MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 434/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 434         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 12 iunie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 191 din 23 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

400. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

401. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

402. - Hotărâre privind aprobarea normativelor de cheltuieli aferente evenimentelor organizate cu ocazia întrunirii Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului, Adunării generale a Institutului European al Ombudsmanului, Evenimentului aniversar „20 de ani de la înfiinţarea instituţiei Avocatul Poporului” şi Conferinţei internaţionale privind drepturile omului, în perioada 20-23 septembrie 2017

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

193. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea procedurii de decontare a cheltuielilor suportate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 191

din 23 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 813/39/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 323D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal, lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarele nr. 324D/2016 şi nr. 340D/23016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească, în Dosarele nr. 835/39/2015 şi nr. 814/39/2015 ale Curţii de Apei Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal, lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 324D/2016 şi nr. 340D/2016, la Dosarul nr. 323D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 4 din 17 ianuarie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

7. Prin încheierile din 15 martie 2016, pronunţate în Dosarele nr. 813/39/2015 şi nr. 835/39/2015, şi prin încheierea din 17 februarie 2016, pronunţată m Dosarul nr. 814/39/2015, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia da neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească, în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în virtutea puterii numai pentru viitor a deciziilor Curţii Constituţionale, acestea se aplică exclusiv situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere la data publicării în Monitorul Oficial (facta pendentia), precum şi situaţiilor juridice care se vor naşte, modifica sau stinge după acest moment (facta futura), incluzând aici şi efectele viitoare ale situaţiilor juridice trecute. Din contră, deciziile Curţii Constituţionale nu se aplică faptelor constitutive, modificatoare sau extinctive de situaţii juridice, realizate în întregime înainte de publicarea lor şi nici efectelor produse înainte de acest moment (facta praeterita). Situaţia este similară celei create prin intrarea în vigoare a unei legi noi, a cărei intervenţie asupra situaţiilor juridice anterioare nu este posibilă faţă de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

9. Legea nr. 554/2004 se abate de la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie şi acordă, prin art. 9 alin. (4), posibilitatea exercitării unei acţiuni directe în justiţie ca urmare a publicării unei decizii de neconstituţionalitate, prin care se tinde la modificarea unei situaţii juridice realizate în întregime înainte de publicarea acesteia, ceea ce echivalează cu extinderea efectelor deciziei Curţii Constituţionale şi pentru trecut. Altfel spus, în condiţiile în care cauza nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti, dar partea interesată este repusă în termenul de exercitare a dreptului la acţiune în limita unui termen de decădere de 1 an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, rezultă că atunci când raportul juridic anterior reprezintă o facta praeterita puterea deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea se întinde în trecut, deşi din perspectiva acesteia este vizat un raport juridic deja epuizat.

10. De asemenea, instanţa judecătorească susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 oferă posibilitatea declanşării unui litigiu în care urmează să se repună în discuţie raporturile juridice născute în intervalul ce precede publicării unei decizii de neconstituţionalitate asupra unei excepţii de neconstituţionalitate, care poate fi invocată fără limită în timp, până ce ordonanţa Guvernului încetează să mai producă efecte. Or, reformarea unei situaţii juridice pe motive lipsite de previzibilitate la data naşterii ei, având drept consecinţă modificarea de drepturi şi obligaţii definitivate cu ani în urmă, nu respectă cerinţele de neretroactivitate, accesibilitate şi previzibilitate a legii, în condiţiile în care legea în acest caz - mai exact dispoziţia declarată neconstituţională - ar trebui să înceteze să îşi producă efectele numai pentru viitor.

