MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 11/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 11         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 5 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

2. - Decizie pentru modificarea şi completarea anexei la Decizia preşedintelui Camerei Deputaţilor nr. 1/2017 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 522 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (3) teza a două şi a treia din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.296/2016. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei naturale protejate de interes naţional Valea Rea-Radovan cod 2385

 

6.158/2016. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

12/2016.- Decizie privind modificarea anexei nr. 1 la Decizia Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2008 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale Colegiului Medicilor Dentişti din România

 

DECIZII ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

DECIZIE

pentru modificarea şi completarea anexei la Decizia preşedintelui Camerei Deputaţilor nr. 1/2017 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară

 

În temeiul dispoziţiilor art. 66 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 84 alin. (8) şi (10) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

preşedintele Camerei Deputaţilor emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Anexa la Decizia preşedintelui Camerei Deputaţilor nr. 1/2017 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2017, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta decizie.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 5 ianuarie 2017.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

(Anexă la Decizia nr. 1/2017)

 

SESIUNEA EXTRAORDINARĂ

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de Joi, 5 Ianuarie 2017

 

I. Proiectul ordinii de zi

 

1. Depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor de către un deputat

2. Vacantarea unor locuri de deputat

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

4. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 335/2016) - lege ordinară - adoptat de Senat - 6.09.2016

Raport - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Cameră decizională

5. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe (PL-x 1/2017) - lege ordinară - adoptat de Senat - 5.01.2017

Raport - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - Procedură de urgenţă Cameră decizională

 

II. Proiectul programului de lucru

 

Joi, 5 ianuarie 2017

 

- orele 10,00-14,00

Activitate în comisiile parlamentare

 

Avizarea unor proiecte de legi şi propuneri legislative; documentare şi soluţionarea unor probleme repartizate comisiilor Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor

- orele 15,00-15,30

Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi.

- ora 16,00

Vot final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 522

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (3) teza a doua şi a treia din Codul de procedură civilă

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona^Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (3) teza a două şi a treia din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mărioara Prodan şi Veronica Dobrescu Boţea în Dosarul nr. 20.993/197/2014 al Judecătoriei Braşov şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.780D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură prin care legiuitorul a soluţionat situaţia în care există foarte multe părţi care nu s-au putut pune de acord să îşi desemneze un mandatar comun. Se mai arată că măsura prin care se dispune numirea unui curator poate fi atacată în faţa instanţei superioare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 16 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 20.993/197/2014, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (3) teza a două şi a treia din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mărioara Prodan şi Veronica Dobrescu Boţea, într-o cauză având ca obiect o acţiune în rectificare a cărţii funciare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu permit accesul liber la justiţie şi alegerea în mod liber a unui reprezentant în faţa instanţei judecătoreşti. Autoarele excepţiei mai invocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014.

6. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa reţine că persoanele reprezentate prin curator special se pot adresa în continuare instanţei prin cereri scrise sau verbal în şedinţă publică, nefiind exclusă, aşadar, posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Acesta arată că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. În virtutea acestui mandat constituţional, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter generai sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii.

9. Guvernul aminteşte că instanţa de contencios constituţional a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte şi că este de competenţa exclusivă a legiuitorului a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Astfel, aceasta a constatat constituţionalitatea soluţiilor legislative similare cuprinse la art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, statuând că reglementarea criticată reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Astfel, desemnarea unui curator special, în condiţiile în care părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, deoarece persoanele reprezentate prin curatorul Special se pot adresa în continuare instanţei, prin cereri scrise, sau pot solicita cuvântul, personal, în situaţia în care doresc să suplimenteze concluziile formulate de persoana desemnată curator. În acest sens, se menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.470 din 11 noiembrie 2010.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că acestea sunt aplicabile situaţiei în care, în acelaşi proces, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi. Astfel, faţă de necesitatea de a se asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, judecătorul are posibilitatea de a dispune, prin rezoluţie, reprezentarea coparticipanţilor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedură numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice ori persoane juridice, cu respectarea dispoziţiilor privind reprezentarea judiciară.

11. Desemnarea unui curator special în cazul în care părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului nu are valenţele îngrădirii accesului liber la justiţie sau a dreptului la apărare, deoarece persoanele implicate pot în continuare să se adreseze instanţei prin cereri scrise şi pot solicita cuvântul, personal, în situaţia în care doresc să completeze concluziile formulate de curatorul special, dispoziţiile legale criticate limitând sfera acestora de acţiune la reprezentare şi comunicare a actelor de procedură, în vederea asigurării soluţionării cauzei cu celeritate. În plus, măsura desemnării curatorului special este supusă căilor de atac, ca orice măsură dispusă prin încheiere, odată cu fondul, în temeiul art. 466 alin. (4) din acelaşi cod. De asemenea, se arată că dreptul de acces la o instanţă judecătorească nu este un drept absolut.

12. În ceea ce priveşte invocarea Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului apreciază că aceasta nu are incidenţă în cauză.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 202 alin. (3) teza a două şi a treia din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „(3) Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanţi în termenul prevăzut la art. 200 alin. (3), iar de către pârâţi, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, judecătorul va numi, prin încheiere, un curator special, în condiţiile art. 58 alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamanţilor sau, după caz, a pârâţilor şi căruia i se vor comunica actele de procedură. Măsura numirii curatorului se comunică părţilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia

16. În opinia autoarelor excepţiei;, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra unei soluţii legislative din Codul de procedură civilă din 1865, soluţie similară cu cea care face obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate.

18. Astfel, prin Decizia nr. 1.470 din 11 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2011, Curtea a statuat, cu privire la prevederile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, că reglementarea criticată reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional.

19. Astfel, Curtea a reţinut că desemnarea unui curator special, în condiţiile în care părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, deoarece persoanele reprezentate prin curatorul special se pot adresa în continuare instanţei, prin cereri scrise, sau pot solicita cuvântul, personal, în situaţia în care doresc să suplimenteze concluziile formulate de persoana desemnată drept curator.

20. Mai mult, Curtea a constatat că o asemenea soluţie legislativă este de natură a asigura dreptul la un proces echitabil, atunci când sunt chemate în judecată mai multe persoane, astfel că desemnarea curatorului special permite îndeplinirea normală a procedurii de citare şi de comunicare a actelor de procedură, precum şi desfăşurarea şedinţei de judecată în condiţii normale. Existenţa curatorului nu implică însă înlăturarea părţilor din sala de judecată şi nici nu înlătură posibilitatea acestora de a se adresa instanţei. În condiţiile în care curatorul special nu îşi îndeplineşte obligaţiile în mod corespunzător, poate răspunde potrivit regulilor aplicabile în materia mandatului. De altfel, măsura desemnării curatorului special este supusă căilor de atac, ca orice măsură dispusă prin încheiere, odată cu fondul. Aşa fiind, Curtea a constatat că reglementarea criticată nu contravine normelor constituţionale ale art. 21 şi art. 24.

21. De asemenea, tot în privinţa instituţiei curatorului, Curtea s-a pronunţat asupra prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din noul Cod de procedură civilă. Astfel, prin Decizia nr. 337 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, paragrafele 16-18, Curtea a reţinut, în esenţă, că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Ulterior, prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost extinsă instituţia curatelei speciale, aceasta fiind reglementată în prezent prin art. 58 din acest act normativ. Curtea a statuat că această instituţie vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume „(...) asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii”.

