MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 489/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 489         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 28 iunie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu

 

Decizia nr. 97 din 7 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) lit. a) şi art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

679. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Statutului Colegiului Fizioterapeuţilor din România

 

3.423. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor conform Programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

48. - Ordin privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (Tg) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

408. - Ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1273/2017 privind aprobarea comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora şi a atribuţiilor comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ale coordonatorilor naţionali pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

5. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, la alegerile locale parţiale desfăşurate conform Hotărârii Guvernului nr. 251/2017 privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru primari în unele circumscripţii electorale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr.72

din 28 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.505/102/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 140D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 197D/2016 şi nr. 205D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 1.274/96/2015 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi de Societatea Tisza Game - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.646/102/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc autoarele excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate dosarele menţionate, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.

7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 197D/2016 şi nr. 205D/2016 la Dosarul nr. 140D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente care, mai întâi, având în vedere prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, context în care precizează că, la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţelor de judecată, prevederile criticate erau abrogate prin dispoziţiile Legii nr. 124/2015.

9. În continuare, face trimitere la notele scrise depuse la dosarele cauzelor şi arată că organizatorii de jocuri de noroc în România, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, au avut posibilitatea ca, începând cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, să opteze pentru renunţarea la această activitate de jocuri de noroc, în condiţiile prevăzute de art. 27 din ordonanţa de urgenţă (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009). Au fost societăţi organizatoare de jocuri de noroc care au renunţat la această activitate, însă, în partea a două a anului 2015 şi în tot cursul anului 2016, nu au mai fost situaţii de acest fel, fapt ce demonstrează că taxele instituite (cu precădere taxa pe viciu) nu sunt împovărătoare, astfel că nu se poate susţine pretinsa nerespectare a prevederilor art. 56 din Constituţie, inclusiv de la intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2015. În practică, spre exemplu, la nivelul anului 2016, toate societăţile organizatoare de jocuri de noroc licenţiate şi autorizate pe teritoriul României şi-au îndeplinit obligaţia de a achita taxa de viciu. Faţă de cele prezentate, atât prin notele scrise, cât şi cele susţinute în faţa instanţei de contencios constituţional, apreciază că excepţia este neîntemeiată.

10. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierile din 1 şi 3 februarie 2016, pronunţate în dosarele nr. 2.505/102/2015, nr. 1.274/96/2015a1 şi nr. 2.646/102/2015, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. din Târgu Mureş, Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc şi de Societatea Tisza Game - S.R.L. din Târgu Mureş, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită obligarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc să soluţioneze contestaţiile formulate şi anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în dosarele nr. 140D/2016 şi nr. 205D/2016, se susţine, în esenţă, că aşezarea justă a sarcinilor fiscale înseamnă „moralitate, rezonabilitate, proporţionalitate, echilibru, egalitate, nediscriminare”. Or, este injust ca statul, care are monopolul asupra organizării jocurilor de noroc, să reglementeze activităţi creatoare de vicii pentru cetăţenii săi, respectiv să dea drept de organizare unor firme private în schimbul unor taxe de licenţiere şi de autorizare, stimulând dezvoltarea acestui sector, iar apoi să instituie anumite taxe pe „viciu”. Se consideră, totodată, că taxa instituită prin prevederile criticate nu este rezonabilă nici din punct de vedere moral şi nici din punct de vedere economic, deoarece organizatorul de jocuri de noroc care a plătit taxa de licenţă şi de autorizare este obligat să mai plătească o „taxă pe viciu”, context în care apreciază că aceasta nu îşi găseşte raţiunile de proporţionalitate, egalitate şi echilibru. Totodată, menţionează că este discriminatoriu să se considere că numai jocurile de noroc tip slot-machine sunt creatoare de vicii în comparaţie cu celelalte jocuri de noroc.

13. În Dosarul nr. 197D/2016, se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile criticate s-a introdus o taxă nouă, respectiv taxa de viciu pentru jocurile de noroc, ceea ce nu se putea face printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, întrucât nu reprezintă o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, nefiind motivată necesitatea introducerii unei astfel de taxe. Astfel, consideră că, prin aceste prevederi, a fost restrânsă libertatea economică şi împiedicată participarea la actul de comerţ, implicit de a realiza profit din activitatea respectivă. De asemenea, susţine că, neexistând vreun motiv de urgenţă sau vreun interes din partea societăţii privind aplicarea taxei de viciu pentru jocurile de noroc tip slot-machine, sarcinile fiscale astfel create în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc nu reprezintă o aşezare justă a sarcinilor fiscale.

