MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 56/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 56         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 19 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 683 din 23 noiembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

29. - Hotărâre privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2017

 

30. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.169/2016. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

1. - Dispoziţie pentru convocarea şedinţei Convenţiei naţionale a Colegiului Psihologilor din România şi aprobarea unor măsuri privind organizarea alegerilor pentru filialele teritoriale şi forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 683

din 23 noiembrie 2016

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000, obiecţie formulată de Guvernul României.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 9.464/14 octombrie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.128A/2016.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că legea contestată prevede că sumele reprezentând primele beneficiarilor Sit Natura 2000 acordate pentru pierderile de producţie urmare a aplicării obligaţiilor de acva-mediu pe care aceştia trebuie să le restituie datorită titlurilor de creanţă emise de Direcţia Generală - Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru Pescuit 2007-2013, inclusiv penalităţile de întârziere, în cuantum de 19.560.747,07 lei, să nu se mai recupereze şi să fie suportate din bugetul de stat.

4. Se arată că, având în vedere art. 30 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, precum şi constatările misiunii de audit efectuate de Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi pentru anii financiari 2010 şi 2011, Organismul intermediar Direcţia Generală de Control, Antifraudă şi Inspecţie a demarat activitatea de constatare a sumelor plătite necuvenit şi individualizarea debitelor pentru fiecare operator economic beneficiar al proiectului. În aceste condiţii, scutirea de la plata sumei menţionate a operatorilor economici vizaţi încalcă art. 16 din Constituţie, având un caracter discriminatoriu în măsura în care, în lipsa unor justificări temeinice, prevederile „proiectului de lege” se aplică doar unui grup restrâns. Se mai susţine că beneficiarii acestor sume nu sunt absolviţi de la plata lor, chiar dacă ei au fost de bună-credinţă,

5. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

6. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Se arată că dispoziţiile legale care stabilesc că sumele reprezentând primele beneficiarilor Sit Natura 2000 acordate pentru pierderile de producţie ca urmare a aplicării obligaţiilor de acva-mediu pe care aceştia trebuie să le restituie nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, întrucât se aplică, în mod nediscriminatoriu, tuturor titularilor de raporturi juridice reglementate de legislaţia în materie. Se mai susţine că o măsură de protecţie, cum este cea din legea analizată, aplicată unor categorii sociale sau profesionale aflate în situaţii speciale nu are semnificaţia unui privilegiu, sens în care invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale

8. Preşedintele Senatului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

9. La dosarul cauzei a fost depusă din partea Patronatului Peştelui din România, cu sediul în Bucureşti, un punct de vedere în sensul respingerii obiecţiei de neconstituţionalitate.

10. La termenul de judecată fixat pentru data de 9 noiembrie 2016, Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pronunţarea asupra cauzei pentru data de 23 noiembrie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000 care au următorul conţinut normativ:

„Art. 1 - Sumele reprezentând primele beneficiarilor Sit Natura 2000 acordate pentru pierderile de producţie urmare a aplicării obligaţiilor de acva-mediu pe care aceştia trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanţă emise de Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru Pescuit 2007-2013, inclusiv penalităţile de întârziere nu se mai recuperează.

Art. 2 - Titlurile de creanţă/notificările de punere în întârziere, emise de Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru Pescuit 2007-2013 prevăzute la art. 1 sunt anulate prin efectul prezentei legi.

Art. 3 - Sumele necesare aplicării prezentei legi, în cuantum de 19.560.747, 07 lei, se suportă de la bugetul de stat.”

13. În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt invocate, în mod expres, prevederile art. 16 din Constituţie. Curtea constată că, deşi Guvernul nu invocă în mod expres art. 148 alin. (4) din Constituţie, acest text de referinţă poate fi dedus ca fiind invocat în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate din moment ce se fac referiri la nerespectarea Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006. În consecinţă, din analiza criticii de neconstituţionalitate, Curtea reţine că normele de referinţă invocate în cauză sunt prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 148 alin. (4) referitoare la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

14. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi nepromulgată, cât şi al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de prim-ministrul Guvernului.

(2) Analiza obiecţiei de neconstituţionalitate

(2.1.) Derularea procesului legislativ

15. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000 a fost înregistrată la Senat pe 8 decembrie 2015. Raportul Comisiei sesizate în fond, respectiv al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală, a fost în sensul respingerii propunerii legislative, motivat de faptul că aceasta nu întruneşte condiţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, nefiind corelată cu ansamblul reglementărilor interne şi nici armonizate cu legislaţia comunitară. Drept urmare, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat la data de 25 aprilie 2016 (56 voturi pentru respingere, 1 împotrivă).

16. La Camera Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specific» au elaborat la data de 28 iunie 2016 un raport comun prin care se propunea dezbaterea şi adoptarea propunerii legislative cu unele amendamente [de corelare terminologică]. La data de 5 septembrie 2016 s-a primit punctul de vedere al Guvernului, negativ, care, în esenţă, are un conţinut similar cu motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate; ca argumente suplimentare, Guvernul a invocat faptul că anularea titlurilor de creanţe nu se poate face prin lege, ci doar potrivit procedurii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 şi că trebuia să se indice sursa financiară din care urmează a se asigura de către stat plata sumelor generate de măsura propusă. La data de 6 septembrie 2016, se întocmeşte un raport comun suplimentar de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, prin care se menţine raportul iniţial.

17. La data de 20 septembrie 2016, Camera Deputaţilor a adoptat legea cu 209 voturi pentru şi 1 abţinere.

18. La data de 14 octombrie 2016, Guvernul sesizează Curtea Constituţională, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie.

(2.2.) Modificări legislative preconizate

19. Autoritatea de management pentru Programul operaţional Pescuit (POP) este Direcţia generală - Autoritatea de management pentru Programul operaţional Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) [art. 2 alin. (2) lit. I) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 25 iunie 2009]. Sumele reprezentând finanţarea în cadrul măsurilor cuprinse în Programul operaţional Pescuit se transferă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale beneficiarilor, aşa cum sunt definiţi în Programul operaţional Pescuit [art. 27 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009]. Autoritatea de management are obligaţia înregistrării şi transmiterii, în termen de 10 zile lucrătoare, către structurile de control a tuturor constatărilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern [art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011], iar procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se emite în termen de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit [art. 21 alin. (26) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011], cu parcurgerea, dacă este cazul, a procedurii prevăzute de art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/ Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe [art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011].

