MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 34/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 34         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 12 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Decizia nr. 523 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 527 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Decizia nr. 617 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 4 fraza întâi teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.243/2016. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est

 

2.425/2016. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 470

din 28 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.787/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.506D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 10 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea formulată de reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate de acordare a unui termen pentru depunerea de concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 2 iunie 2016, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 16 iunie 2016, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 28 iunie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 8 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.787/320/2015, Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. din Târgu Mureş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul legalităţii şi securităţii juridice, astfel cum acest principiu a fost interpretat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi în cea a Curţii Constituţionale. Aceste prevederi legale stabilesc o contravenţie într-un mod general, ambiguu şi imprecis (nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligaţii a titularului de licenţă din condiţiile de valabilitate asociate licenţei emise de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei ar constitui contravenţie şi ar atrage, ca urmare, răspunderea contravenţională a acestui titular). Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate.

5. Se arată ci, profitând de caracterul general, neclar/imprecis şi neprevizibil al normei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei are posibilitatea de a considera, în mod excesiv şi arbitrar, ca reprezentând contravenţie nerespectarea oricărei obligaţii din licenţa de furnizare prin trimiterea făcută în această licenţă la normativele, prescripţiile, standardele şi alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziţii normative ar putea reprezenta o contravenţie, cu consecinţa aplicării de sancţiuni contravenţionale titularilor de licenţă.

6. Astfel, deşi nu exista un text normativ care să prevadă drept contravenţie dubla facturare a certificatelor verzi, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a considerat că, în baza dispoziţiei generale, imprecise şi, în consecinţă, imprevizibile a art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, nerespectarea unei norme incluse într-o altă lege (Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie), deşi neprevăzută în acea lege drept contravenţie, ar constitui, totuşi, o contravenţie. Or, Legea nr. 220/2008 nu prevedea în perioada relevantă pentru dosar dubla facturare a certificatelor verzi drept contravenţie, ci se făcea doar trimitere generală la obligaţia respectării dispoziţiilor normative, ceea ce este contrar şi Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

7. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă apreciază că „dispoziţia legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia”.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că fapta calificată de lege drept contravenţie trebuie în mod necesar să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material destinatarii legii şi organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenţia sau acte administrative individuale (respectiv licenţe în cazul de faţă).

10. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licenţe sunt obligaţi să respecte condiţiile licenţei, însă această obligaţie nu se poate converti, pentru legiuitor, în modalitatea în care acesta îşi îndeplineşte obligaţia sa constituţională de a redacta norme legale contravenţionale care să îndeplinească o cerinţă esenţială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenţiei, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie să respecte condiţiile actului administrativ individual - licenţa -, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenţie în cadrul Legii energiei. Guvernul arată că licenţa se emite în toate cazurile pe baza unor dispoziţii legale exprese care stabilesc condiţiile şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte titularul. Guvernul mai indică jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziţii care au următorul cuprins: „(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: [...]

4. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de AN RE;”

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii în componenta sa privind calitatea legii şi în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, se arată că este încălcat art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine Că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost sancţionată contravenţional de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, prin intermediul agentului constatator, prin Procesul-verbal nr. 13.797 din 20 februarie 2015, în baza art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. În acelaşi proces-verbal s-a făcut trimitere şi la prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012

16. Licenţa deţinută de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost obţinută în anul 2009, sub nr. 899 din 22 octombrie 2009. La acel moment era în vigoare Regulamentul din 7 aprilie 2004 pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 540/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 5 mai 2004, regulament care a avut drept temei legal art. 14 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Licenţa este însoţită de „Condiţiile asociate licenţei nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică” care la punctul 23.2 prevăd: „în mod obligatoriu, factura emisă consumatorului de către Titularul Licenţei, pentru a încasa contravaloarea energiei electrice furnizate, va evidenţia tarifele aplicate pentru fiecare mărime de facturat sau temeiul legal de preţ, după caz, perioada de facturare, sumele rezultate pentru fiecare mărime facturată, precum şi valoarea totală de plată, modul în care a fost determinat consumul facturat (citire, autocitire, pauşal, estimare) şi taxele prevăzute de legislaţia în vigoare

17. Astfel, autoritatea competentă a constatat că în perioada 5 august 2012-31 decembrie 2012 autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a facturat de două ori certificatele verzi, o dată pentru că erau evidenţiate „separat în factura de energie electrică”, aşa cum era prevăzut în Legea nr. 220/2008, şi a două oară în condiţiile în care „cantitatea de energie electrică facturată în aceeaşi perioadă prin aplicarea tarifelor reglementate” (aprobate prin ordinele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25 şi nr. 26 din 25 iunie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012) conţinea contravaloarea justificată a certificatelor verzi, acest mod de facturare conducând la încasarea de venituri suplimentare.

18. Curtea reţine că obligaţia de a achiziţiona o cotă anuală de certificate verzi îi revenea operatorului economic în baza Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 577 din 13 august 2010. Certificatul verde este titlul ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Legea a suferit mai multe modificări, dar încă din 2012, prin art. I pct. 7 din Legea nr. 134/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 23 iulie 2012, s-a introdus obligaţia facturării separate a valorii certificatelor verzi. Astfel, art. 8 alin. (4) teza întâi avea următoarea formulare: „în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal. [.Curtea apreciază că prevederea legală aplicabilă perioadei menţionate este destul de clară, în sensul că nu se poate factura decât o singură dată,, dar urmează ca instanţa de judecată să interpreteze şi să aplice legea raportat la cauza de faţă.

19. Principala critică de neconstituţionalitate se referă la încălcarea art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii în componenta sa privind calitatea legii. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă, practic, faptul că legea în baza căreia a fost sancţionată contravenţional nu este destul de clară, întrucât nu prevede expres că este interzisă dubla facturare a sumelor datorate în urma obligaţiei legale de a achiziţiona certificate verzi (al căror cost este suportat, în final, de către consumator).

20. Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că piaţa energiei electrice este o piaţă reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.). Accesul pe piaţa energiei electrice în calitate de furnizor şi distribuitor presupune respectarea anumitor condiţii legale, autoritatea competentă având competenţa, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiţii. Astfel, potrivit acestora, „Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE. “

21. Aşadar, odată cu acordarea licenţei sunt prevăzute expres drepturile şi obligaţiile titularului de licenţă. În cazul de faţă se indică în mod suficient de clar şi modalitatea în care titularul licenţei poate să factureze. Legea prevede că este sancţionată contravenţional nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Legea nu face trimitere la un cadru legislativ general, ci, în mod concret, la condiţiile de valabilitate asociate unei licenţe, care se raportează la situaţia concretă a titularului licenţei. Chiar dacă la punctul 33 din condiţiile asociate licenţei menţionate la paragraful 16 se precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenţei, titularul licenţei va respecta prevederile condiţiilor asociate licenţei, ale legii şi modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de autoritatea competentă, normativelor, prescripţiilor, standardelor şi altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice, aceasta constituie o prevedere suplimentară, cu caracter general, care se adaugă condiţiilor concrete asociate licenţei.

22. Faptul că autoritatea competentă a invocat în procesul-verbal de sancţionare a contravenţiei, ca temei legal, prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, pentru a putea aduce în discuţie prevederile art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 220/2008, nu este o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii.

23. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condiţiile asociate unei licenţe, raportarea şi la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice, punctul 33 din condiţiile menţionate precizând că pe toată durata de valabilitate a licenţei titularul licenţei va respecta prevederile condiţiilor asociate licenţei, ale Legii şi modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de autoritatea competentă, normativelor, prescripţiilor, standardelor şi altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice.

24. Cu alte cuvinte, Curtea apreciază că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de neconstituţionalitate, el nu se referă la condiţiile generale de acordare a licenţei, ci la condiţii concrete aplicabile titularului licenţei, textul legal nefolosind expresia „condiţii generale Faptul că în cadrul condiţiilor concrete (care însoţesc licenţa) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât şi cu caracter specific, precum şi modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituţionalitate.

25. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conţine şi alte dispoziţii care fac trimitere la necesitatea reglementărilor tehnice şi sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5,22,25,26, 37 şi 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice.

26. Curtea mai reţine şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Oragoforw şi Mifiterv-Pidbomi împotriva României, paragraful 35. a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceştia să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă.

27. În aceste condiţii, Curtea Constituţională nu poate reţine încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie şi constată că prevederile art. 7 alin. (1) şi cele ale art. 20 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt incidente în cauza de faţă.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea E ON Energie România - SA. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2,787/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

pentru AUGUSTIN ZEGREAN

În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,

semnează praf. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

DECIZIA Nr. 523

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marinela Tiron şi Mihai Tiron în Dosarul nr. 2.205/55/2015 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.799D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.021 din 14 iulie 2011 şi Decizia nr. 47 din 12 februarie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 10 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.205/55/2015, Tribunalul Arad - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marinela Tiron şi Mihai Tiron într-un dosar având ca obiect obligaţia de a face, respectiv încheierea unui contract de vânzare-cumpărare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că legea permite ca, din culpa altei persoane, respectiv a vânzătorului, promitentul-cumpărător al unui imobil să se afle în imposibilitatea de a-şi exercita toate atributele dreptului de proprietate. Accesul justiţiarilor este pur formal şi nu le dă dreptul la un proces echitabil, cât timp promitentul vânzător îşi poate invoca propria culpă, iar prin acţiunea formulată instanţa nu îl poate obliga pe vânzător, întrucât constată tocmai culpa acestuia. Cu alte cuvinte, prin acţiunea formulată, instanţa nu îl poate obliga pe promitentul-vânzător să îşi achite obligaţiile fiscale, în timp ce promitentul-cumpărător este obligat, fără vină, să suporte toate consecinţele negative.

6. Autorii excepţiei arată că măsura criticată nu este indispensabilă scopului urmărit, şi anume colectarea creanţelor fiscale. În plus, textele legale nu îndeplinesc cerinţele de precizie, claritate şi previzibilitate.

7. Tribunalul Arad - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa menţionează jurisprudenţa relevantă în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.021 din 14 iulie 2011 şi Decizia nr. 47 din 12 februarie 2013.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată, în legătură cu natura juridică a antecontractului de vânzare-cumpărare, ca acesta reprezintă o promisiune de a vinde sau/şi de a cumpăra, un acord de voinţă ce precedă încheierea unei vânzări şi care are menirea de a conferi părţilor certitudinea că niciuna dintre ele nu va renunţa la intenţia realizării contractului preconizat. Uneori însă promisiunea asumată prin antecontract nu tinde în mod direct la certificarea încheierii în viitor a contractului, ci prin ea este angajată o obligaţie a cărei existenţă depinde, în mod esenţial, de un viitor contract a cărui perfectare este incertă.

10. Astfel, antecontractul de vânzare-cumpărare şi contractul propriu-zis de vânzare-cumpărare sunt lucruri complet diferite. Principala distincţie între antecontract şi contract este că cel dintâi dă naştere fie la daune-interese compensatorii, fie la obligarea promitentului-vânzător, care refuză, nejustificat, să îşi respecte obligaţiile asumate chiar şi fără acordul lui, în timp ce prin contractul de vânzare se transferă însuşi dreptul de proprietate, Or, prevederile legale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul de proprietate al cumpărătorului atât timp cât izvorul dreptului nu s-a născut, respectiv contractul nu a fost perfectat. În plus, se arată că pentru paguba suferită de neperfectare, promitentul-cumpărător este îndreptăţit la daune-interese.

11. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 din Constituţie, se arată că posibilitatea de a solicita pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare are rolul de a suplini acordul promitentului-vânzător şi presupune, bineînţeles, ca antecontractul să îndeplinească cerinţele de valabilitate şi că singura piedică la perfectare este refuzul nejustificat al promitentului-vânzător. Or, în lipsa certificatului de atestare fiscală nu este îndeplinită o cerinţă prevăzută de lege. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, accesul liber nu presupune că instanţele judecătoreşti pot fi sesizate oricum şi oricând.

12. În ceea ce priveşte pretinsa critică de neconstituţionalitate în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată că situaţia incertă este determinată de specificul naturii juridice a antecontractului, şi nu de către norma juridică. De altfel, se arată ca excepţia nu â fost motivată, drept pentru care Guvernul consideră că excepţia urmează a fi respinsă ca inadmisibilă sub acest aspect. Guvernul menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 305 din 10 iulie 2003 şi Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2009.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că, în lipsa certificatului de atestare fiscală, proprietatea nu poate fi vândută, iar potenţialul cumpărător nu poate acuza o limitare a dreptului de proprietate, acesta nefiind transferat. Mai mult, condiţia plăţii obligaţiilor fiscale nu este disproporţionată în raport cu scopul urmărit, întrucât contribuţia la cheltuielile publice prin impozite şi taxe este una dintre îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, consacrată de art. 56 din Legea fundamentală. Totodată, chiar dreptul de proprietate obligă la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii revin proprietarului, conform art. 44 alin. (7) teza ultimă din Constituţie.