14. Se mai arată că restrângerea drepturilor s-a realizat printr-o ordonanţă de urgenţă, iar nu printr-o lege, astfel cum prevede textul constituţional, nefiind îndeplinite nici celelalte cerinţe prevăzute de art. 53 din Constituţie, respectiv măsura să fie proporţională cu situaţia care a determinat luarea acestei măsuri şi să fie aplicată nediscriminatoriu, context în care considera că se instituie o discriminare ca urmare a faptului că nu cad sub incidenţa prevederilor criticate şi ceilalţi organizatori de alt tip de jocuri (cazinouri, bingo, videoloterie etc.).

15. Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

16. Tribunalul Harghita - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată, pe de o parte, că dispoziţia legală criticată a fost reglementată ulterior prin prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, ceea ce înseamnă că nu mai subzistă aspectul privind existenţa unei urgenţe care să justifice stabilirea taxei pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. Pe de altă parte, reglementarea de taxe speciale în cazul activităţilor de jocuri de noroc constituie monopol de stat în cadrul căruia statul are libertatea de a stabili taxele pe care le consideră necesare în asigurarea interesului general al societăţii.

17. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Guvernul apreciază, pe de o parte, că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, arată că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, s-a menţionat faptul că reglementarea a fost adoptată având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice şi ţinând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.

20. În acest context, menţionează că, prin intermediul reglementării criticate, s-a instituit obligaţia operatorilor economici care exploatează jocurile de tip slot-machine de a achita anual o taxă de viciu în cuantum de 400 de euro. Astfel, consideră că instituirea unei asemenea taxe este justificată de potenţialul unor asemenea jocuri de a crea dependenţă, de riscul pe care acestea îl prezintă din această perspectivă pentru populaţie. În ceea ce priveşte posibilitatea de instituire a unor taxe, cu caracter general, menţionează jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional materie, respectiv Decizia nr. 513 din 8 mai 2008.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3. 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care au următorul cuprins: «Art. I: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]

47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Taxe speciale: [...]

C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.”»

24. Curtea observă că prevederile criticate modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, ce constituie actul normativ principal în materia organizării şi exploatării jocurilor de noroc. Ulterior, dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate atât asupra prevederilor criticate în mod punctual, cât şi a ordonanţei de urgentă în ansamblu.

25. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică, art. 53 alin. (1) şi (2) cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care se pot adopta ordonanţe de urgenţă.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Observă că, în cauza de faţă, sunt formulate atât critici de constituţionalitate extrinseci, cât şi intrinseci.

27. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie referitor la condiţiile în care se pot adopta ordonanţe de urgenţă, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, sunt expuse elementele care au condus la adoptarea unor măsuri pe calea delegării legislative.

28. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată având în vedere Scrisoarea de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene, „prin care se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”, şi în care se formulează „obiecţii cu privire la lipsa de coerenţă a cadrului juridic românesc privind jocurile de noroc”, astfel că, prin această ordonanţă de urgenţă, se propun reglementări legislative care să evite Încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, dar în acelaşi timp să servească intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice şi ţinând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.

29. Din cele mai sus prezentate, Curtea reţine că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană a adresat o „scrisoare de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene”, prin care „se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”, iar prin ordonanţa de urgenţă se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. De asemenea, Curtea observă că, astfel cum reiese atât din nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, cât şi din expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, acest act normativ propune „reglementări legislative care să stopeze procedura de infringement pornită împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (procedură aflată în ultima fază urmând ca, în caz de neconformare conform angajamentului, sesizarea Curţii Europene de Justiţie), dar în acelaşi timp să servească intereselor statului în vederea întăririi securităţii sociale şi a ordinii de drept, precum şi a punerii în aplicare a dispoziţiilor aplicabile monopolului de stat în domeniul jocurilor de noroc”.

30. Curtea constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, autorităţile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu şi din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care ie are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu cea europeană în situaţia în care este iminentă declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie este pe deplin constituţională. În aceste condiţii, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009) a constatat că o atare situaţie este considerată ca fiind una extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel încât ordonanţa de urgenţă criticată respectă exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie.