20. Programul operaţional Pescuit 2007--2013 avea 5 axe prioritare: axa prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare; axa prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultura; axa prioritară 3: Măsuri de interes comun; axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti şi axa prioritară 5: Asistenţă tehnică. Axa prioritară 2 era împărţită în 6 măsuri, şi anume: măsura 2.1 - Investiţii productive în acvacultura; măsura 2.2 - Măsuri de acva-mediu; măsura 2.3 - Măsuri de sănătate publică; măsura 2.4 - Măsuri de sănătate a animalelor; măsura 2.5 - Pescuit în apele interioare şi măsura 2.6 - Investiţii în procesare şi marketing. Măsura 2.2 avea, la rândul ei, trei acţiuni, şi anume: Compensaţii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice (producţii organice); Compensaţii reprezentând o valoare maximă la hectar pentru fermele de acvacultura unde sunt aplicate obligaţii de acva-mediu în plus faţă de cadrul legal şi Compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate conform NATURA 2000, numai pentru unităţile de acvacultura care desfăşurau activităţi de acvacultura anterior deciziei. Aşadar, ceea ce interesează cauza de faţă, este Programul operaţional Pescuit axa prioritară 2, măsura 2.2, acţiunea 3. În conformitate cu aceasta, trebuia făcută aplicarea Regulamentului nr. 1.198/2006, mai exact a dispoziţiilor art. 30 alin. (5), potrivit cărora: „Este alocată o indemnizaţie excepţională:

(c) în temeiul alineatului (2) litera (d), pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 şi numai pentru unităţile de acvacultura existente înainte de această decizie

21. Cu privire la modul de interpretare a acestui text regulamentar, Ghidul solicitantului pentru măsura 2.2, aplicabil de la 23 aprilie 2010, pct. 1.3, a prevăzut că „această măsură poate oferi sprijin sub formă de primă pentru: [...] compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei de instituire a zonei NATURA2000 şi numai pentru unităţile de acvacultura existente înainte de această decizie”. Astfel, în baza Ghidului, se înţelegea că sprijinul poate fi acordat în oricare doi ani ulteriori datei de instituire a zonei NATURA 2000, ceea ce, în opinia Comisiei Europene, era în contradicţie cu Regulamentul nr. 1.198/2006 care limitează în timp acordarea acestui sprijin la maximum 2 ani de la instituirea zonei NATURA 2000.

22. În principiu, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 31 octombrie 2007, au fost instituite zonele NATURA 2000. Astfel, pentru anii 2008 şi 2009, în baza Ghidului solicitantului, au fost plătite pentru fiecare an sumele prevăzute în art. 30 alin. (5) din Regulament, aşadar două prime; or, în mod corect, trebuia plătită pentru perioada 2008-2009 o singură primă. Prin urmare, controalele Autorităţi de Audit din cadrul Curţii de Conturi au indicat faptul că în mod eronat plata a fost realizată pe fiecare dintre cei doi ani, practic, două compensaţii/prime, când, în realitate, trebuia realizată plata unei singure compensaţii/prime pentru o perioadă de doi ani de la data instituirii zonei NATURA 2000. Drept pentru care, Autoritatea de Audit a recomandat autorităţii de management luarea măsurilor necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate în ceea ce priveşte modul de acordare a compensaţiilor.

23. În continuare, având în vedere art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, „în situaţia în care structurile de control [...] constată nereguli de sistem sau deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar, acestea au obligaţia întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de această neregulă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21* autoritatea de management a emis procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, care constituie titlu de creanţă [art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011].

24. Este de observat că, urmare a acestor probleme, Comisia Europeană a blocat plăţile din Fondul European pentru Pescuit până la recuperarea sumelor acordate în mod necuvenit beneficiarilor. Drept consecinţă, a fost întocmit Memorandumul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 20/5.309/26 martie 2013, prin care s-a constatat că suma de 19.560.747,07 - din care 14.670.560,3 RON din Fondul European pentru Pescuit şi 4.890.186,77 RON din bugetul naţional - a fost acordată necuvenit pentru cei 26 de beneficiari ai compensaţiei. S-a propus pentru remedierea temporară a situaţiei şi reluarea finanţărilor prin Programul operaţional Pescuit ca recuperarea sumei plătite necuvenit să se facă prin reîntregirea bugetului Fondului European pentru Pescuit cu suma de 14.670.560,3 RON din bugetul naţional. Prin art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 5 august 2013, s-a stabilit că „Din sumele aprobate în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2013 la capitolul 83.01 «Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare», titlul 56 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», suma de 14.671 mii lei se utilizează pentru reîntregirea contului Fondului European pentru Pescuit, în contul sumelor plătite necuvenit beneficiarilor măsurii «Plăţi compensatorii pentru proiectele sit Natura 2000» din cadrul Programului operaţional de pescuit 2007-2013, finanţat din Fondul European de Pescuit.”

25. În consecinţă, Curtea reţine că bugetul Fondului European pentru Pescuit a fost reîntregit, urmând ca statul să îşi recupereze creanţa de la cei 26 de operatori economici. Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede faptul că statul nu îşi va mai recupera aceste creanţe, acestea urmând să fie suportate integral din bugetul de stat, iar titlurile de creanţă emise de autorităţile administrative sunt anulate prin efectul legii.

(2.3.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 16 alin. (1) din Constituţie

26. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, astfel cum aceasta a fost conturată prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, şi Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Aşadar, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Potrivit jurisprudenţei sale, Curtea a stabilit că discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Aşadar, sintagma „fără privilegii şi fără discriminări” din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia său alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite.

27. Astfel cum s-a arătat la paragrafele 24 şi 25 ale prezentei decizii, bugetul Fondului European pentru Pescuit, diminuat cu sumele de bani plătite în mod necuvenit, a fost reîntregit cu o sumă echivalentă suportată din bugetul de stat. Indiferent de faptul că această creanţă rămânea strict aferentă Fondului European pentru Pescuit sau că ea a devenit una naţională, prin reîntregirea Fondului European pentru Pescuit de la bugetul de stat, tratamentul juridic aplicat acestor creanţe este similar în sensul că ele vizează interesele financiare ale Uniunii Europene în România, care beneficiază de un tratament juridic identic, indiferent de programul operaţional în cadrul căruia au fost generate. Astfel, creanţa în cauză este o creanţă bugetară rezultată dintr-o neregulă, ea nepierzându-şi individualitatea prin faptul că a fost preluată la bugetul de stat, definindu-se, în continuare, ca sumă de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011]. Dacă legiuitorul ar fi dorit să se îndepărteze de la această viziune cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, ar fi trebuit să reglementeze o derogare de la conţinutul normativ al acestuia în raport cu creanţele vizate de legea criticată, aspect pe care nu l-a realizat; în aceste condiţii, creanţele pe care legiuitorul a decis să nu le mai recupereze în temeiul legii criticate sunt, în realitate, astfel cum s-a arătat mai sus, tot creanţe bugetare rezultate dintr-o neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 [cu referire la importanţa normelor derogatorii, a se vedea Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015, paragraful 46],

28. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la suportarea din bugetul de stat a sumelor reprezentând creanţe bugetare rezultate din nereguli constatate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 relevă faptul că scutirea beneficiarilor de fonduri europene, entităţi publice, de la plata acestora a fost realizată în condiţiile aplicării unor corecţii financiare [Decizia nr. 414 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 31 iulie 2015, Decizia nr. 570 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 noiembrie 2015, sau Decizia nr. 811 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2016]. Aceste corecţii financiare au fost aplicate în sistemul de achiziţii publice derulate în cadrul programelor/proiectelor finanţate din fondurile structurale sau de coeziune ca urmare a verificărilor realizate de serviciile Comisiei Europene, Autoritatea de Audit şi autorităţile de management. Corecţiile financiare au fost contestate în justiţie, fiind invocată responsabilitatea instituţiilor centrale, respectiv Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, pentru cazurile în care această instituţie a evaluat şi aprobat documentaţia de atribuire, şi Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, pentru cazurile în care această instituţie a emis rapoarte fără recomandări/cu recomandări implementate de autoritatea contractantă pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

29. Având în vedere lipsa resurselor financiare la nivelul beneficiarilor finali, faptul că deficitul de finanţare generat de aceste corecţii duce la blocaje majore în implementarea eficientă a programelor europene, precum şi recomandările Comisiei Europene ca Guvernul să ia măsuri strategice pentru a asigura sumele aferente corecţiilor de la bugetul de stat, statul a dispus suportarea corecţiilor financiare de la bugetul de stat, adoptându-se, în acest sens, Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013. Drept urmare, creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare aplicate pentru neregulile constatate în procedurile de achiziţie publică au fost suportate de la bugetul de stat.

30. Curtea reţine că ordonanţa s-a aplicat numai beneficiarilor de fonduri europene, instituţii publice locale, respectiv comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţii publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora, din cadrul Programului operaţional regional 2007- 2013, până la sfârşitul perioadei de implementare a Programului. Scutirea de la plata creanţelor bugetare datorate de entităţi ale statului a fost realizată având în vedere şi faptul că autorităţile sale au verificat/aprobat/evaluat favorabil procedura de achiziţii publice derulată de către autorităţile publice locale. Este de necontestat faptul că bugetul local este alimentat din veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti şi, În măsura în care acesta nu face faţă cheltuielilor, există posibilitatea ca, pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat să se aprobe sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale [art. 33 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006]. Astfel, statul era pus în situaţia fie de a alimenta bugetele locale pentru ca acestea să facă faţă cheltuielii provocate de corecţiile financiare stabilite în sarcina acestora, fie de a scuti de la plată unităţile administrativ-teritoriale a căror proceduri de achiziţie publică au fost verificate/aprobate/evaluate favorabil de autorităţile administraţiei centrale competente. În aceste condiţii, statul a ales să scutească numai pe cele care au fost verificate/aprobate/evaluate favorabil de autorităţile administraţiei centrale competente, Curtea stabilind, prin deciziile antereferite, că o asemenea măsură nu este contrară art. 16 din Constituţie, existând un tratament juridic egal între beneficiarii fondurilor europene în funcţie de criteriul controlului exercitat de organele de stat.

31. Din cele de mai sus, Curtea reţine că scutirea de la plată a vizat persoane juridice de drept public care au fost controlate în procedura achiziţiilor publice de autorităţile administraţiei publice centrale competente şi care au stabilit corectitudinea procedurilor de achiziţie realizate.

32. În alte cauze, Curtea a constatat că statul a exonerat de la restituire sumele de bani aferente primelor beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare. Statul şi-a motivat această conduită prin faptul că actul normativ prin care au fost acordate primele prevedea o condiţie contrară legislaţiei Uniunii Europene (condiţie de eligibilitate impusă de a nu avea datorii la bugetul de stat sau la cele locale), iar recuperarea primelor deja acordate ar fi fost prin ea însăşi o încălcare a legislaţiei europene. Practic, măsura exonerării de la plată a sumelor de bani respective a fost adoptată din nevoia statului de a răspunde „unor exigenţe ce decurg din asumarea unor obligaţii la nivelul Uniunii Europene, cu condiţia ca măsurile adoptate să nu contravină normelor constituţionale” (Decizia nr. 707 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2015, paragraful 19). Legea a prevăzut corectarea deficienţelor de aplicare ale unor acte ale Uniunii Europene, deficienţe generate de o interpretare eronată a acestora (paragraful 18 al deciziei).

33. Rezultă din cele de mai sus că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a acorda scutiri/facilităţi/eşalonări în legătură cu plata acestor creanţe, însă, în cadrul acestei competenţe, legiuitorul trebuie să respecte principiul egalităţii în privinţa persoanelor faţă de care au fost emise procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune. Potrivit art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, neregulile de sistem sau deficienţele sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar impun aplicarea unui tratament juridic nediferenţiat chiar şi în ipoteza în care unele categorii de persoane se află în situaţii diferite. În condiţiile în care art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 stabileşte că aceste creanţe bugetare se recuperează de la beneficiarii proiectelor şi că sumele aferente acestora au fost primite în mod necuvenit, legiuitorul poate scuti, în mod justificat, de la restituirea acestora beneficiarii care s-au obligat la unele prestaţii esenţiale în considerarea sumei plătite de autoritatea de management. Cu alte cuvinte, în acordarea regimului de scutiri/facilităţi, legiuitorul este ţinut de o condiţie de rezonabilitate (est modus în rebus), în sensul că aplicarea unui tratament juridic diferenţiat - precum în cazul de faţă - trebuie să fie unul justificat, iar criteriul care trebuie avut în vedere în aprecierea acestui caracter ţine chiar de obligaţiile din contractul la care părţile au consimţit.

34. Astfel, există condiţii esenţiale în considerarea cărora părţile convin încheierea unui contract, în condiţiile în care obiectul contractului de finanţare vizează executarea în viitor a prestaţiilor părţilor. În schimb, astfel cum este şi în cauza de faţă, există situaţii în care condiţiile esenţiale ale obţinerii sprijinului bănesc al Uniunii Europene, sub forma compensaţiilor pentru pierderile suferite ca urmare a acţiunii păsărilor ihtiofage, vizează trecutul, şi nu executarea în viitor a unor prestaţii proprii ale beneficiarului/solicitantului. De exemplu, prima prevăzută de regulament a fost încasată pentru anii 2008 şi 2009 ca urmare a simplei încadrări a persoanelor juridice respective cu activităţi în domeniul acvaculturii anterior instituirii zonei NATURA 2000 în condiţiile stabilite prin Ghidul solicitantului. Cu alte cuvinte, suma bănească primită, deşi denumită indemnizaţie/primă, este o compensaţie, ceea ce înseamnă că are natura juridică a unei despăgubiri. În aceste condiţii, nu se poate susţine că, în principal, beneficiarul cererii de finanţare, cerere depusă după 23 aprilie 2010, a avut în vedere, atunci când a depus cererea, activităţile ex post semnării acesteia, ci prima/despăgubirea plătită din FEP şi bugetul naţional pentru pierderile cauzate de păsările ihtiofage din trecut (pentru anii 2008 şi 2009).

