MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 522/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 522         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 5 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 110 din 9 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Decizia nr. 116 din 9 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

 

Decizia nr. 165 din 16 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

449. - Hotărâre privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru Conferinţa Femeilor Francofone, organizată la Bucureşti în perioada 1-2 noiembrie 2017

 

450. - Hotărâre pentru modificarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.104/2008 privind acceptarea unui legat cu sarcini în favoarea statului român

 

453. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 57 la Hotărârea Guvernului nr. 934/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Maramureş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Maramureş

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

9. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de nisip şi pietriş din perimetrul Băleni, judeţul Dâmboviţa

 

10. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de ape minerale naturale necarbogazoase (plate) din perimetrul Izvorul Pârâul Rece, judeţul Braşov

 

11. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de scorie bazaltică din perimetrul Dealul Măgurici, judeţul Braşov

 

12. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de nisip şi pietriş din perimetrul Movilenii de Sus, judeţul Galaţi

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

9. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic şi punerea în circulaţie a unor monede cu tema 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 110

din 9 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Stela Potcovaru în Dosarul nr. 40.970/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus o cerere prin care a solicitat judecarea în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deşi menţionează că renunţă la judecarea cauzei.

4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv art. 4 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ludovic Chinez în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 3 din Bucureşti, respectiv de Constantin Ursulescu în Dosarul nr. 3.399/208/2015 al Judecătoriei Caransebeş.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016 la Dosarul nr. 6D/2016.

7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016 la Dosarul nr. 6D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 23 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 40.970/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Stela Potcovaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui contract.

10. Prin încheierea din 15 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1, Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ludovic Chinez într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar.

11. Prin încheierea din 14 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.399/208/2015, Judecătoria Caransebeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Constantin Ursulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia nu arată în ce constă contrarietatea dintre prevederile legale criticate şi prevederile constituţionale invocate. În Dosarul nr. 36D/2016, autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată doar că revenea instanţei obligaţia de a afla realitatea celor susţinute de către el (având în vedere că se afla într-un spital), în virtutea rolului activ pe care trebuie să îl aibă, potrivit legii, iar în Dosarul nr. 83D/2016 autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată doar că taxele judiciare de timbru sunt prohibitive.

13. Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti şi Judecătoria Caransebeş opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 6D/2016 şi Dosarul nr. 36D/2016, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În Dosarul nr. 6D/2016 se menţionează că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 8 din ordonanţa de urgenţă criticată, prin Decizia nr. 657 din 11 mai 2010. Guvernul a mai arătat că dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 prevăd că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. Or, aceste dispoziţii permit instanţei de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcţie de nevoile reale ale solicitantului.

16. De asemenea, aspectele ce ţin de modul de aplicare şi interpretare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, jurisprudenţa Curţii Constituţionale fiind relevantă şi în acest sens. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, se precizează că, prin Decizia nr. 1.537 din 25 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a subliniat că, întrucât ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, este firesc ca acesta să stabilească anumite condiţii, precum şi o procedură de urmat pentru acordarea acestui ajutor.

17. Referitor la art. 15 din ordonanţa de urgenţă, Guvernul arată că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Astfel, prin prevederile legale criticate, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară.

18. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistratul aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul ca aceştia lucrează la aceeaşi instanţă ca şi colegii lor care au soluţionat fondul cererii. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 16 din 16 ianuarie 2014 că soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. De asemenea, Guvernul mai menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

19. În Dosarul nr. 83/2016, Guvernul a considerat, de asemenea, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Acesta consideră că, faţă de motivarea succintă a excepţiei - cuantumul mare al taxelor judiciare de timbru - critica a fost greşit invocată cu privire la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Taxele judiciare de timbru fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, act normativ care ar fi trebuit să facă obiectul excepţiei. Pe de altă parte însă, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a făcut obiectul unor numeroase decizii ale Curţii Constituţionale prin care aceasta a statuat că este normal şi firesc ca statul să stabilească plata anumitor taxe pentru utilizarea de către cetăţeni a serviciului public al justiţiei, iar, pentru situaţiile în care nivelul acestora este excesiv de împovărător pentru cel care ar dori să se adreseze justiţiei, există instituţia ajutorului public judiciar.

