MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 48/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 48         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 17 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

3. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

12. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

4. - Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

13. - Decret pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 747 din 13 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

20. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44 din 31 august 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 2 septembrie 2016, cu următoarea completare:

- La articolul I, înaintea punctului 1 se introduce un nou punct, cu următorul cuprins:

„- La articolul 25, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 25. - (1) Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii:

a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;

b) cheltuieli de personal;

c) cheltuieli pentru presă şi propagandă;

d) cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic;

e) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;

f) cheltuieli pentru telecomunicaţii;

g) cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;

h) cheltuieli cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;

i) investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective;

j) cheltuieli de protocol;

k) cheltuieli de birotică;

l) cheltuieli cu comisioane bancare;

m) cheltuieli cu chiriile şi utilităţile sediilor;

n) cheltuieli de întreţinere şi reparaţii auto;

o) cheltuieli cu prime de asigurare;

p) cheltuieli de transport;

q) cheltuieli cu combustibili şi carburanţi;

r) cheltuieli cu producţia şi difuzarea de spoturi publicitare;

s) cheltuieli cu consultanţa politică;

t) cheltuieli cu consultanţa juridică;

u) cheltuieli cu sondajele de opinie naţionale şi locale;

v) cheltuieli cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor;

w) cheltuieli cu taxele de timbru;

x) cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate;

y) cheltuieli cu penalităţile.»“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2017.

Nr. 3.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează;

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2017.

Nr. 12.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - În temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2017, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

I. Finanţe publice şi economie:

1. reglementarea unor măsuri financiare şi fiscal-bugetare, precum şi de modificare şi completare a unor acte normative în domeniu;

2. măsuri privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici;

3. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. măsuri privind îmbunătăţirea mediului de afaceri;

6. reglementări privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază.

II. Administraţie publică şi dezvoltare regională:

1. măsuri privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale, pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniu;

2. măsuri privind programul naţional de dezvoltare locală, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniu;

3. măsuri privind reglementarea unor programe guvernamentale - construcţii, urbanism, educaţie, infrastructură şi social.

III. Sănătate, muncă şi protecţie socială:

1. modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi reglementarea unor măsuri privind comisiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

2. măsuri privind asigurarea accesului populaţiei la medicamente şi la serviciile de urgenţă;

3. măsuri privind creşterea calităţii vieţii pensionarilor;

4. reorganizarea şi funcţionarea activităţii de plată a beneficiilor de asistenţă socială, a activităţii de inspecţie socială, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniu;

5. măsuri privind sprijinirea însoţitorilor persoanelor cu handicap;

6. măsuri privind salarizarea în domeniile cultură, sănătate, educaţie şi administraţie publică locală, precum şi modificarea unor acte normative în domeniu.

IV. Fonduri europene:

1. reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei instrumentelor structurale în exerciţiul financiar 2007-2013;

2. reglementarea unor măsuri pentru implementarea fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020.

V. Educaţie şi cercetare:

1. reglementarea unor măsuri pentru învăţământul preuniversitar;

2. reglementări în domeniul cercetării ştiinţifice şi învăţământului superior;

3. reglementări privind asigurarea calităţii în învăţământul superior şi pentru stimularea şi încurajarea studenţilor.

VI. Agricultură şi dezvoltare rurală:

1. reglementarea unor măsuri de încurajare şi susţinere pentru domeniul agriculturii, precum şi pentru completarea şi modificarea unor acte normative;

2. măsuri privind reglementarea unor programe pentru susţinerea produselor deficitare în domeniul agriculturii şi al creşterii animalelor;

3. măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordonarea/coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

VII. Turism:

1, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor de management al destinaţiilor - OMD;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicată.

VIII. Antreprenoriat şi mediul de afaceri:

- stabilirea unor măsuri privind promovarea exporturilor.

IX. Mediu:

- măsuri privind ecologizarea siturilor contaminate.

X. Comunicaţii şi societatea informaţională:

- măsuri privind facilitarea accesului la comunicaţii electronice,

XI. Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege

Art. 2. - În conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (3) din Constituţia României, republicată, ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2017. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2017.

Nr. 4.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2017.