22. Curtea a reţinut că, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului ori a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

23. Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului în mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

25. În ceea ce priveşte invocarea Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional apreciază că aceasta nu are incidenţă în cauză.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marioara Prodan şi Veronica Dobrescu Boţea în Dosarul nr. 20.993/197/2014 al Judecătoriei Braşov şi constată că dispoziţiile art. 202 alin. (3) teza a două şi a treia din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei naturale protejate de interes naţional Valea Rea-Radovan cod 2385

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.883/AC din 24 iunie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 1.160 din 1 iulie 2014 a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj, Avizul Ministerului Culturii nr. 3.436 din 3 iunie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 56.368 din 15 iunie 2016 şi Adresa Departamentului păduri nr. 28.736/ES din 14 iunie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Pianul de management al ariei naturale protejate de interes naţional Valea Rea-Radovan cod 2385, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul ariei naturale protejate de interes naţional Valea Rea-Radovan cod 2385, prevăzut în anexa nr. 2

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 iulie 2016.

Nr. 1.296.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE şi CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România

 

În temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Planul de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România reprezintă documentul de politică publică al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice care cuprinde obiectivele, măsurile strategice şi calendarul activităţilor menite să prevină şi să elimine orice formă de segregare şcolară din sistemul de educaţie din România.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2016.

Nr. 6.158.

 

ANEXĂ

 

PLAN DE ACŢIUNE

pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România

 

Planul de acţiune pentru desegregare şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România reprezintă documentul de politică publică care cuprinde obiectivele, măsurile strategice şi calendarul activităţilor menite să prevină şi să elimine orice formă de segregare şcolară din sistemul de educaţie din România.

Pentru implementarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România, având în vedere complexitatea activităţilor şi necesitatea unor abordări transsectoriale şi integrate, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice poate încheia protocoale de colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu organizaţii neguvernamentale sau cu alţi parteneri educaţionali.

România 2016 - stare de fapt

Fenomenele de segregare şcolară au fost insuficient analizate, nu au făcut obiectul unor evaluări sistematice, iar cadrul juridic în vigoare a fost prea puţin folosit pentru implementarea unor măsuri consecvente privind desegregarea şcolară. Deşi există câteva cercetări privind segregarea şcolară a elevilor romi (unde amploarea estimată a fenomenelor de segregare şcolară atinge cote alarmante), practic la nivelul sistemului de educaţie din România nu există date statistice privind alte forme de segregare şcolară (segregarea şcolară a copiilor cu dizabilităţi, segregarea şcolară a elevilor pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor etc.). Ca atare, sunt necesare monitorizarea tuturor acestor forme de segregare şcolară (despre care există indicii furnizate în diferite cercetări sau în cadrul inspecţiilor şcolare) şi elaborarea unor metodologii de monitorizare, prevenţie şi intervenţie specifice fiecărui criteriu de segregare.

Datele de cercetare existente ne arată că:

- în 2007-2008 dintr-un grup de 90 de şcoli, în 67% din aceste şcoli erau prezente fenomene de segregare şcolară 1;

- în 2015, un raportai Comisiei Europene semnala că „26% dintre elevii romi din România învaţă în clase separate etnic” 2;

- în anul şcolar 2015-2016 o monitorizare a segregării şcolare a elevilor romi în Regiunea Nord-Est (la nivel de unitate de învăţământ, la nivel de clădiri, la nivel de clase şi la nivelul ultimelor două bănci) atrage atenţia că într-o şcoală din 5 se manifestă cel puţin una dintre cele patru forme de segregare şcolară a elevilor romi 3 (20,1%, respectiv 82 de unităţi de învăţământ preuniversitar din cele 407 care au furnizat suficiente date pe baza cărora să poată fi analizate diferitele forme de segregare şcolară a elevilor romi);

- o altă cercetare derulată în 2009-2010 în 100 de şcoli şi grădiniţe din 20 de judeţe demonstrează o puternică corelaţie între şcolile unde se manifestă fenomene de segregare şcolară a elevilor romi şi calitatea redusă a educaţiei 4;

- alte cercetări în acest domeniu au evidenţiat că mixarea elevilor (pe criteriul etnic, al statutului socioeconomic al familiilor, al performanţelor şcolare etc.) nu impietează cu nimic asupra performanţelor şcolare ale elevilor cu rezultate şcolare bune, în schimb contribuie semnificativ la îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor cu rezultate şcolare mai slabe, la incluziunea educaţională eficace a elevilor din grupuri vulnerabile, la consolidarea unui etos şcolar incluziv şi la creşterea pe ansamblul unităţii şcolare a performanţelor educaţionale şi a dezvoltării competenţelor cognitive şi noncognitive ale tuturor elevilor etc.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice propune următoarele obiective şi măsuri strategice pentru prevenirea şi eliminarea oricărei forme de segregare şcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar (indiferent de criteriul de segregare: segregare pe criteriul etnic, segregare pe criteriul performanţelor şcolare, al statutului socioeconomic al familiilor, mediului de rezidenţă, dizabilităţii, cerinţelor educaţionale speciale):

- Obiectivul 1: Completarea/Modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară în România

- Măsura 1.1. Modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.540/2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, ca act normativ cadru pentru interzicerea tuturor formelor de segregare şcolară (prin includerea în definiţia segregării şcolare a celorlalte forme de segregare şcolară - segregare pe criteriul performanţelor şcolare, al statutului socioeconomic al familiilor, mediului de rezidenţă, dizabilităţii, cerinţelor educaţionale speciale; prin completarea cadrului legal existent cu indicatori relevanţi privind calitatea educaţiei şi cu sancţiuni specifice şi relevante; prin elaborarea şi adoptarea, ca anexe, a metodologiilor de monitorizare, prevenţie şi intervenţie, specifice fiecărui criteriu de segregare şcolară etc.)

Termen de implementare; Modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.540/2007 - decembrie 2016; elaborarea metodologiilor specifice fiecărei forme de segregare şcolară - mai 2017

- Măsura 1.2. Analizarea şi modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.555/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, cu modificările şi completările ulterioare, în privinţa normării consilierului şcolar (astfel încât să se asigure o intervenţie eficientă şi eficace a consilierului şcolar)

Termen de implementare: martie 2017

- Măsura 1.3. Constituirea unui grup de lucru pentru analizarea şi modificarea următoarelor acte normative:

- Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.574/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.573/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat;

- Hotărârea Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional (introducerea unui indice de corecţie pentru standardul de cost calculat per elev în funcţie de numărul elevilor cu CES/dizabilitate).

Grupul de lucru va fi constituit din psihopedagogi, cadre didactice, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai ONG-urilor (inclusiv ai ONG-urilor rome), Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (/SE) etc. şi va avea ca priorităţi tematice: evaluarea copiilor în vederea orientării şcolare, orientarea şcolară a copiilor cu dizabilităţi către şcolile de masă sau către reţeaua şcolilor-pilot incluzive, introducerea conceptului de mediu minim restrictiv în educaţie, posibilitatea elevilor cu CES/dizabilitate de a urma simultan cursuri/ore în mai multe tipuri de unităţi de educaţie în funcţie de particularităţile sale, elaborarea algoritmului de reducere a numărului de copii în clasele unde există elevi cu dizabilităţi, analizarea motivelor care au dus la suprareprezentarea copiilor romi în şcolile speciale etc.

Grupul de lucru se va focaliza şi pe elaborarea unui set de instrucţiuni privind modalitatea de tranziţie graduală a elevilor din şcolile speciale către şcolile de masă (sau şcoli-pilot incluzive), reorganizarea şcolilor speciale pentru a creşte ponderea numărului de ore şi specialişti în reabilitare şi terapii compensatorii, reglementarea funcţiilor de manager educaţional de caz care elaborează pianul individualizat de educaţie şi urmăreşte evoluţia copilului, înfiinţarea unei comisii de facilitare a tranziţiei elevilor cu dizabilităţi către învăţământul postliceal/universitar/piaţa muncii etc.

