MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 10/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 10         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 5 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

3. - Decizie pentru modificarea şi completarea anexei la Decizia preşedintelui Senatului nr. 1/2017 privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

877/2016. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind organizarea Consiliului de conducere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

 

6.153/2016. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii

 

Rectificări la:

 - Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 456/2016

 

DECIZII ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECIZIE

pentru modificarea şi completarea anexei la Decizia preşedintelui Senatului nr. 1/2017 privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară

 

În temeiul dispoziţiilor art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 82 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - Anexa la Decizia preşedintelui Senatului nr. 1/2017 privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La punctul I, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 3, cu următorul cuprins:

„3. Proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului”

2. La punctul II, proiectul programului de lucru pentru ziua de joi, 5 ianuarie 2017, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„9,00 - Biroul permanent al Senatului

10.00 - Lucrări în comisiile permanente

13.00 - Lucrări în plenul Senatului”

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 5 ianuarie 2017.

Nr. 3.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

privind organizarea Consiliului de conducere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate

 

Având în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi art. 12 alin. (10) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - (1) Se aprobă Componenţa şi regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Consiliului de conducere la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Se aprobă Componenţa şi regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Consiliului de conducere la nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 2. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă orice dispoziţii contrare.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marius Vulpe

 

Bucureşti, 27 decembrie 2016.

Nr. 877.

 

ANEXA Nr. 1

 

Componenţa şi regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Consiliului de conducere la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

Art. 1. - (1) La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se constituie Consiliul de conducere, compus din următorii membri titulari/înlocuitorii acestora:

a) directorul general;

b) directorii generali adjuncţi;

c) directorii de direcţii;

d) şefii de servicii şi birouri;

e) coordonatori de compartimente.

(2) La şedinţele de lucru ale Consiliului de conducere în cadrul cărora sunt discutate probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv sunt invitaţi să participe şi delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative.

(3) În calitate de invitaţi, pot participa;

a) reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei;

b) directori de unităţi penitenciare;

c) purtătorul de cuvânt al instituţiei;

d) alţi invitaţi.

(4) Consiliul de conducere se întruneşte, de regulă, lunar sau ori de câte ori este nevoie, la iniţiativa directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(5) Ordinea de zi a Consiliului de conducere se stabileşte şi se aprobă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ţinând seama şi de propunerile membrilor acestuia.

(6) Convocarea participanţilor se face în scris, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei Consiliului de conducere, cu comunicarea ordinii de zi şi a documentelor de lucru, în cazul în care acestea există.

(7) în mod excepţional, în vederea adoptării unor decizii urgente, Consiliul de conducere se poate întruni ad-hoc, sens în care termenul prevăzut la alin. (6) nu se mai aplică; convocarea participanţilor, comunicarea ordinii de zi şi a documentelor de lucru se face în cel mai scurt timp posibil.

(8) Secretariatul Consiliului de conducere este asigurat de şeful Structurii cabinet, care consemnează conţinutul dezbaterilor într-un proces-verbal.

Art. 2, - în principal, în cadrul Consiliului de conducere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se dezbat următoarele teme:

a) respectarea regulilor privind siguranţa deţinerii şi a normelor de aplicare a regimului penitenciar;

b) asigurarea condiţiilor necesare pentru aplicarea programelor de reintegrare socială;

c) asigurarea asistenţei medicale deţinuţilor şi personalului din sistemul administraţiei penitenciare;

d) elaborarea şi implementarea politicilor de resurse umane şi a procedurilor aferente;

e) asigurarea funcţionalităţii sistemului administraţiei penitenciare din punctul de vedere al dotării şi asigurării cu bunuri şi mijloace materiale;

f) priorităţi privind fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi repartizarea şi utilizarea mijloacelor financiare alocate;

g) rezultatele rapoartelor de audit, inspecţiilor generale şi controalelor inopinate/tematice efectuate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

h) situaţia litigiilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi ale unităţilor subordonate;

i) informatizarea sistemului administraţiei penitenciare;

j) elaborarea şi fundamentarea unor proiecte de acte normative referitoare la domeniile de activitate ale sistemului administraţiei penitenciare;

k) asigurarea transparenţei şi promovarea imaginii reale a sistemului penitenciar la nivelul societăţii, din perspectiva asigurării unei bune colaborări cu mass-media locală şi centrală;

l) strategii de dezvoltare, planuri de management pentru dezvoltarea diferitelor domenii de activitate şi stadiul implementării acestora;

m) gestionarea protocoalelor de colaborare cu instituţii şi organizaţiile interne şi externe;

n) gestionarea programelor cu finanţare externă;

o) acordarea sporurilor, a altor drepturi şi recompense.

Art. 3. - (1) Procesul-verbal întocmit cu ocazia şedinţei Consiliului de conducere este transmis prin e-mail participanţilor, urmând a fi pus la dispoziţia acestora în 3 zile lucrătoare, pentru luare la cunoştinţă sub semnătură.

(2) în ceea ce priveşte conţinutul procesului-verbal, directorul general dispune asupra formei de publicitate ulterioare.

(3) Procesul-verbal semnat de toţi participanţii poate fi pus la dispoziţia solicitanţilor doar pe baza unei cereri scrise adresate conducerii instituţiei, cu respectarea prevederilor privind gestionarea informaţiilor clasificate.

Art. 4. - Participarea la şedinţele Consiliului de conducere este condiţionată de respectarea prevederilor privind accesul la informaţii clasificate.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Componenţa şi regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Consiliului de conducere la nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

Art. 1. - (1) La nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se constituie Consiliul de conducere, compus din următorii membri titulari/înlocuitorii acestora:

a) directorul unităţii;

b) directorii adjuncţi ai unităţii/şefi servicii;

c) şefii/coordonatorii structurilor din subordinea directorului de unitate şi directorilor adjuncţi/şefi servicii;

d) contabilul-şef;

e) consilierul juridic;

f) ofiţerul cu atribuţii în domeniul informaţiilor clasificate;

g) coordonatorul structurii de tehnologia informaţiei şi comunicaţii/ofiţer IT;

h) şeful biroului/ofiţerul cu atribuţii în domeniul prevenirea criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar;

i) medicul-şef al unităţii - unde este cazul;

j) ofiţerul cu atribuţii în domeniul cooperare şi programe - unde este cazul;

k) ofiţerul cu atribuţii în domeniul securitatea şi sănătatea în muncă;

l) ofiţerul cu atribuţii în domeniul managementul situaţiilor de urgenţă.

(2) La şedinţele de lucru ale Consiliului de conducere în cadrul cărora sunt discutate probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv sunt invitaţi să participe şi delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative.

(3) în calitate de invitaţi, pot participa:

a) reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

b) purtătorul de cuvânt al instituţiei;

c) alte persoane din cadrul unităţii,

(4) Consiliul de conducere se întruneşte, de regulă, lunar sau ori de câte ori este nevoie, la iniţiativa directorului unităţii.

(5) Ordinea de zi a Consiliului de conducere se stabileşte şi se aprobă de către directorul unităţii, ţinând seama şi de propunerile membrilor acestuia.

(6) Convocarea participanţilor se face în scris, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei Consiliului de conducere, cu comunicarea ordinii de zi şi a documentelor de lucru, în cazul în care acestea există.

(7) în mod excepţional, în vederea adoptării unor decizii urgente, Consiliul de conducere se poate întruni ad-hoc, sens în care termenul prevăzut la alin. (6) nu se mai aplică; convocarea participanţilor, comunicarea ordinii de zi şi a documentelor de lucru se face în cel mai scurt timp posibil.

