MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 35/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 35         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 12 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 521 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora

 

Decizia nr. 639 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Decizia nr. 644 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.203/2016. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0011 Blahniţa, ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana şi ROSPA0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parţial cu ROSCI0306 Jiana

 

1.422/2016. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, pentru aprobarea Procedurii de înscriere la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor

 

6.141/2016. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.691/2016 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program prelungit „Panda” din municipiul Cluj-Napoca

 

6.155/2016. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind derularea Programului naţional „2017 - Anul învăţământului profesional şi tehnic în România”

 

94. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea şi completarea Normelor privind utilizarea declaraţiilor vamale simplificate şi înscrierea în evidenţele declarantului, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.887/2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 521

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, excepţie ridicată de Societatea Nick Touring - S R L din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 4.639/312/2014 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.752D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Societatea Nick Touring - S R L. din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, domnul Aurelian Petea, consilier juridic, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că nu se poate îngrădi dreptul la muncă al persoanei fizice angajate la o societate. Se arată că un şofer angajat poate utiliza tahograful şi atunci când lucrează şi pentru alţi angajatori.

4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta invocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 102 din 9 februarie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.639/312/2014, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, excepţie ridicată de Societatea Nick Touring - S.R.L. din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia îşi manifestă nemulţumirea faţă de faptul că i-a fost aplicată o amendă direct ei pentru fapta prepusului său, respectiv a conducătorului auto.

7. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa reţine că autoarea acesteia susţine neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate motivat de faptul că, deşi faptele sunt ale conducătorilor auto, răspunderea este imputată direct întreprinderii de transport sau reprezentanţilor legali ai acestora, în sensul constituţionalităţii unei asemenea soluţii legislative, este menţionată jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007, Decizia nr. 934 din 7 iulie 2011, Decizia nr. 1.324 din 11 octombrie 2011 şi Decizia nr. 102 din 9 februarie 2012.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Acesta constată că acele critici formulate nu au nicio legătură cu încălcarea dreptului la muncă, ci mai degrabă cu egalitatea în drepturi, aspecte asupra cărora însă Curtea Constituţională s-a pronunţat în nenumărate rânduri, jurisprudenţa sa constantă fiind în sensul constituţionalităţii acestora. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (I), autoarea excepţiei nu a formulat nicio motivare logică din care să rezulte în ce constă contrarietatea faţă de prevederile astfel invocate, motivarea formală referindu-se la raportul de prepuşenie dintre operatorul economic şi conducătorul auto. De asemenea, Guvernul arată că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie fie să indice textul pretins neconstituţional, fie să menţioneze conţinutul său normativ şi, de asemenea, trebuie să fie motivate. Guvernul indică jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, Decizia nr. 715 din 7 mai 2009, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 şi Decizia nr. 520 din 15 mai 2012.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 28 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi ce au următorul conţinut:

- art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10: „(1) Următoarele lapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispoziţiilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 şi, după caz, ale Acordului AETR şi constituie contravenţii, dacă acestea nu sunt considerate infracţiuni potrivit legii penale: [...]

4. depăşirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră şi 30 de minute sau mai mult; [...]

10. nerespectarea perioadei minime de odihnă săptămânală normală cu 9 ore sau mai mult;”;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi e): „(1) Contravenţiile prevăzute la art. 8 se sancţionează după cum urmează: (...)

c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15-16, 18-20, 22-26, 28-30, 36 şi 38, aplicabilă conducătorului auto, şi faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1-11, 31 şi 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier; (...)

e) cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei - faptele prevăzute la alin. (3) pct. 1-12, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier, şi faptele prevăzute la alin. (3) pct. 13-19. aplicabilă conducătorului auto. “

13. Curtea observă că prevederile legale criticate au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 din 30 decembrie 2015. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate, întrucât ele continuă să îşi producă efectele juridice în prezentul dosar.

14. În opinia autoarei excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă însă că autoarea acesteia a înţeles să se raporteze, în realitate, la prevederile constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unora din dispoziţiile legale criticate (art. 8 şi 9), prin raportare la critici similare, dar la prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii. Astfel, prin Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea a reţinut că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 stabilesc contravenţiile pentru încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, precum şi sancţiunile corespunzătoare acestora, sancţiuni ce constau în aplicarea unor amenzi, în majoritatea cazurilor, întreprinderii sau operatorului de transport rutier.