11. În acelaşi timp, se consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 conferă o poziţie privilegiată persoanei vătămate printr-un act administrativ emis în temeiul unei dispoziţii dintr-o ordonanţă a Guvernului declarată neconstituţională, atât din punctul de vedere al efectelor declarării neconstituţionalităţii, cât şi din perspectiva repunerii în termenul de exercitare a dreptului la acţiune, fără ca de această posibilitate să beneficieze şi ceilalţi titulari de drepturi subiective şi obligaţii corelative (din alte ramuri de drept) care ar avea interesul să se prevaleze de declararea neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale în baza cărora drepturile sau obligaţiile respective s-au născut.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul consideră că prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 permit extinderea efectelor deciziilor Curţii Constituţionale asupra unei situaţii juridice realizate definitiv înainte de publicarea în Monitorul Oficial al României a acestora, ceea ce este de natură a afecta caracterul ex nune al deciziilor instanţei constituţionale, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 şi nr. 319 din 29 martie 2012 şi reţine că, în ceea ce priveşte cauzele care nu se aflau încă pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei, în doctrină s-a subliniat că, chiar dacă acţiunea este introdusă în termenul de prescripţie a dreptului, partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei Curţii Constituţionale, din perspectiva acesteia fiind vizat un raport juridic epuizat. În aceste cazuri, decizia Curţii Constituţionale se va aplica doar în privinţa raporturilor juridice ce urmează a se naşte după publicarea sa în Monitorul Oficial. Aşadar, raportul juridic stabilit anterior publicării deciziei reprezintă o facta praeterita din perspectiva acestei decizii. Pronunţarea unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme legale nu poate constitui temei legal pentru o acţiune în justiţie, întrucât prin crearea situaţiei litigioase, partea ar viza modificarea raporturilor juridice existente, cu consecinţa extinderii efectelor deciziei Curţii pentru trecut. Or, o asemenea situaţie ar contraveni flagrant prevederilor art. 147 alin, (4) din Constituţie, care consacră expres efectul ex nune al deciziilor instanţei constituţionale.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următorul cuprins: „în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I. “

17. În opinia instanţei judecătoreşti, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 147 alin.(4) potrivit căruia „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate fac parte din art. 9 din Legea nr. 554/2004, cu denumirea marginală Acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului” şi reprezintă norma cu caracter special care evidenţiază raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonanţei simple sau de urgenţă a Guvernului, care atrage competenţa instanţei de contencios administrativ sub aspectul remedierii vătămării create prin adoptarea acestui act, şi calitatea sa de act normativ de reglementare primară, care atrage competenţa Curţii Constituţionale sub aspectul controlului de constituţionalitate în raport cu Legea fundamentală.

19. Pentru a reliefa caracterul de normă specială a dispoziţiilor de lege criticate, Curtea a realizat o analiză comparativă a acestora cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, Curtea a făcut o delimitare a cadrului legislativ care permite justiţiabililor să acţioneze împotriva ordonanţelor Guvernului, prin prisma efectelor produse de acestea. Instanţa de contencios constituţional a reţinut că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general în care persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor legale menţionate, Curtea a constatat că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, acţiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ fiind condiţionată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege şi de respectarea unor termene legale.

20. În temeiul art. 8 din lege, persoana vătămată poate solicita anularea actului administrativ individual, putând invoca oricând pe parcursul procedurii desfăşurate în faţa instanţei de contencios administrativ excepţia de neconstituţionalitate a oricăror dispoziţii din legi sau ordonanţe ale Guvernului, care au legătură cu soluţionarea cauzei, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deci inclusiv cele în baza cărora au fost emise actele administrative. Într-o atare situaţie, instanţa va sesiza Curtea Constituţională, fără a suspenda cauza, litigiul continuând să se judece şi, eventual, să primească o soluţie definitivă. În cazul în care Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea actului normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ, care poate fi inclusiv o ordonanţă simplă sau de urgenţă a Guvernului, după soluţionarea definitivă a cauzei, decizia Curţii Constituţionale poate constitui temei al revizuirii, remediu procesual prevăzut de art. 509 din Codul de procedură civilă. Scopul reglementării căii de atac a revizuirii hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate în cauza în care a fost ulterior admisă o excepţie de neconstituţionalitate este tocmai acela de a garanta mijloacele de apărare necesare realizării drepturilor şi intereselor părţilor în faţa justiţiei, ca expresie a dreptului la un proces echitabil.