20. În ceea ce priveşte art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, acesta nu numai ca nu contravine accesului liber la justiţie, dar, dimpotrivă, cuprinde câteva dintre ideile de principiu ale instituţiei ajutorului public judiciar, adică faptul că acesta se acordă ca o formă de asistenţă acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil şi garantării accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii, fără ca apelul la activitatea de judecată să pună în dificultate materială şi financiară situaţia reclamantului şi a familiei sale.

21. Referitor la art. 8 din ordonanţa de urgenţă, se menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, prin care aceasta a statuat că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.

22. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 6D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aceasta nu este motivată. În dosarele nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016, acesta a considerat că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Legiuitorul şi-a propus să reglementeze instituţia ajutorului public judiciar în materie civilă ca o formă de asistenţă acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil şi garantării accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. Prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. Astfel, stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.

23. Mai mult, Avocatul Poporului constată că reglementările criticate nu conţin norme de natură sa îngrădească accesul liber la justiţie şi să afecteze caracterul echitabil al procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE şi fiind, totodată, în deplină concordanţă cu normele constituţionale sau convenţionale invocate. Raţiunea întregului act normativ criticat constă în înlesnirea accesului la justiţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. În acest sens, arată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014.

24. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

25. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

26. Obiectul reunit al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4, art. 6, art. 8 şi art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 4: „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.”

- Art. 6: Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.”

- Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. “

- Art. 14; „(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar; identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar; în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.

(2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).

(3) Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente.”

- Art. 15: „(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.

(2) împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.

(3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.”

27. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceştia mai invocă încălcarea principiului previzibilităţii legii, putându-se deduce, în mod rezonabil, că doreşte să se refere şi la art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii.

28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia s-au limitat doar la enumerarea unor temeiuri constituţionale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate; prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepţiei în ceea ce priveşte identificarea şi formularea unor motive de neconstituţionalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.

29. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă care va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. [.,.] în condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia.” De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.

30. Or, în prezenta cauză, indicarea acelor temeiuri constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că ,,sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi” (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014).

31. Aşa fiind, Curtea reţine că, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei reiaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia apare ca fiind inadmisibilă.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 8 şi art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Stela Potcovaru în Dosarul nr. 40.970/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, de Ludovic Chinez în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 3 din Bucureşti şi de Constantin Ursulescu în Dosarul nr. 3.399/208/2015 al Judecătoriei Caransebeş.

Definitivă şi general obligatorie,

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 3 din Bucureşti şi Judecătoriei Caransebeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 116

din 9 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Sofia Trofin în Dosarul nr. 3.670/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 81D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 7 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.670/118/2015, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin, (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Sofia Trofin într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze privind procedura insolvenţei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale, întrucât legiuitorul îi pune atât pe creditori, cât şi pe judecătorul-sindic într-o situaţie absurdă, deoarece i se cere judecătorului-sindic să revină asupra unei decizii iniţiale luate cu privire la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, în condiţiile în care nu a avut toate informaţiile necesare, pentru că legea prevede depunerea unor acte sumare. Aşadar, ulterior, i se cere aceluiaşi judecător să revină asupra a ceea ce a decis iniţial şi să pronunţe o hotărâre contrară. Astfel, consideră că Legea nr. 85/2014 care prevede ca acelaşi judecător să judece cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă şi opoziţia creează un cadru procesual incorect.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că opoziţia la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. În plus, imparţialitatea judecătorului nu este afectată, întrucât acesta nu şi-a format opinia anterior soluţionării opoziţiei în condiţiile în care, la momentul analizării opoziţiei, judecătorul sindic reanalizează condiţiile legale în raport de momentul pronunţării soluţiei şi care justificau declanşarea procedurii împotriva debitorului tocmai prin prisma elementelor de fapt şi de drept noi, invocate de creditorul oponent, şi care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunţării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenţei, nefiind menţionate în cererea formulată de debitor,

7. Instanţa mai menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 585 din 19 septembrie 2006 şi Decizia nr. 1.208 din 20 septembrie 2011.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că opoziţia la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o veritabilă cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generate sau simplificate, după caz, prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziţii este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanşare a deschiderii procedurii insolvenţei. Judecătorul-sindic are ca atribuţii, conform art. 45 din lege, pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei şi judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii, iar hotărârile acestuia sunt executorii şi pot fi atacate separat numai cu apel.