14. Condiţionarea înstrăinării clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport de stingerea tuturor creanţelor fiscale locale ale titularului dreptului de proprietate poate fi considerată o măsură de protecţie a bugetelor locale, care nu este de natură să încalce dreptul de proprietate. Aplicarea cerinţei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator, adică în domeniul dreptului substanţial.

15. Cât priveşte pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, prin neîndeplinirea cerinţelor de claritate, precizie şi previzibilitate, Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare şi de previzibile. Folosirea expresiei „trebuie să prezinte” instituie într-un mod de netăgăduit o normă imperativă pentru contribuabili. De asemenea, sancţiunea nulităţii de drept a actelor prin care se înstrăinează clădiri, terenuri şi mijloace de transport cu încălcarea obligaţiei menţionate reprezintă o normă imperativă clară.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au următorul conţinut: „(4) Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de piaţă datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2), inclusiv sumele reprezentând amenzi existente în evidenţa organului fiscal. Pentru bunul care se înstrăinează, impozitul datorat este cei recalculat pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică persoanei care înstrăinează, potrivit Codului fiscal.

(5) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (4), sunt nule de drept.1

19. Curtea constată faptul că dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile criticate, ţinând cont că ele continuă să producă efecte juridice în dosar.

20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, în art. 21 privind dreptul la un proces echitabil şi în art. 44 privind dreptul de proprietate.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.021 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, şi Decizia nr. 47 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Curtea, prin raportare la prevederile art. 44 din Constituţie, a constatat că dispoziţiile legale criticate prevăd că înstrăinarea unui teren sau a unei construcţii nu poate fi efectuată, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului translativ de proprietate, până când titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză.

22. Curtea a constatat, de asemenea, că nu poate reţine critica de neconstituţionalitate formulată, întrucât aceasta neagă legiuitorului competenţa conferită prin Constituţie de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea să şi-l valorifice, luând în considerare drepturile şi interesate legitime ale celorlalţi titulari, pe care este ţinut să le respecte. În jurisprudenţa sa constantă instanţa de contencios constituţional a statuat că absolutizarea exerciţiului unui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari, cărora autoritatea statală le datorează în egală măsură ocrotire, situaţie de neconceput într-un stat de drept

23. Întrucât chiar textul constituţional referitor la garantarea dreptului de proprietate statorniceşte că limitele şi conţinutul acestuia sunt stabilite prin lege, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şt instituirea unor condiţii, care, dacă nu sunt respectate, fac ca valorificarea respectivului drept să nu mai fie posibilă. Curtea a constatat că, departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, precum şi drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire în egală măsură.

24. Totodată, Curtea a constatat că, prin Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, a statuat că raţiunea care a stat la baza soluţiei legislative criticate a fost crearea unui climat de stabilitate şi securitate juridică, precum şi preocuparea statului de a găsi metode eficiente pentru a determina contribuabilul să îşi execute obligaţiile fiscale, indiferent de natura şi cuantumul lor. Astfel, Curtea a reţinut că o asemenea măsură este expresia obligaţiei pozitive a statului de a asigura ritmicitatea şi certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligaţiilor fiscale care revin în sarcina contribuabililor, Prin urmare, faptul că legiuitorul a condiţionat înstrăinarea unui teren sau a unei clădiri de stingerea tuturor creanţelor fiscale locale ale titularului dreptului de proprietate nu echivalează cu instituirea unei incapacităţi de a vinde sau de a dona bunul imobil în cauză, ci, din contră, o asemenea condiţionare este menită să asigure în mod eficient îndeplinirea unei obligaţii legale şi constituţionale a persoanelor fizice sau juridice, şi anume plata sarcinilor fiscale, indiferent de natura lor, la bugetele locale. Aşa fiind, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege care instituie obligativitatea dobândirii certificatului de atestare fiscală drept condiţie pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport sunt constituţionale.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

26. Curtea reţine că, în cauza de faţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt promitenţii-cumpărători din cadrul unei promisiuni de vânzare cu privire la un imobil. Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate nu a fost frică transmis, astfel încât nu se poate invoca încălcarea acestui drept. Faptul că promitentul - vânzător nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a taxelor fiscale aferente bunului vândut este o problemă de aplicare a legii, instanţa judecătorească urmând să analizeze situaţia şi să stabilească eventuala culpă a acestuia. În aceste condiţii şi pentru motivele arătate mai sus, nu se poate reţine nici încălcarea art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, oricare parte având posibilitatea de a-şi valorifica drepturile sale fundamentale în faţa unei instanţe judecătoreşti.

27. În ceea ce priveşte presupusa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate sunt foarte clare, ele reglementând conduita pe care trebuie să o urmeze părţile aflate în ipoteza normei legale. Din analiza prevederilor legale ale art. 113 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală reiese faptul că persoana care înstrăinează dreptul de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport este cea care trebuie să prezinte certificatul de atestare fiscală.

28. În consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marinela Tiron şi Mihai Tiron în Dosarul nr. 2.205/55/2015 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 113 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 527

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Ileana Petraşcu şi Ioan Petraşcu în Dosarul nr. 465/30/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.845D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ioan Petraşcu a formulat o cerere scrisă prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat.

4. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de acordare a unui nou termen de judecată.

5. Curtea, având în vedere cererea de acordare a unui nou termen de judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 222 din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune respingerea acesteia motivat de împrejurarea că, în Dosarul nr. 1.845D/2015, de la data emiterii încheierii de sesizare a instanţei de contencios constituţional, respectiv 8 decembrie 2015, şi până în prezent autorul excepţiei a beneficiat de un interval suficient de mare pentru a face demersuri în vederea angajării unui avocat. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii Constituţionale, prezenţa părţii 1h faţa Curţii nu este obligatorie.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată faptul că excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 8 decembrie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 10 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 465/30/2015, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Ileana Petraşcu şi Ioan Petraşcu într-un dosar având ca obiect obligarea municipiului Timişoara şi a Consiliului Local Timişoara la emiterea unui act administrativ în baza căruia să se plătească unele despăgubiri.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia nu arată în ce constă contradicţia dintre textele legale criticate şi prevederile constituţionale invocate.

9. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal reţine faptul că reclamanţii nu au precizat articolele din actul normativ anterior menţionat pe care le apreciază ca fiind neconstituţionale şi nici nu au învederat considerentele pentru care apreciază acest act normativ ca fiind neconstituţional, raportat la prevederile art. 16, 20, 21,41 şi 53 din Constituţia României

10. Instanţa consideră că prevederile actului normativ a cărui neconstituţionalitate este invocată nu permit încălcarea dreptului de proprietate privată, astfel cum susţin reclamanţii recurenţi, ci reglementează dreptul autorităţilor publice de a achiziţiona bunuri mobile şi imobile corelat cu recomandările Comisiei Europene, precum şi ale agenţiilor de rating efectuate cu ocazia evaluărilor periodice, cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare.

11. O eventuală încălcare a dreptului de proprietate privată s-ar putea constata în măsura în care exproprierea ar fi avut loc, iar suma stabilită ca despăgubire nu s-ar fi acordat, aspect care nu este reglementat prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Acesta arată că din analiza documentelor prezentate la dosar rezultă că reclamanţii, deşi au invocat excepţia de neconstituţionalitate, nu au indicat exact textele din ordonanţa de urgenţă care ar contraveni principiilor constituţionale şi nici motivele acestei critici. Or, având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora Curtea nu este competentă să se pronunţe asupra unei excepţii nemotivate, soluţia nu poate fi decât respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Acesta arată că actul normativ criticat are ca obiect diverse măsuri financiare, printre care nu a identificat dispoziţii de natură a aduce atingere dreptului de proprietate privată, prin lipsirea de dreaptă şi justă despăgubire a celui deposedat de bunul său.

15. În plus, observă că autorii excepţiei s-au limitat la o simplă enumerare a unor dispoziţii constituţionale, fără a realiza o reală motivare a excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedea ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 8 aprilie 2008, aprobată prin Legea nr. 275/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008.

19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, în art. 21 privind accesul liber la justiţie, în art. 41 privind dreptul la muncă şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constată că autorii s-au limitat în motivarea acesteia la enumerarea a cinci temeiuri constituţionale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată.

21. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepţiei în ceea ce priveşte identificarea şi formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil îh raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.

22. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă care va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. [...] în condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia.” De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere deci că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.

23. Or, în prezenta cauză, indicarea celor cinci temeiuri constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autori. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi” (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014).

24. Aşa fiind, Curtea reţine că, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia apare ca fiind inadmisibilă.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Ileana Petraşcu şi Ioan Petraşcu în Dosarul nr. 465/30/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 617

din 11 octombrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 4 fraza întâi teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Rieger Samuel în Dosarul nr. 1.480/1/2015/a5 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.611D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 4 octombrie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a respins cererea de transmitere către autorul excepţiei a înregistrării şedinţei de judecată şi, la cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, a amânat pronunţarea asupra cauzei, în vederea depunerii de concluzii scrise de către autorul excepţiei, pentru data de 11 octombrie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 22 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.480/1/2015/a5, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de strămutare a judecării procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. 13.915/306/2012* al Tribunalului Sibiu.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că reglementarea potrivit căreia hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare este neconstituţională, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţele naţionale trebuie să îşi motiveze hotărârile. Invocă în acest sens, printre altele, Hotărârea din 28 aprilie 2005, pronunţată în Cauza Albina împotriva României, Hotărârea din 31 martie 2009, pronunţată în Cauza Rache şi Ozon împotriva României, Hotărârea din 8 iunie 2006, pronunţată în Cauza Vlasia Grigore Vasilescu împotriva României, Hotărârea din 4 martie 2008, pronunţată în Cauza Emil Burzo împotriva României, Hotărârea din 15 martie 2007, pronunţată în Cauza Gheorghe împotriva României, precum şi Hotărârea din 21 iulie 2009, pronunţată în Cauza Luka împotriva României, precum şi Hotărârea din 15 februarie 2007, pronunţată în Cauza Boldea împotriva României.

5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, soluţia legislativă adoptată, de a lăsa la latitudinea completului admiterea cererii de strămutare, fără motivare, nerelevând nicio contradicţie cu textul din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Prerogativa respectivă permite completului de judecată ca, în funcţie de motivele de strămutare invocate, de seriozitatea şi credibilitatea lor, să aprecieze asupra strămutării, pentru a se evita o soluţionare părtinitoare, neputând fi relevată nicio situaţie de încălcare a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 65 din 11 februarie 2014. În privinţa contradicţiei cu dispoziţiile art. 20 din Constituţie, raportate la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în ceea ce priveşte faptul că hotărârea asupra strămutării nu este motivată şi nu este supusă niciunei căi de atac, instanţa apreciază că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili mijloacele prin care se asigură o bună administrare a justiţiei, prin instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile în exercitarea drepturilor procesuale, în vederea asigurării judecării procesului în mod echitabil şi într-un termen rezonabil. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie, referitor la dreptul la un proces echitabil, în opinia instanţei, acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece aceste prevederi se referă la apărarea unor drepturi cu caracter civil prevăzute de Convenţie, nefiind aplicabile procedurii de judecare a cererii de strămutare a cauzei. În concluzie, nu se relevă nicio contradicţie între textul art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiile constituţionale invocate. Lipsa obligativităţii motivării hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cererile de strămutare sau faptul că acestea nu pot fi atacate prin vreo cale de atac ordinară sau extraordinară nu relevă nicio contradicţie cu principiul constituţional al realizării justiţiei şi al pronunţării hotărârilor judecătoreşti,

În numele legii, iar nu în baza unor considerente exterioare legii în vigoare, având în vedere şi art. 126 alin. (2) din Constituţie.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 65 din 11 februarie 2014, nr. 56 din 21 februarie 2002 şi nr. 79 din 8 februarie 2007, prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 65 din februarie 2014 şi nr. 261 din 22 februarie 2011, prin care s-a reţinut că strămutarea este un incident procedural cu privire la instanţa sesizată, care urmăreşte asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii de judecată, înlăturând orice suspiciune legată de nepărtinirea şi obiectivitatea în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii. Ca atare, pronunţarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării aspectelor ce privesc drepturile şi obligaţiile ce rezultă din raporturile juridice deduse judecăţii, legiuitorul a instituit o procedură simplificată de judecată, ce implică judecarea cererii de strămutare în camera de consiliu, cu citarea părţilor, dând expresie în acest fel principiului contradictorialităţii şi al respectării dreptului la apărare. Ca atare, prin hotărârea de strămutare nu se judecă fondul cauzei, ci numai asigurarea condiţiilor referitoare la nepărtinirea şi obiectivitatea în soluţionarea litigiului, condiţii de care beneficiază toate părţile, indiferent de calitatea lor procesuală. În ceea ce priveşte faptul că hotărârea ce se dă asupra strămutării nu este motivată şi nu este supusă niciunei căi de atac, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili mijloacele prin care se asigură o bună administrare a justiţiei, prin instituirea unor reglementări care să asigure judecarea procesului în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, cererile, memoriile, înscrisurile depuse la dosar de autorul excepţiei, constând în copii ale actelor din dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti în care acesta este parte, cererea depusă la dosar la data de 26 septembrie 2016, prin care autorul invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, notele scrise ale autorului excepţiei depuse în replică la punctele de vedere exprimate de autorităţi, la raportul întocmit în cauză şi la fişa reactualizată privind legislaţia internă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, memoriul final şi concluziile depuse la dosar de autorul excepţiei, împreună cu înscrisurile ataşate, punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor transmis la dosar, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei privind replica la punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, concluziile scrise finale ale autorului excepţiei, precum şi toate celelalte înscrisuri depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2). ale art. 2. 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, cu următorul conţinut: „Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac. Ea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instanţă înainte de strămutare urmează să fie păstrate. “Însă, analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia invocă numai neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 40 alin. 4 fraza întâi teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, astfel încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă aceste din urmă prevederi legale, potrivit cărora: „Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare [...].” Deşi prevederile art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate începând cu data de 15 februarie 2013 prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, acestea continuă să îşi producă efectele juridice în cauza dedusă judecăţii, deoarece, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, iar procesul a fost început în anul 2012. Astfel, în acord CU jurisprudenţa Curţii (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 4 fraza întâi teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865.