Nr. 13.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 747

din 13 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase În Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Valeria Croitoru în Dosarul nr. 2.785/299/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 346D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, au fost comunicate note de şedinţă de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Direcţia Economică, prin care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea jurisprudenţei instanţei de control constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 15 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.785/299/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014. Excepţia a fost ridicată de recurenta-reclamantă Valeria Croitoru în soluţionarea recursului formulat, printre alţii, de aceasta, împotriva Deciziei civile nr. 2.125A din 19 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.785/299/2011, având ca obiect „pretenţii - Legea nr. 9/1998”, respectiv obligarea pârâtei la plată sumelor stabilite prin Hotărârea nr. 3.527 din 28 ianuarie 2008, emisă de prefectul municipiului Bucureşti, şi Decizia de validare, emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cu nr. 628 din 24 aprilie 2008.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), întrucât Legea nr. 164/2014 este o lege ordinară, care nu are caracter penal sau contravenţional, aşa încât, din punct de vedere constituţional şi legal, prevederile ei trebuie aplicate actelor administrative emise ulterior apariţiei sale. De asemenea, susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, întrucât creează discriminare între beneficiarii Legii nr. 9/1998 care au încasat Sumele cuvenite din despăgubiri, conform normelor de aplicare a Legii nr. 9/1998, într-un termen de cel mult 2 ani consecutivi şi beneficiarii Legii nr. 9/1998 care, datorită indolenţei statului român, nu au reuşit încă să încaseze aceste despăgubiri, însă sunt obligaţi să accepte plata acestora eşalonat, pe o perioadă de 5 ani. Consideră că sintagma „tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015”, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, aduce un grav prejudiciu patrimonial beneficiarilor Legii nr. 9/1998. Astfel, prin prevederile Legii nr. 164/2014 se îngrădeşte dreptul de proprietate, întrucât, iniţial, prin Legea nr. 9/1998, statul acorda despăgubirile în tranşe anuale, în 2 ani consecutivi, în cuantum de 40% şi 60%, iar în prezent, a revenit asupra propriei decizii.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că textele de lege criticate nu au caracter retroactiv şi, în acest sens, face referire la practica constantă a instanţei de contencios constituţional, potrivit căreia o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (deciziile Curţii Constituţionale nr. 330 din 27 noiembrie 2001, nr. 458 din 2 decembrie 2003 şi nr. 294 din 6 iulie 2004). În ceea ce priveşte art. 44 şi art. 136 din Constituţie apreciază că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat că fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 1 octombrie 2015). Apreciază că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind un termen de 5 ani pentru eşalonarea păţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită de reeşalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. Reţine că, în ceea ce priveşte constituţionalitatea eşalonării plăţii unor sume datorate de stat, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 şi Decizia nr. 188 din 2 martie 2010. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că eşalonarea, pe o durată de 5 ani, a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar sunt constituţionale. În aceste condiţii, instanţa apreciază că eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri este o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că prin această măsură statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie apreciază că aplicarea unui regim juridic diferit în timp nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. Altfel spus, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. În final, cât priveşte dispoziţiile art. 21,52 şi 124 din Constituţie, apreciază că textele criticate nu aduc nicio încălcare acestor principii constituţionale, nefiind În discuţie îngrădirea dreptului de acces la justiţie sau încălcarea principiilor de înfăptuire a justiţiei, fiind valabile considerentele referitoare la faptul că instituirea unui mecanism de plată eşalonată a sumelor nu este de natură să aducă atingere dreptului însuşi astfel recunoscut şi nici dreptului de acces la instanţă, atât timp cât prevederile legale care îl instituie sunt circumstanţiate în mod corespunzător cu privire la condiţiile de plată, durata de eşalonare şi altele.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile criticate din Legea nr. 164/2014 nu aduc atingere principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în faţa legii, în condiţiile în care se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei după intrarea în vigoare a acestora, având domeniul lor propriu de aplicare şi nu se aplică unor raporturi juridice finalizate în temeiul actului normativ anterior. Mai mult, faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 21 ianuarie 2015). Cât priveşte critica referitoare la noua eşalonare a despăgubirilor invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013. În ceea ce priveşte invocarea dreptului la un proces echitabil şi înfăptuirea justiţiei consideră că aceste susţineri nu pot fi primite, acordarea despăgubirilor în cinci tranşe, mod diferit de cel stabilit în temeiul legii vechi, fiind o măsură justificată şi de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul, întrucât nu se neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci se instituie aplicarea unui nou sistem de acordare.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau ramase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 10 alin. (1): „Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015”]

- Art. 11 alin. (3): „Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6).”

12. Autoarea excepţiei susţine că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin, (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 136 relativ la proprietate.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 se referă la orice procedură de executare silită care se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6) din lege. Or, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta-reclamantă Valeria Croitoru în soluţionarea recursului formulat, printre alţii, de aceasta, împotriva Deciziei civile nr. 2.125A din 19 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.785/299/2011, având ca obiect„pretenţii - Legea nr. 9/1998”, respectiv obligarea pârâtei la plata sumelor stabilite prin Hotărârea nr. 3.527 din 28 ianuarie 2008, emisă de prefectul municipiului Bucureşti, şi Decizia de validare, emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cu nr. 628 din 24 aprilie 2008. Având în vedere acestea şi ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”, Curtea constată că dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 nu au aplicabilitate în cauza în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate cu un atare obiect este inadmisibilă.

14. Cu privire la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, Curtea constată că acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare, instanţa de control constituţional pronunţându-se prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 14 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016. Prin decizia precitată, cât şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Curtea a reţinut că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale alt. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). Prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, precitată, paragraful 24, Curtea a reţinut că normele de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc domeniul de aplicare a legii sub aspectul modalităţii de plată a despăgubirilor, fără a interfera cu privire la existenţa sau întinderea despăgubirilor deja stabilite prin deciziile de plată şi hotărârile definitive emise în temeiul legilor reparatorii. Totodată, Curtea a constatat că, distingând între stabilirea despăgubirilor - art. 3 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 şi plata acestora - art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, legiuitorul a stabilit că prevederile de lege referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, plata despăgubirilor se efectuează, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 164/2014. Aşadar, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate instituie reguli privind plata despăgubirilor fără a avea un caracter retroactiv.

15. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 14 din 19 ianuarie 2016, precitată, paragraful 24, Curtea a reţinut că, în acord cu jurisprudenţa sa, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.

16. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, din perspectiva eşalonării plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport cu art. 21 şi art. 44 din Constituţie, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 15 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, paragrafele 21-23, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015).

17. Curtea a constatat că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind o perioadă de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Pentru considerentele menţionate în precedent apreciem că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici celorlalte dispoziţii constituţionale invocate.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Cu unanimitate de voturi respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Valeria Croitoru în Dosarul nr. 2.785/299/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

2. Cu majoritate de voturi respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Ministerul Apelor şi Pădurilor se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

(2) Ministerul Apelor şi Pădurilor îşi desfăşoară activitatea în domeniile: planificare strategică, managementul fondului forestier şi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecţia, conservarea şi refacerea capitalului natural din domeniul apelor şi pădurilor.