Termen de implementare: martie 2017

- Obiectivul 2: Creşterea calităţii serviciilor educaţionale În unităţile de învăţământ preuniversitar din România

- Măsura 2.1. Realizarea, în baza unei cercetări bazate pe colectarea de date din toate unităţile de învăţământ preuniversitar din România, a unei hărţi a segregării educaţionale - Harta segregării şcolare din România (datele colectate vor fi dezagregate pe vârstă, gen, etnie, mediu de rezidenţă, statut socioeconomic al familiei, dizabilitate, performanţă şcolară)

Termen de implementare: august 2017

- Măsura 2.2. Realizarea şi implementarea unui plan strategic naţional privind desegregarea şcolară (care va cuprinde măsuri pentru prevenirea şi combaterea tuturor formelor de segregare şcolară), pe baza cercetării desfăşurate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din România

Termen de implementare: realizarea planului strategic - septembrie 2017; implementarea planului strategic - septembrie 2017

- Obiectivul 3: Formarea resurselor umane din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate identificate la nivel naţional

- Măsura 3.1. Includerea în planul strategic naţional a unei componente sectoriale privind formarea resurselor umane din sistemul de educaţie

Termen de implementare: septembrie 2017

- Măsura 3.2. Selectarea personalului didactic şi didactic auxiliar din unităţile de învăţământ preuniversitar cuprinse în Harta segregării şcolare din România care vor participa la programe de formare

Termen de implementare: septembrie 2017/anual

- Măsura 3.3. Formarea cadrelor didactice şi a managerilor din unităţile de învăţământ preuniversitar (cu prioritate a celor cuprinşi în Harta segregării şcolare din România) în domeniile managementului şcolar, calităţii educaţiei, educaţiei incluzive şi nediscriminării, interculturalităţii şi atragerii şi gestionării de fonduri (fonduri sociale şi de investiţii europene - FSIE, ERASMUS+, Fond ONG etc.)

Termen de implementare: octombrie 2017

- Măsura 3.4. Elaborarea unui program de schimb de experienţă între unităţile de învăţământ preuniversitar cuprinse în Harta segregării şcolare din România şi unităţile de învăţământ preuniversitar - model de bune practici

Termen de implementare: septembrie 2017

- Obiectivul 4: Dezvoltarea unui sistem de stimulare a resurselor umane din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate

- Măsura 4.1. Identificarea şi implementarea unui pachet de măsuri pentru stimularea şi atragerea resursei umane de calitate în unităţile de învăţământ preuniversitar segregate prin oferirea de facilitaţi şi alte stimulente

Termen de implementare: identificarea pachetului de măsuri - iunie 2017; implementarea pachetului de măsuri - septembrie 2017

- Obiectivul 5: Dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în unităţile de învăţământ din România

- Măsura 5.1. Revizuirea şi punerea în practică a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.529/2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional şi introducerea elementelor istorice, lingvistice şi cultural-identitare ale comunităţii locale în activitatea didactică a şcolii

Termen de implementare: aprilie 2017

- Măsura 5.2. Analizarea şi modificarea corespunzătoare a curriculumului prin introducerea elementelor istorice, lingvistice şi cultural-identitare ale minorităţilor

Termen de implementare: august 2017

- Măsura 5.3. Dezvoltarea unor programe de formare interculturală iniţială, la nivelul universităţilor, şi continuă, prin oferta casei corpului didactic, a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar în vederea înţelegerii elementelor istorice, lingvistice şi cultural-identitare ale minorităţilor şi pentru prevenirea discriminării

Termen de implementare: august 2017

- Măsura 5.4. Promovarea stimei de sine şi a educaţiei incluzive prin activităţi centrate pe nevoile elevului:

- dezvoltarea unor programe de promovare a stimei de sine şi a educaţiei incluzive;

- redactarea de materiale dedicate promovării stimei de sine şi educaţiei incluzive în rândul elevilor.

Termen de implementare: martie 2017

- Măsura 5.5. Proiectarea şi implementarea unui program naţional multianual pentru prevenirea discriminării, rasismului, antisemitismului, antiţigănismului, homofobiei şi a violenţei şi bullying-ului în unităţile de învăţământ din România

Termen de implementare: februarie 2017

- Măsura 5.6. Dezvoltarea parteneriatului şcoală-părinţi în unităţile de învăţământ preuniversitar identificate ca fiind segregate, prin realizarea: a) proiectării şi derulării de cursuri de educaţie parentală dedicate părinţilor ai căror copii sunt elevi în unităţile de învăţământ preuniversitar segregate; b) stabilirii unui proces de consiliere cu elevii care au fost victime ale segregării şcolare; c) elaborării unui proces de dezvoltare a unui parteneriat între şcoală şi părinţi în unităţile de învăţământ preuniversitar incluse în Harta segregării şcolare din România

Termen de implementare: martie 2017

- Obiectivul 6: Creşterea calităţii serviciilor educaţionale în sensul relevanţei etnice a acestora prin pozitivarea imaginii de sine etnice a copiilor romi

- Măsura 6.1, Identificarea, după criterii referitoare la calitatea serviciilor educaţionale oferite, a acelor şcoli-model cu predare în limba romani

Termen de implementare: martie 2017

- Măsura 6.2. Desfăşurarea de programe educaţionale de suport (şcoală după şcoală, mentorat cultural, sprijin educaţional intensiv, educaţie parentală, acordarea de burse de studiu şi de excelenţă etc.) în şcolile-model cu predare în limba romani

Termen de implementare: aprilie 2017

- Măsura 6.3. Campanii de promovare a şcolilor-model cu predare în limba romani

Termen de implementare: martie 2017

- Măsura 6 4. Înfiinţarea unor secţii bilingve (cu predare în limbile română şi romani) şi cu specializare pe limba, istoria şi cultura romani, în cadrul unui liceu-model

Termen de implementare: august 2017

- Obiectivul 7: Monitorizarea şi evaluarea permanentă a măsurilor cuprinse în acest plan de acţiune

- Măsura 7.1. Constituirea, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a unei Comisii de desegregare şi incluziune educaţională alcătuite din specialişti din cadrul ministerului, mediului academic, organizaţiilor neguvernamentale şi altor instituţii relevante

Termen de implementare: martie 2017

- Măsura 7.2. Realizarea unui raport anual privind segregarea şi calitatea serviciilor educaţionale din România

Termen de implementare: august 2017

- Măsura 7.3. Modificarea standardelor de acordare a autorizării, acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi din perspectiva prevenirii şi combaterii segregării şcolare

Termen de implementare: august 2017


1 UNICEF, Romani CRISS, 2008.

2 Education and Training Monitor - România 2015, European Commission, 2015.

3 Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO), 2016.

4 UNICEF, Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, 2010.

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind modificarea anexei nr. 1 la Decizia Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2008 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale Colegiului Medicilor Dentişti din România

 

În temeiul art. 534 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România adoptă următoarea decizie:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Decizia Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2008 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale Colegiului Medicilor Dentişti din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 20 mai 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. II. - Dispoziţiile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale Colegiului Medicilor Dentişti din România, aprobat prin Decizia Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2008, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta decizie, se aplică acţiunilor disciplinare înregistrate pe rolul comisiilor de disciplină, la nivel local sau naţional, după intrarea în vigoare a prezentei decizii.

Art. III. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România,

Ecaterina Ionescu

 

Bucureşti, 11 iunie 2016.

Nr. 12.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Decizia nr. 5/2008)

 

REGULAMENT

de organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină ale Colegiului Medicilor Dentişti din România

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) La nivelul fiecărui colegiu teritorial se va organiza şi va funcţiona o comisie de disciplină alcătuită din 5 până la 7 membri, din care un membru este desemnat de autoritatea de sănătate publică, iar ceilalţi sunt propuşi de către biroul consiliului colegiului teritorial, denumit în continuare biroul consiliului sau biroul executiv, şi votaţi de consiliul colegiului teritorial.