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse îh art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 124 alin. (1) şi (3) privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea invocă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

13. Cu privire la cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate depusă la dosar la data de 26 septembrie 2016 prin care invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că nu poate primi aceste susţineri, întrucât ele au fost formulate ulterior sesizării Curţii. Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curţii îl reprezintă încheierea instanţei judecătoreşti, iar litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se invocă o nouă excepţie de neconstituţionalitate, ulterior încheierii de sesizare, direct îh faţa Curţii Constituţionale. (Ase vedea în acelaşi sens, de exemplu, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013). Curtea nu poate primi nici celelalte solicitări ale autorului excepţiei formulate prin înscrisul intitulat „Concluzii şi replici finale” transmis la dosar la data de 10 octombrie 2016, ulterior închiderii dezbaterilor, şi precizează că şedinţele de deliberări nu sunt înregistrate, întrucât, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deliberarea se face în secret.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 4 fraza întâi teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii de lege, criticate din motive similare, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 65 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 29 aprilie 2014. Curtea a reţinut că strămutarea este un incident procedural cu privire la instanţa sesizată, care urmăreşte asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii de judecată, înlăturând orice suspiciune legată de nepărtinirea şi obiectivitatea în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii. Ca atare, pronunţarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării aspectelor ce privesc drepturile şi obligaţiile ce rezultă din raporturile juridice deduse judecăţii, legiuitorul a instituit o procedură simplificată de judecată, ce implică judecarea cererii de strămutare în camera de consiliu, cu citarea părţilor, dând expresie în acest fel principiului contradictorialităţii şi al respectării dreptului la apărare.

15. În ceea ce priveşte faptul că hotărârea ce se dă asupra strămutării nu este motivată, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili mijloacele prin care se asigură o bună administrare a justiţiei, prin instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile în exercitarea drepturilor procesuale, în vederea asigurării judecării procesului în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.

16. Prin aceeaşi decizie, cu privire la dispoziţiile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a reţinut că acestea nu sunt incidente în cauză, având în vedere că aceste dispoziţii convenţionale se referă la apărarea unor drepturi cu caracter civil prevăzute de Convenţie, nefiind aplicabile procedurii de judecare a cererii de strămutare a cauzei.

17. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

18. În plus, cu privire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului invocată de autorul excepţiei, Curtea reţine că în toate hotărârile menţionate de acesta (unele dintre ele fiind pronunţate în cauze penale) a fost constatată încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţie, printre altele, din cauză că instanţele române nu au răspuns în niciun fel argumentelor părţilor prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în primă instanţă sau în căi de atac, aşadar, hotărâri prin care s-a soluţionat fondul litigiului, nicidecum o cerere de strămutare a cauzei. Astfel, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Albert împotriva României, prin Hotărârea din 16 februarie 2010, paragraful 37, „dacă art. 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze deciziile, acesta nu poate fi înţeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Cu toate acestea, noţiunea de proces echitabil necesită ca o instanţă internă care nu şi-a motivat decizia, fie prin însuşirea motivelor furnizate de o instanţă inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat totuşi în mod real chestiunile esenţiale supuse atenţiei sale şi să nu se fi mulţumit să confirme pur şi simplu concluziile unei instanţe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, Culegere de decizii şi hotărâri 1997-VIII)

19. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, ei nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, pronunţarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât soluţia legislativă diferită referitoare la motivarea hotărârii asupra strămutării - potrivit căreia „Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare”- nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

20. Cât priveşte pretinsa încălcare a art. 124 din Constituţie, Curtea reţine că această critică nu este întemeiată, deoarece, potrivit normei constituţionale invocate, justiţia se înfăptuieşte în numele legii, justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Or, faptul că dispoziţia de lege criticată prevede că hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare nu poate să conducă la încălcarea principiului înfăptuirii justiţiei în numele legii şi al unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei pentru toţi, de vreme ce hotărârea asupra strămutării rezolvă un incident procedural cu privire la instanţa sesizată, iar nu fondul cauzei. Faptele asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa competentă să judece cererea de strămutare nu ţin de pricina însăşi, ci de asigurarea condiţiilor pe care le implică art. 37 din Codul de procedură civilă, respectiv nepărtinirea şi obiectivitatea în soluţionarea pricinii, condiţii care vizează toate părţile din proces, indiferent de calitatea lor procesuală. Astfel cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, cererea de strămutare formează obiectul unei judecăţi distincte şi se adresează instanţei competente, potrivit art. 39 din Codul de procedură civilă din 1865, care, soluţionând acest incident procedural, se desesizează în mod definitiv. În situaţia în care instanţa a dispus strămutarea, prin hotărârea pronunţată va arăta şi în ce măsură actele îndeplinite înainte de strămutare urmează a fi păstrate. (A se vedea în acest sens Decizia nr. 1.108 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, şi Decizia nr. 261 din 22 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011.)

21. De altfel, Curtea observă că şi în noua reglementare art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat, prevede că hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.

22. În final, Curtea reţine că celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei prin cererile şi memoriile depuse la dosar vizează chestiuni care ţin de soluţionarea cererii de strămutare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de soluţionarea cauzei civile a cărei strămutare se solicită de autorul excepţiei, fiind aşadar aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti, şi nu vizează constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rieger Samuel în Dosarul nr. 1.480/1/2015/a5 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 40 alin. 4 fraza întâi teza întâi din Codul de procedura civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.887 din 24 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 41 din 15 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Avizul Ministerului Culturii

nr. 3.436 din 3 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.368 din 15 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 28.736/ES din 14 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 iunie 2016.

Nr. 1.243.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice

 

Luând în considerare Referatul de aprobare al Administraţiei Fondului pentru Mediu nr. 1.359/MAM din 5 decembrie 2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice,

ţinând cont de prevederile art. 13 alin. (1) lit. x) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în temeiul art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

 

Bucureşti, 23 decembrie 2016.

Nr. 2.425.

 

ANEXĂ

 

GHID DE FINANŢARE

a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice

 

CAPITOLUL I

Informaţii şi dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Ghidul de finanţare

 

(1) Ghidul de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizica, denumit în continuare ghid, constituie un suport informativ, având rolul de a furniza solicitantului de finanţare din Fondul pentru mediu informaţii privind derularea Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice, denumit în continuare program.

(2) Ghidul conţine dispoziţii privind:

a) categoriile de beneficiari şi eligibilitatea solicitantului;

b) dosarul de finanţare, a proiectului propus şi a cheltuielilor legate de acesta;

c) condiţiile de depunere a dosarului de finanţare, metodologia de analiză şi selectare, aprobare, finanţare şi implementare a proiectului propus.

 

ARTICOLUL 2

Scopul, obiectivele şi obiectul programului

 

(1) Scopul programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea consumului de energie utilizată în clădiri, eficientizare energetică prin stimularea utilizării materialelor de izolaţie de origine organic-naturală.

(2) Obiectivele programului sunt creşterea numărului de locuinţe certificate energetic clasa A pentru locuinţele de maxim P+2E aflate în fază de construcţie şi cu o clasă superioară pentru locuinţele existente.

(3) Obiectul programului îl reprezintă efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice prin finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu.

 

ARTICOLUL 3

Sursa de finanţare pentru derularea programului

 

(1) Finanţarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu în limita creditelor de angajament şi bugetare prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.

(2) Programul are caracter multianual şi se desfăşoară la nivel naţional.

 

ARTICOLUL 4

Indicatorii de performanţă al programului

 

(1) în cazul locuinţelor de maxim P+2E aflate în fază de construcţie:

- numărul de locuinţe certificate energetic, clasa energetică A, ale căror proprietari au beneficiat de prima de eficienţă energetică.

(2) în cazul lucrărilor de intervenţie aferente locuinţelor existente de maximum P+2E:

- numărul de locuinţe, certificate cu cel puţin o clasă energetică superioară faţă de cea existentă, ale căror proprietari au beneficiat de prima de eficienţă energetică, conform certificatului energetic după execuţia lucrărilor.

 

ARTICOLUL 5

Definiţii

 

(1) în sensul prezentului ghid, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:

a) Autoritate - Administraţia Fondului pentru Mediu;

b) beneficiar - persoană fizică care obţine prima de eficienţă energetică de la Autoritate;

c) cerere de piaţă - solicitare a beneficiarului adresată în scris Autorităţii, în baza căreia se face decontarea lucrărilor prevăzute în prezentul ghid, anexă la contractul pentru finanţare nerambursabilă; formularul cererii de plată este prevăzut în anexa nr. 1 la contractul pentru finanţare nerambursabilă;

d) cerere de finanţare nerambursabilă - document completat şi depus în cadrul sesiunii de depunere de către solicitant, în vederea obţinerii finanţării din Fondul pentru mediu; formularul cererii de finanţare nerambursabilă este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ghid;

e) certificat de performanţă energetică a clădirii (CPE) - document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii în echivalent C02. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum;

f) cheltuieli eligibile - cheltuieli efectuate de către beneficiar cu achiziţia de produse, servicii şi lucrări necesare implementării proiectului şi care pot fi decontate din Fondul pentru mediu, cu condiţia îndeplinirii în mod cumulativ a criteriilor de eligibilitate;

g) clădire independentă - clădirea care nu este alipită constructiv cu altă clădire;

h) contribuţie proprie - parte din valoarea totală a cheltuielilor eligibile şi cheltuieli neeligibile necesare implementării proiectului, nefinanţată din Fondul pentru mediu, susţinută de către beneficiar din surse financiare proprii;

i) criterii de eligibilitate - condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ pentru obţinerea finanţării; acestea vizează solicitantul, proiectul propus şi cheltuielile proiectului;

j) dosar de decontare - dosarul ce cuprinde: cererea de plată al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la contractul pentru finanţare nerambursabilă, însoţită în mod obligatoriu de documentele justificative a căror listă este prevăzută în anexa nr. 2 la contract;

k) dosar de finanţare - cererea de finanţare definită la lit. d), însoţită de documentaţia care trebuie depusă de către solicitant în vederea analizei, selectării, avizării şi aprobării finanţării;

l) finanţare nerambursabilă - modalitate de susţinere financiară a proiectului, caracterizată prin decontarea de către Autoritate a unui cuantum de până la suma de 40.000 de lei din cheltuielile eligibile realizate de către beneficiar cu achiziţia produselor, serviciilor şi lucrărilor;

m) finisaj - ansamblu de lucrări constând în tencuieli decorative cu permeabilitate ridicată la difuzia de apă, pe bază de var, argilă, cazeină, silicat sau materiale similare agrementate tehnic sau placaje uscate care asigură o bună respiraţie a pereţilor, conform specificaţiilor din fişa tehnică;

n) locuinţă individuală - unitate funcţională, construcţie de sine stătătoare sau componentă a unei construcţii, formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare având acces direct sau servitute de trecere şi intrare separată şi care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită de regulă de o singură gospodărie pentru satisfacerea cerinţelor de locuit. Se asimilează locuinţei clădirea cu destinaţia de locuinţă cu regim de înălţime de cel mult P+2E şi două unităţi locative, deţinute în proprietate de persoane fizice distincte, neconstituite în condiţiile legii în asociaţie de proprietari;

o) materiale de izolaţie de origine organic-naturală - cânepă, lână, bumbac - denim reciclat, plută, celuloză din materiale reciclate şi alte materiale de origine organic-naturală similare agrementate tehnic;

p) primă de eficienţă energetică - suma decontată către beneficiar, în limita a 40.000 lei şi maximum 120 lei/mp pentru achiziţia şi montarea unui termosistem pentru unul sau mai multe elemente constructive; perete, planşeu, acoperiş conform prescrierilor unui arhitect cu drept de semnătură, aferentă locuinţelor aflate în faza de construcţie sau locuinţelor existente;

q) solicitant - persoana fizică care depune cerere de finanţare însoţită de documentele obligatorii prevăzute în ghid;

r) termosistem - ansamblu de materiale utilizat pentru reducerea pierderilor termice ale unui element de constricţie: perete, planşeu, acoperiş. Termosistemul poate fi alcătuit din unul sau mai multe materiale. Nu asigură neapărat şi faţa finită a elementului. Prezentul program ia în consideraţie doar ansamblurile de materiale organic-naturale care asigură permeabilitate elementului de construcţie.