35. Scutirea de la restituirea primei, în condiţiile în care aceasta nu a fost plătită pentru activităţile viitoare ce trebuie executate în considerarea vreunui contract şi în considerarea căreia beneficiarul ar fi depus cererea de finanţare, apare ca fiind o abatere de la principiul egalităţii, scutirile putând fi aplicate numai în privinţa beneficiarilor unor sume de bani plătite necuvenit în executarea contractului şi în considerarea cărora părţile au convenit contractul. Curtea constată că scutirea vizează o primă pentru situaţii trecute, anterioare deschiderii sesiunii de proiecte referitoare la compensarea pierderilor pricinuite de păsările ihtiofage, situaţie în care scutirea nu se justifică, ea prezentându-se mai degrabă sub forma unui privilegiu conferit de legiuitor beneficiarilor de proiecte a căror încheiere, la data depunerii cererii de finanţare, nu depindea, în mod esenţial, de prestaţiile viitoare la care s-au obligat părţile. Prin urmare, aplicarea pentru aceste situaţii a unor scutiri reprezintă o încălcare a principiului egalităţii între beneficiarii de proiecte, constituind premisa normativă pentru îmbogăţirea fără justă cauză a beneficiarilor legii criticate.

36. Situaţia în care se află beneficiarii legii supuse controlului de constituţionalitate diferă, în esenţă, de cea în care se află beneficiarii unor contracte de finanţare ce presupun prestaţii viitoare realizate în considerarea obiectului contractului; cei îndreptăţiţi la asemenea facilităţi sunt cei din urmă beneficiari, dar şi aceştia numai în măsura în care statul apreciază ca necesară o atare măsură. Prin urmare, simplul fapt al plăţii de către stat a unor prime în mod necuvenit nu poate constitui temei pentru scutirea de la restituirea acestora, scutirea trebuind să aibă în vedere un criteriu obiectiv şi rezonabil care să ţină de o condiţie esenţială în considerarea căreia contractul ar fi fost sau nu convenit în consecinţă, prin măsura adoptată, statul, neţinând cont de criteriile enunţate la paragraful 35 al prezentei decizii, a favorizat categoria beneficiarilor indemnizaţiilor plătite în temeiul art. 30 alin. (5) din Regulamentul nr. 1.198/2006 faţă de alţi beneficiari ai sprijinului din fonduri europene aflaţi în ipoteza art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

37. Faptul că beneficiarii compensaţiei s-au angajat să respecte restricţiile prevăzute de legislaţia privind siturile NATURA 2000 nu este o obligaţie suplimentară şi distinctă impusă pentru aprobarea cererii de finanţare faţă de alţi operatori economici din zonele Sit NATURA 2000, ele trebuind a fi respectate indiferent de depunerea/aprobarea cererii de finanţare, întrucât art. 52 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea i, nr. 1 196 din 30 decembrie 2005, în forma în vigoare în aprilie 2010, prevedea următoarele: „(1) Respectarea prevederilor din planurile de management şi regulamentele anilor naturale protejate, aprobate conform legislaţiei specifice, este obligatorie.

(2) Pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia drumurilor permise accesului public.

(3) Pe suprafaţa anilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil ale parcurilor naturale.

(4) în ariile naturale protejate sunt interzise: orice activităţi de obţinere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic.

(5) Orice plan ori proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislaţiei specifice în domeniu.

(6) Procedura de evaluare adecvată se analizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, după caz. “

38. Având în vedere cele expuse, Curtea constată, de asemenea, că situaţia din cauza de faţă se deosebeşte de cea anterior enunţată la paragrafele 28-31, întrucât textul legal criticat nu vizează situaţia beneficiarilor entităţi publice care se obligă la realizarea unor prestaţii viitoare în considerarea obiectului contractului în vederea implementării acestuia. Situaţia din dosarul analizat se deosebeşte şi de cea reţinută la paragraful 32, întrucât aceasta vizează exact o situaţie viceversa raportat la necesitatea respectării stricte a actelor obligatorii ale Uniunii Europene.

(2,4.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 148 alin. (4) din Constituţie

39. Curtea reţine că, potrivit art. 4 alin. (2) lit. d) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, agricultura şi pescuitul ţin de competenţele partajate ale Uniunii Europene cu statele membre, în acest caz, Uniunea şi statele membre pot legifera şi adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu, cu observaţia că statele membre îşi exercită competenţa în măsura în care Uniunea nu şi-a exercitat competenţa. Statele membre îşi exercită din nou competenţa în măsura în care Uniunea a hotărât să înceteze să şi-o mai exercite [art. 2 alin. (2) din Tratat].

40. Prin urmare, indiferent de modul de interpretare a Regulamentului antereferit, legiuitorului îi este interzis să intervină într-un astfel de domeniu care intră în sfera de incidenţă a dreptului european, chiar şi sub forma acordării unor ajutoare suplimentare sau scutirea de la plata unor ajutoare deja acordate (cu privire la regimul juridic al competenţelor exclusive, a se vedea şi Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 15 martie 2016, paragrafele 70-73). În consecinţă, Curtea constată încălcarea şi a dispoziţiilor art. 148 alin. (4) din Constituţie sub aspectul nerespectării de către Parlament a obligaţiei sale de rezervă în privinţa sferei de incidenţă a actului obligatoriu al Uniunii Europene, respectiv a Regulamentului nr. 1.198/2006.

41. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin, (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000 sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2017

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2017 se stabileşte la venituri în sumă de 115.188 mii lei, la cheltuieli în sumă de 53.530 mii lei, cu un excedent în sumă de 61.658 mii lei.

Art. 2. - Structura bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2017 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 29.

 

ANEXĂ

 

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI

pe anul 2017

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

Capitol

Subcapitol/

Paragraf

Titlu / Articol

Alineat

Denumire indicator

Program 2017

0

1

2

3

4

5

 

 

 

 

VENITURI

115.188

 

 

 

 

I. Venituri curente

115.188

 

 

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

115.188

 

 

 

 

C1. Venituri din proprietate

101.685

31.09

 

 

 

Venituri din dobânzi

101.685

 

01

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete

90,103

 

02

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare

11.582

 

 

 

 

C2. Vânzări de bunuri şi servicii

13.503

35.09

 

 

 

Amenzi, penalităţi şi confiscări

10.000

 

04

 

 

Majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

10.000

36.09

 

 

 

Diverse venituri

3.503

 

50

 

 

Alte venituri

3.503

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

53.530

 

 

 

 

a. Clasificaţia funcţională Partea a I a - Servicii publice generale

53.530

51.09

 

 

 

Autorităţi publice şi acţiuni externe

11.790

 

01

 

 

Autorităţi executive şi legislative

11.790

 

01.03

 

 

Autorităţi executive

11.790

55.09

 

 

 

Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi

41.740

 

 

 

 

b. Clasificaţia economică

 

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

53.530

51.09

 

 

 