(2) Membrii comisiilor de disciplină votaţi de consiliul colegiului teritorial trebuie să aibă cel puţin o vechime de peste 10 ani în profesie sau gradul profesional de medic dentist specialist cu o vechime în specialitate de minimum 7 ani,

(3) La nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din România, denumit în continuare CMDR, se va organiza şi va funcţiona Comisia superioară de disciplină, alcătuită din 9 membri, din care un membru este desemnat de Ministerul Sănătăţii, iar ceilalţi sunt propuşi de Biroul executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România, denumit în continuare Biroul executiv naţional, şi votaţi de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România, denumit în continuare Consiliul naţional.

(4) Membrii Comisiei superioare de disciplină votaţi de Consiliul naţional trebuie să aibă cel puţin o vechime de peste 15 ani în profesie sau gradul profesional de medic dentist specialist cu o vechime în specialitate de minimum 10 ani.

(5) Mandatul comisiilor de disciplină este de 4 ani.

(6) Funcţia de membru al comisiei de disciplină a colegiului teritorial, respectiv de membru al Comisiei superioare de disciplină este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii de conducere sau de control în cadrul CMDR. cu excepţia exercitării calităţii de membru în adunarea generală a colegiului teritorial şi a mandatului de membru în Adunarea generală naţională.

(7) Calitatea de membru al comisiei de disciplină a colegiului teritorial nu se poate cumula cu cea de membru al Comisiei superioare de disciplină.

(8) După aprobarea componenţei, comisiile de disciplină prevăzute la alin. (1) şi (3) aleg un preşedinte dintre membrii acestora, prin vot secret, cu majoritate simplă.

Art. 2. - (1) Calitatea de membru al comisiei de disciplină, la nivel teritorial sau naţional, încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al CMDR ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de Ministerul Sănătăţii sau de direcţiile de sănătate publică.

(2) La nivel local, calitatea de membru al comisiei de disciplina încetează şi în cazul transferului medicului dentist în cauză în alt colegiu teritorial.

(3) Calitatea de membru al comisiei de disciplină, la nivel teritorial sau naţional, se suspendă pe durata restrângerii sau interzicerii desfăşurării activităţilor profesionale, în întregime sau în parte, precum şi pe durata desfăşurării unei acţiuni disciplinare al cărei subiect este membrul comisiei de disciplină.

(4) în situaţia aplicării unei sancţiuni disciplinare, rămasă definitivă, calitatea de membru al comisiei de disciplină deţinută de medicul dentist sancţionat se revocă de drept prin decizie emisă de preşedintele colegiului teritorial, respectiv de preşedintele CMDR, după caz.

Art. 3. - (1) Activitatea comisiilor de disciplină, la nivel teritorial sau naţional, se desfăşoară cu respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 95/2006, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Dentişti din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naţionale nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare ROF, ale Codului deontologic al medicului dentist şi ale prezentului regulament.

(2) Comisia de disciplină are obligaţia de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute în prezentul regulament.

(3) Pe parcursul desfăşurării cercetării disciplinare, petentul şi medicul dentist a cărui faptă face obiectul sesizării pot fi reprezentaţi de avocat ori mandatar cu procură notarială, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.

(4) Comisia de disciplină poate aplica numai sancţiunile prevăzute de Legea nr. 95/2006.

(5) Pentru neplata cotizaţiei datorate CMDR, sancţiunea aplicată de comisia de disciplină este cea prevăzută la art. 546 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, în condiţiile stabilite la art. 82 din ROF.

(6) în cazul în care medicul dentist face dovada achitării cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente, comisia de disciplină revocă suspendarea dreptului de exercitare a profesiei începând cu data înregistrării plăţii, prin decizie comunicată în aceleaşi condiţii cu decizia revocată.

Art. 4. - (1) Medicul dentist răspunde disciplinar pentru nerespectarea, cu vinovăţie, a:

a) jurământului depus conform prevederilor legii;

b) legilor şi regulamentelor aplicabile profesiei de medic dentist;

c) prevederilor Codului deontologic al medicului dentist;

d) regulilor de bună practică profesională;

e) prevederilor ROF;

f) deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale CMDR.

(2) Medicul dentist răspunde disciplinar şi pentru orice fapte săvârşite cu vinovăţie în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei CMDR,

(3) Răspunderea disciplinară a membrilor CMDR nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.

Art. 5. - (1) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile, comisia de disciplină va ţine seama de:

a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;

b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;

c) gradul de vinovăţie;

d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;

e) conduita medicului dentist;

f) existenţa unor antecedente disciplinare ale medicului dentist care nu au fost radiate în condiţiile legii.

(2) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni.

(3) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica o singură sancţiune.

Art. 6. - Consiliile colegiilor teritoriale şi Consiliul naţional pun la dispoziţia comisiilor de disciplină organizate la nivelul acestora personal administrativ, aparatură logistică şi suportă cheltuielile necesare desfăşurării activităţii comisiilor, în limita bugetului aprobat.

Art. 7. - (1) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul completurilor comisiilor de disciplină, medicii dentişti membri ai acestora pot beneficia de o indemnizaţie stabilită prin decizie a consiliului colegiului teritorial, respectiv a Consiliului naţional pentru membrii Comisiei superioare de disciplină, în limita bugetului aprobat.

(2) în cazul exercitării atribuţiilor în afara localităţii de domiciliu, membrii comisiilor de disciplină, la nivel naţional şi local, beneficiază de decontarea cheltuielilor de deplasare cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

Art. 8. - Pentru activitatea desfăşurată, persoana care emite o opinie de specialitate solicitată de comisiile de disciplină conform prevederilor prezentului regulament are dreptul la o indemnizaţie în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin decizie a Consiliului naţional.

Art. 9. - (1) Comisia de disciplină poate dispune de un secretariat desemnat de către biroul executiv din rândul personalului salariat al colegiului teritorial.

(2) Atribuţiile principale ale secretariatului comisiei de disciplină sunt următoarele:

a) înregistrează şi ţine evidenţa sesizărilor, plângerilor şi a altor documente înaintate comisiei de disciplină ori emise de aceasta;

b) informează de îndată preşedintele comisiei de disciplină despre sesizările şi corespondenţa primite;

c) tehnoredactează şi transmite actele de procedură disciplinară, precum şi corespondenţa comisiei de disciplină;

d) întocmeşte procesele-verbale de şedinţă ale comisiei de disciplină, dacă nu se stabileşte altfel de către preşedintele comisiei de disciplină;

e) tehnoredactează şi comunică deciziile adoptate de comisia de disciplină;

f) întocmeşte şi ţine la zi Registrul de evidenţă a dosarelor disciplinare, pe suport hârtie şi în formă electronică, prin înregistrarea informaţiilor relevante în sistemul informatic care conţine Registrul unic naţional al medicilor dentişti din România;

g) comunică în timp util preşedintelui comisiei de disciplină îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru radierea sancţiunilor aplicate de comisia de disciplină sau, după caz, pentru revocarea suspendării exercitării profesiei;

h) comunică structurilor abilitate din cadrul colegiului teritorial, în condiţiile stabilite prin decizie a Consiliului naţional, adoptarea deciziilor comisiei de disciplină care au ca efect restrângerea sau interzicerea, în întregime sau în parte, a exercitării profesiei sau a anumitor activităţi profesionale;

i) alte atribuţii stabilite de preşedintele comisiei de disciplină.