21. Cu privire la calea extraordinară de atac a revizuirii, Curtea a constatat că posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curţii este circumscrisă sferei persoanelor care au declanşat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condiţiile prevăzute de lege. În aceste condiţii, având în vedere importanţa principiului autorităţii de lucru judecat, Curtea a reţinut că o decizie de constatare a neconstituţionalităţii unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justiţiabili care a invocat excepţia de neconstituţionalitate în cauze soluţionate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei prin care se constata neconstituţionalitatea, precum şi autorilor aceleiaşi excepţii, invocate anterior publicării deciziei Curţii, în alte cauze, soluţionate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine şi stabilitate juridică.

22. În continuare, analizând dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a reţinut că acestea reglementează o situaţie diferită de cea prevăzută de art. 8 din acelaşi act normativ şi au o incidenţă limitată, circumstanţială situaţiei în care ordonanţa simplă sau de urgenţă a Guvernului vatămă în mod direct un drept ori un interes legitim. Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din lege, „Persoana vătămată Intr-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsuţa în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă

23. În jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, precitată, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă expresia prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (6) teza a două potrivit cărora „instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz. prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.” şi reglementează o procedură specială, determinată de natura actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie. Prin art. 126 alin. (6) din Constituţie şi art. 9 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a optat pentru încadrarea acţiunilor persoanelor vătămate prin ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale în mecanismul acţiunilor în contencios administrativ, pornind de la premisa că fundamentul obligaţiei de reparare a vătămării constă în însăşi adoptarea ordonanţelor neconstituţionale. Cu alte cuvinte, art. 9 din Legea nr. 554/2004 vizează situaţiile în care o persoană se consideră vătămată în mod direct printr-o ordonanţă a Guvernului, actul administrativ individual adoptat în baza ordonanţei sau refuzul privind emiterea unui act administrativ sau realizarea unei anumite operaţiuni administrative constituind doar materializarea formală a vătămării persoanei în cauză. Atât timp cât acţiunea reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-le, reclamantul are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate a actului Guvernului.

24. Analizând conţinutul normativ al art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a observat că alin. (1) prevede posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe de a introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ. Obiectul acţiunii este cel prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege şi poate viza acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative. Acţiunea poate fi formulată oricând pe perioada de activitate a actului normativ (cât timp acesta continuă să producă efecte juridice), începând cu data intrării sale în vigoare. Acţiunea principală va fi însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ordonanţei Guvernului. Potrivit alin. (2), instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi suspendă soluţionarea cauzei pe fond. După pronunţarea Curţii Constituţionale, potrivit alin. (3), instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi dă termen, cu citarea părţilor. Dacă ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declarată neconstituţională, instanţa soluţionează fondul cauzei, în caz contrar, acţiunea respingându-se ca inadmisibilă. Astfel, soluţia pronunţată în urma efectuării controlului de constituţionalitate constituie, în mod invariabil, o condiţie de admisibilitate a acţiunii adresate instanţei de fond: o soluţie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate privind o ordonanţă sau o dispoziţie dintr-o ordonanţă a Guvernului permite instanţei analizarea pe fond a pretenţiilor reclamantului, în vreme ce soluţia de respingere a criticii de neconstituţionalitate constituie un fine de neprimire, ce obligă instanţa de contencios administrativ la respingerea acţiunii. Cu alte cuvinte, în această materie, decizia Curţii are efecte asupra înseşi admisibilităţii acţiunii principale, astfel că măsura suspendării de drept a acesteia din urmă, pe durata desfăşurării procedurii în faţa instanţei de contencios constituţional, constituie o condiţie mai mult decât necesară, fiind decisivă pentru continuarea litigiului (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010).

25. În continuare, Curtea a observat că alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004, dispoziţie criticată prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prevede că, în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea care are obiectul prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

26. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 544/2004, Curtea a constatat că ordonanţa simplă sau de urgenţă, care reprezintă sursa vătămării într-un drept ori într-un interes legitim al persoanei, poate constitui temei al acţiunii în contencios administrativ în două situaţii. Prima este cea reglementată de art. 9 alin. (1) din lege, atunci când persoana vătămată formulează acţiunea principală, însoţind această cerere de excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei simple sau de urgenţă a Guvernului. Într-o atare situaţie, acţiunea de chemare în judecată nu este condiţionată de parcurgerea procedurii administrative prealabile sau de respectarea unor termene. A două situaţie este cea reglementată de art. 9 alin. (4) din lege şi este posibilă doar în cazul în care persoana vătămată a rămas în pasivitate, neformulând acţiunea întemeiată pe dispoziţiile art. 9 alin. (1), situaţie în care legiuitorul îi pune la dispoziţie acţiunea principală cu acelaşi obiect, care va fi însoţită, de data aceasta, de decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea actului normativ emis de Guvern. În această ipoteză, legiuitorul condiţionează însă admisibilitatea acţiunii de respectarea unui termen care începe să curgă de la data publicării actului jurisdicţional al Curţii Constituţionale. Acţiunea reglementată de art. 9 alin. (4) nu constituie nicidecum o repunere în termen a persoanei vătămate, aşa cum susţine autorul sesizării [de altfel, acţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) nici nu este condiţionată de respectarea unui termen], sau o aplicare retroactivă a deciziei Curţii Constituţionale, ci are scopul de a disciplina conduita procesuală a persoanelor vătămate prin ordonanţe ale Guvernului, sub aspectul termenului în care acestea pot formula acţiunea în contencios administrativ în vederea remedierii vătămării produse prin actul declarat neconstituţional. Legiuitorul nu face decât să limiteze dreptul la acţiune al persoanei vătămate sub aspect temporal, tocmai ca expresie a principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, în lipsa dispoziţiilor art. 9 alin. (4), acţiunea în contencios administrativ împotriva ordonanţelor Guvernului întemeindu-se exclusiv pe norma cuprinsă în art. 9 alin. (1), deci putând fi admisibilă oricând. Or, tocmai o astfel de situaţie a evitat legiuitorul, condiţionând remedierea prejudiciilor cauzate prin actele normative cu caracter de reglementare primară adoptate de Guvern de exercitarea dreptului la acţiune în termenul de un an de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale.

27. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 9 alin. (4) nu sunt aplicabile decât în ipoteza în care vătămarea este rezultatul însăşi adoptării ordonanţei Guvernului, iar nu şi în ipotezele în care vătămarea este mediată prin actul/acţiunea/omisiunea autorităţii administrative, cazuri în care sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 şi, implicit, prevederile art. 509 alin. (1) pct.11 din Codul de procedură civilă, referitoare la revizuirea hotărârii pronunţate, dacă Curtea a declarat neconstituţională prevederea ce a făcut obiectul excepţiei invocate în acea cauză. Aşa fiind, Curtea a reţinut ca sfera de incidenţă a celor două norme legale - art. 8, respectiv art. 9 - este diferită, legiuitorul distingând, prin ipoteza de aplicare a acestora, situaţiile juridice care sunt guvernate de fiecare dintre ele.

28. Pentru toate aceste argumente, Curtea a considerat neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit Căreia incidenţa deciziei de admitere pronunţate de instanţa de contencios constituţional într-o cauză soluţionată de instanţa judecătorească definitiv, până la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tune actului jurisdicţional al Curţii şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive, întrucât, prin ipoteza de incidenţă a dispoziţiei art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, o asemenea situaţie este exclusă. De asemenea, nu a fost reţinută nici pretinsa lipsă de corelare dintre termenul de un an în care poate fi introdusă acţiunea la instanţa de contencios administrativ competentă, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi termenul prevăzut pentru contestarea actului, reglementat de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât, aşa cum s-a arătat în prealabil, acestea vizează acţiuni diferite, cu temeiuri juridice distincte.

29. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din lege nu sunt aplicabile decât în ipoteza în care vătămarea este rezultatul însăşi adoptării ordonanţei Guvernului, acţiunea principală fiind indisolubil legată de înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim al persoanei, vătămându-l, ceea ce determină obligatoriu sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate asupra actului Guvernului. Efectul specific al deciziei Curţii Constituţionale pronunţate într-o atare împrejurare se justifică tocmai prin faptul că, în această ipoteză, actul administrativ care a determinat lezarea unor drepturi sau interese legitime este însăşi ordonanţa Guvernului, iar nu actul administrativ individual subsecvent, iar legiuitorul limitează dreptul la acţiune al persoanei vătămate în considerarea unor principii inerente statului de drept, precum securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice.