 

ARTICOLUL 6

Organizarea sesiunii de finanţare

 

(1) Pentru organizarea sesiunii de finanţare, prin dispoziţia preşedintelui Autorităţii, se stabilesc:

a) sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare;

b) suma alocată sesiunii de finanţare.

(2) Dispoziţia preşedintelui prevăzută la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Autorităţii, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data deschiderii sesiunii de finanţare.

 

ARTICOLUL 7

Etapele sesiunii de finanţare

 

Etapele sesiunii de finanţare sunt următoarele:

a) publicarea pe pagina de internet a Autorităţii a anunţului de deschidere a sesiunii de finanţare;

b) depunerea dosarelor de finanţare;

c) analiza conformităţii administrative a documentelor depuse, a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului, conform anexelor nr. 3.1 şi 3.2 la ghid;

d) evaluarea şi selectarea dosarelor, conform anexei nr. 4 la ghid;

e) aprobarea dosarelor de finanţare respinse şi avizarea dosarelor de finanţare propuse spre aprobare;

f) postarea pe site-ul Autorităţii a listei dosarelor de finanţare respinse;

g) depunerea şi soluţionarea contestaţiilor;

h) aprobarea finanţării dosarelor de finanţare avizate;

i) postarea pe site-ul Autorităţii a listei dosarelor de finanţare aprobate;

j) încheierea contractelor de finanţare;

k) implementarea proiectelor.

 

CAPITOLUL II

Cuantumul finanţării, eligibilitatea solicitantului, depunerea dosarului de finanţare

 

ARTICOLUL 8

Cuantumul finanţării

 

(1) Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică în valoare de maximum 40.000 lei, aferentă cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120 lei/mp izolat şi finisat, pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie şi pentru izolarea locuinţelor existente.

(2) în cadrul programului, solicitantul poate beneficia de o singură primă de eficienţă energetică.

(3) Eventualele diferenţe până la acoperirea integrală a costurilor pentru componentele vizate de prezentul ghid, precum şi cheltuielile neeligibile vor fi suportate de către beneficiar din surse proprii.

 

ARTICOLUL 9

Criterii de eligibilitate a solicitantului

 

(1) Este considerat eligibil solicitantul care îndeplineşte, după caz, următoarele condiţii:

a) este cetăţean român sau cetăţean al statelor Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European cu domiciliul stabil în România;

b) solicitantul este titularul autorizaţiei de construire pentru imobilul - construcţie pentru care se solicită prima de eficienţă energetică sau deţine autorizaţia de construire prin preluarea acesteia la momentul dobândirii proprietăţii terenului, pentru construirea clădirilor;

c) solicitantul este proprietar/coproprietar al imobilului - construcţie pentru care solicită prima de eficienţă energetică, pentru renovarea clădirilor existente;

d) solicitatul este proprietar al imobilului - teren pe care se va implementa proiectul conform prezentului ghid;

e) imobilul - construcţie şi imobilul - teren nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;

f) are îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, conform prevederilor legale în vigoare;

g) în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Nu este eligibil solicitantul care deţine în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele părţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală pentru mai mult de două unităţi individuale, apartamente - locuinţe, aflate în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz.

 

ARTICOLUL 10

Criterii de eligibilitate a proiectului privind izolarea unei locuinţe cu regim de înălţime P+2E aflate în faza de construcţie

 

(1) Este eligibil proiectul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) utilizează un termosistem din materiale organic-naturale şi finisaje compatibile pentru pereţi sau acoperiş în baza unui proiect realizat de un arhitect cu drept de semnătură, conform definiţiilor din prezentul ghid;

b) în proiectul tehnic/dispoziţia de şantier se vor regăsi explicit prevederile de la alin. (1) lit. a); în cazul în care se va modifica soluţia faţă de proiectul autorizat, dispoziţia de şantier va fi verificată pentru conformitatea cu legislaţia naţională în vigoare;

c) proiectul trebuie implementat pe teritoriul României.

(2) Nu sunt eligibile locuinţele individuale cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.

 

ARTICOLUL 11

Dosarul de finanţare pentru Izolarea unei locuinţa cu regim de înălţime P+2E aflate în fază de construcţie

 

Dosarul de finanţare trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) cerere de finanţare, conform formularului prevăzut în anexa nr. 1;

b) actul de identitate al solicitantului, în copie;

c) autorizaţie de construire valabilă la data depunerii dosarului, însoţită de înştiinţările privind începerea lucrărilor către autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi către inspectoratul teritorial în construcţii privind începerea lucrărilor, în copii legalizate, în conformitate cu prevederile art. 9 alin (1) lit. b); în cazul preluării autorizaţiei de construire, se va prezenta inclusiv documentul din care rezultă preluarea acesteia, în copie legalizată;

d) ordinul de începere a lucrărilor;

e) extras de carte fundară pentru informare privind terenul pe care se construieşte imobilul, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanţare, în original;

f) extras din proiectul tehnic, partea de arhitectură, în original, elaborat conform prevederilor legale, care să ateste respectarea prevederilor art. 10, în mod explicit lista de cantităţi, tipul materialelor folosite şi detaliul de montare, însoţit de fişe tehnice, agremente tehnice şi certificate de conformitate pentru materialele de izolaţie, tencuieli permeabile;

g) dispoziţie de şantier, dacă este cazul, pentru schimbarea soluţiei tehnice, în original, verificată din punctul de vedere al rezistenţei şi la foc (A1, CC) de către verificatori autorizaţi, însoţită de memoriu tehnic justificativ, note de renunţări, liste de cantităţi suplimentare cu preţuri, secţiuni şi piese desenate de modificare a soluţiei tehnice;

h) certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original;

i) certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul solicitantul, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original;

j) certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială va fi implementat proiectul, în situaţia în care domiciliul solicitantului este diferit de adresa de implementare, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original;

k) declaraţie pe propria răspundere conform anexei nr. 2;

l) adeverinţă privind existenţa contului bancar al solicitantului finanţării, emisă de o bancă comercială, sau extras de cont;

m) pentru imobilele deţinute în coproprietate se va depune o declaraţie notarială, semnată de toţi coproprietarii, referitor la faptul că nu vor depune cerere pentru acelaşi imobil, în original;

n) certificat de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, sau exprimarea consimţământului expres în vederea însărcinării structurii sau instituţiei publice de a face demersurile necesare pentru obţinerea de la organele abilitate a extrasului de pe cazierul judiciar, conform modelului prezentat în anexa nr. 6 la prezentul ghid, în original.

 

ARTICOLUL 12

Criterii de eligibilitate a proiectului privind izolarea unei locuinţe existente

 

(1) Este eligibil proiectul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) utilizează un termosistem din materiale organic-naturale şi finisaje compatibile pentru pereţi sau acoperiş în baza unui proiect realizat de un arhitect cu drept de semnătură, conform definiţiilor din prezentul ghid;

b) în proiectul tehnic se vor regăsi explicit prevederile de la alin. (1) lit. a) şi suprafaţa utilă a imobilului construcţie;

c) proiectul trebuie implementat pe teritoriul României.

(2) Nu sunt eligibile locuinţele individuale cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 mp şi clădirile care au clasă energetică A.

 

ARTICOLUL 13

Dosarul de finanţare pentru izolarea unei locuinţe existente

 

Dosarul de finanţare trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) cerere de finanţare, conform formularului prevăzut în anexa nr. 1;

b) actul de identitate al solicitantului, în copie;

c) extras de carte funciară pentru informare privind imobilul - construcţie, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanţare, în original;

d) certificat de performanţă energetică a clădirii emis conform prevederilor legale, valabil la data depunerii dosarului, în copie legalizată;

e) proiect tehnic pentru termoizolare, în original, elaborat conform prevederilor legale, care să ateste respectarea prevederilor art. 12, în mod explicit lista de cantităţi, tipul materialelor folosite şi detaliul de montare, însoţit de fişe tehnice, agremente tehnice şi certificate de conformitate pentru materialele de izolaţie, tencuieli permeabile;

f) certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original Sau copie legalizată;

g) certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul solicitantul, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original sau copie legalizată;

h) certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială va fi implementat proiectul, în situaţia în care domiciliul solicitantului este diferit de adresa de implementare, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original sau copie legalizată;

i) declaraţie pe propria răspundere conform anexei nr. 2;

j) adeverinţă privind existenţa contului bancar al solicitantului finanţării, emisă de o bancă comercială, sau extras de cont;

k) pentru imobilele deţinute în coproprietate se va depune o declaraţie notarială, semnată de toţi coproprietarii, referitor la faptul că nu vor depune cerere pentru acelaşi imobil, în original;

l) certificat de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, sau exprimarea consimţământului expres în vederea însărcinării structurii sau instituţiei publice de a face demersurile necesare pentru obţinerea de la organele abilitate a extrasului de pe cazierul judiciar, conform modelului prezentat în anexa nr. 6 la prezentul ghid, în original.

 

ARTICOLUL 14

Depunerea dosarului de finanţare

 

(1) Lipsa unui document sau prezentarea acestuia sub o altă formă decât cea solicitată, prezentarea de documente ilizibile sau ieşirea lor din perioada de valabilitate, precum şi neîndeplinirea unui criteriu de eligibilitate determină respingerea dosarului de finanţare.

(2) Solicitantul poate depune dosarul de finanţare începând cu prima zi de deschidere a sesiunii de depunere. La depunere, acesta va primi un număr de înregistrare.

(3) Un solicitant poate depune în cadrul sesiunii de finanţare o singură cerere de finanţare.

(4) Pentru un imobil se poate depune o singură cerere de finanţare în cadrul aceleiaşi sesiuni.

(5) Dosarul de finanţare conţinând toate documentele obligatorii menţionate 3a art. 11 şi 13, după caz, va fi depus la sediul Autorităţii. Dosarul de finanţare poate fi transmis şi prin poştă, cu confirmare de primire, cu condiţia ca data primirii şi a înregistrării la Autoritate să nu depăşească data-limită a sesiunii de depunere.

(6) Cererea de finanţare şi documentaţia anexată, legată, paginată şi opisată, se depun într-un singur exemplar, în plic sigilat, la registratura Autorităţii, la adresa: Administraţia Fondului pentru Mediu, municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, corp A, sectorul 6, codul poştal 060031.

(7) Pe plic trebuie scrise în mod obligatoriu următoarele informaţii:

a) numele, prenumele şi adresa completă ale solicitantului;

b) menţiunea pentru Programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice.

(8) Cererea de finanţare se completează prin tehnoredactare computerizată. Nu se acceptă cereri de finanţare cu ştersături sau completări.

(9) Depunerea dosarului de finanţare în alte condiţii decât cele specificate la alin. (6) atrage după sine respingerea acestuia.

 

ARTICOLUL 15

Cheltuieli eligibile

 

(1) Achiziţia de materiale specificate de prezentul ghid la art. 5 şi utilizate pentru izolarea şi finisarea locuinţelor aflate în faza de construcţie sau renovarea locuinţelor existente, inclusiv TVA aferentă.

(2) Servicii manoperă, inclusiv TVA aferentă. Profitul, cheltuielile indirecte şi TVA aferentă acestora nu sunt eligibile.

(3) Serviciile de proiectare, respectiv elaborarea proiectului tehnic în procent maxim de 5% din investiţia de bază, numai pentru proiectele care presupun izolarea unei locuinţe existente.

 

CAPITOLUL III

Verificarea conformităţii administrative, analiza eligibilităţii, selectarea dosarelor de finanţare şi acordarea finanţării

 

 

 

ARTICOLUL 16

Analiza şi selectarea dosarelor da finanţare

 

În cadrul sesiunii de depunere, Comisia de analiză numită prin dispoziţie a preşedintelui Autorităţii procedează la:

a) deschiderea plicurilor conţinând dosarul de finanţare al solicitantului se realizează exclusiv în ordinea înregistrării la Autoritate;

b) analiza documentelor;

c) selectarea dosarelor se va face în ordine descrescătoare a punctajului obţinut, în limita sumei alocate sesiunii. Pentru proiectele care au obţinut acelaşi punctaj se vor departaja în funcţie de ordinea înregistrării la Autoritate;

d) înaintarea către Comitetul director al Autorităţii a centralizatorului cuprinzând dosarele propuse spre selectare, precum şi a centralizatorului cuprinzând dosarele de finanţare propuse spre respingere.