(3) Ministerul Apelor şi Pădurilor realizează politica la nivel naţional în domeniile gospodăririi apelor, silvic şi cinegetic cu privire la toate sectoarele şi subsectoarele pe care le administrează, elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi armonizare a acestor activităţi în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură şi coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenţă, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, reglementare, monitorizare, inspecţie şi control în aceste domenii.

(4) Ministerul Apelor şi Pădurilor coordonează activitatea de integrare a cerinţelor privind planificarea strategică, managementul fondului forestier şi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, în celelalte politici sectoriale, în concordanţă cu cerinţele şi standardele europene şi internaţionale.

(5) Ministerul Apelor şi Pădurilor asigură îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante şi respectarea planurilor de măsuri asumate pentru îndeplinirea acestora, pentru domeniile gospodăririi apelor, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul de parteneriat 2014-2020 şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020.

(6) Ministerul Apelor şi Pădurilor este desemnat ca autoritate de implementare a Fondului de solidaritate a Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 478/2010 pentru aprobarea structurii organizatorice a Autorităţii coordonatoare şi de management în România, precum şi a structurii autorităţilor de implementare pentru gestionarea asistenţei financiare comunitare acordate prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Ministerul Apelor şi Pădurilor preia de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor toate unităţile de management a proiectului/unităţile de implementare a proiectului aferente domeniului ape şi păduri, indiferent de programul de finanţare.

Art. 2. - Ministerul Apelor şi Pădurilor are sediul principal în municipiul Bucureşti, bulevardul Gen. Gheorghe Magheru nr. 31 şi/sau în alte sedii secundare, în condiţiile legii.

Art. 3. - Ministerul Apelor şi Pădurilor se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din toate actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele, memorandumurile şi acordurile, precum şi în toate litigiile în care fostul Minister al Mediului, Apelor şi Pădurilor este parte, în ceea ce priveşte domeniul ape şi păduri.

Art. 4. - Ministerul Apelor şi Pădurilor exercită, în condiţiile legii, în domeniile proprii de competenţă, următoarele funcţii:

a) de strategie şi planificare;

b) de reglementare şi avizare;

c) de reprezentare;

d) de autoritate de stat;

e) de gestionare a fondurilor provenind din credite externe, fonduri rambursabile şi nerambursabile destinate finanţării programelor şi proiectelor din domeniile sale de competenţă, în condiţiile legii;

f) de monitorizare, inspecţie şi control;

g) de informare şi conştientizare a publicului în domeniile sale de activitate;

h) de administrare,

Art. 5. - Ministerul Apelor şi Pădurilor exercită, în condiţiile legii, următoarele atribuţii cu caracter general:

a) organizează, împreună cu celelalte ministere şi cu organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu alte persoane juridice, după caz, promovarea acţiunilor derulate în domeniile sale de activitate;

b) colaborează cu asociaţiile profesionale şi patronale din domeniile sale de activitate şi asigură dialogul permanent cu acestea, cu mass-media şi cu societatea civilă în general, în scopul informării reciproce şi perfecţionării cadrului legislativ existent;

c) participă la sprijinirea dezvoltării capacităţii administrative a structurilor implicate în programele din domeniile sale de activitate, precum şi la consolidarea şi extinderea relaţiilor de colaborare dintre acestea;

d) participă, cu experţi proprii desemnaţi, la întâlnirile grupurilor de lucru în cadrul cărora sunt abordate subiecte în legătură cu domeniile sale de activitate;

e) participă la schimbul de informaţii şi experienţă cu instituţiile şi organismele naţionale, europene şi internaţionale cu privire la domeniile sale de activitate, în condiţiile legii;

f) asigură, în funcţie de necesităţi, finanţarea activităţii de reglementare din domeniile sale de activitate;

g) finanţează, în condiţiile legii, versiunile în limba română ale standardelor şi, după caz, ale anexelor naţionale din domeniile sale de activitate;

h) susţine şi promovează constituirea de parteneriate la nivel central şi local în domeniile sale de activitate;

i) iniţiază, împreună cu instituţiile de profil, programe menite să sprijine perfecţionarea continuă a funcţionarilor publici şi a personalului angajat, în domeniile sale de activitate;

j) realizează cercetări de opinie publică, cantitative şi calitative, prin intermediul unor instituţii specializate, în vederea fundamentării documentelor strategice, a campaniilor de comunicare şi a informării opiniei publice în domeniile sale de activitate;

k) poate contracta servicii specializate, în condiţiile legii, în vederea obţinerii documentelor, studiilor, colectării datelor, informaţiilor şi raportărilor, necesare realizării atribuţiilor sale, precum şi servicii de consultanţă tehnică, inclusiv servicii de evaluare, prognoză şi statistică;

l) editează, direct sau prin unităţile din subordinea, din coordonarea ori aflate sub autoritatea sa, publicaţii de specialitate şi de informare specifice domeniilor sale de activitate;

m) organizează şi sprijină activităţi şi manifestări pentru promovarea şi susţinerea proiectelor din domeniile sale de activitate, atât în ţară, cât şi în străinătate, prin expoziţii, simpozioane, sesiuni de comunicări, congrese, colocvii şi alte asemenea activităţi;

n) dezvoltă, monitorizează şi evaluează politicile publice cu impact asupra domeniilor sale de activitate;

o) facilitează realizarea de schimburi de bune practici între structurile implicate în derularea programelor din domeniile sale de activitate;

p) asigură derularea dialogului social şi a relaţiei cu partenerii sociali pentru problematica ce revine în responsabilitatea sa;

q) primeşte şi rezolvă sau, după caz, transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit competenţelor, sesizările persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002;

r) asigură protecţia informaţiilor clasificate, prevenirea şi combaterea terorismului, implementarea prevederilor legislaţiei Uniunii Europene în domeniile sale de competenţă, prin activităţi specifice;

s) asigură transparenţa şi accesul publicului la informaţiile domeniului său de activitate, consultarea şi participarea acestuia la luarea deciziilor privind domeniul său de activitate;