16. De asemenea, Curtea a constatat că obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptă săvârşită de către conducătorul auto este o soluţie legislativă justificată prin raportul de prepuşenie existent între întreprinderea sau operatorul de transport rutier şi conducătorul auto, angajat al acestuia, raport în virtutea căruia comitentul are obligaţia de a impune conducătorului auto utilizarea instrumentarului şi documentelor prevăzute de lege. Totodată, întrucât răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispoziţie o acţiune în regres împotriva prepusului.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în privinţa art. 44 din Constituţie. De altfel, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres îh cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea reţine că dreptul de proprietate privată nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1)din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014).

18. De asemenea, tot în legătură cu art. 44 din Constituţie, analizând unele prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007, instanţa de contencios constituţional a constatat, prin Decizia nr. 715 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, că întreprinderea sau operatorul de transport rutier în activitatea căruia s-a constatat săvârşirea unei contravenţii nu poate invoca principiul garantării şi ocrotirii în mod egal a proprietăţii, câtă vreme acesta nu a respectat prevederile legale.

19. În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă din Constituţie, Curtea reţine că, în cazul de faţă, autoarea excepţiei este o persoană juridică care invocă acest articol susţinând că doreşte protejeze drepturilor angajaţilor săi.

20. Referitor la aplicarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale persoanelor juridice, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acestea se aplică şi persoanelor juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetăţenii îşi exercită un drept constituţional (a se vedea îh acest sens Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată îh Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996). Pentru a întregi jurisprudenţa sa cu privire la acest aspect, Curtea a reţinut că exigenţele şi garanţiile rezultate din drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate prin Constituţie sunt aplicabile şi în privinţa persoanelor juridice, în măsura în care conţinutul lor normativ este compatibil cu natura, specificul şi particularităţile care caracterizează regimul juridic al persoanei juridice (a se vedea Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragraful 27).

21. Însă, în cazul de faţă, prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, întrucât dreptul la muncă este un drept fundamental care aparţine persoanei fizice, iar autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a arătat care este efectul concret al acţiunii sale în privinţa protejării dreptului la muncă al angajaţilor săi. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze un interes în contestarea constituţionalităţii unui text de lege. Or, din perspectiva nesocotirii dreptului la muncă şi la exercitarea liberă a profesiei, autoarea prezentei excepţii, angajator, nu poate invoca excepţia în interesul angajatului său (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 27 ianuarie 2012).

22. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 44 şi că dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Nick Touring - S.R.L. din comuna Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 4.639/312/2014 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 639

din 27 octombrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. În Dosarul nr. 11.212/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.397D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 octombrie 2016, în prezenţa părţilor, care au fost legal citate, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 25 octombrie 2016. La data de 25 octombrie 2016, pentru aceleaşi motive, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 27 octombrie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 15 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.212/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Excepţia a fost ridicată de Societatea Raiffeisen Bank-SA., într-o cauză având ca obiect constatarea stingerii datoriilor izvorâte dintr-un contract de credit.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea arată că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinaţia bunului, afectat iniţial garantării executării unui contract de credit, în bun ce serveşte ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menţine, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părţi sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispoziţiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârşit, întrucât regimul juridic general al proprietăţii trebuie să fie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, şi dispoziţiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

5. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plată, a creditului este un element asupra căruia părţile contractului cad de acord, obligatoriu şi definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situaţie juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea nu se poate susţine că părţile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit.

6. În continuare se mai arată că, la data încheierii contractului, legislaţia nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligaţiei darea în plată. Din acest motiv, o intervenţie ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanţiei, înşală aşteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului şi este, ca atare, retroactivă.

7. Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate, se susţine că acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voinţă deja format cu privire la stingerea împrumutului. În acest fel se ajunge la o veritabilă expropriere, realizată în favoarea unei terţe-persoane de drept privat, fără a exista însă o garanţie oferită creditorului.

8. Autoarea arată că scopul urmărit de legiuitor - degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar - nu constă în satisfacerea unui interes general. Susţine că legea criticată nu respectă condiţia referitoare la necesitatea restrângerii exerciţiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziţie instituţia juridică a impreviziunii, mai puţin restrictivă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporţionalităţii, autoarea susţine că nu există o justificare raţională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situaţii diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispoziţiile legii criticate este identic atâta vreme cât aceasta nu stabileşte criterii de diferenţiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată, de cei care nu se află în această situaţie. Consecinţa unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată.

9. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu soluţionarea cauzei. Reclamantul-debitor nu a formulat nicio notificare şi nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului său, bunul fiind deja vândut la licitaţie publică. În schimb, reclamantul a solicitat direct instanţei constatarea stingerii datoriilor, situaţie în care excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 alin (2) din Legea nr. 77/2016 nu poate influenţa soluţia pronunţată în cauză. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii legale criticate, instanţa o apreciază ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii. Se arată că nu sunt încălcate exigenţele privind previzibilitatea şi accesibilitatea legii, câtă vreme consumatorii şi instituţiile de credit pot prevedea în mod rezonabil ce condiţii trebuie să îndeplinească şi în ce situaţii este aplicabil actul normativ. Se mai arată că restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate al instituţiilor de credit este proporţională prin raportare la scopul urmărit, respectiv ocrotirea intereselor consumatorilor care se află în situaţia de excepţie de a nu mai putea onora obligaţiile contractuale, ţinând cont de faptul Că instituţia de credit dobândeşte proprietatea asupra imobilului în contul creditului acordat. În sfârşit, instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate nu retroactivează întrucât nu intervin asupra efectelor trecute ale situaţiilor juridice născute înainte de intrarea acestora în vigoare şi pentru că reglementează exclusiv efectele viitoare ale unor asemenea situaţii.

10. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

12. La dosarul cauzei, în data de 11 octombrie 2016, a fost depus din partea Asociaţiei de Consiliere a Clienţilor Bancari şi a Asiguraţilor din România, în calitate de amicus curiae, un punct de vedere în sprijinul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, la data de 11 octombrie 2016, Institutul pentru Politici Publice a transmis Curţii Constituţionale studiul de impact Efectele legii privind darea în plată la 4 luni de la adoptare.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise şi jurisprudenţa depuse de părţi, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile

legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Textele criticate au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (3): „Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.”;

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

- Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

- Art. 10 alin. (1)-(2): „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.;

- Art. 11: „în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulam la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată*.

15. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, în art. 44 alin. (2) care consacră dreptul de proprietate privată, în art. 53 referitor la condiţiile pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale şi în art. 135 alin. (2) lit. b) referitor la economie.

16. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. Mai precis, Legea nr. 77/2016, în întregul ei, nu poate sta ca temei, în mod formal, al acţiunii intentate de reclamant, întrucât acesta nu a formulat nicio notificare şi nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului său, bunul fiind deja vândut la licitaţie publică încă din anul 2015.

17. Este adevărat că reclamantul-debitor a solicitat instanţei constatarea stingerii datoriilor. În mod indirect, acesta a urmărit, prin intentarea acţiunii, să se prevaleze de efectul principal pe care Legea nr. 77/2016 îl stabileşte. Dar Legea nr. 77/2016 condiţionează stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntară a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor în cel al profesioniştilor. Acest efect rezultă nu doar din însăşi denumirea Legii nr. 77/2016 - Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite - ci şi din art. 3 al acesteia, potrivit căruia „[,,,] consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord”.

18. Prin urmare, întrucât Legea nr. 77/2016 nu este aplicabilă litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, nici dispoziţiile acesteia ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată Curtea nu au legătură cu soluţionarea respectivei cauze.

19, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. în Dosarul nr. 11.212/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 644

din 1 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” din Braşov în Dosarul nr. 5.018/62/2013 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.735D/2Q15 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că îşi menţin valabilitatea cele deja statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 15 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.018/62/2013, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” din Braşov într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei prin care Tribunalul Braşov a constatat perimarea acţiunii care avea ca scop obligarea pârâtei Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov să răspundă la o petiţie formulată de reclamantă.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil şi principiul securităţii juridice. Se arată că termenul de 6 luni impus de legiuitor pentru repunerea pe rol este prea scurt, în condiţiile în care este de notorietate că cercetarea penală efectuată mai ales de parchetele locale se întinde pe perioade foarte lungi de timp, chiar pe ani întregi, fără emiterea, în acest interval, a unei rezoluţii sau ordonanţe de către procuror. Consideră că termenul de 1 an prevăzut de Codul de procedură civilă din 1865 era mult mai adecvat. Totodată, se susţine că expresia „motive imputabile”d\n cuprinsul textului de lege criticat este de natură să genereze confuzii în contextul speţei şi afectează principiul încrederii legitime, care impune ca legislaţia să fie clară şi previzibilă, unitară şi coerentă. Aceasta deoarece justiţiabilul nu poate să distingă dacă legiuitorul a intenţionat să indice nerepunerea pe rol în sine sau alte motive, care ar putea fi asimilate unei culpe, pe care justiţiabilul le-ar fi avut pentru a nu proceda la repunerea pe rol.

6. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege criticat este constituţional, criticile formulate fiind neîntemeiate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură edictate de legiuitor în temeiul competenţei sale constituţionale. Precizează că perimarea are un caracter mixt de sancţiune şi de prezumţie de desistare de judecată, iar culpa procesuală, ca o condiţie a perimării, exprimă tocmai acest caracter de sancţiune al acestei instituţii. Astfel, din simplul fapt al rămânerii cauzei în nelucrare timp de 6 luni poate fi dedusă culpa procesuală. Mai arată că dispoziţiile de lege criticate păstrează soluţia legislativă cuprinsă în art. 248 din Codul de procedură civilă din 1865, cu privire la constituţionalitatea căruia Curtea s-a mai pronunţat prin decizii a căror valabilitate se menţine şi în cauza de faţă.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 416 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următoarea redactare: „(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni”.

12. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin art. 21 alin. (3) din Constituţie care consacră dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în cursul soluţionării recursului declarat împotriva sentinţei prin care Tribunalul Braşov a constatat perimarea acţiunii care avea ca scop obligarea pârâtei Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov să răspundă la o petiţie formulată de reclamantă. Perimarea a fost constatată după ce, în prealabil, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, cauza fusese suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care prevede că judecătorul va suspenda judecata când amândouă părţile solicită acest lucru (suspendarea voluntară). În motivarea recursului, s-a susţinut că deşi suspendarea a fost dispusă în baza textului mai sus menţionat, în realitate, dezlegarea cauzei ţinea de cercetările aflate în desfăşurare în acel moment într-un dosar penal în care nu se începuse încă urmărirea penală şi în care, ulterior, a fost admisă plângerea împotriva ordonanţei de clasare emise şi s-a dispus completarea materialului probator. Autoarea excepţiei, reclamantă în acţiunea perimată, susţine că a aşteptat această soluţie pentru a solicita repunerea pe rol a cauzei, întrucât, în cazul în care ordonanţa de clasare ar fi rămas definitivă, nu ar fi putut dovedi culpa pârâtei în acest dosar. Ca atare, autoarea arată că nu se poate afirma că acţiunea ar fi rămas în nelucrare din motive imputabile sieşi.

14. Faţă de criticile formulate, Curtea reţine că perimarea reprezintă o cauză de stingere a procesului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, care intervine în situaţia în care acesta este lăsat în nelucrare un interval de timp apreciat de legiuitor ca semnificativ pentru a releva lipsa de interes în continuarea acestuia de către părţile implicate. În lipsa efectuării vreunui act de procedură util soluţionării cauzei, din motive imputabile părţii care, în mod raţional, ar trebui să fie interesată în finalizarea procesului, menţinerea acestuia pe rolul instanţei apare ca nejustificată. Perimarea este, din această perspectivă, o sancţiune procedurală aplicabilă părţii care a neglijat obligaţiile procesuale impuse de legiuitor pentru desfăşurarea unui proces, stabilite prin reguli edictate în scopul instituirii unei succesiuni de acte procesuale care să asigure, pe de o parte, soluţionarea într-un termen rezonabil a procesului şi, pe de altă parte, buna administrare a justiţiei.

15. Faptul că termenul de perimare este apreciat de autorul excepţiei ca fiind prea scurt nu poate fi reţinut ca un argument în sensul încălcării dreptului la un proces echitabil. În legătură cu această critică este de observat că reducerea duratei termenului de perimare, de la 1 an în vechea reglementare, la 6 luni în prezent, s-a realizat în contextul în care legiuitorul român şi-a propus ca, prin regulile procedurale cuprinse în actualul Cod de procedură civilă, să creeze cadrul adecvat pentru soluţionarea în condiţii de celeritate a procesului civil, asigurând, în acelaşi timp, exigenţele specifice unui proces echitabil.

16. Din motivarea excepţiei rezultă, totodată, că, raportându-se la situaţia specifică din cauză, autorul excepţiei formulează critica referitoare la durata prea scurtă a termenului de perimare în considerarea faptului că, în speţă, deşi judecătorul a suspendat soluţionarea acţiunii în contencios administrativ introductive de instanţă în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă privitor la suspendarea voluntară, care se dispune la solicitarea ambelor părţi, în realitate, suspendarea ar fi fost necesară, întrucât dezlegarea cauzei ţinea de cercetările aflate în desfăşurare în acel moment într-un dosar penal. O asemenea susţinere nu reprezintă o veritabilă critică de constituţionalitate, ci o apărare de fapt, circumstanţiată împrejurărilor concrete ale cauzei, prin care autoarea excepţiei urmăreşte să demonstreze lipsa culpei sale procesuale în ce priveşte stingerea procesului prin perimare şi care nicidecum nu poate fi apreciată ca un fine de neconstituţionalitate pe care Curtea Constituţională să îl examineze din perspectiva prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Sub acest aspect, instanţa învestită cu soluţionarea recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiilor în care devine incidenţă perimarea şi de a se pronunţa în ce măsură aceste susţineri sunt de natură să înlăture intervenirea acesteia.

