MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 09/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 9         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 5 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 632 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Decizia nr. 641 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1 )lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

963/2016.- Hotărâre privind aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz”- S.A.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.353/2016. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind ieşirea din vigoare a unor tratate internaţionale

 

6.156/2016. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind organizarea şi desfăşurarea anului pregătitor de limbă română pentru cetăţenii străini

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN D6MENIUL ENERGIEI

 

116/2016. - Ordin pentru modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 632

din 27 octombrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu, în Dosarul nr. 39/J/2015, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 231D/2016.

2. La apelul nominal răspunde reprezentantul părţii Elisabeta Mihaela Cotora, domnul avocat Alexandru fidea. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Prim-magistratul-asistent referă că partea Inspecţia Judiciară a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind În stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Alexandru fidea, care arată, mai întâi, că nu poate fi primit punctul de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, câtă vreme prevederile art. 134 alin. (2) din Constituţie stabilesc rolul de instanţă de judecată al Consiliului Superior al Magistraturii, chiar legea fundamentală atribuindu-i deci o astfel de competenţă. Cât priveşte textul de lege criticat, arată că este neconstituţional, încălcând prevederile art. 16, 21 şi 124 din Constituţie. Arată, în esenţă, că potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, termenul de cel mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită este prevăzut doar pentru exercitarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor de către Inspecţia Judiciară şi nu include perioada în care cauza este soluţionată de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în aceste condiţii, pretinsa abatere disciplinară poate fi sancţionată oricând, fără să fie legiferat un termen de prescripţie. Astfel, judecătorii şi procurorii sunt discriminaţi faţă de alte categorii profesionale, în cazul cărora sunt statornicite termene ferme de prescripţie. Se invocă în acest sens jurisprudenţă a Curţii Constituţionale şi exemple din legislaţia referitoare la alte categorii profesionale, cu concluzia că răspunderea disciplinară a judecătorilor nu poate fi imprescriptibilă.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate în principal ca inadmisibilă, întrucât Curtea nu a fost legal sesizată, şi în subsidiar ca neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 26 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 39/J/2015, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia a fost ridicată din oficiu, într-o cauză având ca obiect acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară privind săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. I) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, mai întâi, că prevederile criticate sunt în vigoare şi au legătură cu obiectul cauzei, iar instanţa de contencios constituţional nu a constatat anterior că dispoziţiile textului în discuţie sunt neconstituţionale.

8. Referitor la condiţia ca excepţia să fie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial, se arată că, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, numai Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are statut constituţional, celelalte instanţe judecătoreşti urmând a fi stabilite prin lege. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, în art. 1 alin. (1), că puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege, iar art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel, tribunalele specializate, instanţele militare şi judecătorii. Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Instituţie a puterii judecătoreşti, Consiliul îşi îndeplineşte acest rol prin exercitarea atribuţiilor prevăzute în art. 134 din Legea fundamentală şi în art. 30-50 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Se apreciază că, în conformitate cu aceste dispoziţii, Consiliul Superior al Magistraturii exercită o funcţie executivă, dar în acelaşi timp şi o funcţie jurisdicţională. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 134 alin. (2) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. O prevedere similară există şi în art. 44 din Legea nr. 317/2004, iar în art. 49 alin. (7) din acelaşi act normativ se prevede Că dispoziţiile acestei legi ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (3) din lege, împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare, competenţa de soluţionare a recursului aparţinând Completului de 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, în raport cu caracterul atribuţiilor pe care le îndeplineşte, Consiliul Superior al Magistraturii are o natură juridică diferită, fiind organ administrativ în interiorul puterii judecătoreşti şi organ jurisdicţional, atunci când îşi exercită funcţia jurisdicţională. Faptul că Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu enumeră, în art. 2 alin. (2), şi Consiliul Superior al Magistraturii, nu îl exclude pe acesta din rândul instanţelor de judecată, cu atât mai mult cu cât statutul de instanţă de judecată este unul constituţional, prevăzut ca atare în Constituţie. Această concluzie se poate desprinde din faptul că, pe de o parte, alin. (1) al aceluiaşi articol, precum şi art. 126 alin. (1) din Constituţie lasă legiuitorului ordinar libertatea de a stabili şi alte instanţe judecătoreşti, iar, pe de altă parte, atât în art. 134 alin. (2) din Constituţie cât şi în art. 44 din Legea nr. 317/2004 se prevede că în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale. Din interpretarea dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, rezultă că legiuitorul constituant nu şi-a limitat competenţa de a institui şi o altă instanţă judecătorească decât cele prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Cum însăşi Constituţia, în art. 134 alin. (2), defineşte Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, iar în art. 44 din Legea nr. 317/2004 se prevede că Secţia pentru judecători în materie disciplinară are rol de instanţă de judecată, se conchide în sensul că este îndeplinită şi această condiţie de admisibilitate, interpretarea contrară ar conduce la o situaţie inadmisibilă, aceea a posibilităţii ridicării acestei excepţii în faţa instanţei de recurs, dar a imposibilităţii invocării ei în faza de judecată în faţa Secţiei, ca instanţă de judecată, fiind astfel afectat dreptul de acces la justiţie al părţilor, care ar fi nevoite să aştepte epuizarea acestei faze jurisdicţionale pentru a-şi face apărările considerate necesare. S-ar încălca astfel şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care prevăd dreptul oricărei persoane la un proces echitabil. Referitor la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în sensul respingerii ca inadmisibile a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa secţiilor în materie disciplinară ale Consiliului Superior al Magistraturii (deciziile nr. 391/2007, nr. 788/2007, nr. 514/2007), se apreciază că instanţa constituţională îşi poate reconsidera soluţia, în sensul constatării admisibilităţii excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa Consiliului, ca instanţă de judecată. Se invocă, de asemenea, Decizia nr. 126/2011, în care s-a statuat asupra rolului Consiliului Superior al Magistraturii de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor.