ş) desfăşoară activităţi de informare, publicitate şi promovare a programelor din domeniile sale de activitate, potrivit legii;

t) poate contracta, în condiţiile legii, servicii de specialitate, expertiză, consultanţă şi reprezentare juridică internă şi internaţională, de traduceri, documentare şi arhivare de documente;

ţ) încheie protocoale, acorduri, convenţii de colaborare şi schimb de informaţii la nivel naţional şi internaţional cu alte instituţii publice şi private, cu organizaţii guvernamentale şi neguvemamentale, potrivit competenţelor sale, în condiţiile legii;

u) emite dispoziţii obligatorii pentru aplicarea măsurilor dispuse ca urmare a exercitării atribuţiilor sale, potrivit legii;

v) solicită informaţiile şi datele necesare realizării atribuţiilor sale;

w) efectuează acte de control şi inspecţie, conform reglementărilor legale în vigoare, inclusiv regulamentelor naţionale, europene şi regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, în domeniile sale de activitate; în exercitarea atribuţiilor de control, reprezentanţii mandataţi solicită documentele şi informaţiile necesare, iar entităţile controlate sau inspectate au obligaţia să le pună la dispoziţie în termenul solicitat, în condiţiile legii;

x) organizează şi administrează activităţi de voluntariat, în condiţiile legii.

Art. 6. - În realizarea funcţiilor sale, Ministerul Apelor şi Pădurilor îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:

I. În exercitarea funcţiei de strategie şi planificare:

1. elaborează documente de politică publică, în domeniile sale de activitate;

2. elaborează, actualizează şi coordonează aplicarea strategiilor, planurilor şi programelor din domeniile sale de activitate, după cum urmează:

a) Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;

b) Strategia naţională şi Planul naţional de acţiune pentru gospodărirea apelor;

c) Strategia de management integrat al zonei costiere şi Planul strategic de acţiune pentru reabilitarea şi protecţia Mării Negre;

d) Strategia forestieră naţională şi Planul de acţiune în domeniul forestier;

e) Strategia naţională şi Planul de acţiune în domeniul silviculturii;

f) Programul naţional de ameliorare genetică a cabalinelor, conservare a patrimoniului genetic naţional, constituit din totalitatea populaţiilor de cabaline cu valoare genetică ridicată, de creştere, ameliorare, calificare şi perfecţionare a efectivelor de cabaline în rasă pură;

g) alte strategii şi planuri ce decurg din angajamentele europene şi internaţionale în domeniile sale de activitate, precum şi din cele stabilite la nivel naţional, prin alte acte normative;

3. asigură elaborarea de cercetări, studii, evaluări de risc şi

prognoze pentru fundamentarea politicilor, strategiilor şi programelor din domeniile sale de activitate;

4. asigură cadrul juridic şi instituţional pentru obţinerea şi colectarea datelor necesare îndeplinirii obligaţiilor de raportare asumate de România la nivel european şi internaţional, în domeniile sale de activitate;

5. asigură cadrul juridic şi instituţional pentru facilitarea şi stimularea dialogului asupra politicilor, strategiilor şi deciziilor ce decurg din domeniile sale de activitate;

II. În exercitarea funcţiei de reglementare şi avizare:

1. elaborează proiecte de acte normative în domeniile de activitate ale ministerului, precum şi pentru asigurarea armonizării legislaţiei naţionale în domeniile sale de activitate cu acquis-ul european specific şi cerinţele la nivel european şi internaţional;

2. avizează proiecte de acte normative elaborate de alte ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care au legătură cu sfera sa de competenţă;

3. emite acte de reglementare în domeniile sale de activitate, potrivit prevederilor legale;

4. coordonează şi monitorizează implementarea legislaţiei europene şi naţionale în domeniul său de competenţă;

5. aprobă instrucţiuni privind elaborarea planurilor locale şi regionale de acţiune în domeniile sale de activitate;

III. În exercitarea funcţiei de reprezentare, reprezintă Guvernul în relaţiile cu instituţiile şi organismele, organizaţiile şi asociaţiile interne, europene şi internaţionale din domeniile sale de activitate, promovând interesul naţional;

IV. În exercitarea funcţiei de autoritate de stat în domeniile sale de activitate:

1. asigură implementarea politicilor guvernamentale în domeniile sale de activitate, potrivit reglementărilor în vigoare;

2. asigură realizarea acţiunilor necesare îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante în conformitate cu planurile de măsuri asumate, în domeniile sale de activitate;

3. coordonează, monitorizează şi asigură participarea României în procesul de negociere şi promovare a noului acquis european, în domeniul său de activitate, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 379/2013 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene şi pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe;

4. asigură compatibilitatea legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii Europene în domeniul său de competenţă, precum şi implementarea acesteia;

5. asigură implementarea tratatelor internaţionale, convenţiilor, acordurilor, memorandumurilor şi protocoalelor la care România este parte, în domeniul său de competenţă;

6. Întreprinde acţiuni şi iniţiative, potrivit competenţelor stabilite de lege, pentru participarea României la acţiunile de cooperare bilaterală şi multilaterală, la nivel subregional, regional şi internaţional, şi promovarea intereselor naţionale în domeniile sale de activitate, precum şi pentru valorificarea oportunităţilor şi facilităţilor de asistenţă financiară, tehnică, tehnologică şi ştiinţifică;