AUTORITĂŢI PUBLICE şi ACŢIUNI EXTERNE

11.790

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

11.790

 

 

20

 

Titlul II Bunuri şi servicii

11.560

 

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

11.560

 

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

11.560

 

 

59

 

Titlul XI Alte cheltuieli

230

 

 

59.17

 

Despăgubiri civile

230

55.09

 

 

 

TRANZACŢII PRIVIND DATORIA PUBLICĂ şi ÎMPRUMUTURI

41.740

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

41.740

 

 

30

 

Titlul III - Dobânzi

41.740

 

 

30.03

 

Alte dobânzi

41.740

 

 

 

04

Dobânzi la depozite şi disponibilităţi păstrate în contul trezoreriei statului

41.740

98.09

 

 

 

Excedent

61.658

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Carol I nr. 2-4, sectorul 3.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea publică centrală responsabilă cu aplicarea strategiei şi programului de guvernare, cu rol în elaborarea şi implementarea strategiilor naţionale sectoriale în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: cercetare ştiinţifică de specialitate, conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi animale.

(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează strategii şi reglementări specifice în domeniile sale de activitate, în cadrul politicii Guvernului şi în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cu principiile politicii agricole comune, denumite în continuare PAC, şi cu principiile Politicii comune de pescuit, denumite în continuare PCP.

(4) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este finanţat integral de la bugetul de stat.

(5) Obiectivele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt următoarele:

a) asigurarea securităţii alimentare naţionale prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole, pentru a garanta populaţiei alimente suficiente, sigure şi nutritive;

b) creşterea competitivităţii produselor agroalimentare şi pescăreşti româneşti pe piaţa europeană şi globală în vederea echilibrării balanţei comerciale agricole, inclusiv prin acţiuni specifice de informare;

c) absorbţia fondurilor comunitare destinate finanţării domeniilor specifice;

d) susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale;

e) eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare;

f) stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole;

g) accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural;

h) modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice;

i) dezvoltarea sectorului pescăresc;

j) susţinerea cercetării agricole, a informării, consultanţei, extensiei şi a formării profesionale în agricultură;

k) reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

l) dezvoltarea şi protecţia zonei montane.

Art. 2. - (1) Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale exercită următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care se elaborează, în conformitate cu politica Guvernului, normele Uniunii Europene şi tendinţele pe plan mondial, strategia de dezvoltare în domeniile sale de activitate şi se proiectează mecanismele financiare necesare;

b) de reglementare, prin care se asigură, în conformitate cu strategia Guvernului, realizarea cadrului juridic şi elaborarea reglementărilor specifice activităţilor din domeniile sale de activitate;

c) de administrare, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea fondurilor şi serviciilor pentru care statul este responsabil, în domeniul său de activitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

d) de gestionare a fondurilor europene şi naţionale alocate dezvoltării rurale, agriculturii şi sectorului pescăresc;

e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele Guvernului, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;

f) de autoritate de stat, prin care se asigură implementarea, urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate;

g) de Autoritate de management pentru Programul SAPARD, Programul naţional de dezvoltare rurală - PNDR şi Programul operaţional pentru pescuit - POP/Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime - POPAM;

h) de plată, prin structurile subordonate/din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă pentru organizarea, implementarea şi funcţionarea Reţelei de informaţii contabile agricole - RICA.

(3) în structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în coordonarea directă a ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, funcţionează autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului coordonator.

 

CAPITOLUL II

Atribuţiile, structura organizatorică şi conducerea ministerului

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile ministerului

 

Art. 3. - În exercitarea funcţiilor sale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are, conform prevederilor legale în vigoare, următoarele atribuţii principale:

a) asigură implementarea Programului de guvernare, a strategiilor şi politicilor din domeniile sale de activitate, pe principiile PAC/PCP, potrivit reglementărilor în vigoare;

b) implementează prevederile Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, pentru domeniile specifice;

c) fundamentează şi elaborează strategii şi politici specifice în domeniile sale de activitate, pe care le promovează la nivel european şi/sau naţional;

d) elaborează şi fundamentează documentele ce reflectă poziţia României în raport cu politica şi strategia Uniunii Europene pentru domeniul său de competenţă şi asigură participarea la activităţile instituţiilor Uniunii Europene;

e) asigură compatibilitatea reglementărilor naţionale cu cele ale Uniunii Europene în domeniile sale de competenţă;

f) iniţiază, elaborează şi promovează în vederea adoptării proiecte de acte normative în domeniile sale de activitate;

g) avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniile sale de activitate;

h) avizează proiectele de acte normative iniţiate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte acte normative care au legătură cu domeniul acesteia de activitate;

i) iniţiază, elaborează şi aprobă măsuri, proceduri şi norme în domeniul specific, conform legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale;

j) asigură fluxul financiar al fondurilor destinate cofinanţării şi prefinanţării contribuţiei financiare a Uniunii Europene, utilizate pentru plata cheltuielilor aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondului European pentru Pescuit (FEP) şi Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM);

k) garantează integritatea contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi asigură respectarea utilizării acesteia conform destinaţiei stabilite prin acordul interinstituţional, angajamentele bugetare şi prin alte documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României;

l) asigură, în domeniile sale de activitate, gestionarea contribuţiei financiare a Uniunii Europene, în condiţiile stabilite prin plafoanele anuale şi angajamentele bugetare, prin conturi deschise la instituţii financiar-bancare sau la Trezoreria Statului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

m) asigură controlul privind operaţiunile care fac parte din sistemul de finanţare prin FEGA, FEP, FEADR, FEPAM şi bugetul naţional, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

n) elaborează şi/sau avizează documentaţiile tehnice ale obiectivelor de investiţii specifice domeniului său de activitate;

o) evaluează şi înregistrează bunurile din patrimoniul său şi asigură sprijinirea instituţiilor publice din subordine în procedura de înregistrare a bunurilor care se află în administrarea acestora;

p) elaborează studii, analize, planuri şi fundamentează programe de dezvoltare a zonelor rurale, montane şi a celor cu risc de eroziune a solului;

q) reprezintă Guvernul în relaţiile cu organismele şi instituţiile interne şi internaţionale, în domeniile sale de activitate;

r) iniţiază, negociază şi asigură, prin împuternicirea Guvernului, punerea în aplicare a convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul său de activitate, la care România este parte, şi dezvoltă relaţii de cooperare cu instituţii şi organizaţii similare din alte state;

s) asigură îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din aderarea României la Tratatul internaţional privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001. În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), intrat în vigoare la data de 29 iunie 2004;

ş) întreprinde acţiuni şi iniţiative, potrivit competenţelor stabilite de lege, pentru participarea României la acţiunile de cooperare bilaterală şi multilaterală, la nivel subregional, regional şi global, pentru valorificarea oportunităţilor şi facilităţilor de asistenţă financiară, tehnică, tehnologică şi ştiinţifică;

t) colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, CU autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale;