31. În continuare, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reţinut că trebuie luată în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu, instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar.

32. Cu ocazia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, pe lângă măsurile concrete instituite cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să renunţe la activitatea desfăşurată, dacă nu sunt de acord cu noile condiţii de autorizare şi de licenţiere, cu îndeplinirea unor condiţii cumulative. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, „în situaţia în care operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi, pentru oprirea activităţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) notifică renunţarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă la O.N.J.N. (Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc) şi la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declaraţie a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizaţia pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizaţiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul şi la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. (Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc).”

33. Totodată, Curtea observă că, în virtutea prevederilor constituţionale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, care a reglementat mai multe aspecte, spre exemplu: prin art. I a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, cu anumite modificări şi completări, între acestea regăsindu-se, pe de o parte, abrogarea art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, dar şi adoptarea unei noi anexe cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, care prevede, de asemenea, la punctul 3 - Taxe speciale - taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine şi pentru videoloterie (VLT) de 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare.

34. De asemenea, prin art. II din Legea nr. 124/2015 s-a prevăzut o situaţie tranzitorie, pentru operatorii jocurilor de noroc licenţiaţi la momentul intrării în vigoare a acestei legi. Astfel, potrivit art. II alin. (1)-(3) din Legea nr. 124/2015, „operatorii economici care deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nu doresc continuarea activităţii în noile condiţii pot desfăşura această activitate până la data expirării autorizaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a următoarelor condiţii: [...]”; potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, [...], au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.”

35. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale privind libertatea economică şi aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, prevederile criticate fiind o aplicare a dispoziţiilor constituţionale menţionate, întrucât libertatea economică trebuie exercitată în condiţiile legii, iar cetăţenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice.

36. Existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală.

37. Prin instituirea unor taxe şi impozite nu sunt afectate prevederile art. 45 din Constituţie, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate. Or, textele de lege criticate impun asemenea cerinţe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice. Prin urmare, statul, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală, are obligaţia să impună reguli de disciplină economică, iar legiuitorul are competenţa să stabilească sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora.

38. În acest context, Cutea reiterează cele mai sus menţionate, respectiv faptul că atât Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, precitată, şi prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd. Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Naţionale Sporttotalisator, au reţinut că statul, în concreto Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, dar şi Parlamentul, au marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea jocurilor de noroc.

39. Cu privire la susţinerea potrivit căreia prevederile criticate instituie o discriminare, prin prisma aşezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a faptului că nu cad sub incidenţa acestora şi ceilalţi organizatori de alt tip de jocuri, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor situaţii egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce nu este cazul în privinţa reglementărilor criticate în speţa de faţă, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislaţie în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât şi aspectele generale.

40. Faţă de cele prezentate, precum şi faţă de considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, şi reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerinţele constituţionale cuprinse în prevederile invocate în susţinerea excepţiei.

41. În final, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.

42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. şi de Societatea Tisza Game - S.R.L., ambele din Târgu Mureş, în dosarele nr. 2.505/102/2015 şi nr. 2.646/102/2015 ale Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 1.274/96/2015a 1 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 97

din 7 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) lit. a) şi art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. a) şi art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, excepţie ridicată de Titus Liviu Pasca în Dosarul nr. 11.579/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.702D/2015.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, răspunde domnul Vladimir Alexandru Ciobanu, consilier juridic cu delegaţie la dosar.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu sunt rezultatul unui paralelism legislativ, ci reglementează situaţii distincte. Pe de-o parte, art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 conţine o dispoziţie tranzitorie şi se aplică deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului la momentul adoptării legii, pentru a putea ieşi din situaţia de incompatibilitate, optând între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea. Pe de altă parte, art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 reglementează cu privire la situaţia în care mandatele sunt validate, iar deputaţii sau senatorii deţin anterior o funcţie