7. propune şi recomandă autorităţilor ori instituţiilor competente sau, după caz, stabileşte, în condiţiile legii, instrumentele juridice, instituţionale, administrative şi economico-financiare pentru stimularea şi accelerarea integrării principiilor obiectivelor din domeniul apelor şi pădurilor în celelalte politici sectoriale;

8. propune şi recomandă autorităţilor sau instituţiilor competente şi, după caz, stabileşte măsuri care să asigure conformarea cu angajamentele asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi cu cerinţele legislaţiei europene şi cu obligaţiile internaţionale asumate de România în domeniile sale de activitate şi monitorizează modul de îndeplinire a acestora;

9. coordonează activitatea de raportare către instituţiile europene şi internaţionale în domeniile sale de competenţă;

10. coordonează activitatea de elaborare a politicilor publice în domeniile sale de competenţă;

11. coordonează activitatea de avizare, promovare, realizare, finanţare şi monitorizare a investiţiilor din domeniile sale de competenţă;

12. asigură la nivel naţional controlul respectării de către persoanele juridice şi fizice a reglementărilor din domeniile sale de competenţă;

13. organizează şi coordonează elaborarea de studii şi proiecte pentru investiţii în domeniile sale de competenţă;

14. asigură promovarea studiilor de specialitate necesare pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniile sale de activitate;

15. iniţiază direct proiecte în parteneriat public-privat, negociază, semnează şi implementează contractele de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

16. colaborează cu ministerele, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de învăţământ, ştiinţă şi cultură, cu reprezentanţii mijloacelor de informare a publicului şi societăţii civile;

17. stabileşte regimul de utilizare a resurselor de apă şi asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze şi strategii pentru domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor, precum şi elaborarea programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;

18. coordonează elaborarea şi reactualizarea planurilor de management şi amenajare a bazinelor hidrografice;

19. coordonează activităţile de protecţie şi reabilitare a mediului marin al Mării Negre şi de elaborare a programelor de măsuri necesare;

20. atestă persoanele juridice care întocmesc studiile de gospodărire a apelor, hidrologie şi hidrogeologie;

21. asigură baza metodologică a studiilor şi proiectelor de gospodărire a apelor, precum şi a documentaţiilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor, digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi a altor lucrări hidrotehnice;

22. coordonează activitatea de avizare şi de autorizare din punctul de vedere al gospodăririi apelor a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor existente, a documentaţiilor de proiectare a barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor noi, precum şi activitatea de emitere a autorizaţiilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a barajelor aflate în exploatare şi a acordurilor de funcţionare în siguranţă pentru proiectele barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor noi;

23. stabileşte strategia organizării la nivel naţional a activităţilor de hidrologie şi hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoză şi avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi a sistemului de avertizare-alarmare în caz de accident la construcţiile hidrotehnice;

24. coordonează realizarea Planului de management al fluviului Dunărea pentru teritoriul României;

25. dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activităţii poluatorului ori a instalaţiei care provoacă poluarea apelor;

26. coordonează activitatea de elaborare a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, a hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii şi a planurilor de management al riscului la inundaţii;

27. organizează şi certifică corpul de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor încadrate în categoriile de importanţă A şi B, precum şi activitatea de avizare a specialiştilor pentru asigurarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor încadrate în categoriile de importanţă C şi D;

28. aprobă lista definitivă a barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, cu declararea publică a caracteristicilor generale, a categoriei de importanţă şi a gradului de risc asociat acestora, lista barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor cu risc sporit şi a celor din categoria de importanţă majoră, precum şi fişele de evidenţă a barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor deţinute de deţinătorii cu orice titlu;

29. certifică personalul de conducere şi coordonare din domeniul activităţii de urmărire a comportării în timp a barajelor şi digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi controlează activitatea acestuia;

30. elaborează lista de specificaţii tehnice şi asigură adoptarea la nivel naţional de metode standardizate şi de metodologii şi ghiduri tehnice pentru analiza şi monitorizarea integrată a stării apelor;

31. elaborează, coordonează şi monitorizează aplicarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în ape de suprafaţă;

32. organizează sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor şi evidenţei dreptului de folosire cantitativă şi calitativă a apelor;

33. elaborează şi promovează normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiile apei privind calitatea apei brute pentru apă potabilă, calitatea apei necesare susţinerii vieţii organismelor din mediul acvatic de apă dulce şi marin, al peştilor şi crustaceelor;

34. colaborează cu instituţiile abilitate pentru realizarea activităţilor legate de funcţionarea Sistemului Naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1 593/2002 privind aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare, cu modificările ulterioare;

35. coordonează activitatea comitetelor de bazin;

36. Îndeplineşte funcţiile de secretariat pentru tratatele, convenţiile, acordurile şi memorandumurile bilaterale/ internaţionale din domeniile sale de responsabilitate, precum şi de punct focal naţional/coordonator de arie prioritară 5 „gestionarea riscurilor de mediu” îh cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării şi/sau de autoritate naţională competentă pentru activităţile aflate în coordonarea unor instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale în domeniile ape şi păduri la care România este parte;

37. asigură plata contribuţiilor obligatorii sau, la cererea secretariatelor tratatelor şi convenţiilor internaţionale în domeniile sale de activitate la care România este parte, a contribuţiilor voluntare;

38. iniţiază proiectul de act normativ prin care se stabilesc uniforma şi însemnele specifice obligatorii pentru instituţiile şi administraţiile din subordinea sa şi eliberează legitimaţiile de control;

39. asigură, prin compartimentele proprii, prin unităţile subordonate sau prin cele aflate sub autoritatea sa, secretariatele tehnice specifice activităţilor din domeniile sale de competenţă;