ţ) asigură, în domeniile sale de activitate, relaţia cu Parlamentul României, cu sindicatele şi patronatele şi cu partenerii sociali din sfera sa de activitate, precum şi cu mass-media;

u) desfăşoară activităţi de control şi inspecţii tehnice privind respectarea legislaţiei pe domenii de activitate, colaborând în acţiunile sale, după caz, şi cu celelalte autorităţi publice abilitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

v) elaborează strategiile în domeniul cercetării şi consultanţei agricole şi avizează tehnic programul naţional de informare, consultanţă, extensie şi formare profesională în agricultură;

w) asigură dezvoltarea şi funcţionarea sistemului antigrindină, securitatea şi controlul în domeniul intervenţiilor active în atmosferă, precum şi organizarea colaborării internaţionale în domeniu, prin instituţia subordonată specializată;

x) asigură asistenţă tehnică producătorilor sau procesatorilor la elaborarea documentaţiei, conform legislaţiei europene şi naţionale, pentru a solicita protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole sau alimentare româneşti, la nivel naţional şi comunitar, precum şi asistenţă tehnică în elaborarea de proiecte pentru promovarea produselor tradiţionale şi ecologice româneşti;

y) organizează controlul financiar preventiv la nivelul ministerului şi avizează organizarea acestuia la nivelul instituţiilor subordonate, potrivit legii;

z) promovează politicile naţionale şi europene din domeniul specific de activitate;

aa) exercită, în domeniile sale de activitate, orice alte responsabilităţi, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor internaţionale la care România este parte, precum şi cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene;

bb) asigură finanţarea din fondurile europene şi naţionale în vederea atingerii obiectivelor strategice în domeniul sectorului pescăresc, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

cc) asiguri înregistrarea operatorilor economici din sectorul alimentar, gestionarea şi monitorizarea capacităţilor de producţie ale acestora;

dd) asigură, prin Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR, denumită în continuare DGDR AM-PNDR, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare;

ee) cooperează cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la stabilirea criteriilor necesare pentru dimensionarea şi stabilirea tipurilor de exploataţii de animale acceptate în România;

ff) elaborează legislaţia pentru stabilirea şi dimensionarea tipurilor de exploataţii de animale din România, astfel încât măsurile de control pentru pesta porcină africană în România să poată fi aplicate şi controlate;

gg) implementează politica agricolă în domeniul informării, consultanţei, extensiei şi formării profesionale în agricultură, în condiţiile legii;

hh) realizează activităţi de consiliere a beneficiarilor în domeniul gestionării terenurilor şi al gestionării exploataţiilor agricole.

Art. 4. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu structurile subordonate, după caz, exercită atribuţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - (1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pot fi nominalizate structuri din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care să îndeplinească funcţia de organism intermediar pentru POP/POPAM, autoritatea de management rămânând responsabilă pentru activităţile delegate.

(2) Autoritatea de management pentru POP/POPAM este responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor delegate către organismele intermediare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Structura organizatorică şi conducerea ministerului

 

Art. 6. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se pot organiza în cadrul direcţiilor generale şi direcţiilor prevăzute în anexa nr. 1 servicii, birouri şi compartimente, în condiţiile legii.

(3) Atribuţiile şi responsabilităţile, specifice structurilor din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 7. - (1) în condiţiile legii, se pot organiza în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale unităţi de management al proiectului, denumite în continuare UMP, conduse de câte un director, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate prin împrumuturi externe.

(2) Structura organizatorică, numărul de posturi şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale UMP se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale numeşte, în condiţiile legii, personalul UMP şi stabileşte competenţele directorului.

Art. 8. - (1) Structurile care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Atribuţiile, responsabilităţile şi structura organizatorică specifică, statele de funcţii şi numărul de posturi pentru instituţiile publice din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale,

(3) Numirea conducătorilor instituţiilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se face prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 9. - (1) Conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se exercită de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(3) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale îndeplineşte în domeniul de activitate al ministerului atribuţiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale aprobă, în condiţiile legii, înfiinţarea comitetelor de monitorizare sau a grupurilor de lucru, în domeniul de activitate al ministerului.

(5) în exercitarea atribuţiilor sale, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite ordine şi instrucţiuni.

(6) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale aprobă prin ordin măsuri, proceduri şi norme de implementare a regulamentelor europene în domeniile de activitate ale ministerului.

(7) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale îndeplineşte şi alte atribuţii specifice stabilite prin alte acte normative.

(8) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale reprezintă, în condiţiile legii, ministerul în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi publice şi organizaţii, cu persoane juridice şi fizice din ţară sau din străinătate, precum şi în justiţie.

(9) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale coordonează activitatea structurilor din subordine şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de ordonator principal de credite.

(10) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale coordonează activitatea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor prin intermediul structurilor de specialitate din cadrul ministerului.

Art. 10. - (1) Pe lângă ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale funcţionează, ca organ consultativ, colegiul ministerului.

(2) Componenţa şi regulamentul de funcţionare a colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) Colegiul ministerului se întruneşte, la cererea şi sub preşedinţia ministrului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.

Art. 11. - (1) în scopul coordonării activităţilor specifice programelor naţionale şi europene, derulate în domeniile de activitate ale ministerului, se pot înfiinţa, în condiţiile legii, comitete de coordonare, monitorizare, evaluare şi selecţie, ale căror componenţă şi mod de funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale funcţionează, în condiţiile legii, Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi, care are rolul de organism coordonator al agenţiilor de plăţi din fonduri europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ce acţionează, în baza atribuţiilor sale, ca punct unic de contact cu Comisia Europeană, din partea României, în ceea ce priveşte toate domeniile de responsabilitate legate de FEGA şi FEADR.

(3) Atribuţiile direcţiei prevăzute \a alin. (2) vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(4) Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi funcţionează în relaţie administrativă cu Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR.

Art. 12. - (1) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 3 secretari de stat şi 2 subsecretari de stat.

(2) Secretarii de stat şi subsecretarii de stat exercită, în condiţiile legii, atribuţiile delegate de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Răspunderile şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 13. - În cazul în care ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nu îşi poate exercita atribuţiile curente, acesta desemnează un secretar de stat care să exercite aceste atribuţii, înştiinţându-l pe prim-ministru.

Art. 14. - (1) Secretarul general al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii. Acesta asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurile ministerului.

(2) Secretarul general este subordonat direct ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Secretarul general al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate îndeplini şi alte atribuţii încredinţate de ministru, prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare al ministerului.

(5) Secretarul general este ajutat de 2 secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii.

Art. 15. - (1) în cadrul DGDR AM-PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale funcţionează structuri judeţene de dezvoltare rurală.

(2) Numărul de posturi stabilit pentru DGDR AM-PNDR este de maximum 206, inclusiv structurile judeţene de dezvoltare rurală.

