modelului prevăzut de anexa nr. 1;

b) o copie a statutului organizaţiei neguvemamentale;

c) o copie a hotărârii judecătoreşti de înfiinţare a organizaţiei neguvemamentale.

(3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvemamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului, înfiinţate legal cu cel puţin 6 luni înaintea datei de 11 iunie 2017, cel mai târziu în data de 10 noiembrie 2016.

(4) Acreditările emise de birourile electorale judeţene sau de birourile electorale de circumscripţie, după caz, sunt valabile, în original sau în copie, la toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz.

(5) Acreditarea permite accesul şi staţionarea titularului în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, precum şi să asiste la operaţiunile electorale, inclusiv la numărarea voturilor şi la întocmirea proceselor-verbale.

Art. 3. - Reprezentanţii mass-mediei români au acces în secţiile de votare în baza actului de identitate şi a legitimaţiei de jurnalist.

Art. 4. - (1) La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii acreditaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare.

(2) Acreditarea delegaţilor prevăzuţi la alin. (1) se face de către birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare, făcută cu cel puţin o zi înaintea datei alegerilor.

(3) Cererea scrisă prevăzută la alin. (2) va cuprinde numele şi prenumele reprezentanţilor, seriile şi numerele actelor de identitate ale acestora, precum şi secţiile de votare pentru care se solicită acreditarea.

(4) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare pot nominaliza pentru o secţie de votare câte un singur reprezentant.

Art. 5. - Persoanele acreditate, delegaţii acreditaţi şi reprezentanţii mass-mediei au obligaţia respectării prevederilor art. 121 alin. (3) din Legea nr. 115/2015.

Art. 6. - (1) Modelul cererii de acreditare şi modelele acreditărilor sunt prevăzute în anexele nr. 2-5.

(2) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

Art. 7. - Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 16 mai 2017.

Nr. 2.

 

ANEXA Nr. 1

 

Modelul declaraţiei pe propria răspundere pentru obţinerea acreditării la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

pentru obţinerea acreditării la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

Subsemnatul, ........................................ *), legitimat cu ........................................ **) , seria ........................................ nr. ........................................,

declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, că am drept de vot, că nu sunt membru al vreunui partid politic din România şi că voi respecta condiţiile de acreditare prevăzute de art. 121 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

 

........................................ ***)

........................................ ****)


*) Se înscriu numele şi prenumele.

**) Se înscrie tipul actului de identitate.

***) Se înscrie data.

****) Se semnează de către declarant.

 

ANEXA Nr. 2

 

Modelul acreditării observatorilor străini şi a delegaţilor mass-mediei străini la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

........................................ *)

 

ACREDITARE

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Externe, înregistrată cu nr. ...................../............................................,

........................................ **) acreditează ca ........................................ ***) ai ........................................ ****)

la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 următoarele persoane:

1. ........................................ ****) ........................................ *****)

2. ........................................

3. ........................................

 

PREŞEDINTE,

........................................


*) Se înscrie antetul biroului electoral judeţean sau al biroului electoral de circumscripţie, după caz.

**) Se înscrie denumirea biroului electoral judeţean sau a biroului electoral de circumscripţie, după caz, care emite acreditarea.

***) Se înscrie, după caz, „delegaţi mass-media străini” sau „observatori străini”.

***) Se înscrie denumirea instituţiei mass-media, a organizaţiei, a instituţiei mass-media străine sau a instituţiei străine care trimite observatorul sau delegatul

*****) Se înscriu numele şi prenumele observatorului străin sau ale delegatului mass-mediei străin, după caz.

 

NOTA:

Acreditarea permite accesul şi staţionarea titularului în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, precum şi să asiste la operaţiunile electorale, inclusiv la numărarea voturilor şi la întocmirea proceselor-verbale, iar la birourile electorale de circumscripţie, în spaţiile special stabilite în acest sens.

Acreditarea este valabilă numai însoţită de un act de identitate al titularului acesteia. Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, unei alianţe politice, alianţe electorale ori unui candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare, îndepărtarea din localul secţiei de votare se realizează de către personalul care asigură paza secţiei de votare, numai la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

 

ANEXA Nr. 3

 

Modelul cererii de acreditare a observatorilor interni la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017

 

Către

BIROUL ELECTORAL ........................................ *)

 

Doamnei/Domnului Preşedinte

 

Subsemnatul, ........................................**), ........................................***), al ........................................****), în calitate de reprezentant legal al acestei organizaţii neguvemamentale ce are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, solicit acreditarea ca observatori interni la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 a persoanelor ale căror prenume, nume, serie şi număr de act de identitate sunt cuprinse în tabelul anexat.