40. sprijină din punct de vedere tehnic dezvoltarea de politici şi strategii privind educaţia ecologică şi conştientizarea publicului în domeniile sale de competenţă;

41. iniţiază şi sprijină perfecţionarea continuă a personalului propriu, pe baza unui program aprobat anual;

42. organizează şi coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică în domeniul silviculturii, sprijină dezvoltarea acestora şi asigură folosirea rezultatelor obţinute la fundamentarea măsurilor de gospodărire durabilă a pădurilor;

43. elaborează strategii specifice diferitelor domenii ale sectorului forestier şi cinegetic într-o concepţie unitară, prin corelarea acestora cu obiectivele Strategiei naţionale pentru gospodărirea durabilă a pădurilor;

44. exercită atribuţiile autorităţii de reglementare în domeniul silviculturii în activităţile de formare profesională specifice acestui domeniu;

45. asigură evidenţa rapoartelor statistice din domeniul forestier;

46. exercită atribuţiile prevăzute de lege în vederea asigurării respectării regimului silvic în fondul forestier naţional;

47. coordonează şi controlează activitatea de elaborare şi avizare, în concepţie unitară, a amenajamentelor silvice, conform prevederilor art. 19 şi 21 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

48. aprobă solicitările de schimbare a categoriei de folosinţă silvică pentru terenurile forestiere, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

49. aprobă solicitările de modificare a prevederilor amenajamentelor silvice, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

50. realizează continuu şi actualizează periodic elaborarea inventarului forestier naţional, conform prevederilor art. 89 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

51. aprobă sau avizează, după caz, solicitările de scoatere definitivă sau ocupare temporară din circuitul silvic a unor terenuri, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

52. atestă unităţile specializate pentru activitatea de amenajare a pădurilor, ocoalele silvice şi structurile de rang superior, conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

53. atestă persoane juridice pentru lucrări de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, lucrări de îngrijire a arboretelor;

54. autorizează confecţionarea şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, conform prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

55. coordonează tehnic acţiunile de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

56. elaborează Programul naţional de împădurire conform prevederilor art. 88 alin. (2) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

57. autorizează ocoalele silvice prin înscrierea în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit legii;

58. coordonează şi organizează în condiţiile legii cursuri de instruire pentru domeniile de activitate;

V. În exercitarea funcţiei de gestionare a fondurilor externe nerambursabile sau naţionale, precum şi a fondurilor provenind din credite externe, destinate finanţării programelor şi proiectelor din domeniile sale de activitate:

1. fundamentează necesarul de fonduri de la bugetul de stat, din credite interne, credite externe, fonduri rambursabile şi nerambursabile, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite pentru domeniile sale de activitate;

2. elaborează priorităţile, criteriile de eligibilitate şi procedurile necesare finanţării, implementării şi monitorizării programelor şi proiectelor din domeniile sale de activitate, cu excepţia celor finanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii;

3. avizează şi urmăreşte realizarea investiţiilor din domeniile sale de activitate, finanţate din veniturile cu destinaţie specială, din bugetul de stat şi din sursele proprii ale operatorilor economici cu capital majoritar de stat;

4. gestionează resursele financiare alocate prin bugetul de stat, din credite interne, credite externe, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite pentru domeniile sale de activitate, pentru finanţarea în condiţiile legii a programelor şi proiectelor în domeniile sale de activitate;

5. contribuie şi monitorizează finanţarea politicilor, strategiilor şi planurilor naţionale din domeniile sale de activitate,

6. monitorizează asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniile sale de activitate;

7. stabileşte metodologia de fundamentare a sistemului de plăţi în domeniul apelor, precum şi procedura de elaborare a acesteia;

8. dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice cu risc crescut de avarie şi stabileşte, împreună cu autoritatea publică competentă, măsurile operative imediate şi de perspectivă pentru evitarea accidentelor;

VI. În exercitarea funcţiei de monitorizare, inspecţie şi control:

1. efectuează controlul şi inspecţia activităţilor şi serviciilor din domeniile sale de activitate;

2. avizează şi urmăreşte realizarea programelor şi proiectelor din domeniile sale de activitate;

3. exercită activităţi de audit intern şi control atât la nivelul aparatului propriu, cât şi la nivelul celorlalte entităţi aflate sub autoritatea, coordonarea sau în subordinea sa;

4. asigură îndrumarea metodologică şi procedurală a activităţii structurilor cu atribuţii vizând implementarea programelor din domeniile sale de activitate;

5. asigură, prin compartimentele proprii sau unităţile aflate în coordonare, subordonare ori sub autoritatea sa, controlul respectării legislaţiei în domeniile sale de activitate, constată contravenţiile pentru nerespectarea acesteia, aplică sancţiunile şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală, potrivit prevederilor legale în vigoare;

6. organizează periodic acţiuni de verificare a stării tehnice şi funcţionale a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, şi stabileşte măsurile ce se impun;

7. organizează periodic acţiuni tematice de verificare a stării tehnice şi funcţionale a barajelor, digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, iazurilor de decantare din industria extractivă, haldelor de depozitare industriale, precum şi a altor lucrări hidrotehnice, indiferent de deţinător şi stabileşte măsurile ce se impun;

8. organizează periodic exerciţii de simulare a producerii unor situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice domeniului de activitate cu implicarea tuturor componentelor abilitate ale Sistemului Naţional al Situaţiilor de Urgenţă, în vederea verificării funcţionării fluxului informaţional-decizional şi a capacităţii de răspuns;

VII. În exercitarea funcţiei de informare şi conştientizare a publicului în domeniile sale de activitate:

1. asigură informarea şi consultarea publicului, conform prevederilor legale în vigoare, în promovarea actelor normative şi de reglementare din domeniile sale de activitate, la nivel naţional, european şi internaţional;