incompatibilă cu aceste calităţi, acordând posibilitatea acestora de a ieşi din situaţia de incompatibilitate Într-un termen mai scurt decât cel reglementat de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003. Termenul „demisie” are semnificaţia încetării activităţii sau funcţiei care creează starea de incompatibilitate, iar art. 87 din Legea nr. 161/2003 nu are legătură cu soluţionarea cauzei, deoarece reglementează cu privire la aleşii locali. Arată, de asemenea, că prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, Curtea a respins ca inadmisibilă o excepţie cu obiect similar.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, precum şi a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, făcând referire la practica Curţii Constituţionale. Cu privire la dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 161/2003, apreciază că se impune respingerea excepţiei ca inadmisibilă, deoarece acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 10 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11.579/3/2014 Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) şi (2) şi art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Excepţia a fost ridicată de Titus Liviu Pasca într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate în temeiul art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile criticate cuprind norme juridice lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate. Legislaţia şi procedura de autorizare a societăţilor comerciale în vigoare în anul 1993, când a fost înfiinţată societatea în care autorul a fost administrator, nu făceau referire în mod expres la numirea unui administrator, şi nu precizau durata mandatului său. Intervenţia unor acte legislative ulterioare, prin care s-au reglementat incompatibilităţi, în care nu se face o trimitere clară [a celelalte acte normative cu aplicabilitate incidenţă care s-au succedat în timp, cum e legislaţia societăţilor comerciale, determină caracterul imprecis şi neclar al textelor de lege criticate.

7. Cea de-a două categorie de texte de lege criticate pentru neconstituţionalitate, şi anume art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 şi art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 se referă la prevederi care, deşi reglementează aceeaşi situaţie juridică, au un conţinut diferit, stabilind termene diferite pentru evitarea stării de incompatibilitate, ceea ce determină o incertitudine gravă cu privire la modul în care destinatarul normei juridice poate acţiona pentru a evita starea de incompatibilitate. O altă sursă de imprevizibilitate este generată de folosirea termenului de „demisie7„a demisiona”.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este inadmisibilă, deoarece acestea nu au incidenţă în cauză. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 şi art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece primul text de lege criticat reprezintă o normă tranzitorie, aplicabilă în momentul intrării în vigoare a actului normativ. Procedura de urmat în cazul deputatului sau al senatorului care la data intrării în exerciţiul mandatului se află într-o situaţie de incompatibilitate, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 96/2006, este reglementată de art. 17 din acest act normativ. Cu referire la termenul de „demisie”, textul criticat nu creează confuzii, acesta fiind interpretat în sensul încetării calităţii deţinute în activitatea generatoare de incompatibilitate, ori, după caz, în exercitarea demnităţii publice, ceea ce constituie o chestiune de aplicare a legii, nicidecum de incompatibilitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 83 alin. (1) şi (2) şi art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, precum şi cele ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015. În realitate, din concluziile autorului excepţiei. Curtea reţine că unui dintre textele de lege criticate este art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, iar nu art. 87 alin. (1) lit. a) din acest act normativ. Ulterior sesizării Curţii, Legea nr. 96/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, art. 17 alin. (1) păstrând soluţia legislativă criticată şi numerotarea.

14. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) şi art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, precum şi asupra celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, care au următorul cuprins:

- Art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003: „(1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

- Art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003: „(1) Deputatul sau senatorul care la data intrăm în vigoare a prezentului titlu se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute de art. 81 şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.

(2) în termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii.”

- Art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006: „(1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.”

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

16. Curtea observă că pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este formulată din perspectiva în care legislaţia şi procedura de autorizare a societăţilor comerciale, în vigoare în anul 1993, când a fost înfiinţată societatea în care autorul a fost administrator, nu făcea referire în mod expres la numirea unui administrator şi nu preciza durata mandatului său. Autorul arată că intervenţia unor acte legislative ulterioare, prin care s-au reglementat incompatibilităţi, în care nu se face o trimitere clară la celelalte acte normative cu aplicabilitate incidenţă, care s-au succedat în timp, cum e legislaţia societăţilor comerciale, determina caracterul imprecis şi neclar al art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra unor critici similare s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, ale cărei considerente şi soluţie sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

18. Curtea observă că pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este formulată din perspectiva în care legislaţia şi procedura de autorizare a societăţilor comerciale, în vigoare în anul 1993, când a fost înfiinţată societatea în care autorul a fost administrator, nu făcea referire în mod expres la numirea unui administrator şi nu preciza durata mandatului său. Autorul arată că intervenţia unor acte legislative ulterioare, prin care s-au reglementat incompatibilităţi, în care nu se face o trimitere clară la celelalte acte normative cu aplicabilitate incidenţă care s-au succedat în timp, cum e legislaţia societăţilor comerciale, determină caracterul imprecis şi neclar al art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