30. În ceea ce priveşte situaţia premisă de incidenţă a dispoziţiilor art. 9 alin. (4), respectiv existenţa unei decizii de declarare a neconstituţionalităţii ca urmare a unei excepţii ridicate în altă cauză, care ar limita accesul la instanţa de contencios administrativ doar la ipoteza pronunţării unei decizii a Curţii Constituţionale în cadrul unui control de constituţionalitate a posteriori a ordonanţei Guvernului, Curtea a constatat că fundamentul acţiunii în justiţie, întemeiate pe această normă legală, este decizia de declarare a neconstituţionalităţii ordonanţei Guvernului. Astfel, indiferent de calea pe care s-a realizat controlul de constituţionalitate, determinantă este decizia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională pentru ca remediul procesual prevăzut de alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004 să opereze.

31. Cu privire la controlul de constituţionalitate al ordonanţelor Guvernului, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, acesta se poate efectua atât pe calea soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate, invocate în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, cât şi pe calea soluţionării unei obiecţii de neconstituţionalitate, formulate în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie. În cadrul controlului de constituţionalitate a priori declanşat anterior promulgării legii de aprobare a ordonanţei Guvernului.

32. Ordonanţele simple sau de urgenţă ale Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituţie, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare şi devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din raţiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă şi elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, sau Decizia nr. 1.039 din 9 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 21 august 2009). Aşadar, Curtea este competentă să analizeze în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care priveşte legea de aprobare a ordonanţei, îndeplinirea de către ordonanţa simplă sau de urgenţă a Guvernului a condiţiilor prevăzute de art. 115 din Constituţie (în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Prin urmare, constatarea neconstituţionalităţii nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează, în primul rând, situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale şi, ca atare, indiferent de modalitatea în care s-a realizat controlul de constituţionalitate, control a priori declanşat anterior promulgării legii de aprobare a ordonanţei, în condiţiile art. 146 lit. a) din Constituţie, sau a posteriori, declanşat în condiţiile art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, decizia de admitere a Curţii Constituţionale produce efecte erga omnes, întrucât efectele vătămătoare sunt produse prin însăşi ordonanţa Guvernului, iar nu prin lege, în sensul formal de act al Parlamentului.

33. În final, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate reprezintă, pe de o parte, o transpunere la nivel infraconstituţional a prevederilor art. 126 alin. (6) teza a două din Constituţie, iar, pe de altă parte, o garanţie a dreptului de acces liber la justiţie a persoanei vătămate printr-o ordonanţă sau, după caz, prin dispoziţii dintr-o ordonanţă a Guvernului declarată neconstituţională şi contribuie la crearea unei practici corecte de legiferare prin ordonanţe ale Guvernului.

34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în dosarele nr. 813/39/2015, nr. 835/39/2015 şi nr. 814/39/2015 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 martie 2017,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin


* Decizia Curţii Constituţionale nr. 4 din 17 ianuarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017.

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participate majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul energiei,

Doru Vişan,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 400.

 

ANEXĂ

 

MINISTERULUI ENERGIEI

Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

80.441

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

80.221

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

57.974

 

2

 

Venituri financiare

5

220

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

80.354

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

80.134

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

16.905

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

2.907

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

57.865

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

45.329

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

38.691

 

 

 

C2

bonusuri

14

6.638

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

92

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

462

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

11.982

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

2.457

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

220

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

87

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

87

 

1

 

Rezerve legale

25

4,35

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

82,65

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

42,00

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

42,00

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

40,65

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

6.142

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

2.840

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

885

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

855

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

4.229

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.771

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

94

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

999

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

0

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea Naţională de închideri Mine Valea Jiului - S.A„ aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul energiei,

Doru Vişan,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 401.