10. Cererea debitorului se soluţionează în procedura necontencioasă, doar opoziţia se judecă în contradictoriu. În cadrul acestui proces se prezintă elemente noi de fapt şi de drept neavute în vedere de judecător la pronunţarea încheierii de deschidere a procedurii insolvenţei la cererea debitorului. În consecinţă, procedura reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi considerată deschisă ori respinsă doar atunci când judecătorul sindic hotărăşte în privinţa opoziţiilor formulate de creditori ori în situaţia în care nu s-au formulat opoziţii atunci când a expirat termenul prevăzut de lege pentru depunerea acestora.

11. Se poate reţine şi argumentul că hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunţă asupra opoziţiilor poate fi atacată cu apel de către creditori. Soluţia aleasă de legiuitor este clară ca redactare. Aceste dispoziţii se aplică tuturor, iar instituirea unei reguli procedurale derogatorii de la dreptul comun are în vedere specificul procedurii insolvenţei şi principiul celerităţii. Judecătorul sindic nu şi-a exprimat părerea cu privire la cererile creditorilor, la judecarea opoziţiilor lor şi nu are niciun motiv de parţialitate. El nu-şi revocă hotărârea pentru erori materiale sau de judecată, nici pentru neobservarea unor dovezi de la dosar, ci pentru elemente noi (motive de fapt şi de drept, documente depuse de creditori etc.), neavute în vedere la soluţionarea cererii debitorului prin procedură necontencioasă.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: „Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar să efectueze notificările prevăzute la art. 100. În cazul în care. În termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ţine, în termen de 5 zile, o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluţiona deodată, printr-o sentinţă, toate opoziţiile. Admiţând opoziţia, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu a mai analizat prevederile legale criticate, dar s-a pronunţat deja asupra aceleiaşi soluţii legislative conţinute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, lege abrogată prin Legea nr. 85/2014, prin raportare la critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 585 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea a statuat că opoziţia la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziţii este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanşare a deschiderii procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006.

17. Procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi considerată deschisă ori refuzată numai când judecătorul-sindic hotărăşte în privinţa opoziţiilor formulate de creditori. Numai hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunţă asupra opoziţiilor este supusă căii de atac a recursului.

18. În prezent, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, „Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive”. Chiar şi în condiţiile noii reglementări a căilor de atac, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Aşadar, judecătorul-sindic reanalizează condiţiile legale, având în vedere elementele de fapt şi de drept noi invocate de creditorul oponent şi care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunţării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenţei, elemente care nu au fost menţionate în cererea formulată de debitor. Încheierea de deschidere a procedurii nu prejudiciază drepturile debitorului sau pe cele ale creditorilor, fiind doar o etapă procedurală.

19. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sofia Trofin în Dosarul nr. 3.670/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia a îl-a civilă şi constată că prevederile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 165

din 16 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Duţă în Dosarul nr. 1.006/42/2015/a 1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 410D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţii.

3. În legătură cu procedura de citare, magistratul-asistent referă asupra faptului că, urmare a efectuării acesteia potrivit datelor de identificare comunicate de instanţa de judecată, respectiv la domiciliul autorului excepţiei, s-a primit la dosarul cauzei o solicitare de citare a autorului excepţiei de neconstituţionalitate la sediul Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, întrucât, începând cu luna aprilie 2016, acesta se află internat în această unitate medicală. În urma cercetărilor efectuate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost citat prin serviciul registratură al unităţii medicale, la dosar fiind cusută dovada îndeplinirii procedurii de citare. De asemenea, la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a înaintat o serie de memorii prin care solicită refacerea citaţiei pe care o consideră un fals, întrucât se referă la dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă, şi nu la dispoziţiile art. 107-114 din Codul penal şi art. 111, art. 166-171 şi art. 260 din Codul de procedură penală, dispoziţii a căror neconstituţionalitate a invocat-o în Dosarul nr. 2.909/200/2015 al Tribunalului Buzău şi Dosarul nr. 277/281/2016 al Tribunalului Prahova - Secţia penală

4. Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, deliberând, constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu motivează contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu Legea fundamentală, Curtea Constituţională neputându-se substitui îndeplinirii acestei obligaţii. Pe fond, consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în acest domeniu, spre exemplu Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 22 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.006/42/2015/a1, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de proceduri civilă, excepţie ridicată de Marin Duţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi art. 21, fiind încălcat dreptul la justiţie şi dreptul la informaţie.

9. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituţionalităţii textului legal criticat, reţinut în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 31 din 21 ianuarie 2014, nr. 97 din 27 februarie 2014, nr. 510 din 7 octombrie 2014, nr. 235 din 15 aprilie 2014 sau nr. 708 din 27 noiembrie 2014.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 200 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, text de lege care are următorul cuprins:

- Art. 200: Verificarea cererii şi regularizarea acesteia

„(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenta sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la ari. 194-197.

(2) în cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.

(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

(5) împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.

(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu. cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).

(8) în caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legate criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin (3) privind valorile supreme ale statului de drept şi art. 21 privind accesul liber la justiţie,

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu arată în ce anume constă contrarietatea reglementării legale criticate cu normele constituţionale invocate, iar, prin modul general în care este formulată excepţia, nu se poate reţine existenţa vreunei minime critici de neconstituţionalitate.

18. În jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului legal criticat. Curtea a reţinut că excepţia este inadmisibilă în situaţia în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.

19. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate „motivate” într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, prin Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepţie este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia „se mărgineşte numai la a invoca în susţinerea acesteia o prevedere constituţională, precum şi o afirmaţie cu caracter absolut generic”.

20. Prin urmare, având în vedere că în cauza de faţă autorul excepţiei nu argumentează pretinsa contrarietate a actului normativ criticat cu Legea fundamentală, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată, astfel încât, având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora ..Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate., excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost formulată, este inadmisibilă.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Duţă în Dosarul nr. 1.006/42/2015/a1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru Conferinţa Femeilor Francofone, organizată la Bucureşti în perioada 1-2 noiembrie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă normativele de cheltuieli pentru organizarea Conferinţei Femeilor Francofone la Bucureşti în perioada 1-2 noiembrie 2017, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Finanţarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea acţiunii prevăzute la art. 1, în sumă totală de 1.242.100 lei, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2017, capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”.

(2) Devizul estimativ al acţiunii prevăzute la art. 1 este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Prin derogare de la prevederile cap. I pct. 1-4 şi cap. II pct. 2 şi pct. 5 lit. B şi C din Normele privind organizarea în ţară a acţiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, precum şi cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552/1991 privind normele de organizare în ţară a acţiunilor de protocol, cu modificările ulterioare, se aprobă invitarea unui număr de maximum 400 de participanţi străini şi 100 de participanţi români la evenimentul prevăzut la art. 1.

Art. 4. - Ministerul Afacerilor Externe răspunde de modul de utilizare a fondurilor aferente organizării evenimentului prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor legale.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 30 iunie 2017.

Nr. 449.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORMATIVELE DE CHELTUIELI

pentru organizarea Conferinţei Femeilor Francofone la Bucureşti în perioada 1-2 noiembrie 2017

 

Nr. crt.

Tip cheltuială

Limita maximă

1.

Dineu festiv

200 lei/persoană

2.

Dejun

200 lei/persoană

3.

Trataţii pauză de cafea

20 lei/persoană

4.

Trataţii aeroport

10 lei/persoană

5.

Cadouri

225 lei/persoană

 

ANEXA Nr. 2

 

DEVIZ ESTIMATIV

privind cheltuielile ocazionate de organizarea Conferinţei Femeilor Francofone la Bucureşti în perioada 1-2 noiembrie 2017

 

Nr. crt.