19. Analizând aceste critici, Curtea reţine că aspectele invocate de autorul excepţiei vizează, în realitate, interpretarea şi aplicarea legii, operaţiuni care constituie atributul instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei. Asupra calităţii unei persoane de „administrator” al unei societăţi se poate pronunţa numai instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate. Acestea sunt operaţiuni de interpretare şi aplicare a legii, care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

20. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 şi a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că aceasta este formulată din perspectiva unui pretins paralelism legislativ, autorul excepţiei susţinând că prin aceste prevederi, cuprinse în legi distincte, este reglementată aceeaşi situaţie juridică. Curtea reţine că normele legale criticate se referă la situaţii juridice distincte în timp, ceea ce justifică şi reglementări diferite. Pe de-o parte, prevederile art. 83 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 vizează situaţia deputatului sau senatorului care la data intrării în vigoare a Legii nr. 161/2003 se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute de art. 81 sau art. 82 din lege, urmând să acţioneze conform legii, şi anume să informeze în termen de 15 zile Biroul permanent al Camerei din care face parte, iar în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de 15 zile să opteze între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii. Pe de altă parte, prevederile art. 17 alin. (1) teza a două din Legea nr. 96/2006 se referă la o situaţie distinctă, şi anume aceea a deputatului sau senatorului care, la data intrării în exerciţiul mandatului, ulterioară datei intrării în vigoare a acestui act normativ, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate, urmând să acţioneze conform legii, respectiv să notifice în termen de 15 zile Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate, iar, după expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul să opteze, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Aşadar, distingând între situaţia în care deputatul/senatorul se află în stare de incompatibilitate în timpul exercitării mandatului, după intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2003, şi aceea a mandatelor care vor începe după intrarea în vigoare a Legii nr. 96/2006, Curtea constată că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt norme clare, precise, previzibile, fără a putea fi considerate de natură a genera dificultăţi de interpretare.

21. Aşa fiind, constatând şi în acest caz că, prin prisma criticilor formulate, autorul excepţiei sesizează, cu precădere, aspecte privind interpretarea şi aplicarea legii, Curtea urmează să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

22. Totodată, referitor la critica privind utilizarea noţiunii de „demisie”în cuprinsul textelor de lege criticate, Curtea observă că aceasta reprezintă strict o problemă de tehnică legislativă, sub aspectul alegerii noţiunilor cu care legea operează, fără a avea însă relevanţă constituţională. Semnificaţia în cauză a termenului „demisie”, utilizat de legiuitor potrivit regulilor stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 260 din 21 aprilie 2010, care recomandă folosirea unor noţiuni generale, cuprinzătoare, este clară şi neechivocă, în sensul de încetare, de către senator sau deputat, a activităţii desfăşurate în calitate de administrator al unei societăţi comerciale.

23. În final, referitor la invocarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Titus Liviu Paşca în Dosarul nr. 11.579/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 82 alin. (1) lit. a) şi art. 83 alin. (1) şi (2) şi din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi cele ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Statutului Colegiului Fizioterapeuţilor din România

 

Văzând Referatul comun de aprobare nr. FB 5.785/2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică şi al Centrului de resurse umane în sănătate publică, din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 20 alin. (4) din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România,

în temeiul art. 7 alin. (4) Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 19 iunie 2017.

Nr. 679.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor conform Programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Regulamentul privind implementarea programului „Termoficare 2006--2015 căldură şi confort”, componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 124/2012, ale Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017,

luând în considerare aprobarea solicitărilor de finanţare de către Comisia interministerială de coordonare a Programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”, conform Procesului-verbal nr. 23 încheiat la data de 24 mai 2017,

în temeiul art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă alocarea unor sume pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor conform Programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Sumele prevăzute la art. 1 se transferă bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 3. - Utilizarea sumelor se va face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, republicată, CU modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 124/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind implementarea programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”, componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 23 iunie 2017.

Nr. 3.423.