 

ANEXĂ

 

MINISTERULUI ENERGIEI

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

121.353

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

121.353

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

76.101

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

 

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

121.160

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

121.160

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

31.311

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

3.540

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

76.405

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

46.984

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

40.811

 

 

 

C2

bonusuri

14

6.173

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

14,062

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

14.062

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

705

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

14.654

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

9.904

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

193

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

193

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

 

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

 

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

502

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

855

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

4.324

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.861

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

53

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

998

 

8

 

Plăţi restante

55

319

 

9

 

Creanţe restante

56

47,867

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea normativelor de cheltuieli aferente evenimentelor organizate cu ocazia întrunirii Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului, Adunării generale a Institutului European al Ombudsmanului, Evenimentului aniversar „20 de ani de la înfiinţarea instituţiei Avocatul Poporului” şi Conferinţei internaţionale privind drepturile omului, în perioada 20-23 septembrie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă normativele de cheltuieli aferente evenimentelor organizate cu ocazia întrunirii Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului, Adunării generale a Institutului European al Ombudsmanului, Evenimentului aniversar „20 de ani de la înfiinţarea instituţiei Avocatul Poporului” şi Conferinţei internaţionale privind drepturile omului, în perioada 20-23 septembrie 2017, prevăzute în anexa nr. 1,

Art. 2. - Finanţarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor prevăzute la art. 1, în sumă de 376.300 lei, se suportă din bugetul aprobat Avocatului Poporului pe anul 2017, la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, conform devizului estimativ de cheltuieli prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Prin derogare de la prevederile cap. I pct. 1 şi 4, cap. II pct. 2 şi pct. 5 lit. C din Normele privind organizarea în ţară a acţiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, precum şi cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552/1991, cu modificările ulterioare, în scopul organizării şi desfăşurării evenimentelor prevăzute la art. 1, se aprobă invitarea în ţară a unui număr maxim de 200 de persoane.

Art. 4. - Avocatul Poporului răspunde de modul de utilizare a sumelor aferente organizării evenimentelor prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 402.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORMATIVELE DE CHELTUIELI

aferente evenimentelor organizate cu ocazia întrunirii Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului, Adunării generale a Institutului European al Ombudsmanului, Evenimentului aniversar „20 de ani de la înfiinţarea instituţiei Avocatul Poporului” şi Conferinţei internaţionale privind drepturile omului

 

Nr. crt.

Cheltuieli de organizare

Limita maximă (lei)

1.

Cheltuieli privind transportul intern al participanţilor internaţionali (inclusiv bilete CityBus)

89 lei/persoană

2.

Materiale informative şi de lucru

20 lei/persoană

3.

Materiale promoţionale

15 lei/persoană

4.

Fotograf

700 lei/fotograf

5.

Servicii de interpretariat

1.250 lei/interpret/zi

6.

Organizarea unor vizite la obiective turistice

50 lei/persoană

7.

Pauze de cafea

25 lei/persoană/zi

8.

Închiriere sală conferinţă şi echipament tehnic pentru organizarea evenimentului „întrunirea Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului”

4.000 lei/sală

9.

Pointer

200 lei/zi

10.

Cadouri pentru participanţi

50 lei/persoană

11.

Organizarea şi mediatizarea evenimentului printr-o firmă specializată

45.000 lei/eveniment

12.

Asistent pentru îndrumarea invitaţilor

200 lei/persoană/zi

13.

Aranjamente florale pentru sălile în care se vor desfăşura evenimentele

500 lei/aranjament

14.

Prânz

110 lei/persoană/zi

15.

Cină

190 lei/persoană/zi

 

ANEXA Nr. 2

 

DEVIZUL ESTIMATIV DE CHELTUIELI

aferente evenimentelor organizate cu ocazia întrunirii Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului, Adunării generale a Institutului European al Ombudsmanului, Evenimentului aniversar „20 de ani de la înfiinţarea instituţiei Avocatul Poporului” şi Conferinţei internaţionale privind drepturile omului

 

Nr. crt.

Denumirea activităţii

Suma alocată (lei)

1.

Cheltuieli privind transportul intern al participanţilor internaţionali (inclusiv bilete City Bus)

17.800 lei

2.

Materiale informative şi de lucru

7.000 lei

3.

Materiale promoţionale

5.250 lei

4.

Fotograf

2.100 lei

5.

Servicii de interpretariat

25.000 lei

6.

Organizarea unor vizite la obiective turistice pentru 150 de persoane

7.500 lei

7.

Pauze de cafea

28.250 lei

8.

închiriere sală conferinţă şi echipament tehnic pentru organizarea evenimentului „întrunirea Consiliului de administraţie al Institutului European al Ombudsmanului”

4.000 lei

9.