(8) Secretariatul Consiliului de conducere este asigurat de către personalul sau înlocuitorul acestuia din cadrul structurii secretariat, desemnat prin decizia directorului unităţii, care va consemna conţinutul dezbaterilor într-un proces-verbal,

Art. 2. - În principal, în cadrul Consiliului de conducere de la nivelul unităţilor subordonate se dezbat următoarele teme:

a) respectarea regulilor privind siguranţa deţinerii şi a normelor de aplicare a regimului penitenciar;

b) asigurarea condiţiilor necesare pentru aplicarea programelor de reintegrare socială;

c) asigurarea asistenţei medicale deţinuţilor şi personalului din sistemul administraţiei penitenciare;

d) problematica specifică activităţii resurse umane şi a procedurilor aferente;

e) asigurarea funcţionalităţii sistemului administraţiei penitenciare din punctul de vedere al dotării şi asigurării cu bunuri şi mijloace materiale;

f) priorităţi privind fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţilor subordonate, precum şi repartizarea şi utilizarea mijloacelor financiare alocate;

g) rezultatele rapoartelor de audit, inspecţiilor generale şi controalelor inopinate/tematice efectuate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

h) situaţia litigiilor existente la nivelul unităţilor subordonate;

i) elemente tehnice privind sistemul informatic existent la nivelul unităţii;

j) asigurarea transparenţei şi promovarea imaginii reale a unităţii la nivelul societăţii, din perspectiva asigurării unei bune colaborări cu mass-media locală şi centrală;

k) planuri de management şi stadiul implementării acestora;

l) gestionarea protocoalelor de colaborare cu instituţii şi organizaţiile interne şi externe;

m) gestionarea programelor cu finanţare externă;

n) acordarea sporurilor, a altor drepturi şi recompense.

Art. 3. - (1) Procesul-verbal întocmit cu ocazia şedinţei

Consiliului de conducere este transmis prin e-mail participanţilor, urmând a fi pus la dispoziţia acestora în 3 zile lucrătoare, pentru luare la cunoştinţă sub semnătură.

(2) în ceea ce priveşte conţinutul procesului-verbal, directorul general/directorul de unitate dispune asupra formei de publicitate ulterioare.

(3) Procesul-verbal semnat de toţi participanţii poate fi pus la dispoziţia solicitanţilor doar pe baza unei cereri scrise adresate conducerii instituţiei, cu respectarea prevederilor privind gestionarea informaţiilor clasificate.

Art. 4. - Participarea la şedinţele Consiliului de conducere este condiţionată de respectarea prevederilor privind accesul la informaţii clasificate.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii

 

În temeiul art. 158 şi art. 192 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 44, art. 45 şi art. 46 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.125/2015 privind aprobarea de noi domenii în cadrul şcolilor doctorale organizate în instituţiile de învăţământ superior, organizatoare de studii universitare de doctorat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 3 septembrie 2015.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de către Direcţia generală învăţământ superior din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, de către instituţiile de învăţământ superior care au dreptul de a organiza studii universitare de doctorat, potrivit legii, de către agenţiile de asigurare a calităţii abilitate să desfăşoare evaluări pe teritoriul României, potrivit legii, precum şi de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 21 decembrie 2016.

Nr. 6.153.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii de doctorat, se realizează în conformitate cu prezenta metodologie şi cu documentele subsecvente elaborate în baza acesteia.

Art. 2. - Fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea se realizează din 5 în 5 ani, pe baza performanţei şcolii doctorale şi a capacităţii instituţionale a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) din care face parte şcoala doctorală.

Art. 3. - (1) Autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, în conformitate cu prezenta metodologie, se realizează de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior (EQAR), denumită în continuare agenţie abilitată.

(2) Acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, în conformitate cu prezenta metodologie, se realizează de către ARACIS sau de către o altă agenţie abilitată, pe baza rapoartelor elaborate de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind calitatea resurselor umane şi de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) privind calitatea cercetării Art. 4. - (1) Autorizarea unei şcoli doctorale îi conferă acesteia dreptul de a organiza admiterea la studii şi de a desfăşura programul de studii universitare de doctorat.

(2) O şcoală doctorală se consideră autorizată dacă din componenţa sa face parte cel puţin un domeniu autorizat.

Art. 5. - (1) Acreditarea unei şcoli doctorale îi conferă acesteia dreptul de a organiza admiterea la studii, de a desfăşura programul de studii universitare de doctorat, de a organiza examene de finalizare a studiilor (susţineri publice ale tezelor de doctorat) şi de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ).

(2) O şcoală doctorală se consideră acreditată dacă din componenţa sa face parte cel puţin un domeniu acreditat.

Art. 6. - Autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unei şcoli doctorale se realizează pentru fiecare domeniu în parte, pe baza raportului de evaluare internă şi a evaluării externe, şi vor viza atât programul de pregătire avansată, cât şi programul de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.

 

CAPITOLUL II

Procedura de evaluare externă

 

Art. 7. - Autorizarea provizorie a şcolilor doctorale, pe domenii de doctorat, presupune parcurgerea următoarelor etape succesive de lucru:

1. Declanşarea de către agenţia abilitată a procedurii de evaluare în vederea autorizării se realizează prin una dintre modalităţile prevăzute la art. 194 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioarei Şi doar dacă sunt respectate cumulativ următoarele condiţii, a căror îndeplinire este confirmată de către agenţia abilitată:

a) furnizorul de educaţie a depus la agenţia abilitată raportul de evaluare internă, elaborat în conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale prezentei metodologii şi cu criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă, parte integrantă a prezentei metodologii;

b) furnizorul de educaţie a depus la agenţia abilitată cererea de declanşare a procedurii de evaluare externă în vederea autorizării, în care se vor menţiona şcolile doctorale şi domeniile aferente acestora pentru care se solicită evaluarea externă în vederea autorizării;

c) furnizorul de educaţie face dovada că a achitat taxa aferentă activităţii de autorizare;

d) fiecare dintre domeniile de doctorat care intră în componenţa şcolii doctorale pentru care se solicită evaluarea demonstrează îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii eliminatorii:

(i) existenţa a minimum 3 conducători de doctorat în domeniul supus evaluării, titulari, care sunt afiliaţi şcolii doctorale din care face parte domeniul supus evaluării, care fie au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, fie deţin atestatul de abilitare;

(ii) aplicarea prevederilor codului de etică şi deontologie profesională al instituţiei şi promovarea consecventă de măsuri pentru prevenirea, identificarea şi combaterea unor eventuale fraude academice, în special a plagiatului (aspecte operaţionalizate prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale);

(iii) existenţa unui curriculum care vizează dobândirea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi a celor transversale (detaliat prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale);

e) furnizorul de educaţie are programe de studii universitare de maşter acreditate în fiecare dintre domeniile în care doreşte să organizeze studii universitare de doctorat;

f) prin excepţie de la lit. e), pot organiza programe universitare de doctorat şi: Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, conform prevederilor art. 158 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 5 alin. (2) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şcolile de studii doctorale din domenii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene care, conform art. 153 alin. (1) şi art. 163 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 34 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare, oferă diplomă de licenţă echivalentă diplomei de maşter şi acele IOSUD care declară că îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. d) şi criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

2. În situaţiile în care agenţia abilitată constată neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la pct. 1, aceasta va notifica furnizorul de educaţie şi MENCŞ cu privire la neautorizarea şcolii doctorale pentru domeniile de doctorat supuse evaluării.

3. În vederea autorizării şcolii doctorale, agenţia abilitată desemnează propriii experţi, un asistent tehnic şi un student-doctorand. În situaţia în care agenţia abilitată care desfăşoară evaluarea este din România, experţii evaluatori desemnaţi vor avea statutul de membri ai registrului de evaluatori al agenţiei, iar studentul doctorand va fi nominalizat de către federaţiile studenţeşti reprezentative la nivel naţional şi va avea statutul de membru al registrului de evaluatori - studenţi al agenţiei abilitate. Numărul experţilor evaluatori desemnaţi de către agenţia abilitată poate creşte în funcţie de numărul domeniilor incluse în şcoala doctorala supusă evaluării, printr-un mecanism descris prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale. Unui dintre experţi va îndeplini rolul de coordonator al comisiei de evaluare, în situaţia în care agenţia abilitată care desfăşoară evaluarea este din România, din comisia de evaluare va face parte şi un expert evaluator din străinătate. Acesta va fi propus de către agenţia abilitată din ţară, din rândul membrilor registrului propriu al acesteia. Experţii desemnaţi de către agenţia abilitată, cu excepţia asistentului tehnic, vor avea calitatea de conducător de doctorat.