 

ARTICOLUL 17

Aprobarea dosarelor de finanţare

 

(1) După avizare, Comitetul director al Autorităţii propune spre aprobare Comitetului de avizare al Autorităţii centralizatorul cuprinzând dosarele de finanţare acceptate.

(2) Comitetul director al Autorităţii aprobă centralizatorul privind dosarele de finanţare respinse.

 

ARTICOLUL 18

Comunicarea rezultatelor

 

Comunicarea hotărârii Comitetului de avizare al Autorităţii privind dosarele de finanţare aprobate, respectiv a centralizatorului cuprinzând dosarele de finanţare respinse se realizează prin postarea pe site-ul Autorităţii.

 

ARTICOLUL 19

Contestaţii

 

(1) Se poate depune contestaţie privind decizia Comitetului director la sediul Autorităţii sau prin poştă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor, respectiv de la postarea listei cu dosarele de finanţare respinse pe site-ul Autorităţii.

(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin dispoziţie a preşedintelui Autorităţii, analizează motivele respingerii şi înaintează Comitetului director propunerea de aprobare sau respingere a contestaţiei.

(3) Autoritatea soluţionează contestaţia în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la finalizarea termenului menţionat la alin. (1).

 

ARTICOLUL 20

Acordarea finanţării

 

(1) Solicitantul a cărui cerere de finanţare a fost aprobată se prezintă la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului pe raza căreia domiciliază, pentru semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, având asupra sa actul de identitate, în original.

(2) Se consideră renunţare la finanţarea aprobată neprezentarea solicitantului pentru semnarea contractului de finanţare nerambursabilă în termen de 60 de zile calendaristice de la publicarea anunţului cu data la care se pot semna contractele pentru finanţare nerambursabilă. Comunicarea acestei date se afişează pe site-ul Autorităţii.

(3) Finanţarea este acordată pentru realizarea proiectului propus prin cererea de finanţare, orice modificare a tipului de proiect/soluţiei tehnice fiind exclusă.

 

ARTICOLUL 21

Contractul de finanţare nerambursabilă

 

(1) Modelul contractului de finanţare nerambursabilă este prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ghid.

(2) Contractul de finanţare nerambursabilă se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul pentru Autoritate şi unul pentru beneficiar.

(3) Contractul de finanţare nerambursabilă intră îh vigoare la data semnării acestuia de către beneficiar şi îşi încetează valabilitatea la 12 luni de la data efectuării plăţii de către Autoritate.

(4) Durata de execuţie a proiectului este de maximum 18 luni de la data intrării în vigoare a contractului de finanţare, termen în care beneficiarul depune cererea de plată.

(5) Data depunerii cererii de plată reprezintă data finalizării proiectului.

(6) Până la momentul perfectării contractului, Autoritatea are dreptul să modifice şi/sau să completeze modelul de contract, ulterior orice modificare şi/sau completare realizându-se cu acordul ambelor părţi, exprimat în scris, prin act adiţional.

(7) în condiţiile neexecutării de către beneficiar a obligaţiilor prevăzute prin contractul de finanţare nerambursabilă, acesta poate fi reziliat, beneficiarul fiind înştiinţat asupra rezilierii contractului prin Notificare de reziliere a contractului pentru finanţare.

(8) Rezilierea contractului de finanţare nerambursabilă din culpa beneficiarului are drept consecinţă restituirea, în termenul precizat în notificare, de către beneficiara finanţării primite, sub formă de plată de daune-interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii.

(9) în cazul în care încetarea contractului intervine înainte de decontare, beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

 

 

ARTICOLUL 22

Decontarea cheltuielilor eligibile

 

(1) Autoritatea nu acordă plăţi pentru facturile reprezentând avansuri în baza contractelor cu furnizorii de servicii/produse/ lucrări aferente proiectului.

(2) Autoritatea nu acordă plăţi în avans.

(3) Autoritatea finanţează prima de eficienţă energetică în conformitate cu prezentul ghid.

(4) Odată cu depunerea dosarului de decontare, beneficiarul este obligat să facă dovada achitării integrale a materialelor, lucrărilor şi serviciilor aferente izolării imobilului - construcţie.

(5) Autoritatea finanţează cheltuieli eligibile efectuate după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor aferente proiectului tehnic, în cazul locuinţelor existente.

(6) Autoritatea nu finanţează lucrări efectuate în regie proprie.

 

ARTICOLUL 23

Documente obligatorii necesare decontării primei de eficienţă energetică

 

Dosarul de decontare va cuprinde următoarele documente obligatorii:

a) cererea de plată, conform anexei nr. 1 la contractul de finanţare nerambursabilă, prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ghid, completată integral prin tehnoredactare computerizată şi semnată de beneficiar;

b) actul de identitate al beneficiarului, în copie, în cazul în care acesta a fost schimbat de la data depunerii cererii de finanţare;

c) extras de cont bancar, dacă contul este altul faţă de cel evidenţiat în contractul de finanţare;

d) contractul de execuţie, în original;

e) factura aferentă serviciilor de manoperă, care trebuie să conţină numărul contractului de execuţie în baza căruia se emite, în original, copie legalizată sau copie certificată „conform cu originalul” de către emitent;

f) situaţii de lucrări întocmite conform modelului listelor de cantităţi depuse în cadrul proiectului tehnic anexat cererii de finanţare nerambursabilă, în original;

g) facturi de achiziţie pentru materialele utilizate conforme cu cerinţele prezentului ghid, care să cuprindă denumirea detaliată

şi cantitatea materialelor livrate, în copie legalizată sau copie certificată „conform cu originalul” de către emitent;

h) factura aferentă serviciilor de proiectare, dacă este cazul, în copie legalizată sau copie certificată „conform cu originalul” de către emitent;

i) dovada achitării facturilor, ordin de plată însoţit de extras de cont cu viza instituţiei financiar-bancare şi/sau chitanţe în original, copie legalizată sau copie certificată „conform cu originalul” de către emitent;

j) proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în original;

k) proces-verbal de lucrări ascunse, în copie legalizată, original sau copie certificată „conform cu originalul” de către emitent;

l) CPE emis la finalizarea lucrărilor de construire sau renovare, clasa energetică A pentru locuinţele nou-construite şi cu o clasă superioară pentru locuinţele existente, în copie legalizată sau copie certificată „conform cu originalul” de către emitent;

m) extras de carte funciară din care să rezulte intabularea imobilului construit, în original;

n) agrement tehnic pentru toate materialele utilizate conform prezentului ghid;

o) documente care să ateste conformitatea materialelor utilizate conform prezentului ghid.

 

ARTICOLUL 24

Condiţii generale ale documentelor depuse în vederea decontării

 

(1) Documentele justificative depuse la dosarul de decontare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie completate integral şi corect;

b) să fie emise după data semnării contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor aferente proiectului tehnic, în cazul locuinţelor existente;

c) să precizeze data şi numărul contractului conform căruia se emit documentele şi perioada în care au fost executate lucrările aferente contractului.

(2) Autoritatea finanţează cheltuielile eligibile, fără a depăşi suma prevăzută în contractul de finanţare nerambursabilă.

(3) în cazul lipsei unor documente obligatorii, Autoritatea va notifica beneficiarul de maximum două ori pentru remedierea Situaţiei. Termenul de răspuns pentru fiecare notificare din partea solicitantului este de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării. În cazul în care beneficiarul nu depune documentele în termenul solicitat, contractul de finanţare se reziliază.

(4) în cazul nerespectării condiţiilor impuse cu privire la documentele aferente dosarului de decontare, contractul de finanţare se reziliază.

(5) Ulterior verificării şi stabilirii conformităţii documentelor aferente cererii de decontare, personalul Autorităţii poate efectua vizite la punctul de lucru unde se implementează proiectul, prin sondaj, conform unei proceduri stabilite de către direcţia de specialitate, înaintea decontării. Beneficiarul este obligat să prezinte toate documentele solicitate care au legătură cu proiectul odată cu efectuarea controlului. În urma controlului se va întocmi o notă de control, care va fi semnată de cel care efectuează controlul şi de către beneficiar.

(6) în cazul în care există neconcordanţe între documentele verificate în vederea decontării şi realitatea constatată pe teren, Autoritatea dispune rezilierea contractului în condiţiile art. 21 alin. (7) şi (8).

 

ARTICOLUL 25

Depunerea dosarului de decontare

 

(1) Dosarul de decontare conţinând toate documentele obligatorii menţionate la art. 23 va fi depus la sediul Autorităţii. Dosarul de decontare poate fi transmis şi prin poştă, cu confirmare de primire, cu condiţia ca data primirii şi a înregistrării la Autoritate să nu depăşească durata de execuţie a proiectului.

(2) Cererea de plată şi documentaţia anexată, legată şi opisată, se depun intr-un singur exemplar, în plic sigilat, la registratura Autorităţii, la adresa: Administraţia Fondului pentru Mediu, municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, corp A, sectorul 6, codul poştal 060031. Pe plic trebuie scrise în mod obligatoriu următoarele informaţii:

a) denumirea şi adresa completă ale beneficiarului;

b) numărul contractului de finanţare;

c) menţiunea pentru Programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice.

 

ARTICOLUL 26

Monitorizarea

 

(1) Beneficiarul este obligat să menţină investiţia realizată în cadrul programului pentru o perioadă de cel puţin un an de la data efectuării plăţii de către Autoritate.

(2) în perioada de monitorizare personalul Autorităţii sau reprezentanţii instituţiilor desemnate pentru controlul programului pot efectua vizite la faţa locului, în vederea constatării menţinerii/ nemenţinerii investiţiei realizate.

(3) Finanţarea nerambursabilă acordată va fi recuperată în cazul în care bunurile finanţate nu sunt conservate şi menţinute conform scopului stabilit, pe o perioadă de un an de la data efectuării plăţii de către Autoritate.

 

ARTICOLUL 27

Reguli de publicitate privind programul

 

(1) Toate datele, informaţiile, instrucţiunile, comunicatele şi alte documente relevante în legătură cu programul se publică pe site-ul Autorităţii, www.afm.ro, şi/sau al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, www.mmediu.ro

(2) Singurele informaţii şi instrucţiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la program sunt cele transmise sub formă de comunicate de presă din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi/sau a Autorităţii.

 

ARTICOLUL 28

Păstrarea documentelor de către Autoritate

 

(1) Autoritatea păstrează documentele gestionate în cadrul programului, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu normele sale interne.

(2) Documentaţia depusă de către solicitant, care a fost aprobată, nu se restituie.

(3) Pe bază de solicitare scrisă, Autoritatea poate restitui dosarul de finanţare, în condiţiile în care acesta a fost respins, în termen de 60 de zile calendaristice de la comunicarea rezultatelor sesiunii de finanţare.

 

ARTICOLUL 29

Responsabilităţi privind gestionarea datelor cu caracter personal

 

Autoritatea răspunde, în condiţiile legii, pentru gestionarea datelor cu caracter personal aparţinând persoanelor participante în cadrul programului, pe care aceasta le prelucrează.

 

ARTICOLUL 30

Anexe

 

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ghid.

 

ANEXA Nr. 1

la ghid

 

Nr. de înregistrare: ................................/................................

Cerere de finanţare nerambursabilă

I. Date de identificare a solicitantului*

 

Numele şi prenumele solicitantului (conform actului de identitate): ......................................................................

Numărul şi seria actului de identitate: BI/CI ......................................................................

Valabilitatea actului de identitate: .............................._........................................

Codul numeric personal: ......................................................................

Adresa completă a solicitantului

Str. ......................................................................  nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ....,

Localitatea (oraş/municipiu/comună, sat) ......................................................................

Judeţul/Sectorul ......................................................................

Cont deschis la Banca ......................................................................, sucursala ......................................................................

Cont IBAN ......................................................................

(Se va ataşa adeverinţa privind existenţa contului, emisă de bancă.)

 

Telefon fix: ......................................................................

Telefon mobil: ......................................................................

E-mail: ......................................................................

 

Adresa completă a imobilului la care se implementează proiectul

Str. ......................................................................  nr. ....

Localitatea (oraş/municipiu/comună, sat) Str. ......................................................................  nr. ....,

Judeţul/Sectorul Str. ......................................................................  nr. ....,

 

 

* Este obligatorie completarea tuturor datelor. Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate potrivit Notificării nr. 0023394/2010, în conformitate cu Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul analizei dosarului de finanţare. Datele pot fi dezvăluite unor terţi în baza unui temei legal justificat. Vă puteţi exercita drepturile de acces, de intervenţie şi de opoziţie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001. cu modificările şi completările ulterioare, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, trimisă pe adresa autorităţii.

 

II. Finanţare solicitată:

Subsemnatul/Subsemnata, ...................................................................... , cu datele de identificare mai sus menţionate, solicit finanţare nerambursabilă în sumă de ............................. lei, reprezentând contravaloarea primei de eficienţă energetică, pentru izolarea construcţiilor noi/existente pentru realizarea proiectului conform specificaţiilor Ghidului de finanţare, aferent Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice.