 

ANEXĂ

 

Sume alocate pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, conform Programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Denumirea obiectivului de investiţii

Cofinanţare buget de stat

- lei -

1

Arad

Arad

Modernizare reţele termice aferente punctului termic P.T. 2 Miron Costin

2.044.807

2

Argeş

Piteşti

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice de distribuţie a agentului termic şi a unor reţele termice de transport din municipiul Piteşti:

1. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice de distribuţie aferente PT906

2. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice de distribuţie aferente PT718

3. Reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice de distribuţie aferente PT723

589.400

3

Bacău

Bacău

1. Dezvoltarea pieţei de energie termică - racordarea la SACET a instituţiilor publice din municipiul Bacău - 39 obiective

2. Modernizarea reţelei de termoficare SACET Bacău - închidere inelară a magistralei Sofert cu Cornişa

3.931.000

4

Bihor

Oradea

1. Reabilitarea bretelei de legătură dintre magistrala termică nr. 1 şi magistrala termică nr. 5 pe străzile Grădinarilor, Cardinal Iuliu Hossu, Seleuşului, Războieni şi Căprioarei

2. Sistem SCADA pentru monitorizarea şi automatizarea a 125 puncte termice

3. Modernizarea instalaţiilor interioare, monitorizarea parametrilor şi automatizarea din dispecerat a punctelor termice (27 de puncte termice)

4. Monitorizarea parametrilor şi controlul din dispecerat al datelor de funcţionare a punctelor termice (PT 104, PT 109, PT 872, PT 118, PT 832, PT218, PT215, PT202, PT831, PT713, PT610, PT887, PT407, PT411, PT 125, PT 607, PT 511, PT 116, PT841), municipiul Oradea

5.000.000

5

Buzău

Nehoiu

Reabilitare sistem de producere şi distribuţie agent termic în oraşul Nehoiu

2.055.447

6

Constanţa

Cernavodă

Circuite secundare şi puncte termice aferente extinderii reţelei de termoficare PT I.D. Chirescu, PT 35, PT 43, PT 45, extindere circuit agent primar

Prelungirea Seimeni (între Prelungirea Victoriei şi limita intravilan), oraş Cernavodă

8.000.000

7

Constanţa

Mangalia

1. Execuţie instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă prin montarea unui motor termic cu putere instalată de 1.5 Mwt în centrala termică nr. 9, inclusiv execuţie reţea primară între CT10, CT9 şi CT7

2. Creşterea eficienţei cazanelor de apă fierbinte şi racordarea la reţeaua de gaze a sistemului de alimentare cu energie termică a municipiului Mangalia. Reabilitare reţele termice aferente CT 7

6.500.000

8

Giurgiu

Giurgiu

1. Reţea de transport termic primar Zona 23 August

2. Centrala termică Zona Giurgiu Nord

2.265.674

9

Gorj

Motru

Achiziţie, montaj şi punere în funcţiune cazan de apă caldă cu anexe, având puterea termică de 3-4 Gcal/h, din producţia de serie, echipat cu arzător pe CLU şi posibilitatea de trecere pe gaze naturale

639.000

10

Harghita

Odorheiu

Secuiesc

Îmbunătăţirea sistemului de încălzire centralizat din municipiul Odorheiu Secuiesc, etapa a III-a - Finalizarea lucrărilor de modernizare a centralelor termice şi a reţelelor termice prin folosirea punctelor termice de bloc

2 664.000

11

Harghita

Miercurea-Ciuc

1. Reabilitarea întregului sistem de alimentare cu energie termică în municipiul Miercurea-Ciuc

2. Introducerea unei capacităţi de cogenerare în zona centrală a municipiului Miercurea-Ciuc

3. Instalare module termice în cartierul Spicului în vederea promovării distribuţiei pe orizontală

6.000.000

12

Harghita

Gheorgheni

Modernizare şi extindere SACET în municipiul Gheorgheni

268.144

13

Hunedoara

Brad

1. Modernizare Punct Termic 22 şi a reţelelor termice aferente - municipiul Brad, judeţul Hunedoara

2. Adaptarea şi optimizarea reţelei de transport agent termic pentru centrala termică cu funcţionare pe biomasă, în municipiul Brad, judeţul Hunedoara