4. Vizita are loc în termen de maximum 40 de zile calendaristice de la data declanşării evaluării, se desfăşoară pe parcursul a două zile lucrătoare la sediul şcolii doctorale supuse evaluării şi presupune analiza îndeplinirii standardelor aferente criteriilor 1, 2, 4, 8 şi 12 aprobate prin prezenta metodologie şi adaptate specificului domeniilor de doctorat prin intermediul fişelor vizitei. Rezultatele acestor verificări sunt consemnate în fişele vizitei. Fişele vor fi însoţite de orice alte documente pe care evaluatorii le vor considera necesare în vederea obţinerii unei imagini complete asupra gradului de îndeplinire a standardelor. Fişele vizitei vor fi semnate de către toţi membrii comisiei de evaluare, precum şi de către conducerea instituţiei, a IOSUD şi a şcolii doctorale.

5. Coordonatorul comisiei elaborează raportul de evaluare externă pe baza contribuţiilor tuturor membrilor comisiei de evaluare, cu sprijinul asistentului tehnic. Acest raport va cuprinde analiza îndeplinirii standardelor aferente criteriilor 1,2, 4, 8 şi 12 aprobate prin prezenta metodologie şi adaptate specificului domeniilor de doctorat prin intermediul fişelor vizitei şi o serie de informaţii referitoare Sa calitatea şcolii doctorale şi la capacitatea instituţională a IOSUD, o analiză cantitativă şi calitativă a datelor culese sau validate în urma vizitei, o analiză a punctelor tari şi slabe identificate, precum şi o serie de recomandări privind îmbunătăţirea calităţii.

6. Raportul de evaluare externă va cuprinde avizul cu privire la autorizare pentru fiecare domeniu cuprins în şcoala doctorală supusă evaluării. O şcoală doctorală este autorizată exclusiv în domeniile care îndeplinesc standardele aferente criteriilor 1, 2, 4, 8 şi 12 aprobate prin prezenta metodologie şi adaptate specificului domeniilor de doctorat prin intermediul fişelor vizitei. Raportul de evaluare externă va fi semnat de către coordonatorul comisiei de evaluare, în urma consultării electronice a tuturor membrilor comisiei de evaluare şi a asumării colective a conţinutului raportului de către aceştia. Raportul de evaluare externă va menţiona explicit termenul de valabilitate a avizului cu privire la autorizare pentru fiecare domeniu cuprins în şcoala doctorală supusă evaluării, respectiv 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice prin care se atestă autorizarea. Instituţia are obligaţia de a solicita o nouă evaluare cu 3 luni înainte de expirarea acestui termen, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie de către MENCŞ. Raportul de evaluare externă va fi transmis agenţiei abilitate în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data finalizării vizitei.

7. În urma aprobării de către comisia de evaluare, raportul de evaluare externă este transmis instituţiei evaluate în vederea corectării eventualelor erori materiale. Instituţia va transmite un răspuns agenţiei abilitate în termen de 7 zile calendaristice de la data primirii raportului.

8. Structura de conducere a agenţiei abilitate supune la vot decizia finală privind autorizarea şcolii doctorale, pe domenii de doctorat supuse evaluării.

9. În situaţiile în care raportul agenţiei abilitate constată neîndeplinirea standardelor de calitate în vederea autorizării, aceasta va notifica furnizorul de educaţie şi MENCŞ cu privire la neautorizarea şcolii doctorale pentru domeniile de doctorat supuse evaluării.

10. Raportul de evaluare externă este făcut public pe website-ul agenţiei abilitate şi al MENCŞ, în termen de maximum 6 luni calendaristice de la data declanşării evaluării.

11. Autorizarea funcţionării provizorii se atestă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 8. - Acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii de doctorat, presupun parcurgerea următoarelor etape succesive de lucru;

1. Declanşarea de către agenţia abilitată a procedurii de evaluare se realizează prin una dintre modalităţile prevăzute la art. 194 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi doar dacă sunt respectate cumulativ următoarele condiţii, a căror îndeplinire este confirmată de către agenţia abilitată:

a) furnizorul de educaţie a depus la agenţia abilitată raportul de evaluare Internă, elaborat în conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale prezentei metodologii şi cu criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă, parte integrantă a prezentei metodologii;

b) furnizorul de educaţie a depus la agenţia abilitată cererea de declanşare a procedurii de evaluare externa în vederea acreditării sau evaluării periodice, în care se vor menţiona şcolile doctorale şi domeniile aferente acestora pentru care se solicită evaluarea externă;

c) furnizorul de educaţie face dovada că a achitat taxa aferentă activităţii de acreditare sau evaluare periodică;

d) furnizorul de educaţie a depus la agenţia abilitată lista completă a tezelor de doctorat susţinute în perioada supusă evaluării;

e) fiecare dintre domeniile de doctorat care intră în componenţa şcolii doctorale pentru care se solicită evaluarea demonstrează îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii eliminatorii;

(i) existenţa a minimum 3 conducători de doctorat în domeniul supus evaluării, titulari, care sunt afiliaţi şcolii doctorale din care face parte domeniul supus evaluării, care fie au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, fie deţin atestatul de abilitare;

(ii) aplicarea prevederilor codului de etică şi deontologie profesională al instituţiei şi promovarea consecventă de măsuri pentru prevenirea, identificarea şi combaterea unor eventuale fraude academice, în special a plagiatului (aspecte operaţionalizate prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale);

(iii) existenţa unui curriculum care vizează dobândirea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi a celor transversale (detaliat prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale);

f) furnizorul de educaţie are programe de studii universitare de maşter acreditate în fiecare dintre domeniile în care doreşte să organizeze studii universitare de doctorat;

g) prin excepţie de la lit. f), pot organiza programe universitare de doctorat şi: Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, conform prevederilor art. 158 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 5 alin. (2) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şcolile de studii doctorale din domenii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene care, conform art. 153 alin. (1) şi art. 163 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 34 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare, oferă diplomă de licenţă echivalentă diplomei de maşter şi acele IOSUD care declară că îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. e) şi criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

2. Pentru evaluarea externă a şcolii doctorale în vederea acreditării/menţinerii acreditării, agenţia abilitată desemnează propriii experţi, un asistent tehnic şi un student-doctorand. În situaţia în care agenţia abilitată care desfăşoară evaluarea este din România, experţii evaluatori desemnaţi vor avea statutul de membri ai registrului de evaluatori al agenţiei abilitate, iar studentul doctorand va fi nominalizat de către federaţiile studenţeşti reprezentative la nivel naţional şi va avea statutul de membru al registrului de evaluatori - studenţi al agenţiei abilitate. Numărul experţilor evaluatori desemnaţi de către agenţia abilitată poate creşte în funcţie de numărul domeniilor incluse în şcoala doctorală supusă evaluării, printr-un mecanism descris prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale. Unui dintre experţi va îndeplini rolul de coordonator al comisiei de vizită. În situaţia în care agenţia abilitată care desfăşoară evaluarea este din România, din comisia de evaluare va face parte şi un expert evaluator din străinătate. Acesta va fi propus de către agenţia abilitată din ţară, din rândul membrilor registrului propriu al acesteia. Experţii desemnaţi de către agenţia abilitată, cu excepţia asistentului tehnic, vor avea calitatea de conducător de doctorat. Reprezentanţii agenţiei abilitate, studentul doctorand, asistentul tehnic şi, după caz, expertul evaluator din străinătate formează comisia de vizită.

3. Agenţia abilitată transmite către CNATDCU şi CNCS documentaţia de autoevaluare depusă de către furnizorul de educaţie. Cele două consilii vor repartiza documentaţia către comisiile de specialitate care vizează domeniile cuprinse în şcoala doctorală supusă evaluării. Comisiile de specialitate vor desemna câte un membru responsabil de analiza documentaţiei şi redactarea rapoartelor. Reprezentanţii desemnaţi de către CNATDCU şi CNCS, alături de comisia de vizită descrisă la pct. 2, formează comisia de evaluare a cărei componenţă este adoptată în mod formal de către agenţia abilitată în termen de 20 de zile calendaristice de la data declanşării evaluării.