Activitate

Suma (în lei)

1.

Cheltuieli de masă/protocol/trataţii/dineu oficial/ dejun/cadouri:

- dineu festiv oferit în seara zilei de 1 noiembrie 2017, pentru 500 de persoane x 200 lei = 100.000 lei

- dejun pentru 500 persoane x 200 lei = 100.000 lei

- trataţii pauză de cafea pentru 500 persoane x 20 lei x 2 zile = 20.000 lei

- cadouri simbolice pentru aproximativ 60 persoane x 225 = 13.500 lei

233.500 lei

2.

Cheltuieli privind închirierea sălilor de desfăşurare a evenimentelor/servicii tehnico-administrative (sistem sonorizare, microfoane, echipament pentru traducere simultană, videoproiector, pupitru, garderobă etc.)/servicii translaţie/aranjamente florale

236.000 lei

3.

Cheltuieli privind cazarea la hotel pentru participanţi străini (secretarul general al francofoniei – SGF etc.):

- apartament pentru SGF (3 nopţi): 2.000 lei x 3 = 6.000 lei

- cazare 20 participanţi străini (3 nopţi):

250 lei x20x 3 = 15.000 lei

21.000 lei

4.

Cheltuieli privind transportul (transfer aeroport-hotel şi retur; transport intern hotel-sală de desfăşurare Forum şi retur; transport intern hotel-loc de desfăşurare eveniment cultural)

75.000 lei

5.

Cheltuieli privind manifestările cultural-artistice cu ocazia Forumului:

- închiriere sală spectacol, servicii tehnico-administrative, onorarii artişti etc.

- închiriere sală de expoziţii (4 zile), supraveghetori

328.000 lei

6.

Cheltuieli privind materialele informative şi promoţionale (ecusoane, pixuri, pliante, mape, topuri hârtie etc.)

100.000 lei

7.

Cheltuieli privind PR şi comunicare (banner, afişe etc.)

150.000 lei

8.

Cheltuieli privind deschiderea salonului VIP - aeroport

8.600 lei

9.

Cheltuieli diverse şi neprevăzute

90.000 lei

Total cheltuieli

1.242.100 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.104/2008 privind acceptarea unui legat cu sarcini în favoarea statului român

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.104/2008 privind acceptarea unui legat cu sarcini în favoarea statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 25 septembrie 2008, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Toate cheltuielile aferente ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se asigură din sumele alocate cu această destinaţie prin bugetul aprobat anual Ministerului Afacerilor Externe.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 30 iunie 2017.

Nr. 450.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 57 la Hotărârea Guvernului nr. 934/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Maramureş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 57 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Săcălăşeni” la Hotărârea Guvernului nr. 934/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Maramureş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Maramureş, publicată în Monitorul Oficial al  României, Partea I, nr. 665 şi 665 bis din 9 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, după poziţia 20 se introduc trei noi poziţii, poziţiile 21-23, conform anexei la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 30 iunie 2017.

Nr. 453.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Săcălăşeni

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

21

1.6.4.

Centru local de informare turistică în comuna Săcălăşeni şi proximităţi (Groşi, Coltău, Recea, Remetea Chioarului, Valea Chioarului)

Localitatea Săcălăşeni, judeţul Maramureş,

Str. Unirii nr. 85

Suprafaţă la sol: 107 mp

Tip construcţie: P+1

CF. 50848 Săcălăşeni, nr. cad. 50848-C1

2014

500.060,09

- Domeniul public al comunei Săcălăşeni, conform Hotărârii Consiliului Local al Comunei Săcălăşeni nr. 29/2015

- Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor

Nr. 2.768/8.05.2014

22

 

Teren aferent sediului imobilului Centru local de informare turistică în comuna Săcălăşeni şi proximităţi (Groşi, Coltău, Recea, Remetea Chioarului, Valea Chioarului)

Localitatea Săcălăşeni, judeţul Maramureş,

Str. Unirii nr. 85

Suprafaţă teren: 1.017 mp, curţi construcţii

CF. 50848 Săcălăşeni, nr. cad. 50848

2014

30.510,00

- Domeniul public al comunei Săcălăşeni, conform Hotărârii Consiliului Local al Comunei Săcălăşeni nr. 29/2015