Suma solicitată reprezintă contravaloarea primei de eficienţă energetică conform prevederilor Ghidului.

 

III. Izolarea termică a locuinţei de maxim P+2E aflate în faza de construcţie:

Tabel 1. Izolare pereţi exteriori

 

Suprafaţa totală a pereţilor exteriori fără geamuri şi uşi

Tip material izolaţie - pereţi exteriori

Cost per mp - izolaţie

Cost total estimat

1

2

3

4 = 1x3

 

 

 

 

 

Tabel 2. Izolare acoperiş

 

Suprafaţa totală de Izolat pentru acoperiş

Tip material Izolaţie - acoperiş

Cost per mp - izolaţie

Cost total estimat

1

2

3

4 = 1 x 3

 

 

 

 

 

IV. Izolarea termică a unei locuinţe existente

Tabel 3. Izolare pereţi exteriori

 

Suprafaţa totală a pereţilor exteriori fără geamuri şi uşi

Tip material izolaţie - pereţi exteriori

Cost per mp - izolaţie

Cost aferent proiectării

Cost total izolaţie

Cost total estimat

1

2

3

4

5 = 1 x 3

6 = 4 + 5

 

 

 

 

 

 

 

Tabel 4. Izolare acoperiş

 

Suprafaţa totală de izolat pentru acoperiş

Tip material izolaţie - acoperiş

Cost per mp - Izolaţie

Cost aferent proiectării

Cost total izolaţie

Cost total estimat

1

2

3

4

5 = 1 x 3

6 = 4 + 5

 

 

 

 

 

 

 

Numele/prenumele:

Semnătura:

Data:

 

ANEXA Nr. 2

la ghid

 

DECLARAŢIE

pe propria răspundere

 

Subsemnatul/Subsemnata, ......................................................................,  declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, următoarele:

a) imobilul în/pe care se realizează investiţia nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;

b) în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului nu am fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

c) finanţarea nerambursabilă solicitată, în situaţia aprobării şi acordării, va fi utilizată în mod exclusiv pentru scopurile declarate în cererea de finanţare şi în celelalte documente cuprinse în dosarul de finanţare;

d) respect legislaţia naţională şi comunitară în domeniul protecţiei mediului;

e) am luat cunoştinţă de faptul că prezentarea eronată sau falsă a datelor şi informaţiilor conţinute în cererea de finanţare şi în celelalte documente cuprinse în dosarul de finanţare va duce automat la respingerea acestuia ori la neselectarea proiectului sau, ulterior, la returnarea integrală a sumei primite ca finanţare în cadrul programului;

f) nu am mai aplicat pentru acelaşi imobil şi nu am depus o altă cerere de finanţare care să fi fost acceptată în cadrul acestei sesiuni;

g) cheltuielile eligibile pentru care solicit finanţare prin Programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice nu fac obiectul unui alt program de finanţare;

h) nu înregistrez obligaţii restante la bugetele locale din alte localităţi,

Subsemnatul/Subsemnata, înţelegând că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informaţiilor în scopul de a obţine avantaje patrimoniale sau de orice altă natură este pedepsită conform legii, declar că nu am furnizat informaţii false în documentele prezentate şi îmi asum responsabilitatea datelor conţinute în cererea de finanţare şi în toate celelalte documente cuprinse în dosarul de finanţare depus, garantând, de asemenea, că datele furnizate sunt actuale, reale, corecte şi complete.

 

Prin semnarea prezentei confirm că am înţeles şi mi-am însuşit în integralitate conţinutul acestei declaraţii.

 

Numele şi prenumele solicitantului ......................................................................

Semnătura ......................................................................

 

ANEXA Nr. 3.1

la ghid

 

GRILA DE VERIFICARE

pentru eligibilitatea solicitantului şi a proiectului - pentru izolarea construcţiilor în faza de construcţie

 

I. Datele de identificare a solicitantului şi a dosarului de finanţare

Solicitant: ......................................................................

Adresă: ......................................................................

Numărul de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu:

 

II. Conformitatea documentelor

Se bifează cu X una dintre coloanele DA sau NU şi, la final, „ACCEPTAT sau „RESPINS”.

 

Nr. crt.

Document

DA

NU

Observaţii

1.

Cerere de finanţare conform formularului prevăzut în anexa nr. 1 la ghid

 

 

 

2.

Actul de identitate al solicitantului, În copie

 

 

 

3.

Autorizaţie de construire valabilă la data depunerii dosarului, însoţită de înştiinţările privind începerea lucrărilor către autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi către inspectoratul teritorial în construcţii privind începerea lucrărilor în copii legalizate; în cazul preluării autorizaţiei de construire, se va prezenta inclusiv documentul din care rezultă preluarea acesteia, în copie legalizată.

 

 

 

4.

Extras de carte funciară pentru informare, privind terenul pe care se va construi imobilul, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanţare, în original

 

 

 

5.

Ordin de începere a lucrărilor

 

 

 

6.

Extras din proiectul tehnic, partea de arhitectură, în original, elaborat conform prevederilor legale care să ateste respectarea prevederilor art. 10, în mod explicit lista de cantităţi, tipul materialelor folosite şi detaliul de montare, însoţit de fişe tehnice, agremente tehnice şi certificate de conformitate pentru materialele de izolaţie, tencuieli permeabile

 

 

 

7.

Dispoziţie de şantier, dacă este cazul, pentru schimbarea soluţiei tehnice, în original, verificată din punctul de vedere al rezistenţei şi la foc (A1, CC) de către verificatori autorizaţi, însoţită de memoriu tehnic justificativ, note de renunţări, liste de cantităţi suplimentare

 

 

 

8.

Certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original

 

 

 

9.

Certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului, de către autoritatea publică locală în a cărei raza teritorială îşi are domiciliul solicitantul, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original

 

 

 

10.

Certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele focale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului, de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială va fi implementat proiectul, în situaţia în care domiciliul solicitantului este diferit de adresa de implementare, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original

 

 

 

11.

Declaraţie pe propria răspundere conform anexei nr. 2 la ghid

 

 

 

12.

Adeverinţa privind existenţa contului bancar al solicitantului finanţării, emisă de o bancă comercială sau extras de cont

 

 

 

13.

Certificat de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original, sau exprimarea consimţământului expres în vederea însărcinării structurii sau instituţiei publice de a face demersurile necesare pentru obţinerea de la organele abilitate a extrasului de pe cazierul judiciar conform modelului prezentat în anexa nr. 6 la ghid

 

 

 

14.

Declaraţie notarială, semnată de toţi coproprietarii, referitor la faptul că nu vor depune cerere pentru acelaşi imobil, în original

 

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 1-4, 11, 13, 14 sunt evaluate de către consilierul juridic, pct. 8-10,12 sunt evaluate de către economist şi pct. 5-7 sunt evaluate de către evaluatorul tehnic.

 

III. Eligibilitatea solicitantului

Se bifează cu „x” una dintre coloanele DA sau NU şi, la final, la pct. VI, căsuţa .ACCEPTAT” sau „RESPINS”.

 

Nr.  crt.

Criterii de eligibilitate

DA

NU

Observaţii

1.

Este cetăţean român sau cetăţean al statelor Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European cu domiciliul stabil în România.

 

 

 

2.

Este titularul autorizaţiei de construire pentru imobilul-construcţie pentru care se solicită prima de eficienţă energetică sau deţine autorizaţia de construire prin preluarea acesteia la momentul dobândirii proprietăţii terenului.

 

 

 

3.

Este proprietar al imobilului - teren, pe care se va implementa proiectul.

 

 

 

4.

Imobilul - teren nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

 

 

 

5.

Nu a fost condamnat printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă pentru infracţiuni împotriva mediului.

 

 

 

6.

Are îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul

de stat, bugetele locale, conform prevederilor legale în vigoare.

 

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 1-5 sunt evaluate de către consilierul juridic, pct. 6 este evaluat de către economist.

 

IV. Eligibilitatea proiectului - pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie

 

Nr. crt.

Criterii de eligibilitate

DA

NU

1.

Utilizează un termosistem din materiale organic-naturale şi finisaje compatibile pentru pereţi sau acoperiş în baza unui proiect realizat de un arhitect cu drept de semnătură, conform definiţiilor din prezentul ghid

 

 

2.

Cheltuielile eligibile pentru care se solicită finanţare prin program nu fac obiectul unui alt program de finanţare.

 

 

3.

Proiectul se implementează pe teritoriul României.

 

 

4.

Suprafaţa utilă a imobilului - construcţie este mai mare de 50 m2.

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 1-4 sunt evaluate de către evaluatorul tehnic.

 

V. Cheltuieli eligibile ale proiectului

 

Nr. crt.

Cheltuieli eligibile

lei

1.

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile

 

2.

Valoarea propusă spre finanţare

 

 

NOTE:

1. Pct. 1-2 sunt evaluate de către evaluatorul tehnic.

2. Lipsa unui document atrage respingerea dosarului de finanţare.

3. Se bifează, după caz, cu „Da” sau „Nu” conformitatea/neconformitatea documentelor, respectiv îndeplinirea/ neîndeplinirea criteriului de eligibilitate, şi se înscriu comentariile de rigoare,

4. Neîndeplinirea unuia dintre criteriile de eligibilitate atrage respingerea cererii de finanţare.

 

VI. Observaţii

 

VII. Rezultatul analizei

Dosar propus spre selectare sau respingere

 

 

Numele şi prenumele

Semnătură

Evaluator juridic

 

 

Evaluator economic

 

 

Evaluator tehnic

 

 

Preşedintele comisiei

 

 

 

ANEXA Nr. 3.2

la ghid

 

GRILA DE VERIFICARE

pentru eligibilitatea solicitantului şi a proiectului - pentru izolarea locuinţelor existente

 

I. Datele de Identificare a solicitantului şi a dosarului de finanţare

Solicitant: ......................................................................

Adresă: ......................................................................

Numărul de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu:

 

II. Conformitatea documentelor

Se bifează cu X una dintre coloanele DA sau NU şi, la final, „ACCEPTAT” sau „RESPINS”.

 

Nr. crt.

Document

DA

NU

Comentarii

1.

Cerere de finanţare conform formularului prevăzut în anexa nr. 1 la ghid

 

 

 

2.

Actul de identitate al solicitantului, în copie

 

 

 

3.

Extras de carte funciara pentru informare privind imobilul - construcţie, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanţare, în original

 

 

 

4.

Certificat de performanţă energetică a clădirii emis conform prevederilor legale, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii dosarului de finanţare, în copie legalizată

 

 

 

5.

Proiect tehnic pentru termoizolare, în original, elaborat conform prevederilor legale care să ateste respectarea prevederilor art. 12r din ghid în mod explicit lista de cantităţi, tipul materialelor folosite şi detaliul de montare, însoţit de fişe tehnice, agremente tehnice şi certificate de conformitate pentru materialele de izolaţie, tencuieli permeabile

 

 

 

6.

Certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original sau copie legalizată

 

 

 

7.

Certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului, de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul solicitantul, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original sau copie legalizată

 

 

 

8.

Certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului, de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială va fi implementat proiectul, în situaţia în care domiciliul solicitantului este diferit de adresa de implementare, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finanţare, în original sau copie legalizată

 

 

 

9.

Declaraţie pe propria răspundere conform anexei nr. 2 la ghid

 

 

 

10.

Adeverinţa privind existenţa contului bancar al solicitantului finanţării, emisă de o bancă comercială sau extras de cont

 

 

 

11.

Certificat de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original, sau exprimarea consimţământului expres în vederea însărcinării structurii sau instituţiei publice de a face demersurile necesare pentru obţinerea de la organele abilitate a extrasului de pe cazierul judiciar conform modelului prezentat în anexa nr. 6 la ghid

 

 

 

12

Declaraţie notarială, semnată de toţi coproprietarii, referitor la faptul că nu vor depune cerere pentru acelaşi imobil, în original

 

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 1-3, 9,11,12 sunt evaluate de către consilierul juridic, pct. 6-8,10 sunt evaluate de către economist şi pct. 4,5 sunt evaluate de către evaluatorul tehnic.

 

III. Eligibilitatea solicitantului

Se bifează cu „x” una dintre coloanele DA sau NU şi, la final, la pct. VI, căsuţa .ACCEPTAT” sau „RESPINS”.

 

Nr. crt.

Criterii de eligibilitate

DA

NU

1.

Este cetăţean român sau cetăţean al statelor Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European cu domiciliul stabil în România.

 

 

2.

Este proprietar/coproprietar al imobilului - construcţie, pentru care solicită prima de eficienţă energetică, pentru renovarea clădirilor existente.

 

 

3.

Imobilul - construcţie nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

 

 

4.

Nu a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni împotriva mediului.

 

 

5.

Are îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, conform prevederilor legale în vigoare.

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 1-4 sunt evaluate de către consilierul juridic, pct. 5 este evaluat de către economist.