(3) La începerea activităţii, membrii secretariatului comisiei de disciplină semnează un angajament de confidenţialitate.

(4) în situaţia în care nu este posibilă desemnarea de personal salariat, preşedintele comisiei de disciplină va desemna un membru al comisiei care va îndeplini atribuţiile prevăzute la alin. (2).

(5) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi secretariatului Comisiei superioare de disciplină.

Art. 10. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină, la nivel teritorial şi naţional, are următoarele atribuţii:

a) organizează şi conduce activitatea comisiei de disciplină;

b) organizează completurile de soluţionare a cauzelor disciplinare;

c) conduce şedinţele comisiei de disciplină;

d) supraveghează activitatea secretariatului comisiei de disciplină;

e) se asigură că Registrul de evidenţă a dosarelor disciplinare este completat corespunzător şi actualizat la zi;

f) asigură comunicarea adoptării deciziilor comisiei de disciplină care au ca efect restrângerea sau interzicerea, în întregime sau în parte, a exercitării profesiei sau a anumitor activităţi profesionale către structurile abilitate din cadrul colegiului;

g) reprezintă comisia de disciplină în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice;

h) informează organele de conducere ale colegiului despre activitatea comisiei de disciplină şi problemele apărute în cursul soluţionării cauzelor disciplinare;

i) propune proiectul de buget necesar desfăşurării activităţii comisiei de disciplină;

j) prezintă adunării generale raportul anual al activităţii comisiei de disciplină.

(2) Preşedintele poate delega o parte din atribuţiile sale către un alt membru din cadrul comisiei de disciplină, în situaţii deosebite, pe o perioadă determinată.

Art. 11. - (1) în desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor, membrii comisiei de disciplină, la nivel teritorial şi naţional, au următoarele obligaţii:

a) să participe la şedinţele de lucru la care au fost convocaţi şi să se pronunţe pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină;

b) să respecte confidenţialitatea deliberărilor şi a datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor medicale de care au luat cunoştinţă cu ocazia soluţionării dosarului disciplinar, în condiţiile legii;

c) să nu îşi exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare;

d) să evite orice contact privat cu persoana care a formulat sesizarea şi medicul dentist a cărui faptă face obiectul sesizării, pe durata soluţionării definitive a dosarului disciplinar;

e) să solicite înlocuirea din completul în care a fost desemnat dacă se află în conflict de interese sau este soţ, rudă sau afin până la gradul IV inclusiv cu una dintre persoanele implicate în dosarul disciplinar;

f) să analizeze în mod imparţial sesizarea, probele administrate în cauza disciplinară şi susţinerile persoanelor implicate, să urmărească aflarea adevărului şi să voteze în consecinţă.

(2) La primirea mandatului, membrii comisiilor de disciplină semnează un angajament de confidenţialitate.

(3) Membrii completului de soluţionare a cauzei disciplinare, denumiţi în continuare membrii completului, formulează în fiecare dosar disciplinar, înainte de primul termen stabilit în cauză sau, după caz, înainte de prima participare la şedinţele completului, o declaraţie al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

(4) în cazul în care situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e) apare în cursul soluţionării dosarului disciplinar, persoana în cauză va înştiinţa de îndată preşedintele comisiei de disciplină şi va formula o declaraţie de abţinere. Preşedintele va desemna un alt membru al completului în termen de maximum 5 zile de la data când a luat cunoştinţă de situaţia creată.

(5) încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(4) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 12. - (1) Cauzele disciplinare se vor soluţiona, potrivit legii, de către completuri formate după cum urmează:

a) complet de 3 membri în cazul comisiilor de disciplină de la nivelul colegiilor teritoriale;

b) complet de 5 membri în cazul Comisiei superioare de disciplină.

(2) Dacă din motive obiective se impune înlocuirea unui membru al completului, preşedintele comisiei de disciplină va desemna un nou membru în baza cererii motivate a celui aflat în imposibilitate de a mai participa la şedinţa comisiei de disciplină sau, după caz, la soluţionarea dosarului disciplinar.

Art. 13. - (1) Şedinţele comisiei de disciplină nu sunt publice.

(2) Desfăşurarea şedinţelor fiecărui complet va fi consemnată sub formă de procese-verbale de şedinţă.

(3) Procesul-verbal de şedinţă va conţine cel puţin următoarele elemente:

a) data la care a avut loc şedinţa;

b) membrii completului;

c) consemnarea celor întâmplate în timpul şedinţei;

d) înscrisurile depuse la dosarul cauzei disciplinare;

e) măsurile dispuse în soluţionarea cauzei de către comisia de disciplină;

f) semnăturile membrilor completului şi a persoanei care a redactat procesul-verbal.

Art. 14. - (1) Toate filele dosarului disciplinar vor fi numerotate în ordinea în care au fost primite şi vor fi păstrate în dosarul disciplinar.

(2) înscrisurile depuse în dosarul disciplinar în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care comunică documentele în cauză, sub sancţiunea neluării în seamă.

Art. 15. - Comisia de disciplină are dreptul să solicite toate actele şi măsurile necesare soluţionării cauzei, unităţile sanitare sau cele de medicină legală având obligaţia de a pune la dispoziţia comisiei sau a persoanei desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 95/2006.

Art. 16. - (1) Convocarea membrilor comisiei de disciplină se face prin adresă comunicată personal, cu semnătură de primire, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin poştă electronică.

(2) Adresa comunicată persoanelor prevăzute la alin. (1) va cuprinde cel puţin:

a) antetul comisiei de disciplină;

b) numărul de înregistrare şi data emiterii;

c) locul, data şi ora organizării şedinţei comisiei de disciplină;

d) ordinea de zi;

e) numele, prenumele şi semnătura preşedintelui comisiei de disciplină;

f) ştampila colegiului.

Art. 17. - (1) Convocarea persoanelor pentru prezentarea în faţa comisiei de disciplină se face prin adresă individuală, care cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) antetul comisiei de disciplină;

b) numărul de înregistrare şi data emiterii;

c) numele şi prenumele celui convocat, precum şi adresa unde se citează;

d) calitatea celui convocat;

e) numărul dosarului disciplinar;

f) locul, data şi ora organizării şedinţei comisiei de disciplină;

g) menţiuni privind măsuri dispuse de comisia de disciplină în sarcina celui convocat (de exemplu: prezentarea la audiere, comunicarea de înscrisuri etc.);

h) dacă este cazul, menţiuni cu privire la înscrisurile comunicate odată cu convocarea;

i) numele, prenumele şi semnătura preşedintelui comisiei de disciplină;

j) ştampila colegiului.

(2) în situaţia în care preşedintele comisiei de disciplină nu a făcut parte din completul învestit cu soluţionarea cauzei disciplinare, toate actele procedurale privind cauza respectivă vor fi semnate de persoana desemnată ca preşedinte de complet de către preşedintele comisiei de disciplină.

Art. 18. - Se vor face maximum două convocări.

Art. 19. - (1) Comunicarea actelor de procedură se face de către secretariatul comisiei de disciplină, prin înmânare destinatarului, personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, dacă nu se dispune altfel în prezentul regulament.

(2) Un exemplar al înscrisurilor prevăzute la alin. (1) se va păstra la dosarul cauzei disciplinare, împreună cu dovada de comunicare.

(3) Comunicarea actelor de procedură prin scrisoare recomandată se face la domiciliul persoanei implicate în cauza disciplinară şi, după caz, la adresa indicată în scris de aceasta pentru comunicare.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul medicului dentist cercetat, comunicarea actelor de procedură prin scrisoare recomandată se face la domiciliul ori, după caz, la reşedinţa acestuia şi la sediul profesional, conform datelor existente în dosarul profesional al medicului dentist.