1.391.973

14

laşi

Iaşi

1. Extinderea reţelei termice primare în vederea racordării de noi consumatori la SACET din municipiul laşi

2. Refacerea izolaţiei magistralei de legătură 2xDn 1100.

7.000.000

15

Suceava

Suceava

Reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei termice în municipiul Suceava PT Parc, PT Obcini4, PT Zamca 4

7.000.000

16

Tulcea

Tulcea

1. Modernizare şi monitorizare de la distanţă a funcţionării modulelor, punctelor şi centralelor termice, cazanului de apă fierbinte şi staţiei intermediare de ridicare a presiunii

2. Reabilitare reţea termoficare agent primar între cartier Vest şi CAF 50 Gcal/h, municipiul Tulcea

2.540.000

17

Vâlcea

Râmnicu

Vâlcea

1. Reabilitare reţele termice şi apă caldă de consum PT 22 Filipin - Ramura 2 (bl. D1, D2, D3, D4, D5, D6, D7, D22, D23)

2. Reabilitare reţele termice şi apă caldă de consum PT 2 Ostroveni - Ramura 4 (bl. C28 - sc F+G, C29, C30, C31, C32-sc E+F, B12, Grădiniţa nr. 2, A8/1)

3. Reabilitare reţele termice şi apă caldă de consum PT 38 Nord - Ramura 2 (bl. N4, N6, N7, N8, P3, P4)

1.058.035

18

Vrancea

Focşani

Modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport al energiei termice în zonele: Piaţa Victoriei, str. Longinescu, str. Războieni din municipiul Focşani

1.521.000

TOTAL

60.468.480

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. b), ari. 76 alin. (1), art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ale Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 45/2017 şi ale Metodologiei privind Stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice reactive şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 33/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă tariful mediu pentru serviciul de transport, componentele tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TJ şi tariful pentru serviciul de sistem, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Pentru energia electrică ce urmează să fie livrată ulterior datei intrării în vigoare a prezentului ordin, componenta tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) prevăzută în anexă se aplică şi în contractele de vânzare/cumpărare a energiei electrice încheiate pe pieţele centralizate administrate de Societatea Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale - Opcom - S.A. până la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Părţile din contractele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să modifice prin act adiţionai valoarea preţului la care se vinde energia electrică, ca urmare a modificării valorii componentei tarifului de transport pentru introducerea energiei electrice în reţea (TG), după cum urmează:

a) în cazul vânzătorului producător de energie electrică, cu excepţia Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” - S.A., se aplică formula:

p1 = p - Tzg1 + TG2 [lei/MWh],

unde:

p1 - noul preţ de vânzare a energiei electrice aplicabil contractului, exprimat în lei/MWh; acesta se aplică pentru determinarea valorii cantităţii de energie electrică ce a fost contractată anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, dar urmează să fie livrată ulterior intrării în vigoare a ordinului;

p - preţul de vânzare a energiei electrice potrivit contractului, exprimat în lei/MWh;

TzG1 - tariful zonal aferent serviciului de transport pentru introducerea de energie electrică în reţea aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2016 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifelor zonale aferente serviciului de transport şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - SA., cu completările ulterioare;

TG2 - tariful de transport componenta pentru introducerea de energie electrică în reţea TG prevăzut în anexă.

b) în cazul vânzătorului-furnizor/trader de energie electrică şi al Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” - SA, se aplică formula:

p1 = p - TmG1 + TG2 [lei/MWh],

unde:

p1 - noul preţ de vânzare a energiei electrice aplicabil contractului, exprimat în lei/MWh; acesta se aplica pentru determinarea valorii cantităţii de energie electrică ce a fost contractată anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, dar urmează să fie livrată ulterior intrării în vigoare a ordinului;

p - preţul de vânzare a energiei electrice potrivit contractului, exprimat în lei/MWh;

TmG1 - tariful mediu de introducere a energiei electrice în reţea, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2016, cu completările ulterioare;

TG2 - tariful de transport componenta pentru introducerea energiei electrice în reţea TG prevăzut în anexă.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică prin derogare de la regulile de tranzacţionare pe piaţa de energie electrică, care reglementează preţurile din contractele prevăzute la alin. (1).

Art. 3. - (1) Se aprobă preţul reglementat pentru energia electrică reactivă de 0,05 lei/kVArh, practicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

(2) Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă se aplică cu respectarea prevederilor din reglementările specifice şi nu include acciza şi taxa pe valoarea adăugată (TVA).