 

IV. Eligibilitatea proiectului - pentru izolarea locuinţelor existente

 

Nr. crt.

Criterii de eligibilitate

DA

NU

1.

Utilizează un termosistem din materiale organic-naturale şi finisaje compatibile pentru pereţi sau acoperiş în baza unui proiect realizat de un arhitect cu drept de semnătură, conform definiţiilor din ghid.

 

 

2.

Cheltuielile eligibile pentru care se solicită finanţare prin program nu fac obiectul unui alt program de finanţare.

 

 

3

Proiectul se implementează pe teritoriul României.

 

 

4

Locuinţa nu deţine CPE clasa energetică A.

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 1-4 sunt evaluate de către evaluatorul tehnic.

 

V Cheltuieli eligibile ale proiectului

 

Nr. crt.

Cheltuieli eligibile

lei

1.

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile

 

2.

Valoarea propusă spre finanţare

 

 

NOTE:

1. Pct. 1-2 sunt evaluate de către evaluatorul tehnic.

2. Lipsa unui document atrage respingerea dosarului de finanţare.

3. Se bifează, după caz, cu „Da” sau „Nu” conformitatea/neconformitatea documentelor, respectiv îndeplinirea/neîndeplinirea criteriului de eligibilitate, şi se înscriu comentariile de rigoare.

4. Neîndeplinirea unuia dintre criteriile de eligibilitate atrage respingerea cererii de finanţare.

 

VI. Observaţii

 

VII. Rezultatul analizei

Dosar propus spre selectare sau respingere

 

 

Numele şi prenumele

Semnătură

Evaluator juridic

 

 

Evaluator economic

 

 

Evaluator tehnic

 

 

Preşedintele comisiei

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la ghid

 

Criterii de punctaj

 

Nr. crt.

Criterii de punctaj

Condiţii

Punctaj

Ev.

1.

Eficienţa costurilor

<= 100 lei/mp

20 p

 

>100 lei/mp

10p

 

2.

Suprafaţa izolată

Integral

30 p

 

Faţadă/Pereţi sandwich

20 p

 

Acoperiş

10 p

 

3

Conductivitatea termică a produsului de izolaţie termică

<=0.044W/mk

30 p

 

>0.044W/mk

10 p

 

PUNCTAJ OBŢINUT

 

 

 

 

Proiectele selectate vor fi dispuse într-un centralizator, în ordinea descrescătoare a punctajului abţinut, iar finanţarea se va realiza în limita sumei alocate sesiunii de finanţare. În caz de egalitate a punctajului, departajarea se va realiza în funcţie de ordinea depunerii la registratura Administraţiei Fondului pentru Mediu a proiectelor. Pentru folosirea cumulată a materialelor de izolaţie se va acorda punctajul aferent materialului cel mai slab punctat.

 

Evaluator

Selectat/Neselectat

Numele şi prenumele

Semnătura

Data

 

ANEXA Nr. 5

la ghid

 

CONTRACT

de finanţare nerambursabilă

Nr. ................................ din................................

 

Între părţile contractante:

Administraţia Fondului pentru Mediu, cu sediul în municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, corp A, sector 6,

cod de identificare fiscală 14715650, cont nr. ......................................................................, deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucureşti, reprezentată legal

prin  ...................................................................... - preşedinte, în calitate de finanţator, denumită în continuare AFM,

şi

......................................................................, cu domiciliul în ......................................................................, act de identitate tip ........, seria ........, nr. ......................................................................,cod numeric personal ......................................................................, cont nr. ......................................................................, deschis la ......................................................................, în calitate de beneficiar,

denumit/denumită în continuare beneficiar, a intervenit prezentul contract de finanţare nerambursabilă, denumit în continuare contract.

 

ARTICOLUL 1

Obiectul contractului

 

1. AFM acordă beneficiarului o finanţare nerambursabilă, denumită în continuare finanţare, în valoare de lei, în cadrul Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice, denumit în continuare program, sub ferma decontării primei de eficienţă energetică, obţinută de către beneficiar în vederea realizării proiectului vizând izolarea locuinţei în faza de construcţie/izolarea locuinţei existente, la adresa (locul de implementare):

.................................................................................................................................................

2. Pentru izolarea locuinţei în faza de construcţie/izolarea locuinţei existente, finanţarea/mp izolat este de maximum .................. lei.

3. Programul este finanţat şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. ................./.................. denumit în continuare ghid.

4. Finanţarea se acordă numai pentru cheltuielile eligibile şi numai în limita sumelor prevăzute la pct. 1 şi 2.

5. Cheltuielile proiectului sunt considerate eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele criterii generale:

a) sunt realizate conform cererii de finanţare, în limita sumei aprobate de AFM;

b) sunt efectuate numai după semnarea contractului de către beneficiar şi pe perioada de execuţie a proiectului;

c) sunt realizate integral, sunt identificabile, verificabile şi pot fi dovedite prin documente.

 

ARTICOLUL 2

Destinaţia finanţării

 

1. Finanţarea este acordată pentru realizarea proiectului, conform cererii de finanţare depuse de către beneficiar.

2. Orice modificare a tipului de proiect propus/soluţiei tehnice propuse prin cererea de finanţare este exclusă.

 

ARTICOLUL 3

Durata contractului şi perioada de utilizare a finanţării

 

1. Contractul de finanţare nerambursabilă intră în vigoare la data semnării acestuia de către beneficiar şi îşi încetează valabilitatea la 12 luni de la data efectuării plăţii de către Autoritate.

2. Durata de realizare a proiectului este de maximum 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului contract, termen în care beneficiarul va depune dosarul de decontare la sediul AFM.

3. Data depunerii dosarului de decontare reprezintă data finalizării proiectului.

 

ARTICOLUL 4

Reguli de interpretare

 

În cuprinsul prezentului contract sunt utilizate următoarele reguli de interpretare:

a) sintagma „dosar de decontare” cuprinde cumulativ sintagmele: „cerere de plată” şi „documente justificative” dacă nu se prevede expres contrarul sau dacă nu este strict necesar a se distinge între cele două;

b) termenul de „zi” sau „zile” reprezintă zi calendaristică ori zile calendaristice, dacă nu este stipulat altfel;

c) calculul termenelor prevăzute în cuprinsul prezentului contract se realizează potrivit dispoziţiilor Codului de procedură Civilă, dacă nu este stipulat contrarul.

 

ARTICOLUL 5

Modalitatea de plată

 

1. Utilizarea finanţării de către beneficiar se poate face numai după îndeplinirea de către acesta a tuturor condiţiilor prevăzute prin ghid şt prin prezentul contract.

2. Plata se efectuează prin debitarea contului de trezorerie al AFM pe măsura tragerii sumei şi prin creditarea contului nr. ...................................................................... deschis de către beneficiar la ......................................................................, numai pe bază de dosar de decontare constituit din cererea de plată, însoţită de documentele justificative, în condiţiile în care toată documentaţia este completă şi corect întocmită.

3. Formularul cererii de plată face obiectul anexei nr. 1 la prezentul contract; documentele justificative care însoţesc în mod obligatoriu cererea de plată sunt enumerate în cuprinsul anexei nr. 2 la prezentul contract.

4. Cheltuielile bancare, respectiv comisioanele bancare, diferenţele de curs valutar etc. sunt în sarcina beneficiarului.

5. Virarea sumelor din contul AFM în contul beneficiarului se face în ordinea depunerii dosarelor de decontare, în limita disponibilului existent la Fondul pentru mediu şi a eşalonărilor plăţilor lunare pe categorii de proiecte şi programe finanţate de AFM.

6. Orice plată excedentară efectuată de către AFM constituie plată necuvenită, beneficiarul având obligaţia de a restitui sumele necuvenite în termen de 5 zile de la data confirmării de primire a notificării din partea AFM.

 

ARTICOLUL 6

Obligaţiile beneficiarului

 

Beneficiarul are următoarele obligaţii:

1. să folosească finanţarea numai în scopul şi în condiţiile în care a fost acordată, conform cererii de finanţare aprobate de Autoritate;

2. să asigure contribuţia proprie pentru realizarea proiectului, precum şi orice alte cheltuieli suplimentare, prevăzute ori neprevăzute;

3. să asigure executarea proiectului cu diligenţa necesară şi eficienţă, în conformitate cu prezentul contract, precum şi cu legislaţia în vigoare şi standardele de mediu aplicabile;

4. să fie singurul răspunzător în faţa AFM pentru implementarea proiectului;

5. să notifice AFM şi să prezinte documentele corespunzătoare, în termen de 7 zile, în cazul în care apar modificări cu privire la actele de identitate ori alte documente şi/sau modificări vizând informaţiile furnizate AFM cu ocazia depunerii cererii de finanţare ori pe parcursul derulării prezentului contract;

6. să furnizeze şi să transmită AFM orice informaţie sau documente relevante pentru prezentul contract, solicitate în mod rezonabil de către aceasta, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării;

7. să plătească toate taxele, impozitele şi contribuţiile pe care le datorează potrivit reglementărilor legale;

8. să achiziţioneze bunuri şi servicii numai de la furnizori autorizaţi;

9. să se asigure că bunurile achiziţionate sunt noi, sunt conforme cu specificaţiile tehnice şi beneficiază de condiţii de garanţie conforme legislaţiei în vigoare;

10. să utilizeze şi să conserve bunurile achiziţionate în baza acestui contract cu diligentele unui bun proprietar şi să le menţină pe o perioadă de minimum un an de la data efectuării plăţii de către Autoritate;

11. să permită/să ia toate măsurile necesare pentru a se permite reprezentanţilor AFM şi ai instituţiilor însărcinate cu verificarea şi controlul activităţilor desfăşurate în cadrul programului accesul la locul de implementare a proiectului pentru inspectarea activităţilor ce se realizează din finanţarea acordată;

12. să permită/să ia toate măsurile necesare pentru a se permite personalului AFM să controleze modul în care sunt îndeplinite obiectivele proiectului, timp de un an de la data încetării prezentului contract;

13. să suporte toate taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale şi orice alte cheltuieli ocazionate de pregătirea, încheierea, executarea, punerea în aplicare şi încetarea prezentului contract şi a tuturor documentelor şi activităţilor aferente;

14. să depună dosarul de decontare, complet şi corect întocmit, în termenul şi în condiţiile impuse prin ghid şi prezentul contract.

a) în cazul lipsei unor documente obligatorii, Autoritatea va notifica beneficiarul de maximum două ori pentru remedierea situaţiei. Termenul de răspuns pentru fiecare notificare din partea solicitantului este de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării. În cazul în care beneficiarul nu depune documentele în termenul solicitat, contractul de finanţare se reziliază.

b) în cazul nerespectării condiţiilor impuse cu privire la documentele aferente dosarului de decontare, contractul de finanţare se reziliază.

 

ARTICOLUL 7

Obligaţiile AFM

 

AFM are următoarele obligaţii:

1. să asigure finanţarea proiectului în condiţiile menţionate în prezentul contract, în limita fondurilor disponibile alocate pentru categoria de proiecte din care face parte, cuprinse în bugetul anual al acesteia;

2. să furnizeze beneficiarului informaţii vizând finanţarea acordată.

 

ARTICOLUL 8

Cazuri de culpă

 

1. Nerespectarea de către beneficiar a oricăreia dintre obligaţiile sale asumate prin prezentul contract constituie caz de culpă.

2. Constituie caz de culpă şi următoarele fapte ale beneficiarului:

a) face declaraţii false sau incomplete pentru a obţine finanţarea prevăzută în contract;

b) comite nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie în legătură cu proiectul, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

c) împotriva beneficiarului a fost instituită o măsură asigurătorie potrivit legii civile sau penale;

d) situaţia economico-financiară a beneficiarului nu mai asigură condiţii de realizare a proiectului.

3. AFM va notifica beneficiarul în maximum 5 zile de la constatarea unui caz de culpă şi în cazul în care deficienţele menţionate în notificare nu sunt înlăturate în maximum 30 de zile de la data notificării, AFM are dreptul să rezilieze unilateral contractul, fără îndeplinirea niciunei alte formalităţi prealabile, şi, dacă au fost efectuate plăţi, să recupereze sumele virate către beneficiar, în condiţiile Codului de procedură fiscală/Codului de procedură civilă.

 

ARTICOLUL 9

Încetarea contractului

 

1. Prezentul contract încetează de drept:

a) la data prevăzută sau la împlinirea termenului stipulat prin contract;

b) la împlinirea termenului prevăzut la art. 3 pct. 2, în situaţia în care beneficiarul nu a depus dosar de decontare înăuntrul acestui termen;

c) în cazul imposibilităţii obiective a beneficiarului de a realiza proiectul, prin renunţare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile;

d) la data intervenţiei unui act de autoritate;

e) la apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului şi care pot conduce la modificarea clauzelor contractuale în aşa măsură încât îndeplinirea contractului ar fi contrară AFM şi interesului public; acest fapt va fi notificat beneficiarului în termen de 10 zile de la momentul apariţiei unor astfel de circumstanţe sau de la momentul în care AFM a avut cunoştinţă de apariţia unor astfel de circumstanţe.