2. pune la dispoziţia publicului informaţii generale şi documente de interes public în domeniile sale de activitate;

3. organizează campanii de informare şi conştientizare a publicului în ceea ce priveşte promovarea şi implementarea politicilor, strategiilor şi legislaţiei din domeniile sale de competenţă, în vederea sensibilizării opiniei publice şi facilitării înţelegerii şi respectării acestora;

VIII. În exercitarea funcţiei de administrare:

1. Închiriază bunurile imobile proprietate a statului pe care le are în administrare, conform prevederilor legale;

2. Închiriază sau primeşte în administrare, în vederea desfăşurării activităţii proprii, bunuri mobile şi imobile proprietate publică ori privată a statului;

3. coordonează activitatea de administrare a patrimoniului unităţilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa;

4. asigură documentaţiile necesare pentru concesionarea resurselor de apă şi a lucrărilor de gospodărire a apelor care aparţin domeniului public al statului sau, după caz, pentru darea în administrare a acestora şi urmăreşte îndeplinirea de către concesionar, respectiv administrator a sarcinilor ce îi revin.

Art. 7. - (1) Atribuţiile Ministerului Apelor şi Pădurilor sunt exercitate direct sau prin organisme tehnice specializate, autorităţi ori instituţii publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa ori prin alte autorităţi, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul Apelor şi Pădurilor poate solicita şi obţine, fără plata tarifelor, informaţii privind datele înregistrate în Registrul comerţului computerizat, pe baza protocoalelor de colaborare încheiate în acest scop.

(3) Ministerul Apelor şi Pădurilor îndeplineşte orice alte atribuţii din domeniile sale de activitate, în condiţiile legii.

Art. 8. - În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Apelor şi Pădurilor colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu alte instituţii şi autorităţi, precum şi cu orice alte persoane juridice.

Art. 9. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Apelor şi Pădurilor este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Apelor şi Pădurilor este de 238 exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.

(3) în structura organizatorică a Ministerului Apelor şi Pădurilor se organizează şi funcţionează, în subordinea ministrului şi a secretarilor de stat, cabinetele demnitarilor.

(4) Atribuţiile şi responsabilităţile compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului Apelor şi Pădurilor se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor.

(5) Statul de funcţii şi structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori a raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor, în condiţiile legii.

(6) în cadrul structurii organizatorice, prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor, se pot organiza servicii, birouri şi alte compartimente şi se poate stabili numărul posturilor aferente, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.

Art. 10. - (1) Ministerul Apelor şi Pădurilor are în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea sa unităţile prevăzute în anexa nr. 2.

(2) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor, în limita numărului maxim de posturi, se aprobă structura organizatorică, regulamentele de organizare şi funcţionare, statele de funcţii şi numărul de posturi din unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu excepţia numărului de posturi aferent Gărzilor Forestiere.

(3) Conducătorii unităţilor prevăzute în anexa nr. 2 sunt numiţi şi mandataţi să conducă unităţile şi sunt eliberaţi din funcţie, prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor conform legislaţiei aplicabile în cazul fiecărei unităţi.

(4) în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se face încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

Art. 11. - (1) în subordinea şi/sau în structura Ministerului Apelor şi Pădurilor se organizează şi funcţionează, în condiţiile legii, unităţi de management al proiectului şi unităţi de implementare a proiectului, conduse de câte un director de proiect, pentru implementarea proiectelor finanţate prin împrumuturi externe rambursabile sau fonduri nerambursabile, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat în acest sens.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale unităţilor prevăzute la alin, (1) se stabilesc prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor.

(3) Ministrul apelor şi pădurilor numeşte personalul unităţilor prevăzute la alin. (1) şi stabileşte competenţele directorului de proiect.

(4) Pentru UMP/UIP finanţate din fonduri nerambursabile, numărul de personal se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor, condiţionat de cuprinderea în buget a acestor sume cu destinaţia cheltuieli de personal.

Art. 12. - (1) Pe lângă Ministerul Apelor şi Pădurilor funcţionează următoarele organisme consultative:

a) Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU);

b) Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice (CONSIB);

c) Comisia naţională pentru siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor (CONSIDIG);

d) Comitetul naţional român pentru Programul hidrologic internaţional;

e) Comisia tehnico-economică;

f) Consiliul interministerial al apelor;

g) Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură;

h) Consiliul Naţional de Vânătoare;

i) Consiliul Naţional pentru Silvicultură;

j) Centrul român pentru reconstrucţia ecologică a râurilor.

(2) Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) nu sunt remuneraţi, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de Ministerul Apelor şi Pădurilor sau de unităţile desemnate dintre cele prevăzute în anexa nr. 2, în cadrul numărului de posturi aprobat.

(3) Regulamentele de organizare şi funcţionare a organismelor consultative prevăzute la alin. (1) lit. a)-j), precum şi componenţa acestora se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor.

Art. 13. - (1) Conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor se asigură de către ministrul apelor şi pădurilor.

(2) Ministrul apelor şi pădurilor reprezintă ministerul în justiţie, în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi publice şi organizaţii interne şi internaţionale, precum şi cu persoane fizice şi juridice române şi străine.

(3) în faţa instanţelor de judecată, Ministerul Apelor şi Pădurilor poate fi reprezentat şi prin structurile teritoriale din subordine, pe baza împuternicirilor acordate, conform competenţei stabilite prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor.

(4) Ministrul apelor şi pădurilor este ordonator principal de credite şi îndeplineşte atribuţiile generale prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) în exercitarea atribuţiilor sale, ministrul apelor şi pădurilor emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii, care pot avea caracter normativ sau individual.