(3) Numărul structurilor judeţene de dezvoltare rurală, precum şi numărul de personal pentru fiecare structură se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(4) Personalul din cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) beneficiază, în condiţiile legii, de drepturile salariale pentru categoriile de personal din cadrul DGDR AM-PNDR.

(5) Personalul din cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în spaţiile din cadrul sediilor direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti sau în locaţii închiriate, în condiţiile legii, cu decontarea cheltuielilor aferente din Măsura de asistenţă tehnică a PNDR, aprobat prin decizie a Comisiei Europene.

Art. 16. - Numărul maxim de posturi ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi unităţilor aflate în subordinea acestuia este de 13.448, din care 684 - aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.

Art. 17. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în dotare un număr total de 149 de autovehicule stabilit potrivit actelor normative în vigoare, repartizat astfel:

a) pentru transportul persoanelor din aparatul propriu are în dotare 10 autovehicule, dintre care 6 autovehicule cu un consum lunar de 200 litri/lună/autovehicul şi 4 autovehicule ou un consum de 150 litri/lună/autovehicul;

b) pentru desfăşurarea activităţilor specifice de control, antifraudă, inspecţii, gestiune economico-administrativă, juridică şi resurse umane, precum şi pentru activităţile interinstituţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în dotarea aparatului central 21 de autovehicule de intervenţie cu un consum lunar de 300 litri/lună/autovehicul;

c) pentru desfăşurarea activităţilor specifice de consultanţă, extensie şi formare profesională în agricultură, politici şi strategii agricole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în dotare la nivelul aparatului central un număr total de 3 autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/lună/autovehicul;

d) pentru activităţile specifice de informare şi promovare, transport al delegaţiilor străine, diverse alte deplasări interne şi internaţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în dotare la nivelul aparatului central un număr de 2 microbuze cu un consum lunar de 300 litri/lună/autovehicul;

e) pentru implementarea şi controlul măsurilor din PNDR, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin DGDR AM- PNDR, are în dotare un număr maxim de 86 de autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/lună/autovehicul;

f) pentru implementarea şi controlul măsurilor din Programul operaţional de pescuit - POP 2007-2013 şi Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime - POPAM 2014- 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală pescuit - AM-POP, are în dotare un număr total de 15 autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/lună/ autovehicul, dintre care 6 la nivelul aparatului central şi 9 la nivel teritorial, şi un microbuz pentru care consumul de carburant este de 300 l/lună, o barcă din fibră de sticlă cu un consum lunar de 10 litri/oră pentru un număr de 55 de ore, precum şi o şalupă de control cu un consum lunar de 45 litri/oră pentru un număr de 55 de ore, fără a se depăşi totalul acestor consumuri/ambarcaţiune la final de an;

g) pentru activităţile specific desfăşurate de ataşaţii agricoli în cadrul misiunilor diplomatice ale României în străinătate, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în dotare un număr de 12 autoturisme cu un consum lunar de carburant de 300 litri pentru fiecare autoturism;

h) structurile care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prevăzute la pct. I şi II din anexa nr. 2 pot utiliza pentru activităţi specifice un număr de autoturisme, potrivit anexei nr. 3.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - (1) Cheltuielile curente aferente activităţilor DGDR AM - PNDR, de gestionare a fondurilor comunitare, inclusiv cheltuielile de personal, se suportă din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, aşa cum sunt prevăzute în capitolul „Cheltuieli directe” din măsura 511 „Asistenţa tehnică” din cadrul Programului PNDR, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2008) 3.831 din 16 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în măsura de asistenţă tehnică din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3.508 din 26 mai 2015.

(2) Cheltuielile curente aferente activităţilor Direcţiei generale pescuit - Autoritatea de management pentru POPAM şi Agenţiei de plată - Direcţia generală buget finanţe şi fonduri europene de gestionare a fondurilor comunitare, ale organismelor intermediare, precum şi ale structurilor implicate în implementarea POP/POPAM, inclusiv cheltuielile de personal, se pot suporta din FEP/FEPAM şi de la bugetul de stat, aşa cum sunt prevăzute în axa 5 „Asistenţă tehnică” din cadrul POP/asistenţă tehnică din cadrul POPAM, în condiţiile legii.

Art. 19. - Cheltuielile curente aferente activităţii de colectare a informaţiilor RICA se suportă din FEGA, în condiţiile legii.

Art. 20. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 21. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 22. - Încadrarea personalului din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în structura organizatorică se face în termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

Art. 23. - Aplicarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se realizează în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 24. - La articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 13 ianuarie 2015, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Personalul Autorităţii este constituit din funcţionari publici şi personal contractual.

Numărul maxim de posturi al Autorităţii este de 52.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Mihaela Virginia Toader

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 30.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

 

 

 

Numărul maxim de posturi este de 684 porturi exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului

 

 

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet ministru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală control, antifraudă şi inspecţii

 

Autoritatea competentă pentru acreditarea agenţilor de plăţi şi a organismului coordonator ***

 

Probleme speciale ***

 

 

Serviciul extensie, consultanţă, cercetare, inovare, formare profesională

 

Serviciul audit

public intern

 

Compartimentul securitate şi sănătate în muncă, PSI

 

Serviciul de presă şi relaţii publice

 

Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi *

 

Colegiul ministerului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia armonizare legislaţie şi contabilitate **

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia monitorizare inspecţii, verificare şi control

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subsecretar de stat

 

 

 

 

 

Subsecretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

 

Cabinet secretar de stat

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general adjunct

 

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală politici agricole

 

Direcţia îmbunătăţiri funciare şi fond funciar

 

Direcţia politici în industrie alimentară şi comerţ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală buget finanţe şi fonduri europene

 

 

Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritatea de management pentru PNDR

 

Direcţia generală pescuit – Autoritatea de management pentru POPAM

 

Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia management resurse umane

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală buget finanţe şi efectuare plăţi

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia politici în sectorul vegetal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia autorizare plăţi

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia juridică

 

 

 

 

 

Direcţia asistenţă tehnică şi formare profesională

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia politici în zootehnie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unitatea pentru politici publice***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia metodologie , monitorizare, coordonare şi evaluare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia LEADER, măsuri de mediu, climă şi investiţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul relaţia cu Parlamentul şi dialog social

 

 

 

 

 

Direcţia RNDR şi infrastructură rurală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Funcţionează în relaţie administrativă cu Direcţia generală dezvoltare rurală - Automate de management pentru PNDR

 

 

* Funcţionează la nivel de direcţie generală.

** Condusă de un director general adjunct.

*** Se organizează la nivel de compartiment.

 

ANEXA Nr. 2

 

STRUCTURI

care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Nr. crt.