(5) Schimbarea domiciliului uneia dintre persoanele implicate în cauza disciplinară sau a sediului profesional al medicului dentist cercetat până la data adoptării deciziei de soluţionare a plângerii trebuie să fie adusă la cunoştinţa comisiei de disciplină în scris, cu ataşarea dovezii corespunzătoare, sub sancţiunea neluării ei în seamă.

(6) Convocarea se consideră comunicată persoanelor implicate în cauza disciplinară şi în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru a o ridica, deşi există dovada avizării sale.

(7) Suplimentar diligentelor prevăzute la alin. (3) şi (4), comisia de disciplină poate dispune comunicarea actelor de procedură şi prin poşta electronică la adresa indicată în scris de cel interesat.

Art. 20. - (1) Audierea se realizează separat pentru fiecare persoană convocată şi se consemnează într-un proces-verbal distinct, care conţine întrebările formulate de membrii completului şi răspunsurile persoanei audiate.

(2) Procesele-verbale de audiere se semnează pe fiecare pagină de membrii completului şi de persoana audiată. Adăugările, ştersăturile sau schimbările aduse se semnează în acelaşi mod, sub sancţiunea de a nu fi luate în seamă.

(3) în timpul audierii, petentul şi medicul dentist a cărui faptă face obiectul sesizării au obligaţia de a propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare pentru soluţionarea cauzei disciplinare.

(4) Dacă persoanele audiate nu vor sau nu pot să semneze, seva menţiona acest lucru în procesul-verbal.

(5) Lipsa persoanelor citate pentru audiere sau, după caz, examinare se menţionează în procesul-verbal.

(6) Persoanele convocate pot fi asistate de avocat pe durata audierii.

 

CAPITOLUL II

Acţiunea disciplinară

 

SECŢIUNEA 1

înregistrarea plângerii şi cercetarea disciplinară în cazul medicului dentist faţă de care s-a formulat o plângere

 

Art. 21. - (1) Sesizarea, plângerea sau reclamaţia formulată împotriva unui medic dentist, denumită în continuare sesizare sau plângere, se adresează colegiului teritorial al cărui membru este medicul dentist.

(2) Sesizării i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:

a) numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;

b) numele şi prenumele medicului dentist împotriva căruia se face plângerea;

c) locul unde s-a săvârşit fapta;

d) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc;

e) solicitările petentului;

f) semnătura petentului în original.

(3) Plângerea se va depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială ori poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(4) Nu se va da curs plângerii comunicate prin poşta electronică, fax ori transmise în copie, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile alin. (2) referitoare la condiţiile de valabilitate impuse unei plângeri.

Art. 22. - (1) Biroul executiv este obligat ca, în prima şedinţă convocată după data primirii sesizării, să decidă:

a) declanşarea procedurii disciplinare; sau

b) nedeclanşarea procedurii disciplinare.

(2) Biroul executiv poate decide nedeclanşarea procedurii disciplinare:

a) în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor Dentişti din România;

b) atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, aşa cum sunt definite la art. 105 alin. (1) din ROF, deşi petentului i s-a pus în vedere ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să facă completările necesare.

(3) Decizia biroului executiv de declanşare a procedurii disciplinare împreună cu plângerea se înaintează comisiei de disciplină.

Art. 23. - (1) Dacă decizia biroului executiv este de nedeclanşare a procedurii disciplinare, un exemplar al acesteia se va comunica petentului.

(2) în decizia prevăzută la alin. (1) se va face menţiune despre posibilitatea persoanei care a făcut sesizarea de a contesta această decizie la Biroul executiv naţional, în termen de 15 zile de la comunicare.

(3) Contestaţia se depune la sediul colegiului teritorial, sub sancţiunea nulităţii.

(4) în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii contestaţiei, colegiul teritorial va înainta Biroului executiv naţional contestaţia împreună cu dosarul cauzei disciplinare, în original, inclusiv sesizarea şi decizia biroului consiliului.

(5) în prima şedinţă convocată după data primirii contestaţiei, după analiza acesteia, Biroul executiv naţional va adopta O decizie prin care va dispune declanşarea anchetei disciplinare de către comisia de disciplină a colegiului teritorial sau va respinge contestaţia.

Art. 24. - (1) Biroul consiliului colegiului teritorial se poate sesiza din oficiu potrivit art. 107 din ROF cu privire la angajarea răspunderii disciplinare pentru membrii înscrişi în colegiul teritorial, caz în care va adopta o decizie prin care va dispune declanşarea procedurii disciplinare.

(2) în decizia prevăzută la alin. (1) se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii, se vor ataşa dovezile corespunzătoare şi aceasta se va comunica comisiei de disciplină în vederea soluţionării sesizării.

Art. 25. - (1) Dacă fapta sesizată s-a săvârşit pe raza unui alt colegiu teritorial decât cel în care este înscris medicul dentist cercetat, comisia de disciplină învestită cu soluţionarea dosarului disciplinar poate solicita administrarea de probe de către comisia de disciplină a colegiului teritorial pe raza căruia s-a săvârşit fapta.

(2) Solicitarea prevăzută la alin. (1) se adresează biroului consiliului colegiului teritorial pe raza căruia s-a săvârşit fapta, cu menţiunea probelor ce urmează a fi administrate.

Art. 26. - Dacă s-a formulat o sesizare împotriva unor medici dentişti înscrişi în colegii teritoriale diferite, audierea şi, după caz, examinarea petentului ori a persoanei asupra căreia s-a săvârşit fapta sesizată se efectuează conform legii.

Art. 27. - Dacă s-a formulat o plângere atât împotriva unui membru al unui organ de conducere, altul decât adunarea generală a colegiului teritorial, cât şi împotriva unui medic dentist care nu ocupă o funcţie în cadrul organelor de conducere, se vor forma două dosare, după cum urmează:

a) un dosar care se va soluţiona de către Comisia superioară de disciplină pentru faptele ce îl privesc pe medicul dentist membru al unui organ de conducere;

b) al doilea dosar care se va soluţiona de către comisia de disciplină a colegiului teritorial, pentru medicul dentist care nu ocupă o funcţie de conducere.

Art. 28. - (1) Primind sesizarea şi decizia biroului consiliului teritorial de declanşare a anchetei disciplinare, secretariatul comisiei de disciplină va înregistra sesizarea în Registrul de evidenţă a dosarelor disciplinare şi îl va înştiinţa de îndată pe preşedintele comisiei de disciplină,

(2) Numărul dosarului disciplinar va fi consemnat în formatul: nr. de ordine/anul înregistrării/cod colegiu teritorial.

Art. 29. - (1) După înregistrarea sesizării în Registrul de evidenţă a dosarelor disciplinare şi după constituirea dosarului disciplinar potrivit dispoziţiilor ROF, medicul dentist a cărui faptă face obiectul sesizării va fi informat obligatoriu cu privire la declanşarea anchetei disciplinare şi i se va comunica:

a) faptul că are dreptul de a da explicaţii, inclusiv în scris, şi de a formula apărările pe care le consideră utile;

b) termenul până la care poate depune în scris apărările sale;

c) termenul la care este convocat pentru a fi audiat;

d) înscrisurile şi documentaţia medicală solicitate de comisia de disciplină şi termenul până la care acestea trebuie depuse;

e) alte măsuri dispuse de comisia de disciplină.

(2) La adresa de convocare se va anexa obligatoriu o copie a sesizării, însoţită, dacă există, de copii ale înscrisurilor comunicate de petent.

(3) Medicul dentist va fi informat şi convocat cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care urmează să aibă loc audierea.

(4) în condiţiile art. 108 alin. (4) din ROF, comisia de disciplină, de comun acord cu medicul dentist a cărui faptă face obiectul sesizării, poate conveni un alt termen la care să aibă loc audierea. Despre acest aspect se va face menţiune în procesul-verbal de şedinţă.