(6) Prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor pot fi delegate atribuţii şi persoanelor cu funcţii de conducere, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 14. - (1) Ministrul Apelor şi Pădurilor este ajutat în activitatea sa de 2 secretari de stat şi 1 subsecretar de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului, precum şi de secretarul general şi de 2 secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii.

(2) Ministrul Apelor şi Pădurilor poate delega atribuţii, în condiţiile legii, secretarilor de stat, secretarului general şi secretarilor generali adjuncţi.

(3) Secretarul general şi, respectiv, secretarii generali adjuncţi ai Ministerului Apelor şi Pădurilor au atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare Aceştia pot îndeplini şi alte atribuţii prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Apelor şi Pădurilor, ori încredinţate de ministrul apelor şi pădurilor.

(4) Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale dintre structurile Ministerului Apelor şi Pădurilor.

(5) Atribuţiile direcţiilor, serviciilor, birourilor şi ale altor compartimente din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor.

Art. 15. - (1) Pe lângă ministrul apelor şi pădurilor funcţionează ca entitate consultativă Colegiul ministerului.

(2) Componenţa şi regulamentul de funcţionare al entităţii consultative prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor.

Art. 16. - (1) Ministerul Apelor şi Pădurilor are în dotare un parc auto, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, iar pentru activităţi specifice, mijloacele de transport sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Persoanele care prin lege au dreptul de a utiliza mijloacele de transport din dotarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi specifice pot folosi mijloacele de transport din parcul propriu al Ministerului Apelor şi Pădurilor, în baza permisului de conducere pe care îl posedă, cu aprobarea prealabilă a ordonatorului principal de credite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) Pentru activităţi specifice de control la unităţile din subordine, pentru deplasări în caz de poluare, apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase, în caz de alte urgenţe de gospodărire a apelor, precum şi pentru inspecţiile silvice se utilizează un număr de 15 autovehicule.

Art. 17. - În cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor sunt încadraţi funcţionari publici cu funcţii generale, funcţionari publici cu funcţii specifice şi personal angajat cu contract individual de muncă, salarizaţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare,

Art. 18. - (1) Patrimoniul Ministerului Apelor şi Pădurilor se constituie prin preluarea bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pe baza protocolului de predare-preluare.

(2) Statul de funcţii şi structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului pe noile funcţii se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi pădurilor, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 19. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 20. - Aplicarea procedurilor legale prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la măsurile de reorganizare din cadrul structurii organizatorice a Ministerului Apelor şi Pădurilor se realizează în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2017.

Nr. 20.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Numărul maxim de posturi: 238

(exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului).

 

 

COLEGIUL MINISTERULUI*

 

 

 

 

 

INTEGRITATE ŞI ANTICORUPŢIE*

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CONSILIUL CONSULTATIV

 

 

 

 

 

 

 

CORP CONTROL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINET MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SUBSECRETAR DE STAT

 

 

 

 

CABINET SS

 

 

 

 

 

 

 

CABINET SS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia de Comunicare şi Resurse Umane

 

Gestiunea şi Protecţia Informaţiilor Clasificate*

 

Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale

 

Audit Public Intern *

 

 

Direcţia Generală Păduri

 

Unitatea de Politici Publice *

 

 

Inspecţia de Stat a Apelor

 

Direcţia Generală Ape

 

 

 

 

Direcţia Juridică

 

Serviciul Economico - Financiar

 

Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii şi Logistică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia Managementul Resurselor Cinegetice

 

 

Direcţia Păduri şi Dezvoltare Forestieră

 

Direcţia Politici şi Strategii în Silvicultura

 

Direcţia Control Silvic şi Cinegetic

 

 

Direcţia Managementul Riscului la Inundaţii şi Siguranţa Barajelor

 

 

Direcţia Managementul Resurselor de Apă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*Se organizează conform legislaţiei în vigoare, prin ordin al ministrului.

 

ANEXA Nr. 2

 

1. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

I. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat

1.

Gărzi forestiere

II. Unităţi cu finanţare externă şi de la bugetul de stat

1.

Unităţi de management al proiectului (UMP)

2.

Unităţi de implementare a proiectului (UIP)

 

NOTA:

Numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru instituţiile prevăzute la cap. I este de 573, din care:

- gărzi forestiere - 573 de posturi.

 

2. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

1.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

 

3. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

I. Unităţi finanţate din venituri proprii

 

 

Administraţia Naţională „Apele Române”

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Mijloacele de transport pentru activităţi specifice ale Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Nr. crt.

Ministerul Apelor ş] Pădurilor - aparat propriu

Tipul mijlocului de transport

Numărul maxim aprobat (bucăţi)

1.

Parc auto demnitari, înalţi funcţionari publici şi asimilaţi acestora*)

autoturism

7

2.

Parc auto comun*)

autoturism

2

3.

Parc auto pentru activităţi de inspecţii şi control, situaţii de urgenţă, transport marfă, persoane, delegaţii**)

autoturism

microbuz

15

 

NOTE:

1. Nu se consideră depăşiri la consumul de carburanţi normat pe autovehicul consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului normat în raport cu numărul de autovehicule aprobat.

2. Autoturismele din parcul auto al aparatului propriu al ministerului pot fi conduse şi de demnitari sau de alte categorii de salariaţi cu funcţii de răspundere, în baza permisului de conducere, cu aprobarea prealabilă a ordonatorului principal de credite.

3. Cotele privind consumul lunar de carburant sunt aprobate de către ordonatorul principal de credite cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.


*) Numărul autoturismelor este reglementat de art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

**) Numărul autoturismelor este stabilit potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.