2. Prin reziliere, la iniţiativa AFM, în următoarele condiţii:

a) beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract;

b) în situaţia intervenirii unuia dintre cazurile de culpă prevăzute la ari. 8 pct. 2.

3. Rezilierea contractului din culpa beneficiarului are drept consecinţă restituirea de către acesta a finanţării primite, în termenul precizat în notificarea/înştiinţarea de plată, sub formă de plată de daune-interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii.

4. Beneficiarul rămâne direct răspunzător pentru toate consecinţele financiare directe sau indirecte antrenate de încetarea contractului înainte de termen din culpa sau la iniţiativa sa (inclusiv majorări de întârziere, conform legii fiscale aplicabile creanţelor bugetare).

5. În cazul în care încetarea contractului intervine înainte de depunerea dosarului de decontare, beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

6. Finanţarea nerambursabilă acordată va fi recuperată şi în cazul în care obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului stabilit sau nu sunt menţinute în funcţiune o perioadă de minimum un an de te data încetării contractului.

 

ARTICOLUL 10

Forţa majoră şi cazul fortuit

 

1. Prin forţă majoră se înţelege un eveniment independent de voinţa părţilor, imprevizibil şi insurmontabil, intervenit după încheierea contractului şi care împiedică părţile să îşi execute, total sau parţial, obligaţiile contractuale.

2. Partea care invocă forţa majoră are următoarele obligaţii:

a) să notifice forţa majoră celeilalte părţi în termen de 5 zile de la data apariţiei;

b) să transmită în termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de forţă majoră certificatul de forţă majoră emis de autoritatea competentă;

c) să comunice data încetării în termen de 5 zile de la încetare;

d) să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor,

3. Dacă nu se procedează la anunţare, în condiţiile şi termenele prevăzute, partea care o invocă va suporta toate daunele provocate celeilalte părţi prin lipsa notificării.

4. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ca li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.

5. Forţa majoră, comunicată şi dovedită în condiţiile pct. 2, exonerează de răspundere partea care o invocă,

6. Dacă forţa majoră şi/sau consecinţele acesteia durează sau se estimează că va/vor dura mai mult de 3 luni, părţile se obligă să negocieze cu bună-credinţă în vederea identificării soluţiei celei mai bune:

a) încetarea contractului, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese;

b) modificarea contractului.

7. Prevederile de mai sus se aplică şi în caz fortuit.

 

ARTICOLUL 11

Alte clauze

 

1. Beneficiarul îşi asumă integral răspunderea pentru prejudiciile cauzate terţilor din culpa sa pe parcursul derulării proiectului, AFM fiind degrevată integral de orice responsabilitate.

2. În nicio circumstanţă şi din niciun motiv AFM nu poate fi trasă la răspundere şi obligată la plata de daune-interese pe durata desfăşurării proiectului şi, ca urmare, AFM nu va accepta nicio cerere de despăgubire sau plăţi suplimentare.

3. În cazul în care realizarea proiectului generează costuri suplimentare, acestea vor fi acoperite pe cheltuiala beneficiarului.

4. Contractul în integralitatea sa, precum şi toate drepturile şi obligaţiile decurgând din acesta nu pot face obiectul cesiunii; în caz de imposibilitate, neimputabilă beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea poate fi preluată de succesorii săi în drepturi, dar numai cu aprobarea prealabilă a AFM.

5. Beneficiarul va adopta o conduită adecvată prin care va evita conflictul de interese şi va informa imediat AFM despre orice situaţie care dă naştere sau este posibil să dea naştere unui astfel de conflict.

6. AFM şi beneficiarul se angajează să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor legate de derularea prezentului contract, informaţiile putând fi furnizate numai autorităţilor competente, în condiţiile legii, sau unor terţe părţi numai cu acordul părţilor prezentului contract.

7. Drepturile de proprietate intelectuală rezultate în urma implementării proiectului, precum şi alte documente legate de proiect vor rămâne în patrimoniul beneficiarului care, la solicitarea AFM, va acorda acesteia dreptul de a utiliza gratuit şi după cum consideră necesar informaţia cuprinsă în rapoartele proiectului, precum şi rezultatele obţinute, oricare ar fi forma acestora.

8. Beneficiarul are obligaţia de a despăgubi din surse proprii AFM pentru toate cheltuielile efectuate împotriva oricăror reclamaţii şi acţiuni în justiţie ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete de invenţie, mărci înregistrate, desene sau modele industriale, drepturi de autor) legate de activităţile necesare implementării proiectului şi daune-interese, costuri, taxe şi alte cheltuieli de orice natură, aferente violării dreptului de proprietate intelectuală.

9. Beneficiarul este de acord ca AFM să publice date privind rezultatele implementării proiectului.

10. Neexercitarea de către AFM a oricărui drept prevăzut în prezentul contract nu constituie o renunţare la acesta, iar AFM va putea uza de acel drept oricând, până la stingerea tuturor obligaţiilor beneficiarului faţă de aceasta,

11. În cazul în care, referitor la prezentul contract, apar modificări ale legislaţiei aplicabile, părţile au obligaţia să depună toate diligentele, conform noilor reglementări, astfel încât să nu se abată de la obligaţiile stabilite în cuprinsul acestuia.

 

ARTICOLUL 12

Jurisdicţie

 

1. Prezentul contract se supune legislaţiei române.

2. Orice neînţelegere privind valabilitatea, interpretarea, executarea ori încetarea prezentului contract se va rezolva, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

3. În cazul în care o soluţie amiabilă nu este posibilă, litigiul se supune spre soluţionare instanţei judecătoreşti competente material în a cărei rază teritorială îşi are sediul AFM.

 

ARTICOLUL 13

Notificări

 

1. Orice notificare, solicitare sau sesizare în baza prezentului contract se va face numai în scris, la următoarele adrese:

a) pentru AFM: municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod poştal 060031, e-mail: implementareproiecte@afm.ro

b) pentru beneficiar ......................................................................

2. În cazul în care beneficiarul doreşte să fie notificat la o altă adresă sau şi-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicată în scris la AFM.

3. Notificările făcute beneficiarului la adresele menţionate la pct. 1 sau 2 se consideră a fi aduse la cunoştinţa acestuia.

4. Notificările se pot transmite şi prin fax, la numerele 031.438.16.65, interior 167, pentru AFM, şi la numărul ......................................................................, pentru beneficiar, cu condiţia ca acestea să fie confirmate ulterior.

 

ARTICOLUL 14

Amendamente

 

1. Prezentul contract, inclusiv anexele acestuia, pot fi modificate şi/sau completate numai cu acordul părţilor, consemnat într-un act adiţional.

2. Cererea de modificare a contractului va fi adresată AFM cu minimum 10 zile înaintea datei la care se doreşte să se opereze modificarea, cu excepţia cazurilor bine întemeiate şi justificate de către beneficiar.

 

ARTICOLUL 15

Dispoziţii finale

 

1. Prezentul contract este titlu executoriu potrivit art. 13 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fiind întocmit, interpretat şi executat conform legislaţiei române şi guvernat de aceasta.

2. Prin semnarea prezentului contract, inclusiv în caz de semnare prin procură, eu, beneficiarul, am luat cunoştinţă de prevederile Codului penal privind falsul în declaraţii.

3. Anexele nr. 1 şi 2, pe care beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă, fac parte integrantă din prezentul contract.

4. Prezentul contract a fost redactat în 2 (două) exemplare originale, ambele având valoare juridică egală, câte unul pentru fiecare parte contractantă.

5. Prezentul contract a fost semnat de către AFM la data înregistrării prevăzută în preambulul acestuia.

6. Prezentul contract a fost semnat de către beneficiar la data de ...................................................................... la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului ......................................................................

7. Data semnării prezentului contract de către beneficiar reprezintă data intrării în vigoare a acestuia.

 

 

Administraţia Fondului pentru Mediu

Beneficiar,

Preşedinte,

......................................................................

......................................................................

 

 

ANEXA Nr. 1

la contractul de finanţare nerambursabilă

 

Nr. de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM): .............................../...............................

Numele şi prenumele solicitantului: ......................................................................

Adresa: ......................................................................

Seria şi nr. actului de identitate: BI/CI ......................................................................

Cont nr. ...................................................................... deschis la ......................................................................

 

CERERE DE PLATĂ

 

În baza Contractului de finanţare nerambursabilă nr. ............................... din ....../................/....... , vă rog să aprobaţi prezenta cerere de plată pentru:

 

Suma totală aprobată conform contractului de finanţare nerambursabilă

[lei]

Suma solicitată prin prezenta cerere de plată

[lei]

Suma aprobată prin prezenta cerere de plată

[lei]

1

2

3

 

 

 

 

NOTĂ:

Coloanele nr. 1 şi 2 se completează de către beneficiar, iar coloana nr. 3 se completează de către personalul AFM.

 

Ataşez la prezenta cerere documentele justificative (Se va menţiona dacă acestea sunt depuse în original sau în copie sau copie legalizată ):

1. ......................................................................

2. ......................................................................

3. ......................................................................

4. ......................................................................

5. ......................................................................

6. ......................................................................

7. ......................................................................

 

Cunoscând prevederile Codului penal privind falsul în declaraţii, declar că am verificat datele din prezenta cerere şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declar corectă şi completă.

 

Numele şi prenumele beneficiarului

Aprobat AFM

 

Semnătura

Preşedinte  ......................................................................

Director DGAFGF ......................................................................

Director, Direcţia economică ......................................................................

Control financiar preventiv ......................................................................

Director DGP ......................................................................

Director, Direcţia implementare proiecte ......................................................................

Şef Serviciu implementare ......................................................................

Referent de specialitate ......................................................................

 

ANEXA Nr. 2

la contractul de finanţare nerambursabilă

 

LISTA

documentelor justificative pentru efectuarea decontării de către Autoritate şi care însoţesc cererea de plată

 

1. cererea de plată, conform anexei nr. 1 la contractul de finanţare nerambursabilă, prevăzut în anexa nr. 5 la ghid, completată integral prin tehnoredactare computerizată şi semnată de beneficiar;

2. actul de identitate al beneficiarului, în copie;

3. extras de cont bancar cu viza instituţiei financiar bancare, în original;

4. contractul de execuţie, în original;

5. factura aferentă serviciilor de manoperă, care trebuie să conţină numărul contractului de execuţie în baza căruia se emite, în original sau copie legalizată;

6. situaţia detaliată de lucrări aferente facturilor prezentate, în original;

7. facturi de achiziţie pentru materialele utilizate conforme cu cerinţele ghidului, care să cuprindă denumirea detaliată şi cantitatea materialelor livrate, în original sau copie legalizată;

8. factura aferentă serviciilor de proiectare, dacă este cazul, în original sau copie legalizată;

9. dovada achitării facturilor, ordin de plată însoţit de extras de cont cu viza instituţiei financiar bancare şi/sau chitanţe în original sau copie legalizată;

10. proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în copie legalizată sau original;

11. proces-verbal de lucrări ascunse, în copie legalizată sau original;

12. CPE emis la finalizarea lucrărilor de construire sau renovare, clasa energetică A pentru locuinţele noi construite şi cu o clasă superioară pentru locuinţele existente, în copie legalizată;

13. extras de carte funciară din care să rezulte intabularea imobilului construit, în original;

14. fişe tehnice pentru toate materialele utilizate conform ghidului;

15. documente care să ateste conformitatea materialelor utilizate conform ghidului.

 

ANEXA Nr. 6

la ghid

 

Model exprimare consimţământ

 

ANTET

 

Domnule ......................................................................

(funcţia)

 

Subsemnatul/a ...................................................................... (numele şi prenumele), legitimat/ă cu CI seria ....... numărul ......................................................................, CNP ......................................................................, domiciliat/ă în ......................................................................, în temeiul legislaţiei în vigoare, consimt ca ...................................................................... (denumirea instituţiei) să solicite organelor abilitate extrasul de pe cazierul judiciar cu scopul ...................................................................... . (acordarea dreptului/acordarea beneficiului/furnizarea serviciului public)

Luând în considerare cele de mai sus înţeleg că prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, şi că pot reveni oricând asupra consimţământului acordat prin prezenta, beneficiind de toate drepturile care decurg din actul normativ anterior menţionat.

Consimţământul este valabil până la exercitarea dreptului de opoziţie. Acest drept poate fi exercitat printr-o cerere datată, semnată şi depusă sau transmisă în format hârtie la adresa ...................................................................... (adresa şi denumirea instituţiei), sau în format electronic la adresa de e-mail ...................................................................... .

Modelul de cerere de revocare se regăseşte pe site-ul ...................................................................... la secţiunea ...................................................................... subsecţiunea ...................................................................... (după caz).

 

Cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că datele furnizate prin prezenta sunt reale şi complete.

 

Data:

Numele şi prenumele

........................................

........................................

 

Semnătura

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.