Pointer

400 lei

10.

Cadouri pentru participanţi

17.500 lei

11.

Organizarea şi mediatizarea evenimentului printr-o firmă specializată

45.000 lei

12.

Asistent pentru îndrumarea invitaţilor

1.200 lei

13.

Aranjamente florale pentru sălile în care se vor desfăşura evenimentele

1.500 lei

14.

Prânz

77.000 lei

15.

Cină

136.800 lei

 

TOTAL

376.300 lei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea procedurii de decontare a cheltuielilor suportate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 288.404/2017 al Direcţiei îmbunătăţiri funciare şi fond funciar, având în vedere prevederile art. IV din Legea nr. 133/2017 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă procedura de decontare a cheltuielilor suportate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 12 iunie 2017.

Nr. 193.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de decontare a cheltuielilor suportate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare

 

Art. 1. - (1) Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, denumită în continuare ANIF, pune în funcţiune staţiile de pompare de bază şi staţiile de repompare pentru a asigura un nivel optim al apei pentru irigaţii la punctele de livrare, în baza următoarelor documente:

a) contract multianual/sezonier de livrare a apei;

b) comanda de livrare a apei.

(2) în sensul prezentei proceduri, punctele de livrare sunt:

a) staţii de punere sub presiune;

b) agregate mobile de pompare;

c) canale de distribuţie/conducte principale gravitaţionale.

Art. 2. - (1) Lunar, pentru luna anterioară, filialele teritoriale

ale ANIF încheie cu beneficiarii serviciilor de irigaţii un proces-verbal de confirmare a volumului de apă pentru irigaţii livrat,

(2) Volumul de apă pentru irigaţii livrat se determină, după caz:

a) pe baza înregistrărilor de la aparatele de măsurat volumul de apă pompat;

b) pe baza consumului de energie electrică înregistrat, raportat la consumul specific de energie electrică al staţiei de pompare de bază/staţiei de repompare, respectiv kw consumaţi/kw consumaţi pentru pomparea a 1000 mc apă.

(3) Procesul-verbal de confirmare a volumului de apă pentru irigaţii livrat cuprinde şi volumele de apă pompate de ANIF către beneficiari şi neconsumate de aceştia din cauze, precum:

a) precipitaţii;

b) defecţiuni survenite în funcţionarea punctelor de livrare;

c) întreruperea furnizării de energie electrică la staţiile de punere sub presiune ale beneficiarilor;

d) alte cauze obiective.

Art. 3. - (1) Pe baza proceselor-verbale de confirmare a volumului de apă pentru irigaţii livrat, filialele teritoriale ale ANIF întocmesc situaţii centralizatoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, pe care ie transmit la ANIF Central.

(2) Pe baza facturilor emise de furnizorii de apă pentru irigaţii pentru volumul de apă livrat, filialele teritoriale ale ANIF întocmesc situaţii centralizatoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, pe care le transmit la ANIF Central.

Art. 4. - (1) Lunar, pentru luna anterioară, ANIF Central întocmeşte centralizatoarele situaţiilor menţionate la art. 3, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4,

(2) Lunar, pentru luna anterioară, ANIF Central întocmeşte Centralizatorul facturilor de energie electrică livrată de furnizori pentru punctele de consum, respectiv staţii de pompare de bază/staţii de repompare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(3) Până la data rezilierii abonamentelor de utilizare/exploatare a resurselor de apă şi a contractelor de vânzare-cumpărare de energie electrică utilizată la pomparea apei pentru irigaţii, încheiate cu alţi prestatori de servicii, federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare vor refactura cheltuielile aferente către ANIF, pe baza unei proceduri interne care se aprobă de către Consiliul de conducere al ANIF la propunerea directorului general.

(4) Cheltuielile cu apa de irigaţii şi energia electrică, înregistrate la staţiile de punere sub presiune aflate în administrarea ANIF, se suportă de către beneficiari.

Art. 5. - În termen de două zile de la data întocmirii documentelor prevăzute la art. 4, ANIF Central le transmite la Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 6. - Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale întocmeşte cererea de deschidere a creditelor bugetare care va fi transmisă spre aprobare Ministerului Finanţelor Publice, însoţită de Situaţia centralizatoare întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.