23

 

Teren aferent aleii de acces spre imobilul Centru local de informare turistică în comuna Săcălăşeni şi proximităţi (Groşi, Coltău, Recea, Remetea Chioarului, Valea Chioarului)

Localitatea Săcălăşeni, judeţul Maramureş,

Str. Unirii nr. 85

Suprafaţă teren: 155 mp, curţi construcţii

CF. 50847 Săcălăşeni, nr. cad. 50847

2014

4.650,00

Domeniul public al comunei Săcălăşeni, conform Hotărârii Consiliului Local al Comunei Săcălăşeni nr. 29/2015

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de nisip şi pietriş din perimetrul Băleni, judeţul Dâmboviţa

 

Având în vedere:

- Sentinţa civilă nr. 2.286/2016, pronunţată în Dosarul nr. 33.168/3/2013 de către Tribunalul Bucureşti, prin care s-a dispus radierea Societăţii ROMCIM AGREGATE - S.R.L., identificată prin J40/8079/2009, CUI 25800025;

- prevederile art. 244 şi 251 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

- Licenţa de exploatare nr. 1.151 din 14.02.2000 al cărei titular este Societatea ROMCIM AGREGATE - S.R.L., ce a fost negociată şi încheiată în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi operaţiunilor petroliere nr. 400.321 din 23.05.2017 privind propunerea de încetare a Licenţei nr. 1.151 din 14.02.2000,

în temeiul art. 4 alin, (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1 419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a zăcământului de nisip şi pietriş din perimetrul Băleni, judeţul Dâmboviţa, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 1.151 din 14 februarie 2000, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea ROMCIM AGREGATE - S.R.L., identificată cu J40/8079/2009, cod unic de înregistrare 25800025, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Aurel Gheorghe

 

Bucureşti, 14 iunie 2017.

Nr. 9.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de ape minerale naturale necarbogazoase (plate) din perimetrul Izvorul Pârâul Rece, judeţul Braşov

 

Având în vedere:

- Sentinţa civilă nr. 1.211/SIND/2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.290/62/2008 de către Tribunalul Braşov prin care s-a dispus radierea Societăţii CUMARISA IMPEX - S.R.L., identificată prin J8/1059/1995, CUI 7811603;

- prevederile art. 244 şi 251 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

- Licenţa de exploatare nr. 3.714 din 30 august 2002 al cărei titular este Societatea CUMARISA IMPEX - S.R.L., ce a fost negociată şi încheiată în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi operaţiunilor petroliere nr. 400.317 din 23 mai 2017 privind propunerea de încetare a Licenţei nr. 3.714/30.08.2002,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a zăcământului de ape minerale naturale necarbogazoase (plate) din perimetrul Izvorul Pârâul Rece, judeţul Braşov, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 3.714 din 30 august 2002, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea CUMARISA IMPEX - S.R.L., identificată cu J8/1059/1995, cod unic de înregistrare 7811603, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Aurel Gheorghe

 

Bucureşti, 14 iunie 2017.

Nr. 10.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de scorie bazaltică din perimetrul Dealul Măgurici, judeţul Braşov

 

Având în vedere:

- Sentinţa civilă nr. 2.080/SIND/2011, pronunţată în Dosarul nr. 2.580/62/2010 de către Tribunalul Braşov, prin care s-a dispus radierea Societăţii TUNELE COMERŢ - S.R.L. identificată prin J8/676/2001, CU114006640;

- prevederile art. 244 şi art. 251 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

- Licenţa de exploatare nr. 5.869 din 11 martie 2005 al cărei titular este Societatea TUNELE COMERŢ - S.R.L., ce a fost negociată şi încheiată în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi operaţiunilor petroliere nr. 400.318 din 23.05.2017 privind propunerea de încetare a Licenţei nr. 5.869 din 11 martie 2005,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a zăcământului de scorie bazaltică din perimetrul Dealul Măgurici, judeţul Braşov, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 5.869 din 11 martie 2005, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea TUNELE COMERŢ - S.R.L., identificată cu J8/676/2001, cod unic de înregistrare 14006640, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Aurel Gheorghe

 

Bucureşti, 14 iunie 2017.