4. Reprezentanţii CNATDCU evaluează calitatea resursei umane a fiecărui domeniu cuprins în şcoala doctorală (criteriul 3), iar reprezentanţii CNCS evaluează calitatea producţiei ştiinţifice de la nivelul fiecărui domeniu (criteriul 5). Rapoartele CNATDCU şi CNCS se vor realiza pe baza analizei documentaţiei de autoevaluare şi a altor date disponibile, fără participarea la vizita de evaluare, şi vor conţine un aviz de acreditare/neacreditare/menţinere a acreditării/retragere a acreditării. Rapoartele şi avizele vor fi propuse de către responsabilii care au analizat domeniile doctorale şi vor avea în vedere, în mod distinct, fiecare domeniu din cadrul şcolii doctorale supuse evaluării. Rapoartele sunt adoptate la nivelul comisiilor de specialitate şi sunt transmise agenţiei abilitate în termen de maximum 50 de zile calendaristice de la data declanşării evaluării.

5. Vizita are loc în termen de maximum 40 de zile calendaristice de la data declanşării evaluării, se desfăşoară pe parcursul a 3 zile lucrătoare la sediul şcolii doctorale supuse evaluării şi presupune analiza îndeplinirii standardelor şi a criteriilor aprobate prin prezenta metodologie, respectiv prevăzute în fişele vizitei. Rezultatele acestor verificări sunt consemnate în fişele vizitei. Fişele vor fi însoţite de orice alte documente pe care evaluatorii le vor considera necesare în vederea obţinerii unei imagini complete asupra gradului de îndeplinire a standardelor. Fişele vizitei vor fi semnate de către toţi membrii comisiei de vizită descrise la pct. 2, precum şi de către conducerea instituţiei, a IOSUD şi a şcolii doctorale.

6. Coordonatorul comisiei de vizită elaborează, cu sprijinul asistentului tehnic, raportul de evaluare externă. Acest raport va cuprinde: raportul CNATDCU privind calitatea resursei umane a fiecărui domeniu supus evaluării (criteriul 3), raportul CNCS cu privire la calitatea cercetării ştiinţifice de la nivelul fiecărui domeniu supus evaluării (criteriul 5), raportul agenţiei abilitate cu privire la toate criteriile cuprinse în anexa la prezenta metodologie (cu excepţia criteriilor 3 şi 5) şi o serie de informaţii referitoare la calitatea şcolii doctorale şi a capacităţii instituţionale a IOSUD: o analiză cantitativă şi calitativă a datelor culese sau validate în urma vizitei, o analiză a tendinţelor înregistrate de la precedenta evaluare, în cazul evaluării periodice, o analiză a punctelor tari şi slabe identificate, precum şi o serie de recomandări privind îmbunătăţirea calităţii.

7. Raportul de evaluare externă va cuprinde avizul cu privire la acreditare, neacreditare, menţinerea acreditării sau retragerea acreditării pentru fiecare domeniu cuprins în şcoala doctorală supusă evaluării. Raportul de evaluare externă nu poate fi pozitiv dacă unul dintre rapoartele şi avizele CNATDCU sau CNCS este negativ. O şcoală doctorală este acreditată, respectiv îi este menţinută acreditarea exclusiv în domeniile care îndeplinesc standardele cuprinse în prezenta metodologie şi în documentele subsecvente. Agenţia abilitată poate propune şi organizarea unei vizite de monitorizare, în condiţii menţionate prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale. Raportul de evaluare externă va fi semnat de către coordonatorul comisiei, în urma consultării electronice a tuturor membrilor comisiei de evaluare descrise la punctul 3 şi a asumării colective a conţinutului raportului de către aceştia Raportul de evaluare externă va menţiona explicit termenul de valabilitate al avizului cu privire la acreditare pentru fiecare domeniu cuprins în şcoala doctorală supusă evaluării, respectiv 5 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Instituţia are obligaţia de a solicita O nouă evaluare cu 3 luni înainte de expirarea acestui termen. În caz contrar, domeniile vizate de raportul de evaluare externă care depăşesc acest termen îşi pierd acreditarea. Raportul de evaluare externă va fi transmis agenţiei abilitate în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data finalizării vizitei.

8. În urma aprobării de către comisia de evaluare, raportul de evaluare externă este transmis instituţiei evaluate în vederea corectării eventualelor erori materiale. Instituţia va transmite un răspuns agenţiei abilitate în termen de 7 zile calendaristice de la data primirii raportului.

9. Structura de conducere a agenţiei abilitate supune la vot decizia finală privind acreditarea şcolii doctorale, pe domenii de doctorat supuse evaluării. Avizul agenţiei pentru fiecare domeniu în parte nu poate fi pozitiv dacă unul dintre rapoartele şi avizele care au stat la baza deciziei este negativ.

10. În situaţiile în care raportul agenţiei abilitate constată neîndeplinirea standardelor de calitate în vederea acreditării, agenţia abilitată va notifica furnizorul de educaţie şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu privire la neacreditarea şcolii doctorale, pentru fiecare dintre domeniile de doctorat supuse evaluării.

11. În situaţiile în care raportul agenţiei abilitate constată neîndeplinirea standardelor de calitate, furnizorul de educaţie are obligaţia de a solicita aceleiaşi agenţii de asigurare a calităţii care a realizat evaluarea anterioară parcurgerea unui nou proces de evaluare externă în termen de un an de la comunicarea furnizorului de educaţie a raportului prin care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate. Costurile evaluării suplimentare sunt suportate de către furnizorul de educaţie.

12. Dacă şi în urma celei de-a două evaluări se constată neîndeplinirea standardelor de calitate într-un domeniu de doctorat, acestuia i se retrage acreditarea.

13. Începând cu anul universitar în care a primit decizia de retragere a acreditării, în domeniul respectiv nu se mai pot înmatricula noi studenţi-doctoranzi. Continuarea studiilor şi susţinerea publică a tezelor de doctorat în cazul studenţilor-doctoranzi înmatriculaţi în cadrul unui domeniu de doctorat căruia i-a fost retrasă acreditarea se realizează conform art. 45 şi 46 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

14. Raportul de evaluare externă, conţinând rapoartele şi avizele CNATDCU şi CNCS şi raportul comisiei de vizită, este făcut public pe website-ul agenţiei abilitate şi al MENCŞ în termen de maximum 6 luni calendaristice de la data declanşării evaluării.

15. Acreditarea, menţinerea acreditării şi retragerea acreditării se atestă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

CAPITOLUL III

Procedura de aprobare a unor noi domenii de doctorat în cadrul şcolilor doctorale acreditate

 

Art. 9. - (1) Furnizorii de educaţie pot solicita CNATDCU aprobarea de noi domenii de doctorat în cadrul şcolilor doctorale acreditate, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) şcoala doctorală în care este încadrat domeniul pentru care se solicită evaluarea este acreditată;

b) domeniul de doctorat pentru care se solicită aprobarea îndeplineşte, cumulativ, următoarele criterii eliminatorii:

(i) existenţa a minimum 3 conducători de doctorat în domeniul supus evaluării, titulari, care sunt afiliaţi şcolii doctorale din care face parte domeniul supus evaluării, care fie au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, fie deţin atestatul de abilitare;

(ii) aplicarea prevederilor codului de etică şi deontologie profesională al instituţiei şi promovarea consecventă de măsuri pentru prevenirea, identificarea şi combaterea unor eventuale fraude academice, iii special a plagiatului (aspecte operaţionalizate prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale);

(iii) existenţa unui curriculum care vizează dobândirea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi transversale (detaliat prin ghidul de evaluare a şcolilor doctorale).

c) furnizorul de educaţie are programe de studii universitare de maşter acreditate în fiecare dintre domeniile în care doreşte să organizeze studii universitare de doctorat;

d) prin excepţie de la lit. c), pot organiza programe universitare de doctorat şi: Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, conform prevederilor art. 158 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 5 alin. (2) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şcolile de studii doctorale din domenii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene care, conform art. 153 alin. (1), art. 163 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 34 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare, oferă diplomă de licenţă echivalentă diplomei de maşter şi acele IOSUD care declară că îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. b) şi criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) Solicitările furnizorilor de educaţie, însoţite de documentele justificative privind îndeplinirea condiţiilor de mai sus, se înaintează CNATDCU.