Art. 30. - (1) Ancheta disciplinară va fi efectuată de către comisia de disciplină.

(2) în cursul cercetărilor comisia de disciplină va lua declaraţii persoanei care a făcut sesizarea, precum şi oricăror altor persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi copii ale documentelor ce au legătură cu cauza şi va culege informaţiile necesare.

Art. 31. - (1) La data stabilită pentru audiere, comisia de disciplină îi va pune în vedere medicului dentist convocat că are dreptul de a formula şi explicaţii scrise.

(2) Dacă, pe parcursul derulării cercetării disciplinare, comisia de disciplină apreciază că este necesară reaudierea petentului sau a medicului dentist reclamat, va dispune convocarea persoanei în cauză.

(3) Refuzul medicului dentist cercetat de a da curs convocării în faţa comisiei nu împiedică desfăşurarea cercetării disciplinare.

Art. 32. - Persoana care a făcut sesizarea va fi audiată şi, dacă este cazul, aceasta, respectiv persoana asupra căreia s-a săvârşit fapta sesizată va fi examinată.

Art. 33. - (1) în cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată după expirarea termenului prevăzut de lege, comisia de disciplină va pronunţa o decizie de respingere a plângerii ca tardiv introdusă, fără a mai pronunţa o soluţie asupra fondului plângerii.

(2) Dacă persoana care a făcut plângerea, în mod nejustificat, deşi a fost informată, nu se prezintă la audierea ori examinarea stabilită de comisia de disciplină sau nu îşi precizează în scris poziţia faţă de solicitările comisiei de disciplină, comisia de disciplină va dispune stingerea acţiunii disciplinare.

Art. 34. - (1) Faţă de natura cauzei, comisia de disciplină poate solicita o opinie de specialitate unei comisii formate din personalităţi cu expertiză recunoscută în domeniile pentru care s-a formulat solicitarea.

(2) Prevederile art. 11 sunt aplicabile.

(3) Personalităţile cu expertiză recunoscută la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din România care pot fi consultate de comisiile de disciplină în condiţiile prezentului regulament sunt cuprinse în lista aprobată prin decizie a Consiliului naţional.

(4) Pentru motive temeinic justificate, medicul dentist reclamat sau persoana care a făcut sesizarea poate solicita comisiei de disciplină înlocuirea membrilor comisiei prevăzute la alin. (1).

(5) Persoanele desemnate să formuleze opinia de specialitate, în cazul unor motive temeinic justificate care împiedică exprimarea opiniei solicitate, pot solicita comisiei de disciplină înlocuirea din cadrul comisiei prevăzute la alin. (1).

(6) Comisia prevăzută la alin. (1) va transmite comisiei de disciplină opinia de specialitate în cel mult 30 de zile de la primirea informaţiilor necesare pentru exprimarea acesteia şi, dacă este cazul, de la examinarea persoanei în cauza.

(7) în cazul în care persoana care a făcut sesizarea nu este mulţumită de concluziile opiniei prevăzute la alin. (1), va putea solicita o nouă opinie de specialitate, pe cheltuiala sa.

(8) Dacă în cauză nu este necesară exprimarea unei opinii interdisciplinare, comisia de disciplina poate consulta o persoană cu expertiză recunoscută în domeniu care deţine competenţă raportat la specificul cauzei. Prevederile alin. (2)-(7) sunt aplicabile.

Art. 35, - Dacă se constată că nu s-au primit toate informaţiile solicitate sau dacă se consideră de comisia de disciplină că se impun a fi clarificate unele aspecte ori împrejurări, se va face menţiune despre aceste aspecte în procesul-verbal de şedinţă şi se vor dispune măsurile care se impun.

Art. 36. - În momentul la care s-au adunat materialele, datele şi informaţiile solicitate de comisia de disciplină, dacă au fost audiate persoanele în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, dacă nu mai sunt alte aspecte de lămurit, comisia de disciplină va analiza probele administrate în cauza disciplinară şi va stabili prin decizie una dintre soluţiile prevăzute la art. 112 din ROF.

Art. 37. - (1) Decizia va conţine în mod obligatoriu elementele prevăzute la art. 113 din ROF, respectiv:

a) numărul deciziei şi data pronunţării;

b) componenţa completului;

c) descrierea pe scurt a faptei;

d) prezentarea măsurilor de cercetare a faptei (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);

e) soluţia pronunţată, inclusiv motivarea în drept a acesteia;

f) temeiul legal al adoptării soluţiei;

g) termenul de contestare şi instanţa competentă;

h) semnătura preşedintelui comisiei şi ştampila colegiului.

(2) Comisia de disciplină va folosi în argumentarea soluţiei pronunţate, atunci când este cazul şi posibil, literatura medicală de specialitate, făcându-se totodată menţiune cu privire la elementele de identificare ale materialului ştiinţific folosit (cursul, tratatul, articolul etc., editura, anul publicării sau numărul şi anul, în cazul revistelor medicale, numărul paginii etc.).

(3) Comisia de disciplină va indica în mod expres normele legale încălcate de medicul dentist, în cazul pronunţării unei decizii de sancţionare.

(4) în situaţia în care preşedintele comisiei de disciplină nu a făcut parte din completul care a soluţionat cauza disciplinară, decizia va fi semnată de persoana desemnată de acesta ca preşedinte de complet.

Art. 38. - (1) Decizia pronunţată se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării şi se comunică medicului dentist a cărui faptă a făcut obiectul sesizării, petentului, biroului consiliului colegiului teritorial şi Biroului executiv naţional.

(2) Dacă nu se formulează contestaţie sau, după caz, după comunicarea deciziei de respingere a contestaţiei, deciziile privind aplicarea sancţiunilor care se soldează cu suspendarea sau interzicerea exercitării profesiei se comunică Ministerului Sănătăţii şi, dacă este cazul, unităţii în cadrul căreia îşi exercită profesia medicul dentist sancţionat.

(3) Un exemplar al deciziei de sancţionare se ataşează la dosarul profesional al medicului dentist.

(4) Sancţiunea se înscrie în fişa profesională a medicului dentist, precum şi în sistemul informatic care conţine Registrul unic naţional al medicilor dentişti din România.

Art. 39. - (1) Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile şi pentru înregistrarea şi soluţionarea sesizării de către Comisia superioară de disciplină în primă instanţă.

(2) Dosarele înregistrate pe rolul Comisiei superioare de disciplină în primă instanţă vor avea un număr consemnat în formatul: nr. de ordine/anul Înregistrării/CSD (ex.: 1/2016/CSD).

 

SECŢIUNEA a 2-a

Contestaţia

 

Art. 40. - În termen de 15 zile de la comunicare, medicul dentist sancţionat şi persoana care a făcut sesizarea pot contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

Art. 41. - (1) Contestaţia se formulează în scris şi va conţine, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) numele şi prenumele contestatorului;

b) domiciliul contestatorului;

c) obiectul contestaţiei, cu precizarea numărului şi a datei deciziei contestate;

d) motivarea contestaţiei;

e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;

f) semnătura contestatorului în original.

(2) Contestaţia se depune, sub sancţiunea anulării acesteia, la colegiul teritorial în cadrul căruia este organizată comisia de disciplină care a pronunţat decizia contestată.

(3) Contestaţia, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se transmite, în copie certificată conform cu originalul de către preşedintele comisiei de disciplină, Comisiei superioare de disciplină spre competentă soluţionare în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea contestaţiei de către comisia de disciplină prevăzută la alin. (2). Dacă este necesar pentru soluţionarea contestaţiei, Comisia superioară de disciplină poate solicita comunicarea în original a dosarului disciplinar sau a unor înscrisuri din cadrul acestuia.