17. Tot astfel, în acest context, instanţa de recurs va aprecia dacă aspectele învederate de autoarea excepţiei pot să justifice inacţiunea acesteia în ce priveşte introducerea unei cereri de redeschidere după suspendare a procesului sau dacă, dimpotrivă, autoarea excepţiei a lăsat procesul în nelucrare din motive imputabile sieşi, dovedind lipsa de stăruinţă cu privire la finalizarea acestuia. Sintagma „motive imputabile” Va fi analizată de instanţa care se pronunţă asupra perimării în funcţie de împrejurările concrete şi în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Nu se poate susţine că sintagma criticată ar avea un caracter vag şi imprecis, întrucât, faţă de regulile de procedură clare şi inechivoce care guvernează procesul civil, dacă acţionează cu diligenţă şi bună-credinţă, textul criticat oferă părţii interesate posibilitatea de a avea reprezentarea a ceea ce ar putea să constituie motive imputabile în ceea ce priveşte atitudinea proprie faţă de continuarea procesului.

18. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat şi asupra prevederilor art. 248 din Codul de procedură civilă din 1865 al căror conţinut normativ era similar cu cel al textului de lege criticat în cauză de faţă, singura diferenţă reprezentând-o durata intervalului rămânerii în nelucrare, de un an, în reglementarea anterioară. Astfel, prin Decizia nr. 351 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 17 mai 2010, Curtea a statuat că, prin reglementarea instituţiei perimării ca sancţiune procedurală aplicabilă titularului unei cereri de chemare în judecată, care a lăsat-o în nelucrare din vina sa, nu este încălcat accesul liber la justiţie, ci acesta este supus condiţiei respectării unor exigenţe legale, determinate tocmai de necesitatea asigurării unui proces echitabil. De asemenea, prin Decizia nr. 1.454 din 3 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 22 din 11 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că sancţiunea procedurală a perimării este determinată de necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra unor raporturi juridice deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată lăsată în nelucrare timp de un an, din vina părţii.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” din Braşov în Dosarul nr. 5.018/62/2013 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0011 Blahniţa, ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana şi ROSPA0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parţial cu ROSCI0306 Jiana

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.767 din 21 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 1 din 11 ianuarie 2016, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.855 din 26 mai 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 54.829 din 10 iunie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 28.566/DP din 27 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 Blahniţa, ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana şi ROSPA0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parţial cu ROSCI0306 Jiana, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA0011 Blahniţa, ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana şi ROSPA0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se suprapune parţial cu ROSCI0306 Jiana, prevăzut în anexa nr. 2,

Art. 3. - Anexele 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 1.203.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI SI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de înscriere la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor

 

În baza art. 15 alin. (3) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de înscriere la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, prevăzută în anexa care face parte Integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2016.

Nr. 1.422.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

de înscriere la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor

 

1. Operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, prevăzuţi la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

2. Prin operatori economici se înţelege orice unitate sau întreprindere, care este autorizată din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare operaţiuni de valorificare a deşeurilor.

3. Lista operaţiunilor de valorificare este prevăzută în anexa nr. 3 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Lista nu este exhaustivă şi se completează cu operaţiuni detaliate prin autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu.

4. Prin deşeuri se înţelege orice tip de deşeu definit în anexa nr. 1 pct. 9 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi încadrat conform Deciziei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE.

5. Cererea de înscriere/reconfirmare a înscrierii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, se depune la registratura Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri sau se transmite prin poştă la adresa: Calea Victoriei nr. 152, sectorul 1, Bucureşti, cod poştal 010096.

6. Direcţia politici industriale şi transport energie din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri înregistrează cererea şi informaţiile transmise în Registrul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, completează Adeverinţa de înscriere/reconfirmare a înscrierii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, şi o transmite solicitantului, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii.

7. Lista operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, înscrişi la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se publică, trimestrial, pe pagina web a ministerului: www.economie.gov.ro/ aparat propriu/industrie/politici-industriale/informaţii utile

8. Reconfirmarea înscrierii se face anual, până la 31 martie, în baza cererii de reconfirmare a înscrierii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, completată cu datele de identificare şi cu cele prevăzute la cap. V „Realizări pe anul precedent din cerere”. În situaţia în care au survenit modificări în activitate, se vor completa în mod corespunzător şi celelalte capitole din cererea de reconfirmare a înscrierii.