9. Pe fondul cauzei, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că singura dispoziţie din Legea nr. 317/2004 referitoare la termenele de prescripţie aplicabile în materia răspunderii disciplinare este cea prevăzută de art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2016, care nu prevede însă şi un termen de prescripţie a răspunderii disciplinare sau a aplicării sancţiunii disciplinare. Din interpretarea literală a dispoziţiilor menţionate nu rezultă că termenul de 2 ani se referă şi la prescripţia răspunderii disciplinare a magistraţilor. Reglementarea unui asemenea termen nu rezultă nici din interpretarea sistematică a normei în discuţie, prin raportare la reglementarea în ansamblu a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Nefiind prevăzut un alt termen în care să poată interveni aplicarea sancţiunii disciplinare faţă de magistraţi, aplicarea sancţiunii poate interveni oricând, ceea ce echivalează cu o imprescriptibilitate a răspunderii disciplinare a magistraţilor, pretinsa abatere disciplinară putând fi sancţionată indiferent de durata de timp care a trecut de la săvârşirea abaterii. Se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 71/1999 şi nr. 743/2011, precum şi Hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Wirigrove împotriva Regatului Unit, arătându-se că normele criticate nu îndeplinesc cerinţele de calitate, precizie şi claritate, în sensul acestei jurisprudenţe. Astfel, cu privire la principiul previzibilităţii, se arată că edictarea unor norme referitoare la termenele exercitării acţiunii disciplinare trebuie să includă şi un termen de prescripţie al aplicării sancţiunii, în caz contrar norma fiind lipsită de predictibilitate. totodată, fără existenţa unui termen de prescripţie a răspunderii disciplinare a magistraţilor, nu se poate vorbi despre un proces previzibil ca durată, fiind încălcate astfel prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, respectiv ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.