(4) în adresa de înaintare se va face referire la data înregistrării contestaţiei şi la numărul de file ale dosarului disciplinar.

(5) Contestaţia este suspensivă de executare.

(6) Sunt nule contestaţiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.

(7) Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanşării anchetei disciplinare.

Art. 42. - (1) Contestaţiile vor f analizate în principiu de Biroul executiv naţional, careva verifica îndeplinirea prevederilor art. 41 alin. (2), adoptând o decizie prin care va putea dispune:

a) anularea contestaţiei, dacă aceasta nu a fost depusă la comisia de disciplină de la nivel teritorial care a pronunţat decizia contestată;

b) respingerea contestaţiei, dacă aceasta nu conţine elementele prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)-b) din ROF;

c) comunicarea contestaţiei către Comisia superioară de disciplină.

(2) Primind contestaţia, secretariatul Comisiei superioare de disciplină o va înregistra în Registrul de evidenţă a dosarelor disciplinare ţinut la nivelul Comisiei superioare de disciplină şi îi va înştiinţa de îndată pe preşedintele comisiei.

(3) După înregistrarea contestaţiei, Comisia superioară de disciplină verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41 alin. (1).

(4) Dacă în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la art. 41 alin. (1), se va solicita contestatorului, precizându-se elementele lipsă, să completeze contestaţia în termen de 5 zile de la comunicarea notificării, sub sancţiunea respingerii contestaţiei.

(5) în cazul în care contestatorul nu îndeplineşte obligaţia prevăzută la alin. (4) în termenul precizat, Comisia superioară de disciplină va adopta o decizie prin care va respinge contestaţia, fără a mai cerceta fondul cauzei.

(6) Audierea medicului dentist reclamant şi a persoanei care a făcut sesizarea nu sunt obligatorii pentru soluţionarea contestaţiei, dacă nu se dispune altfel de către Comisia superioară de disciplină.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) vor fi informate cu privire la termenele stabilite pentru soluţionarea contestaţiei, cu ocazia primului termen putând să îşi susţină punctul de vedere, personal sau prin reprezentant, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.

(Q) Dispoziţiile procedurale privind desfăşurarea cercetării disciplinare în primă instanţă, inclusiv termenul de redactare şi comunicarea actelor procedurale şi a deciziei, se aplică şi în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiei, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune.

Art. 43. - (1) Soluţionând contestaţia, dacă aceasta a fost depusă în termenul prevăzut de lege şi dacă cuprinde motivele pe care se întemeiază, Comisia superioară de disciplină analizează cauza sub toate aspectele cu care a fost sesizată, cu respectarea prevederilor art. 114 alin. (6) din ROF, iar după administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind necesare, pronunţă o decizie prin care poate:

a) să anuleze decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial, dacă această a fost nelegal pronunţată, şi, pe cale de consecinţă, să dispună refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale;

b) să respingă contestaţia şi să menţină dispoziţiile deciziei pronunţate la nivelul comisiei de disciplină a colegiului teritorial;

c) să admită, în tot sau în parte, contestaţia şi să dispună anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivelul comisiei de disciplină a colegiului teritorial, pronunţându-se pe fond asupra obiectului plângerii.

(2) Dacă contestatorul nu şi-a motivat contestaţia şi nu a dat curs solicitării de precizare ă motivelor contestaţiei, Comisia superioară de disciplină va respinge contestaţia ca nelegal formulată.

(3) Dacă contestatorul nu a formulat contestaţia în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei comisiei de disciplină a colegiului teritorial, Comisia superioară de disciplină va respinge contestaţia ca tardiv formulată.

(4) Decizia Comisiei superioare de disciplină va conţine elementele prevăzute la art. 113 din ROF, prevederile art. 37 alin. (2]-(4) fiind aplicabile.

(5) împotriva deciziei Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul dentist sancţionat poate formula o acţiune în anulare conform prevederilor art. 542 alin. (7) din Legea nr. 95/2006.

Art. 44. - (1) Dosarele soluţionate de Comisia superioară de disciplină, deţinute în original, se vor returna comisiei de disciplină de la nivel teritorial după trecerea termenului de contestare la instanţa de judecată sau după pronunţarea unei hotărâri definitive de către instanţa de judecată.

(2) La Comisia superioară de disciplină se va păstra un exemplar al deciziilor pronunţate de comisia de disciplină de la nivel teritorial, precum şi un exemplar al hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată, dacă s-a formulat acţiune în anulare conform legii

 

SECŢIUNEA a 3-a

Soluţionarea plângerilor formulate împotriva membrilor organelor de conducere, la nivel naţional sau local

 

Art. 45. - (1) Dacă s-a formulat o plângere împotriva unui membru al unui organ de conducere de la nivel naţional sau local, altul decât adunarea generală a colegiului teritorial, ori împotriva unui membru al comisiei de disciplină a colegiului teritorial, dosarul disciplinar se soluţionează de Comisia superioară de disciplină.

(2) Primind plângerea, Biroul executiv naţional va adopta o decizie cu una dintre soluţiile prevăzute la art. 106 din ROF.

(3) în cazul declanşării procedurii disciplinare, Biroul executiv naţional va comunica plângerea Comisiei superioare de disciplină, care va stabili una dintre soluţiile prevăzute la art. 112 din ROF.

(4) în cuprinsul prezentului regulament, sintagma „membru al unui organ de conducere” se referă la membri ai consiliului colegiului teritorial, inclusiv ai biroului executiv, membri ai Adunării generale naţionale sau ai Consiliului naţional, inclusiv ai Biroului executiv naţional.

Art. 46. - (1) Biroul executiv naţional se poate sesiza din oficiu cu privire la angajarea răspunderii disciplinare pentru membrii CMDR, caz în care va adopta o decizie prin care va dispune declanşarea procedurii disciplinare.

(2) în decizia prevăzută la alin. (1) se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii, se vor ataşa dovezile corespunzătoare şi se va comunica spre soluţionare Comisiei superioare de disciplină sau, după caz, comisiei de disciplină a colegiului teritorial.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Soluţionarea litigiilor dintre membri

 

Art. 47. - Membrii CMDR sunt obligaţi ca atunci când se găsesc într-o situaţie conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, faţă de alt membru al CMDR, înainte de a apela la instanţele de judecată, la mass-media sau la intervenţia altor autorităţi, să apeleze la medierea comisiei de disciplină din cadrul colegiului teritorial, respectiv la Comisia superioară de disciplină, după caz.

Art. 48. - Comisia de disciplină va convoca părţile în litigiu şi, pe baza probelor administrate de către părţi, va încerca soluţionarea amiabilă a litigiului.

Art. 49. - (1) La terminarea procedurilor de împăcare a părţilor, comisia de disciplină va încheia un proces-verbal în care va consemna situaţia de fapt, poziţiile părţilor, probele administrate şi rezultatul final.

(2) Procesul-verbal va fi semnat de către membrii comisiei de disciplină şi de către părţi.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 50. - Prezentul regulament se completează cu dispoziţiile titlului XIII din Legea nr. 95/2006, ale ROF şi ale Codului deontologic al medicului dentist.

 

ANEXĂ

la regulament

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul(a), ............................................., membru al Comisiei disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Dentişti ............................................./al Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor Dentişti din România, în legătură cu cauza ce face obiectul Dosarului disciplinar nr. ................./................./ ............................. cunoscând prevederile Codului penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că nu sunt soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu niciuna dintre persoanele implicate în cauza disciplinară ce formează obiectul dosarului mai sus menţionat.

 

Data

..........................................

Semnătura

..........................................


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.