(3) Pe baza documentelor justificative, CNATDCU:

a) solicită Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior cel mai recent raport de evaluare externă a şcolii doctorale:

b) realizează propria analiză cu privire la îndeplinirea, în cadrul domeniului pentru care se solicită aprobarea, a criteriului 3, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) pe baza analizei de la lit. b), formulează propunerea de aprobare sau respingere a solicitării furnizorului de educaţie.

(4) Aprobarea noilor domenii de doctorat în cadrul şcolilor doctorale acreditate se atestă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de contestaţie

 

Art. 10. - În cazul existenţei unor contestaţii, se vor parcurge următoarele etape succesive de lucru:

a) furnizorul de educaţie care a solicitat autorizarea/ acreditarea/evaluarea periodică a unei şcoli doctorale depune contestaţia la agenţia abilitată care a emis avizul, în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării furnizorului de educaţie a avizului agenţiei abilitate;

b) agenţia abilitată va solicita nominalizarea câte unui expert din partea CNATDCU, CNCS, respectiv din partea federaţiilor studenţeşti reprezentative la nivel naţional şi îşi va desemna propriul reprezentant în vederea constituirii comisiei de contestaţie. Cei 4 evaluatori vor fi diferiţi de cei care au realizat prima evaluare şi vor avea competenţe în domeniul/domeniile incluse în structura şcolii doctorale şi vor reflecta, pe cât posibil, diversitatea acestor domenii. Desemnarea de către CNATDCU, CNCS, respectiv de către federaţiile studenţeşti reprezentative la nivel naţional se va realiza în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitarea făcută de către agenţia abilitată;

c) analiza contestaţiilor se va realiza exclusiv pe baza documentelor existente în raportul de autoevaluare depus de către furnizorul de educaţie, a documentelor şi informaţiilor culese de comisia de evaluare, precum şi a altor documente/date/informaţii produse în procesul de evaluare de către CNATDCU, CNCS sau agenţia abilitată;

d) rezultatele verificărilor sunt consemnate într-un raport de soluţionare a contestaţiei care va fi semnat şi asumat de către comisia de contestaţie;

e) raportul de soluţionare a contestaţiei conţinând observaţiile comisiei şi propunerea de acceptare/respingere a contestaţiei se va supune analizei şi votului structurii de conducere a agenţiei abilitate. Raportul de soluţionare a contestaţiei este document public;

f) termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 45 de zile calendaristice de la data înregistrării contestaţiei la agenţia abilitată.

Art. 11. - Experţii care fac parte din comisiile de evaluare şi soluţionare a contestaţiilor trebuie să respecte prevederile legale în vigoare referitoare la incompatibilităţi, integritate şi conflicte de interese, precum şi prevederile codurilor de etică ale agenţiei abilitate, CNATDCU, CNCS, respectiv ale federaţiilor studenţeşti reprezentative la nivel naţional. Aceleaşi condiţii se aplică şi persoanelor care fac parte din structurile care participă la procesul de evaluare şi luare a deciziilor în vederea acreditării, evaluării periodice a şcolilor doctorale.

Art. 12. - Evaluarea externă în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a unei şcoli doctorale va viza, într-o abordare sistemică, după caz, următoarele aspecte:

a) relevanţa academică a şcolii doctorale, ca mecanism de intrare, incluzând atractivitatea şi vizibilitatea ştiinţifică şi de creaţie artistică/performanţă sportivă a şcolii doctorale exprimate prin numărul de candidaţi din ţară şi străinătate, raportat la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii;

b) capacitatea instituţională, ca mecanism de stare, incluzând cel puţin analiza calităţii resursei umane din şcoala doctorală, pe domenii, a programelor şi a infrastructurii de cercetare din şcoala doctorală;

c) eficacitatea instituţională, ca mecanism de ieşire, incluzând cel puţin calitatea resursei umane generate prin programul doctoral şi contribuţia şcolii doctorale la cunoaştere ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă;

d) managementul calităţii, ca mecanism transversal, incluzând în mod obligatoriu şi respectarea normelor de etică, integritate şi transparenţă şi a prevederilor deontologice.

Art. 13. - Şcoala doctorală şi conducătorul de doctorat au obligaţia de a informa studentul-doctorand cu privire la etica ştiinţifică, profesională şi universitară şi de a verifica respectarea acesteia, inclusiv:

a) respectarea prevederilor deontologice pe parcursul realizării cercetării de doctorat;

b) respectarea prevederilor deontologice în redactarea şi finalizarea tezei de doctorat;

c) organizarea de cursuri avansate, curriculare şi/sau extracurriculare, dedicate eticii şi scrierii academice.

Art. 14. - (1) Şcoala doctorală şi IOSUD iau măsuri pentru prevenirea şi sancţionarea abaterilor de la normele eticii ştiinţifice, profesionale şi universitare, conform codului de etică şi deontologie profesională al instituţiei.

(2) în cazul unor fraude academice, încălcări ale eticii universitare sau al unor abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, inclusiv al plagiatului, studentul-doctorand şi conducătorul de doctorat răspund în condiţiile legii.

(3) Şcoala doctorală care nu aplică prevederile codului de etică şi deontologie profesională al instituţiei şi nu a promovat sau nu promovează consecvent măsuri pentru prevenirea, identificarea şi combaterea unor eventuale fraude academice, în special a plagiatului, este considerată în dezacord cu standardele etice minimale de funcţionare şi i se retrage acreditarea.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 15. - (1) Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea externă a şcolilor doctorate sunt prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie. În baza acestora, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, se vor elabora de către agenţia abilitată, CNATDCU şi CNCS, prin consultarea structurilor asociative ale universităţilor şi a federaţiilor studenţeşti reprezentative la nivel naţional, ghidul de evaluare a şcolilor doctorale, adoptat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, respectiv fişele vizitei.

(2) Detalierea etapelor parcurse în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice, cât şi operaţionalizarea criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performanţă în funcţie de tipul şi domeniile studiilor universitare de doctorat şi a altor aspecte prevăzute în prezenta metodologie vor fi cuprinse în ghidul de evaluare a şcolilor doctorale, adoptat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, şi în fişele vizitei.

(3) Agenţia abilitată, CNATDCU şi CNCS pot elabora şi adopta fişe ale vizitei, respectiv proceduri proprii, reflectând parcursul unui dosar de evaluare la nivelul instituţiei, termenele aferente acestuia, planificarea calendaristică, procesul intern de luare a deciziei cu privire la, după caz, autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale. Procedurile nu vor contraveni prevederilor prezentei metodologii.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

CRITERIILE, STANDARDELE ŞI INDICATORII DE PERFORMANŢĂ

utilizaţi în acreditarea şi evaluarea periodică a unei şcoli doctorale

 

Domenii

Criterii

Standarde

Indicatori de performanţă

A. Capacitatea instituţională

1. Structurile instituţionale, administrative şi manageriale

Standard

Respectarea cerinţelor legale În regulamentele IOSUD şi ale şcolii doctorale

Standard de referinţă

Implementarea unor bune practici internaţionale în funcţionarea IOSUD şi a şcolii doctorale

Validitatea şi actualizarea regulamentelor IOSUD şi ale şcolii doctorale; regularitatea convocării structurilor instituţionale la nivelul IOSUD şi al şcolii doctorale

Standard

Existenţa de personal administrativ dedicat pentru gestiunea studiilor doctorale

Standard de referinţă

Raportul personal administrativ care se ocupă de gestiunea studiilor doctorale/ nr. studenţi-doctoranzi > 1/20

Personalul administrativ care se ocupă de gestiunea studiilor doctorale la nivelul şcolii doctorale şi al IOSUD (nr. personal administrativ/nr. studenţi-doctoranzi).

2. Baza materială şi utilizarea infrastructurii de cercetare

1. Standard

Există o bază materială care să asigure derularea activităţilor doctorale, conform reglementărilor naţionale.

Există o infrastructură de cercetare care să susţină derularea cercetărilor doctorale.

2. Standard de referinţă

Există o bază materială care să asigure derularea activităţilor doctorale la standarde internaţionale.