Denumirea structurii

I

Instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, inclusiv aparatul central al ministerului - 6.245 de posturi

1

Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”

2

Agenţia Zonei Montane

3

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

4

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

5

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

6

Agenţia Domeniilor Statului

II

Instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat - 6.851 de posturi

1

Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti - servicii publice deconcentrate

2

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

3

Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor - servicii publice deconcentrate

4

Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor

5

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole

6

Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor

7

Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului

8

Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare

9

Autoritatea Naţională Fitosanitară

III

Alte structuri finanţate din venituri proprii - 352 de posturi

1

Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene

 

NOTĂ:

Subordonarea instituţiilor de la pct. III. 1 din prezenta anexă, prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. ff) din Hotărârea Guvernului nr. 860/2016 privind organizarea, funcţionarea şi stabilirea atribuţiilor direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 22 noiembrie 2016, este exclusiv din punct de vedere tehnic.

 

ANEXA Nr. 3

 

NORMATIVE

de autoturisme şi limite maxime litri/lună combustibil pentru structurile care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

TOTAL

Din care

autoturisme pentru activităţi specifice

autospeciale

1.

Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti - servicii publice deconcentrate 1)

a) autoturisme în parc comun - 42

b) activităţi specifice de monitorizare, inspecţii, verificare şi control - 84

c) activităţi specifice de consultanţă, extensie şi formare profesională în agricultură - 92

218

 

 

2.

Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”

128

75

53

3.

Autoritatea Naţională Fitosanitară 2)

52

1

51

4.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură 3)

785

698

87

5.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4)

200

200

-

6.

Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor

9

6

3

7.

Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor-servicii publice deconcentrate

120

3/unitate

1/unitate

8.

Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor

4

4

-

9.

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura 5)

54

45

9

10.

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole

13

13

-

11.

Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului

5

5

-

12.

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

7

7

-

13.

Agenţia Zonei Montane

6

2

4

14.

Agenţia Domeniilor Statului 6)

22

22

-

 


1) Numărul şi limita maximă litri/lună/vehicul pentru fiecare direcţie pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

2) Autoritatea Naţională Fitosanitară, la nivelul Unităţii Fitosanitare Tulcea, mai utilizează o şalupă fluvială pentru monitorizarea formării stolurilor de lăcuste din Delta Dunării şi a stării fitosanitare a ecosistemului din Delta Dunării. Limita maximă litri/lună/şalupă este de 20 litri/oră pentru 55 de ore pe lună.

3) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură mai utilizează pentru accesul În zonele de luciu de apă şi un număr de 3 şalupe, cu limita maximă litri/lună/şalupă de 600 litri

 4) Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, la nivelul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Tulcea, mai utilizează pentru accesul în zonele de luciu de apă şi o şalupă, cu limita maximă litri/lună/şalupă de 600 litri.

5) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura mai utilizează pentru accesul În zonele de luciu de apă şi un număr de 12 bărci pescăreşti din fibră de Sticlă (motor şi peridoc), 8 şalupe fluviale de control şi 2 şalupe maritime de control. 10 bărci gonflabile cu cocă rigidă şi motor, cu o limită maximă litri/lună/barcă/şalupă ce se stabileşte în limitele prevederilor bugetare.

6) Limita maximă litri/lună/vehicul pentru autoturismele din dotarea Agenţiei Domeniilor Statului este de 200 litri/lună.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.735 din 16 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 9.849 din 18 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.416 din 21 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 46.404 din 12 mai 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 28.335/ES din 4 mai 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2, - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 1.169.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

 

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

 

DISPOZIŢIE

pentru convocarea şedinţei Convenţiei naţionale a Colegiului Psihologilor din România şi aprobarea unor măsuri privind organizarea alegerilor pentru filialele teritoriale şi forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România

 

În temeiul dispoziţiilor art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 41 lit. c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare,

preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România dispune:

Art. 1. - (1) Se aprobă convocarea şedinţei Convenţiei naţionale a Colegiului Psihologilor din România privind organizarea alegerilor pentru forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, după cum urmează: în data de 18 aprilie 2017, ora 10.00, în Aula Magna a Universităţii „Titu Maiorescu”, situată în Bucureşti, calea Văcăreşti nr. 187, sectorul 4.

(2) în cazul în care la prima convocare condiţia de cvorum de şedinţă nu este îndeplinită, Comitetul director stabileşte o nouă dată, în condiţiile legii.

Art. 2. - (1) în perioada 18 ianuarie 2017-18 februarie 2017, preşedinţii filialelor teritoriale convoacă şedinţele convenţiilor filialelor teritoriale, iar membrii Colegiului care candidează pentru poziţia de preşedinte al filialei teritoriale, membru în comitetul filialei teritoriale, reprezentant pentru Convenţia naţională, preşedinte al Colegiului şi pentru poziţiile de membru al Comitetului director îşi înregistrează candidaturile la filialele teritoriale, în vederea desemnării în cadrul şedinţelor de alegeri, cu respectarea condiţiilor prevăzute în cadrul normativ privind organizarea alegerilor.

(2) în perioada 18 februarie 2017-18 martie 2017 se organizează şi se desfăşoară şedinţele convenţiilor filialelor teritoriale ale Colegiului pentru alegerea preşedintelui filialei teritoriale, alegerea membrilor comitetului filialei teritoriale, alegerea reprezentanţilor pentru Convenţia naţională şi desemnarea candidaţilor propuşi pentru poziţiile de preşedinte al Colegiului şi de membru al Comitetului director.

(3) Preşedinţii filialelor teritoriale, sprijiniţi administrativ de către secretarii filialelor teritoriale, înregistrează şi transmit la secretariatul Comitetului director al Colegiului toate evidenţele rezultatelor alegerilor, inclusiv convocatoarele, procesele-verbale ale şedinţelor, precum şi alte documente doveditoare privind respectarea condiţiilor de înregistrare şi organizare a alegerilor la nivelul filialelor teritoriale, cu respectarea termenelor şi condiţiilor privind organizarea alegerilor.

Art. 3. - (1) înregistrarea şi transmiterea candidaturilor se realizează cu respectarea procedurilor legale, pe baza prezentării şi verificării dovezilor pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute în actele normative privind termenele, practica profesională, interdicţia, incompatibilitatea, conflictul de interese, precum şi numărul maxim de mandate deţinute în unul dintre forurile de conducere ale Colegiului.

(2) Neîndeplinirea obligaţiilor şi condiţiilor prevăzute în lege şi în actele normative privind organizarea alegerilor conduce în mod automat la neînregistrarea şi invalidarea candidaturilor.

(3) Cererile/Plângerile privind contestarea candidaturilor se soluţionează în condiţiile şi termenele prevăzute în procedurile de alegere.

Art. 4. - (1) Prezenta dispoziţie are caracter normativ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prezenta dispoziţie se comunică membrilor Colegiului prin afişare pe site-ul oficial al Colegiului www.copsi.ro, iar convocarea şedinţei Convenţiei naţionale a Colegiului urmează să fie realizată prin mass-media, în condiţiile legii.

 

Preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Aniţei

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2017.

Nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.