9. Nerespectarea prevederilor de la pct. 8 conduce la eliminarea operatorului economic din lista publicată pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri care cuprinde operatorii economici înscrişi în Registrul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor.

10. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

Antet solicitant

Nr. ..........................

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Calea Victoriei nr. 152, sectorul 1, Bucureşti, cod poştal: 010096

 

CERERE

de înscriere/reconfirmare a înscrierii în Registrul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor

[conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]

 

S.C. .................................................., cu sediul social în .................................................., str. .................................................. nr. ...., bl. ....., ap. ....,  judeţul/sectorul .................................................., având punct de lucru în .................................................., str. .................................................. nr. ...., judeţul/sectorul .................................................., înregistrată la oficiul registrului comerţului cu nr. .................................................., cod unic de înregistrare nr. .................................................., telefon .................................................., fax .................................................., e-mail .................................................., reprezentată prin ..................................................,

în calitate de .................................................., solicită înscrierea/reconfirmarea înscrierii la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu

Mediul de Afaceri în Registrul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, pe baza următoarelor informaţii;

I. Categoriile de deşeuri*: (conform Deciziei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE):

- denumirea concretă a deşeului;

- codul complet al deşeului format din 6 cifre.

II. Operaţiuni de valorificare desfăşurate, autorizate din punctul de vedere al protecţiei mediului (conform anexei nr. 3 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare):

- la fiecare deşeu se vor menţiona operaţiunile efective de valorificare desfăşurate conform autorizaţiei de mediu/integrată de mediu şi a anexei nr. 3 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

III. Autorizări:

Autorizaţia/Autorizaţia integrată de mediu nr. .................................................. din data de .................................................., emisă de .................................................., valabilă până la data de .................................................., pentru a desfăşura operaţiuni de valorificare a deşeurilor

IV. Dotare tehnologică, capacităţile de valorificare şi descrierea operaţiunilor:

Se vor menţiona:

- spaţiile tehnologice, utilajele şi instalaţiile din dotare şi capacităţile de valorificare ale acestora (în tone/an);

- se va face o scurtă descriere a modalităţii efective de valorificare a deşeurilor respective şi a produselor obţinute în urma valorificării.

V. Realizări pe anul precedent:

- nr. personal angajat la 31 decembrie: ..................................................

- cifra de afaceri (în mii lei): ..................................................

- cantităţi de deşeuri valorificate astfel:

 

 

 

 

 

- tone -

Denumirea deşeului

(conform codurilor din Decizia 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE):

Generat în propriile procese de producţie

Colectat (achiziţionat) în vederea valorificării

Valorificat

(conform operaţiunilor prevăzute în anexa nr. 3 din Legea nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorizate):

Comercializat:

La intern

La extern

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

...............................

 

 

 

 

 

 

Administrator/Director general/Director,

.............................................................................

(numele şi prenumele, semnătura şi ştampila firmei)


* Se vor trece codurile şi denumirile deşeurilor specificate în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu.

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

ANTETUL MINISTERULUI ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Nr. ..................................................

 

ADEVERINŢĂ DE ÎNSCRIERE/RECONFIRMARE

a înscrierii în Registrul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor

(categoriile de deşeuri asupra cărora se desfăşoară operaţiuni de valorificare sunt cele prevăzute în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu)

 

În baza art. 15 alin. (2) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma Cererii nr. .................................................. înregistrată la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri,

Societatea .................................................., cu sediul în .................................................., judeţul/sectorul .................................................., str. .................................................. nr. ...., având punct de lucru în .................................................., str. .................................................. nr. ...., judeţul/sectorul .................................................., CUI .................................................., a fost înscrisă la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, în Registrul operatorilor economici autorizaţi care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, cu numărul .................................................. .

Reconfirmarea înscrierii se face, anual, în baza cererii prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 1.422/2016 pentru aprobarea Procedurii de înscriere la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, până la data de 31 martie a anului următor.

 

Director,

..................................................

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.691/2016 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program prelungit „Panda” din municipiul Cluj-Napoca

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Adresa Grădiniţei cu program prelungit „Panda” din municipiul Cluj-Napoca nr. 17 din 27 septembrie 2016, înregistrată la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar cu nr. 2.867 din 30 septembrie 2016, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.691/2016 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program prelungit „Panda” din municipiul Cluj-Napoca, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, se modifică după cum urmează:

- Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program prelungit «Panda», cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, strada Mircea Eliade nr. 30, judeţul Cluj, pentru nivelul de învăţământ «preşcolar», limba de predare «română», program «prelungit».”