(3) Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă are la bază preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumurilor proprii tehnologice în reţeaua electrică de transport, de 181,37 lei/MWh, aprobat de autoritatea competentă pentru anul tarifar 1 iulie 2016-30 iunie 2017.

Art. 4. - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A. şi operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data 1 iulie 2017.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 27/2016 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a tarifului pentru serviciul de sistem, a tarifelor zonale aferente serviciului de transport şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - SA, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 27 iunie 2016, cu completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 22 iunie 2017.

Nr. 48.

 

ANEXĂ

 

TARIFUL MEDIU

pentru serviciul de transport, componentele tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL) şi tariful pentru serviciul de sistem

 

Operatorul economic

Tariful

(lei/MWh)

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

Tariful mediu pentru serviciul de transport al energiei electrice

16,86

Tariful de transport - componenta de introducere a energiei electrice în reţea -TG (lei/MWh)

1,05

Tariful de transport - componenta de extragere a energiei electrice din reţea - TL (lei/MWh)

15,73

Tariful pentru serviciul de sistem, din care: - pentru servicii funcţionale de sistem

10,50

1,11

 

NOTĂ:

Tarifele nu conţin taxa pe valoarea adăugată (TVA).

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 273/2017 privind aprobarea comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora şi a atribuţiilor comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ale coordonatorilor naţionali pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative

 

Având în vedere:

- art. 56 şi art. 278 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (1) pct. 25 şi 26, art. 8, art. 18 pct. 17 şi art. 37 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018;

- Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. DG 838 din 29.05.2017,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări d© Sănătate nr. 273/2017 privind aprobarea comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora şi a atribuţiilor comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ale coordonatorilor naţionali pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 16 mai 2017, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Numirea şi revocarea persoanelor din componenţa comisiilor de experţi şi a coordonatorilor naţionali pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative se fac prin ordin al preşedintelui CNAS, care se publică pe pagina web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la adresa www.casan.ro,

2. La anexa nr. 2 punctul II subpunctul 2, litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) Subcomisia pentru monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice la adulţi - întâlniri de două ori pe lună şi, după caz, întâlniri extraordinare la convocarea preşedintelui comisiei sau a preşedintelui CNAS;”.

Art. II. - Membrii Subcomisiei pentru monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice la adulţi şi direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Marian Burcea

 

Bucureşti, 30 mai 2017.

Nr. 408.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, la alegerile locale parţiale desfăşurate conform Hotărârii Guvernului nr. 251/2017 privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru primari în unele circumscripţii electorale

 

Nr. crt.

Competitor electoral

Tip competitor

1

PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN

partid politic

2

PARTIDUL PUTERII UMANISTE-SOCIAL LIBERAL

partid politic

3

PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ

partid politic

4

UNIUNEA NAŢIONALĂ PENTRU PROGRESUL ROMÂNIEI

partid politic

5

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN

partid politic

6

PARTIDUL REPUBLICAN DIN ROMÂNIA

partid politic

7

PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN DEMOCRAT

partid politic

8

PARTIDUL IALOMIŢENILOR

partid politic

9

PARTIDUL NOUA ROMÂNIE

partid politic

10

PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA

partid politic

11

PARTIDUL ROMÂNIA MARE

partid politic

12

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA

minoritate naţională

13

CHERECHEŞ GHEORGHE

candidat independent

14

SĂULEANU LUCIAN-BERND

candidat independent

15

MLADIN EMIL-IULIAN

candidat independent

16

POP OLIMPIU- ALEXANDRU

candidat independent

17

PAŞCALĂU RÂUL

candidat independent

18

OPREA CONSTANTIN

candidat independent

19

IACOBAN MARILENA-EUGENIA

candidat independent

20

OARCEA TEODOR-TEOFIL

candidat independent

21

CIUCU CRISTINA-VIORICA

candidat independent

22

NEACŞU FLORIN

candidat independent

23

VIŞAN SEVER

candidat independent

24

PASCU MIHĂIŢĂ

candidat independent

25

ALBU NICOLAE

candidat independent

26

MICUŢ TRAIAN

candidat independent

27

PAŞC ROXANA-BIANCA

candidat independent

 

Bucureşti, 27 iunie 2017.

Nr. 5.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.