Anexez declaraţiile pe propria răspundere ale tuturor persoanelor pentru care solicit acreditarea, conform cărora au drept de vot, nu sunt membri ai vreunui partid politic din România şi vor respecta condiţiile de acreditare prevăzute de art. 121 alin. (3) din Legea nr. 115/2015.

Depun anexat o copie a statutului organizaţiei neguvemamentale pe care o reprezint, precum şi o copie a hotărârii judecătoreşti de înfiinţare a organizaţiei, din care rezultă că organizaţia este înfiinţată anterior datei de 10 noiembrie 2016.

 

........................................ *****)

........................................ ******)


*) Se înscrie denumirea biroului electoral judeţean sau a biroului electoral de circumscripţie, după caz.

**) Se înscriu pronumele şi numele reprezentantului legal al organizaţiei neguvemamentale.

***) Se înscrie calitatea reprezentantului legal al organizaţiei neguvemamentale în cadrul acesteia (preşedinte, director, director executiv etc.).

****) Se înscrie denumirea organizaţiei neguvemamentale.

*****) Se înscrie data.

******) Se semnează de către reprezentantul legal şi se aplică ştampila organizaţiei neguvemamentale.

 

NOTĂ:

Cererile de acreditare şi documentele anexate pot fi transmise prin poştă, fax sau e-mail.

 

ANEXA Nr. 4

 

Modelul acreditării observatorilor interni la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 ........................................*)

 

ACREDITARE

 

Având în vedere Cererea ........................................**) înregistrată cu nr. ...................../............................................, ........................................***) acreditează ca observatori interni ai ........................................**)

la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 următoarele persoane:

1. ........................................ ****)........................................*****)

2. ........................................ ****)........................................*****)

3. ........................................

 

PREŞEDINTE,

........................................


*) Se înscrie antetul biroului electoral judeţean sau al biroului electoral de circumscripţie, după caz.

**) Se înscrie denumirea organizaţiei neguvemamentale care a formulat cererea şi care îndeplineşte condiţiile legale.

***) Se înscrie denumirea biroului electoral judeţean sau a biroului electoral de circumscripţie, după caz, care emite acreditarea.

****) Se înscriu numele şi prenumele observatorului intern din partea organizaţiei neguvemamentale.

*****) Se înscriu seria şi numărul actului de identitate.

 

NOTĂ:

Acreditarea (care poate fi în copie sau în original) permite accesul şi staţionarea titularului în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, precum şi să asiste la operaţiunile electorale, inclusiv la numărarea voturilor şi la întocmirea proceselor-verbale.

Acreditarea este valabilă numai însoţită de un act de identitate al titularului acesteia. Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, unei alianţe politice, alianţe electorale ori unui candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare, îndepărtarea din localul secţiei de votare se realizează de către personalul care asigură paza secţiei de votare, numai la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

 

ANEXA Nr. 5

 

Modelul acreditării

delegaţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la alegerile locale parţiale pentru primari

din data de 11 Iunie 2017 ........................................ *)

 

ACREDITARE

 

Având în vedere Cererea ........................................ **), înregistrată cu nr. ...................../............................................, ........................................***) acreditează ca delegaţi ai ........................................ **)

la alegerile locale parţiale pentru primari din data de 11 iunie 2017 următoarele persoane:

 

1. ........................................****)

........................................*****)

........................................******)

2. ........................................****)

........................................*****)

........................................******)

3. ........................................

 

 

 

 

PREŞEDINTE,

........................................


*) Se înscrie antetul biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, după caz.

**) Se înscrie denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu are reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare.

***) Se înscrie denumirea biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, după caz, care emite acreditarea.

“**) Se înscriu numele şi prenumele delegatului partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau al organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu are reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare.

*****) Se înscriu seria şi numărul actului de identitate.

******) Se înscrie numărul secţiei de votare.

 

N OT A:

Acreditarea (care poate fi în copie sau în original) permite titularului să asiste la numărarea voturilor, conform art. 93 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Acreditarea este valabilă numai însoţită de un act de identitate al titularului acesteia.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.