Art. II. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Nicoleta-Claudia Moldovan,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 decembrie 2016.

Nr. 6.141.

 

ORDIN

privind derularea Programului naţional „2017 - Anul învăţământului profesional şi tehnic în România”

 

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.069/2016 privind aprobarea Calendarului admiterii în învăţământul profesional de stat pentru anul şcolar 2017-2018 şi a Notei nr. VET 3.897 din 21 decembrie 2016 referitoare la Programul naţional „2017 - Anul învăţământului profesional şi tehnic în România”,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Anul 2017 este dedicat, prin programul activităţilor, promovării învăţământului profesional şi tehnic în România.

Art. 2. - Se aprobă Programul activităţilor destinate promovării învăţământului profesional şi tehnic în anul 2017, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ profesional şi tehnic duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2016.

Nr. 6.155.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMU L

activităţilor destinate promovării învăţământului profesional şi tehnic în anul 2017

 

Măsura

Acţiuni specifice

Termen/Perioada

Responsabil

1. Instruirea tuturor inspectoratelor şcolare, unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi a unităţilor de învăţământ gimnazial cu privire la posibilitatea continuării studiilor de către absolvenţii claselor a VII l-a în învăţământul dual, prin prezentarea:

- modului de organizare şi funcţionare a învăţământului dual;

- etapelor constituirii formaţiunilor de studiu în învăţământul dual;

- calendarului şi a modului de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual.

1.1. Şedinţe de instruire a inspectorilor şcolari din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi a consilierilor din cadrul CJRAE/CMNRAE

ianuarie 2017

MENCS, CNDIPT

1.2. Şedinţe de instruire a directorilor unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic

ianuarie 2017

MENCS, CNDIPT, ISJ/ISMB

1.3. Şedinţe de instruire a directorilor unităţilor de învăţământ gimnazial

februarie 2017

MENCS, CNDIPT, ISJ/ISMB

1.4. Şedinţe de instruire a tuturor cadrelor didactice din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi din unităţile de învăţământ gimnazial

februarie 2017

ISJ/ISMB, conducerile unităţilor de învăţământ

2. Informarea publică cu privire la învăţământul dual:

- modul de organizare şi funcţionare a învăţământului dual;

- etapele constituirii formaţiunilor de studiu în învăţământul dual

- calendarul şi modul de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual

2,1. Publicări pe site-ul MENCS, CNDIPT şi „Alege-ţi drumul”

ianuarie 2017

MENCS, CNDIPT

2.2. Publicări în presa centrală

ianuarie 2017

MENCS, CNDIPT

2.3. Campanii de informare prin mijloacele audiovizuale naţionale

ianuarie-decembrie 2017

MENCS, CNDIPT

2.4. Publicări în presa locală

ianuarie 2017

ISJ/ISMB

2.5. Campanii de informare prin mijloacele audiovizuale locale

ianuarie-decembrie 2017

ISJ/ISMB

Măsura

Acţiuni specifice

Termen/Perioada

Responsabil

3. Informarea structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic şi a operatorilor economici cu privire la:

- modul de organizare şi funcţionare a învăţământului dual;

- etapele constituirii formaţiunilor de studiu în învăţământul dual;

- calendarul şi modul de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual

3.1. Şedinţe ale consorţiilor regionale

ianuarie 2017

CNDIPT, ISJ/ISMB

3.2. Şedinţe ale CLDPS cu participarea tuturor operatorilor economici interesaţi şi a altor factori interesaţi

ianuarie-februarie 2017

CNDIPT, ISJ/ISMB

4. „Săptămâna meseriilor” - acţiune de promovare a învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv a învăţământului dual, în rândul elevilor prin organizarea la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ gimnazial a acţiunilor de prezentare în rândul elevilor de clasa a VII l-a a:

- modului de organizare şi funcţionare a învăţământului dual;

- condiţiilor în care elevii pot avea acces la învăţământul profesional şi tehnic (IPT) în general şi la învăţământul dual în special;

- beneficiile formării profesionale iniţiale prin IPT în general şi ale formării prin învăţământul dual în special;

- oferta de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul dual

4.1. Informări în cadrul întâlnirilor cu elevii şi părinţii acestora organizate în fiecare unitate de învăţământ gimnazial de către ISJ

27 februarie-31 martie 2017

ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ gimnazial

4.2. Promovarea ofertei de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul dual, în rândul elevilor de clasa a VIII-a de către unităţile de învăţământ profesional şi tehnic împreună cu operatorii economici parteneri

27 februarie-31 martie 2017

ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ gimnazial, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, operatorii economici parteneri