Există o infrastructură de cercetare care să susţină derularea cercetărilor doctorale la standarde internaţionale, care este indusă în baze de date/reţele naţionale şi/sau internaţionale.

Se va avea în vedere specificul domeniului de doctorat, luând în considerare, după caz, următoarele:

a) birouri/dotări (de exemplu, computere) alocate utilizării de către doctoranzi;

b) laboratoare/centre de cercetare ştiinţifică/ dotare (specific în funcţie de domeniu);

c) biblioteci şi acces la baze de date internaţionale.

3. Resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii

Standard

- Media aritmetică a mediei punctajelor obţinute de conducătorii de doctorat, conform criteriilor de abilitare CNATDCU, raportată la media naţională a punctajelor conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv, şi a mediei indicilor Hirsch. ai conducătorilor de doctorat, în baza de date relevantă pentru domeniu, raportată la media naţională a conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv, este > 0,50.

- Fiecare dintre cele două medii de mai sus este > 0,40.

 

Standard de referinţă

- Media aritmetică a mediei punctajelor obţinute de conducătorii de doctorat, conform criteriilor de abilitare CNATDCU, raportată la media naţională a punctajelor conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv, şi a mediei indicilor Hirsch. ai conducătorilor de doctorat, în baza de date relevantă pentru domeniu, raportată la media naţională a conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv, este > 0,80.

- Punctajul obţinut de directorul şcolii doctorale, conform standardelor minimale CNATDCU, în vederea abilitării, raportat la media naţională a punctajelor conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv, este > 1,00.

 

Standard

Numărul candidaţilor care s-au prezentat la concursul de admitere la studii universitare de doctorat în anii 2012-2016, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale, este > 1.

Standard de referinţă

- Numărul candidaţilor care s-au prezentat la concursul de admitere la studii universitare de doctorat în anii 2012-2016, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale, este > 1,5.

- Numărul de persoane din medii sociale dezavantajate înmatriculate la doctorat, raportat la numărul total al studenţilor-doctoranzi înmatriculaţi, este > 0,1.

Numărul candidaţilor care s-au prezentat la concursul de admitere la studii universitare de doctorat, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale Numărul de persoane din medii sociale dezavantajate înmatriculate la doctorat Numărul de candidaţi provenind din alte instituţii de învăţământ superior din ţară (care au obţinut titlul de maşter la alte instituţii de învăţământ superior din ţară), care se prezintă la concursul de admitere, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale

Numărul de candidaţi internaţionali care se prezintă la concursul de admitere, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale

- Numărul de candidaţi provenind din alte instituţii de învăţământ superior din ţară (care au obţinut titlul de maşter la alte instituţii de învăţământ superior din ţară), care se prezintă la concursul de admitere, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale, este > 0,25.

- Numărul de candidaţi internaţionali care se prezintă la concursul de admitere, prin raportare la numărul de locuri scoase la concurs în cadrul şcolii doctorale, este > 0,1.

- Numărul studenţilor-doctoranzi şi al cercetătorilor postdoctorali, angajaţi în proiecte de cercetare obţinute prin competiţii naţionale, internaţionale sau cu mediul de afaceri, raportat la numărul total al studenţilor-doctoranzi şi al cercetătorilor postdoctorali din cadrul şcolii doctorale, este >0,5.

Numărul studenţilor-doctoranzi şi al cercetătorilor postdoctorali, angajaţi în proiecte de cercetare obţinute prin competiţii naţionale, internaţionale sau cu mediul de afaceri, raportat la numărul total al studenţilor-doctoranzi şi al cercetătorilor postdoctorali din cadrul şcolii doctorale

Standard

Existenţa în perioada de referinţă (anii 2012- 2016) a cel puţin unui exemplu de doctorat în cotutelă finalizat sau a unui specialist afiliat instituţional în afara ţării care a fost membru într-o comisie de susţinere a tezei de doctorat

Standard de referinţă

- Numărul de doctorate în cotutelă finalizate, raportat la numărul total de doctorate finalizate, este > 0,1.

- Numărul specialiştilor afiliaţi instituţional în afara ţării care au fost membri în comisii de susţinere şi în comisii de îndrumare, raportat la numărul total al specialiştilor care au fost membri în comisii de susţinere şi în comisii de îndrumare, este > 0,1.

Atragerea în activitatea de îndrumare şi evaluare a studenţilor-doctoranzi a unor resurse umane din străinătate, luând în considerare:

- numărul de doctorate în cotutelă finalizate;

- numărul specialiştilor afiliaţi instituţional în afara ţârii care au fost membri în comisii de susţinere şi/sau în comisii de îndrumare.

 

B. Eficacitatea educaţională

4. Conţinutul programului de studii

Standard

Planul de învăţământ atestă preocuparea de a asigura adecvarea programului de studiu şi a planurilor de studii individuale la obiectivele generale ale studiilor doctorale, la specificul domeniului de studii, în conformitate cu bunele practici naţionale, şi la particularităţile temei tezei de doctorat.

- Oferta de formare cuprinde cel puţin două componente dedicate unora dintre competenţele transversale.

Standard de referinţă

- Prezenţa în regulamentul şcolii doctorale a descrierii operaţionale şi cuantificabile a modului de adecvare a programului de studiu şi a planurilor de studii individuale la obiectivele generale ale studiilor doctorale, la specificul domeniului de studii, în conformitate cu bunele practici internaţionale, şi la particularităţile temei tezei de doctorat

- Oferta de formare cuprinde componente dedicate pentru etica cercetării, scientometrie şi redactare academică (academic writing).

- Prezenţa ofertei suplimentare de pregătire doctorală în context internaţional (de exemplu, şcoli de vară, conferinţe ale doctoranzilor, seminare, workshopuri etc.)

- Derularea în cadrul şcolii doctorale a unor programe postdoctorale, cu reglementări şi indicatori de performanţă specifici

Prezenţa în regulamentul şcolii doctorale a descrierii operaţionale şi cuantificabile a modului de adecvare a programului de studiu şi a planurilor de studii individuale la obiectivele generale ale studiilor doctorale, la specificul domeniului de studii, în conformitate cu bunele practici naţionale, şi la particularităţile temei tezei de doctorat. Prezenţa ofertei de formare pentru competenţele transversale, incluzând aspecte legate de etica cercetării, scientometrie şi scriere academică.

Existenţa ofertei suplimentare de pregătire doctorală (de exemplu, şcoli de vară, conferinţe ale doctoranzilor, seminare, ateliere etc. ).

5. Rezultatele învăţării şi activitatea de cercetare ştiinţifică

Standard

Numărul tezelor de doctorat care în urma evaluării au fost încadrate la categoriile „nivel ştiinţific modest” sau „nonvaloare ştiinţifică” este < 2.

Standard de referinţă

- Şcoala doctorală a definit standarde minimale de calitate şi standarde de excelenţă pentru tezele de doctorat, pe care ie operaţionalizează sistematic şi public, respectând cerinţa ca cel mult 15% dintre teze să primească calificativul maxim

- Numărul tezelor de doctorat redactate în limbi de circulaţie internaţională, raportat la numărul total de teze de doctorat susţinute, este > 0,25.

- Numărul tezelor de doctorat respinse de către CNATDCU este 0.

- Numărul tezelor de doctorat care în urma evaluării sunt încadrate la categoria „nonvaloare ştiinţifică” este 0.

- Numărul tezelor de doctorat care în urma evaluării sunt încadrate la categoria „nivel ştiinţific modest”, raportat la numărul total de teze susţinute, este < 0,2.