Art. 7. - După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale deschide şi repartizează creditele bugetare ANIF Central.

Art. 8. - ANIF Central virează sumele cuvenite în conturile furnizorilor de energie electrică şi apă pentru irigaţii, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 9. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

ANEXA Nr.1

la procedură

 

(model)

 

Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare .............................................

 

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE

a proceselor-verbale de confirmare a volumului de apă pentru irigaţii, livrat în perioada .............................., anul ..............................

 

Nr. crt.

Amenajare: Beneficiar: (OUAI/FOUAI/Alţi beneficiari)

Proces-verbal de confirmare a volumului de apa pentru irigaţii

N. Înregistrare ANIF

Data

Volum apă confirmat (mii m c.)

(0)

(1)

(2)

(3)

(4)

1.

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

...

 

 

 

 

TOTAL:

 

(X)

 

Director;

.............................................

(numele şi prenumele, semnătura, ştampila)

 

Întocmit.

.............................................

(numele şi prenumele, funcţia, semnătura)

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

(model)

 

Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare .............................................

 

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE

a facturilor emise de furnizorii de apă pentru irigaţii în perioada .............................., anul ..............................

 

Nr. crt.

Furnizor apa pentru irigaţii

Factura

Seria/Nr.

Data

Volum (mii m.c.)

Valoare (lei)

(0)

(1)

(2)

(3)

(4)

 

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

(x)

 

 

Director;

.............................................

(numele şi prenumele, semnătura, ştampila)

 

Întocmit.

.............................................

(numele şi prenumele, funcţia, semnătura)

 

ANEXA Nr. 3

la procedură

 

(model)

 

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

 

CENTRALIZATORUL

consumului de apă pentru Irigaţii confirmat prin procese-verbale în perioada .............................., anul ..............................

 

Nr. crt.

Filiala Teritorială ANIF

Volum total de apă pentru irigaţii confirmat (mii m.c.)

Observaţii

1

 

 

 

2

 

 

 

...

 

 

 

...

 

 

 

 

Total

(x)

 

 

Director;

.............................................

(numele şi prenumele, semnătura, ştampila)

 

Întocmit.

.............................................

(numele şi prenumele, funcţia, semnătura)

 

ANEXA Nr. 4

la procedură

 

(model)

 

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

 

CENTRALIZATORUL

facturilor emise de furnizorii de apă pentru irigaţii confirmat în perioada .............................., anul ..............................

 

Nr. crt.

Filiala Teritorială ANIF

Valoarea facturilor aferente volumului de apă pentru irigaţii confirmat

(mii m.c.)

1

 

 

2

 

 

...

 

 

...

 

 

 

Total

(x)

 

Director general,

.............................................

(numele şi prenumele, semnătura, ştampila)

 

Întocmit.

.............................................

(numele şi prenumele, funcţia, semnătura)

 

 

ANEXA Nr. 5

la procedura

 

(model)

 

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

 

CENTRALIZATORUL

facturilor de energie electrică livrată de furnizori pentru punctele de consum, respectiv staţii de pompare de bază/staţii de repompare, în perioada .............................., anul ..............................

 

Nr. crt.

Filiala Teritorială ANIF

Valoarea facturilor (lei)

1

 

 

2

 

 

...

 

 

 

 

 

 

Total

(x)

 

Director general,

.............................................

(numele şi prenumele, semnătura, ştampila)

 

Întocmit.

.............................................

(numele şi prenumele, funcţia, semnătura)

 

ANEXA Nr. 6

la procedura

 

(model)

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

 

Se aprobă.

 

Ordonator principal de credite,

 

.............................................

 

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE

a facturilor emise de furnizorii de apă pentru irigaţii şi de furnizorii de energie electrică în perioada .............................., anul ..............................

 

Nr. crt.

Categoria de cheltuieli

Suma

(lei)

(0)

(1)

(2)

1.

Valoarea apei furnizată pentru irigat

 

2.

Valoarea energiei electrice consumate pentru irigat

 

 

TOTAL:

(x)

 

Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene

 

Director general,

.............................................

(semnătura şi ştampila)


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.