4.3. Vizite organizate pentru elevii claselor a VII l-a la operatorii economici parteneri pentru prezentarea locurilor de practică în cadrul acţiunii „Ziua porţilor deschise”

27 februarie-31 martie 2017

ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ gimnazial, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, operatorii economici parteneri

5. Consilierea tuturor elevilor din clasa a VII l-a cu privire la oportunitatea continuării studiilor în învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv în învăţământul dual

5.1. Sesiuni de consiliere în toate unităţile de învăţământ gimnazial

27 februarie-31 martie 2017

ISJ/ISMB, CJRAE

6. Organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, competiţiilor şi concursurilor pe meserii

6. i. Elaborarea regulamentului specific privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pe meserii

februarie 2017

MENCS

6.2. Desfăşurarea concursurilor pe meserii

24-28 aprilie 2017

MENCS, ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, operatorii economici parteneri

6.3. Desfăşurarea olimpiadelor şcolare din aria curriculară tehnologii

conform calendarului MENCS

MENCS, ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic

6.4. Desfăşurarea olimpiadelor şcolare de Educaţie tehnologică

conform calendarului MENCS

MENCS, ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ gimnazial

6.5. Desfăşurarea competiţiei Business Plan

februarie-mai 2017

MENCS, CNDIPT- ROCT, ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, operatorii economici parteneri

Măsura

Acţiuni specifice

Termen/Perioada

Responsabil

7. Instruirea tuturor elevilor de clasa a VII l-a şi a părinţilor acestora cu privire la procedurile de admitere şi oferta de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic, în general şi în învăţământul dual, în special

7.1. Şedinţe de instruire

11-31 mai 2017

ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ gimnazial, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic

8. Prezentarea ofertei de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv prin învăţământul dual, în cadrul „Târgului ofertelor educaţionale”

8.1. Prezentarea distinctă a ofertei de şcolarizare prin învăţământul dual la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ profesional şi tehnic care şcolarizează în învăţământul dual, cu menţionarea operatorilor economici parteneri, în cadrul „Târgului ofertelor educaţionale”. „Târgul ofertelor educaţionale” va avea o secţiune distinctă pentru oferta prin învăţământul dual la nivel judeţean şi regional.

8-19 mai 2017

ISJ/ISMB, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, operatorii economici parteneri

9. Popularizarea exemplelor de bună practică în implementarea învăţământului dual, în parteneriatul şcoală-operatori economici

9.1. Realizarea şi postarea pe site-ul „Alege ţi drumul” a testimonialelor privind exemplele de bună practică în implementarea învăţământului dual

august-octombrie 2017

CNDIPT, ISJ/ISMB, în colaborare cu unităţile de învăţământ profesional şi tehnic care au ofertă de formare în învăţământul dual şi operatorii economici parteneri.

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor privind utilizarea declaraţiilor vamale simplificate şi înscrierea în evidenţele declarantului, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala nr. 1.887/2016

 

Având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2,447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, precum şi ari. 16 şi 21 din Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele tranzitorii pentru anumite dispoziţii din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaţionale, şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2.446 al Comisiei,

în vederea aplicării prevederilor art. 166-169, precum şi ale art. 182-184 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii,

în baza prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Normele privind utilizarea declaraţiilor vamale simplificate şi înscrierea în evidenţele declarantului, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.887/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 5 iulie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - Prevederile art. 16-27 se aplică în mod corespunzător pentru regimul vamal de antrepozitare vamală.”

2. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 60. - Prevederile art. 16-27 se aplică în mod corespunzător pentru regimurile vamale de perfecţionare activă, destinaţie finală şi admitere temporară.”

3. La articolul 62, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - (1) Prevederile art. 10-53 se aplică în mod corespunzător pentru regimul vamal de perfecţionare pasivă.”

4. La articolul 90, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(3) în vederea reevaluării, titularul autorizaţiei depune la biroul vamal care a emis autorizaţia documentele prevăzute la art. 17, respectiv art. 30.

(4) Biroul vamal transmite documentele depuse de titularul autorizaţiei direcţiei regionale vamale în a cărei arie de competenţă se află pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare, cu respectarea metodologiei utilizate în cazul cererilor pentru obţinerea statutului de operator economic autorizat pentru simplificări vamale.

(5) La nivelul fiecărei direcţii regionale vamale se constituie o echipă de reevaluare alcătuită din reprezentanţi ai structurii cu atribuţii de verificare în domeniul operatorilor economici autorizaţi şi reprezentanţi ai structurii cu atribuţii în domeniul reglementărilor vamale.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Eugen-Dragoş Doroş

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2017.

Nr. 94.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.