Nr. 11.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a zăcământului de nisip şi pietriş din perimetrul Movilenii de Sus, judeţul Galaţi

 

Având în vedere:

- Sentinţa civilă nr. 211/2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.262/121/2009 de către Tribunalul Galaţi, prin care s-a dispus radierea Societăţii MISTRAL - S.A., identificată prin J17/1325/1992, CUI 1635060;

- prevederile art. 244 şi 251 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

- Licenţa de exploatare nr. 2.204 din 25 ianuarie 2001 al cărei titular este Societatea MISTRAL - S.A., ce a fost negociată şi încheiată în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi operaţiunilor petroliere nr. 400.320 din 23.05.2017 privind propunerea de încetare a Licenţei nr. 2.204 din 25 ianuarie 2001,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1,419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a zăcământului de nisip şi pietriş din perimetrul Movilenii de Sus - Nord, judeţul Galaţi, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 2.204 din 25 ianuarie 2001, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea MISTRAL - S.A., identificată cu J17/1325/1992, cod unic de înregistrare 1635060, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Aurel Gheorghe

 

Bucureşti, 14 iunie 2017.

Nr. 12.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic şi punerea în circulaţie a unor monede cu tema 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 19 iunie 2017, Bancă Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat) şi o monedă din alamă pentru colecţionare şi, totodată, va pune în circulaţie o monedă din alamă, cu caracter comemorativ, având ca temă 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Art. 2. - Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Caracteristici tehnice

Set 3 monede

Monedă pentru colecţionare

Monedă de circulaţie cu caracter comemorativ

Metal

aur

argint

tombac cuprat

alamă Cu80Zn15Ni5

alamă Cu80Zn15Ni5

Valoare nominală

100 lei

10 lei

1 leu

50 bani

50 bani

Titlu

900%o

999%o

-

-

-

Formă

rotundă

rotundă

rotundă

rotundă

rotundă

Diametru

21 mm

37 mm

37 mm

23,75 mm

23,75 mm

Greutate

6,452 g

31,103 g

23,5 g

6,1 g

6,1 g

Grosime la chenar

 

 

 

1,9 mm

1,9 mm

Calitate

proof

proof

proof

proof

necirculată

Cant

zimţat

zimţat

zimţat

inscripţionat cu ., ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte

inscripţionat cu ,, ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte

 

Aversul monedei din aur redă o compoziţie care conţine detalii arhitecturale ale stilului brâncovenesc, inscripţia în arc de cerc„ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din argint redă o compoziţie care conţine detalii arhitecturale ale stilului brâncovenesc, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă o compoziţie care conţine detalii arhitecturale ale stilului brâncovenesc, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României şi anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din alamă pentru colecţionare redă o compoziţie care conţine detalii arhitecturale ale stilului brâncovenesc, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României şi anul de emisiune „2017”. În interiorul bazei primei coloane din stânga este inscripţionată litera „N”, ca semn distinctiv al piesei pentru colecţionare.

Aversul monedei din alamă, de circulaţie cu caracter comemorativ redă o compoziţie care conţine detalii arhitecturale ale stilului brâncovenesc, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României şi anul de emisiune „2017”.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat şi alamă) prezintă statele Uniunii Europene evidenţiate în mod distinct şi inscripţia circulară „10 ANI DE LA ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ.

Art. 3. - Monedele din aur, argint, tombac cuprat şi moneda din alamă pentru colecţionare vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. - Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ, cu valoare nominală de 50 bani, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.

Art. 5. - Monedele din aur, argint şi tombac cuprat, monedele din alamă pentru colecţionare şi monedele de circulaţie cu caracter comemorativ, având ca temă 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, vor avea putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 6. - Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede şi a monedelor din alamă pentru colecţionare, cu tema 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, se va realiza prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Art. 7. - Punerea în circulaţie a monedelor de circulaţie cu caracter comemorativ, cu tema 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 15 iunie 2017.

Nr. 9.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.