Calitatea tezelor de doctorat susţinute în ultimii 5 ani (se vor evalua 3 teze pentru şcolile doctorale care în domeniul de referinţă au avut mai puţin de 20 de teze de doctorat susţinute, 4 teze pentru şcolile doctorale care în domeniul de referinţă au avut 20-100 de teze de doctorat susţinute, şi 5 teze pentru şcolile doctorale care în domeniul de referinţă au avut mai mult de 100 de teze de doctorat susţinute). Evaluarea va clasifica tezele conform următoarei grile:

1. nivel ştiinţific de vârf - teza aduce contribuţii originale majore la cunoaşterea ştiinţifică, atât în plan empiric, cât şi în planul testării şi perfecţionării modelelor teoretice şi bazelor metodologice ale disciplinei;

2. nivel ştiinţific ridicat - teza aduce contribuţii ştiinţifice semnificative, fie prin îmbogăţirea consistentă a bazei documentare/informaţionale, fie prin aplicarea/testarea explicită a unor noi metode şi modele de cercetare, fie prin înnoirea majora a interpretării fenomenelor studiate, fie prin sintetizarea şi sistematizarea unor segmente ample ale cunoaşterii

- Numărul tezelor de doctorat care în urma evaluării sunt încadrate la categoriile „nivel ştiinţific de vârf” sau „nivel ştiinţific ridicat”, raportat la numărul total de teze susţinute, este > 0,2.

3. nivel ştiinţific bun - teza aduce contribuţii punctuale la amplificarea cunoaşterii ştiinţifice, raportând totodată aportul propriu la rezolvarea unor probleme cognitive dezbătute în literatura de specialitate din ţară şi din străinătate;

4. nivel ştiinţific modest - teza aduce contribuţii punctuale la amplificarea cunoaşterii ştiinţifice, fie în plan empiric, fie în plan interpretativ;

5. nonvaloare ştiinţifică - teza nu contribuie cu nimic la progresul cunoaşterii ştiinţifice.

Standard

Teza evaluată este încadrată la una dintre categoriile „nivel ştiinţific de vârf”, „nivel ştiinţific ridicat” sau „nivel ştiinţific bun”.

Standard de referinţă

Teza evaluată este încadrată la una dintre categoriile „nivel ştiinţific de vârf” sau „nivel ştiinţific ridicat”.

Nivelul maxim de performanţă ştiinţifică a unei teze de doctorat susţinute în ultimii 5 ani. Evaluarea va clasifica teza selectată de şcoala doctorală evaluată, luând în

considerare şi publicaţiile ulterioare care au la

bază teza de doctorat, conform criteriilor din grila de evaluare de mai sus.

Standard

Numărul mediu al publicaţiilor studenţilor-doctoranzi în reviste cuprinse în baze de date internaţionale relevante domeniului sau în volume de autor sau colective, publicate la edituri recunoscute la nivel naţional, este > 1.

Standarde de referinţă

- Numărul mediu al publicaţiilor studenţilor-doctoranzi în reviste cu impact ştiinţific ridicat (indexate Web of Science/Scopus/ERIH-Plus sau alte baze de date internaţionale relevante domeniului şi/sau situate în zona roşie şi galbenă în conformitate cu metodologia de clasificare a revistelor elaborată de CNCS) şi/sau volume de autor sau colective la edituri de prestigiu relevante naţional sau internaţional, este > 1

- Numărul mediu al celorlalte rezultate ale cercetării ştiinţifice relevante domeniului (de exemplu, brevete/patente naţionale şi/sau internaţionale; produse şi servicii inovative către comunitate, inclusiv produsele cultural-artistice şi performanţele sportive) realizate de studenţii-doctoranzi, este > 1

- Contribuţia la demersuri de cercetare programatice şi/sau integrate în reţele academice internaţionale este > 3.

- Fiecare şcoală doctorală prezintă maximum 10 contribuţii ştiinţifice de top ale membrilor şcolii doctorale, din ultimii 5 ani, realizate împreună cu doctoranzii, prin care şcoala se consideră un actor competitiv la nivel internaţional.

Cunoaşterea ştiinţifică generată în cadrul şcolii doctorale în ultimii 5 ani se va evalua prin raportare la specificul domeniului de doctorat, luându-se în considerare, după caz, următoarele:

- publicaţiile studenţilor-doctoranzi în reviste relevante domeniului şi/sau volume de autor sau colective;

- alte rezultate ale cercetării ştiinţifice relevante domeniului (de exemplu, brevete/patente naţionale; produse şi servicii către comunitate, inclusiv produsele cultural-artistice şi performanţele sportive);

- contribuţia la demersuri de cercetare programatice şi/sau integrate în reţele academice naţionale sau internaţionale;

- contribuţiile ştiinţifice de top ale membrilor şcolii doctorale, din ultimii 5 ani, realizate împreună cu doctoranzii, prin care şcoala se consideră un actor competitiv la nivel internaţional. Se va pune accent pe contribuţii în care autorii de concepţie/principali sunt din cadrul şcolii doctorale. Un plus poate fi adus aici de publicaţii de top (de exemplu, Nature/Science/Top-10 în domeniu după scorul relativ de influenţă, Hot papers, Higly cited papers etc.), premii naţionale şi internaţionale de prestigiu (de exemplu, premii ale unor universităţi de top şi/sau organizaţii profesionale internaţionale de referinţă în domeniu) şi/sau recunoaşteri academice internaţionale de prestigiu(de exemplu, highly cited researchers).

6.Angajabilitatea

Standard

- Numărul absolvenţilor studiilor doctorale din ultimii 10 ani care au fost angajaţi în mediul academic sau socioeconomic internaţional cel puţin 12 luni este > 1.

Standard de referinţă

- Numărul de doctori, absolvenţi ai domeniului de studii doctorale, angajaţi în mediul

academic sau socioeconomic local/regional, raportat la numărul de doctori absolvenţi care erau deja angajaţi în momentul înmatriculării la studiile doctorale, este > 1,5.

- Numărul de doctori, absolvenţi ai domeniului de studii doctorale, angajaţi 1h mediul academic sau socioeconomic internaţional, raportat la numărul total de absolvenţi, este > 0,2.

Indicatori standard

- Performanţele maxime de carieră a 3 absolvenţi ai studiilor doctorale din ultimii 10 ani

- Numărul de doctori, absolvenţi ai domeniului de studii doctorale, angajaţi în mediul academic sau socioeconomic, la 1 an după obţinerea titlului, raportat la numărul de doctori absolvenţi care erau deja angajaţi în momentul înmatriculării la studiile doctorale

7. Activitatea financiară a organizaţiei

Standard

Existenţa, la nivelul IOSUD şi/sau al şcolii doctorale, a unor reglementări specifice privind utilizarea fondurilor dedicate studiilor doctorale

Standard de referinţă

- Fondurile alocate din venituri extrabugetare

(de exemplu, proiecte cercetare) pentru programul doctoral şi postdoctoral, raportate la valoarea granturilor doctorale alocate de la buget, sunt >0,5.

- Şcoala doctorală alocă fonduri pentru stimularea/premierea performanţelor ştiinţifice ale studenţilor-doctoranzi şi cercetătorilor postdoctorali.

Existenţa, la nivel de IOSUD şi/sau al şcolii doctorale, a unor reglementări specifice privind utilizarea fondurilor dedicate studiilor doctorale, care permit realizarea unor analize referitoare la utilizarea fondurilor obţinute de la buget prin granturile doctorale, din surse proprii sau din alte surse de finanţare (cheltuieli pentru salarizarea conducătorului de doctorat; cheltuieli pentru salarizarea membrilor comisiei de îndrumare; cheltuieli pentru programul de pregătire bazat pe studii avansate; cheltuieli pentru programul de pregătire suplimentar; cheltuieli pentru activitatea de cercetare a studenţilor-doctoranzi).

 

C. Managementul calităţii

8. Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii

Standard

Documentele relevante au fost adoptate şi/sau actualizate conform cadrului normativ în vigoare.

Standard de referinţă

Reglementările descrise la nivelul standardului sunt supuse unui control al calităţii şi sunt integrate cu practici internaţionale de referinţă pentru domeniu.

Existenţa actualizată a documentelor relevante pentru următoarele aspecte:

- misiunea şi obiectivele şcolii doctorale;

- strategia pe termen mediu şi lung;

- deliberările şi deciziile consiliului şcolii doctorale;

- rezolvarea solicitărilor studenţilor-doctoranzi;

- rapoarte de calitate;

- proceduri de prevenire a fraudei academice şi de rezolvare a situaţiilor de încălcare a eticii universitare, inclusiv pentru prevenirea şi controlul fraudelor majore, legate de plagiat şi fabricarea datelor.

9. Proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate

Standard

- Existenţa unor proceduri privind colectarea sistematică a feedback-ului din partea studenţilor-doctoranzi

- Existenţa documentelor relevante pentru revizuirea programului de pregătire bazată pe studii universitare avansate în ultimii 5 ani

Standard de referinţă

- Existenţa şi funcţionalitatea mecanismelor de colectare a feedbackului extern, cu accent pe cel internaţional

Existenţa şi funcţionalitatea mecanismelor de colectare a feedbackului din partea tuturor părţilor implicate: conducători de doctorat, studenţi doctoranzi şi alt personal academic şi administrativ implicat în şcoala doctorală

10. Proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării (pregătirii doctorale)

Standard

Există proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării (pregătirii doctorale).

Standard de referinţă

- Numărul iregularităţilor în documentarea parcurgerii programului de studii de doctorat de către fiecare student-doctorand, inclusiv în ceea ce priveşte transparenţa informaţiilor referitoare la susţinerea publică a tezelor de doctorat, este 0.

Procedurile reglementează:

a) documentele care atestă parcurgerea programului de studii de doctorat de către fiecare student-doctorand;

b) raportările referitoare la publicaţiile şi participările la manifestări ştiinţifice ale studenţilor-doctoranzi, inclusiv respectarea cerinţelor de includere a afilierii instituţionale la şcoala doctorală;

c) transparenţa informaţiilor referitoare la susţinerea publică a tezelor de doctorat.

- Raportările referitoare la publicaţiile şi participările la manifestări ştiinţifice ale studenţilor-doctoranzi, inclusiv respectarea cerinţelor de includere a afilierii instituţionale la şcoala doctorală, sunt actualizate periodic şi complete.

- Procedurile obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării (pregătirii doctorale) au fost evaluate extern în ultimii 3 ani.

11. Proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral

Standard

Au fost adoptate standarde minimale de performanţă ştiinţifică pe care trebuie să le îndeplinească conducătorii de doctorat pentru a putea deveni membri ai şcolii doctorale respective.

Standard de referinţă

- Standardele minimale de performanţă ştiinţifică au fost aplicate în ultimii 5 ani pentru evaluarea calităţii conducătorilor de doctorat din cadrul şcolii doctorale, precum şi a altor specialişti afiliaţi şcolii doctorale

- Procedurile de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral sunt evaluate extern.

Existenţa procedurilor este reflectată prin:

a) existenţa unor standarde minimale de performanţă ştiinţifică pentru conducătorii de doctorat;

b) analiza modului de aplicare a ultimei evaluări a calităţii corpului profesoral din cadrul şcolii doctorale.

12, Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării

Standard

- IOSUD asigură tuturor studenţilor-doctoranzi acces gratuit la un set de baze de date academice relevante echivalent cel puţin cu oferta din cadrul programului Anelis Plus.

- IOSUD asigură tuturor studenţilor-doctoranzi acces gratuit la laboratoarele de cercetare ştiinţifică din cadrul său, conform unei planificări rezonabile a activităţii

Standard de referinţă

- Fondurile bibliotecii se îmbogăţesc anual cu cel puţin un volum de specialitate publicat de edituri internaţionale de prestigiu/student-doctorand.

- IOSUD asigură tuturor studenţilor-doctoranzi acces gratuit la un set de baze de date academice avansate specifice domeniului şi/sau în regim full text.

- IOSUD asigură tuturor studenţilor-doctoranzi acces gratuit la laboratoare de specialitate dotate la nivelul standardelor internaţionale avansate din domeniu.

- IOSUD alocă fiecărui student-doctorand susţinere financiară pentru participarea la o conferinţă ştiinţifică sau pentru o altă formă de mobilitate ştiinţifică internaţională.

Se va avea în vedere specificul domeniului de doctorat, luând în considerare, după caz, următoarele:

a) accesul studenţilor doctoranzi la bazele de date academice relevante;

b) biblioteci şi laboratoare de cercetare ştiinţifică/dotare (specific în funcţie de domeniu);

c) fonduri pentru participarea la conferinţe şi mobilităţi ştiinţifice.

13. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii

Standard

- Există bază de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii.

Standard de referinţă

- Numărul lipsurilor şi iregularităţilor în actualizarea bazei de date referitoare la parcursul curricular al studenţilor-doctoranzi şi a altor mecanisme de asigurare internă a calităţii este 0.

- Există proceduri de control extern al funcţionării şi actualizării bazei de date referitoare la asigurarea internă a calităţii.

Completitudinea şi actualitatea bazei dedate referitoare la parcursul academic al studenţilor-doctoranzi şi la alte mecanisme de asigurare internă a calităţii

14. Transparenţa informaţiilor de interes public

Standard

Publicarea pe website, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, a tuturor categoriilor de informaţii enumerate în indicator

Standard de referinţă

- Actualizarea anuală a prezentării programelor doctorale în platforma Study în România

- Existenţa unei monitorizări periodice a traficului pe pagina web a şcolii doctorale

- Există mecanisme de control al asigurării transparenţei informaţiilor de interes public.

Publicarea pe website, în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională, a următoarelor informaţii:

a) regulamentul şcolii doctorale;

b) regulamentul de admitere;

c) informaţii privind modul de organizare şi desfăşurare a programelor doctorale;

d) informaţii privind conţinutul programelor de studii universitare de doctorat;

e) informaţii privind modul de finanţare a studiilor, precum şi a costurilor suportate de studentul-doctorand;

f) modelul contractului-cadru de studii doctorale;

g) informaţii privind conducătorii de doctorat

(CV-urile şi lista contribuţiilor ştiinţifice), lista studenţilor doctoranzi pe care îi coordonează, menţionând anul înmatriculării, respectiv lista studenţilor doctoranzi pe care i-au coordonat în trecut, alături de titlurile tezelor şi modul de finalizare a studiilor;

h) informaţii privind membrii comisiilor de îndrumare a doctoranzilor;

i) informaţii privind tezele de doctorat, respectiv standarde de elaborare, proceduri şi criterii de evaluare a acestora;

j) informaţii privind doctoratul european şi doctoratul în cotutelă;

k) rezumatele tezelor de doctorat ce urmează să fie susţinute public, precum şi data, ora şi locaţia aferente susţinerilor publice, cu cel puţin 20 de zile înaintea susţinerii acestora;

l) adresele electronice la care pot fi accesate tezele de doctorat susţinute public, în conformitate cu prevederile art. 66 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Actualizarea prezentării programelor doctorale în platforma Study în România.

15. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii

Standard

Activitatea şcolii doctorale este reflectată în rapoartele de calitate de la nivelul facultăţilor sau, după caz, al universităţii. În cadrul acestor rapoarte sunt documentate şi mecanismele de soluţionare a situaţiilor excepţionale, inclusiv a cazurilor de încălcare a eticii universitare.

Standard de referinţă

- Existenţa şi aplicarea unei metodologii de evaluare internă

- Există rapoarte periodice de autoevaluare a activităţii şcolii doctorale.

- Există mecanisme de evaluare şi control privind asigurarea funcţionalităţii structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.

Reflectarea activităţii şcolii doctorale în rapoartele de calitate de la nivelul facultăţilor sau, după caz, al universităţii

16. Acurateţea raportărilor prevăzute de legislaţia în vigoare

Standard

Toţi studenţii-doctoranzi sunt înscrişi în Registrul matricol unic.

- Raportările referitoare la şcoala doctorală sunt încărcate pe Platforma naţională de colectare a datelor statistice pentru învăţământul superior (Platforma ANS) cu exactitate şi la termenele stabilite la nivel naţional.

Standard de referinţă

- Actualizarea periodică a informaţiilor referitoare la studenţii-doctoranzi înscrişi în Registrul matricol unic

Raportările prevăzute de legislaţia în vigoare cuprind:

a) înscrierea studenţilor-doctoranzi în Registrul matricol unic;

b) raportările referitoare la şcoala doctorală în Platforma ANS.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 456/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Gărzilor forestiere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 7 aprilie 2016, se face următoarea rectificare:

- la art. 13 alin. (1), în partea introductivă, în loc de: „Direcţia de control al regimului silvic şi activităţii cinegetice se va citi: „Direcţia de control al regimului silvic şi cinegetic”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.