10. Se mai susţine că magistraţii sunt discriminaţi faţă de alte categorii profesionale în cazul în care sunt statornicite termene ferme de prescripţie, calculate între două momente: primul, de la data în care începe să curgă termenul - data săvârşirii abaterii; ultimul, final, până la care se calculează termenul de prescripţie - data aplicării sancţiunii. Esenţa principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii constă în aplicarea unui tratament echivalent unor situaţii identice, diferenţierile fiind admise doar în prezenţa unor temeiuri obiective. Raportând acest principiu la modalitatea în care a fost formulat art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, se poate observa că, în fapt, inexistenţa unui termen de prescripţie a aplicării sancţiunii disciplinare în ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a judecătorilor echivalează, practic, cu imprescriptibilitatea răspunderii. Corelativ, situaţia diferă în cazul persoanelor ce se supun jurisdicţiei muncii sau normelor din statutul funcţionarilor publici, care prevăd termene clare înlăuntrul cărora poate fi aplicată o sancţiune disciplinară. În lipsa oricăror fundamente obiective, se creează un tratament discriminatoriu pentru magistraţi, sancţiunea disciplinară putându-li-se aplica oricând, în timp ce pentru personalul salarial, de drept comun, aceasta poate fi dispusă doar în anumite termene, respectiv „în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei”, iar pentru funcţionarii publici „sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare”. În concret, prin aplicarea art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în forma sa actuală, se ajunge la situaţia inechitabilă şi vădit discriminatorie în care, pentru un magistrat, o sancţiune disciplinară poate fi aplicată oricând după săvârşirea presupusei abateri disciplinare (dacă restul termenelor ce vizează procedura disciplinară sunt respectate), pe când pentru un salariat ori un funcţionar public sunt reglementate juridic termene maxime înlăuntrul cărora poate fi aplicată o astfel de sancţiune. Tratamentul juridic diferenţiat, lipsit de fundament obiectiv, afectează în mod evident drepturile persoanelor care fac parte din corpul magistraţilor, fiind înfrânt principiul constituţional suveran al egalităţii persoanelor în faţa legii. În consecinţă, nu se poate vorbi despre caracterul echitabil al procedurii disciplinare, în condiţiile în care nu există un termen maxim până la care să se poată aplica unui magistrat o sancţiune disciplinară. Se subliniază şi faptul că, în considerarea dispoziţiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, care nu prevede un termen în care să poată fi aplicată sancţiunea unui magistrat, Secţia a respins excepţia prescripţiei răspunderii disciplinare a pârâţilor.

11. Faţă de cele arătate, precum şi faţă de deciziile Curţii Constituţionale nr. 71/1999, nr. 743/2011, nr. 107/1995, nr. 136/2004 şi nr. 348/2014, în care Curtea Constituţională a constatat că este necesar să fie instituit un termen de aplicare a sancţiunii disciplinare corelat cu data săvârşirii abaterii, astfel de termene existând şi pentru fapte care atrag răspunderi mai grave şi că, în situaţia în care nu ar exista un termen de prescripţie a aplicării sancţiunii disciplinare, aceasta ar echivala cu imprescriptibilitatea răspunderii disciplinare, consecinţă inacceptabilă şi absurdă, din perspectiva principiilor generale ale răspunderii juridice. Se conchide în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care voinţa legiuitorului este interpretată în sensul că răspunderea disciplinară a magistraţilor este imprescriptibilă. Faptul că acţiunea disciplinară poate fi exercitată doar în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei nu este de natură să acopere viciul de reglementare, având în vedere că în situaţia în care ar fi respectat acest termen de 2 ani pentru exercitarea acţiunii disciplinare, aplicarea sancţiunii ar putea fi amânată oricât, magistratul fiind împiedicat să obţină clarificarea situaţiei sale.

12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/1.189/2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.412 din 28 martie 2018, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aceasta nu a fost ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Consiliul Superior al Magistraturii nu este inclus de legiuitorul constituant în rândul instanţelor judecătoreşti. Rolul acestuia de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor a fost prevăzut pentru a garanta magistraţilor împotriva cărora s-a exercitat acţiunea disciplinară toate drepturile legale specifice unui proces echitabil şi imparţial. Cu trimitere la Decizia nr. 788/2007 şi la Decizia nr. 148/2003 ale Curţii Constituţionale, se conchide că sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate nu poate fi făcută în mod legal decât de una dintre instanţele judecătoreşti enumerate de Legea nr. 304/2004.

14. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 4.413 din 14 aprilie 2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.059 din 18 aprilie 2016, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât Curtea nu a fost legal sesizată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţie şi cele ale art. 29 din Legea nr. 47/1992.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile părţii reprezentate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, având următorul cuprins: .Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşit㠓

18. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cuprinse în art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei. Se invocă, totodată, prevederile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi cele ale art. 14, referitoare la interzicerea discriminării.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi procedând mai întâi la verificarea întrunirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia, Curtea constată că a fost sesizată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care a invocat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate într-o cauză având ca obiect acţiune disciplinară.

20. Or, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţional㠄hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”. În acelaşi sens, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede că instanţa de contencios constituţional „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă într-o jurisprudenţă constantă, începând cu Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 11/1995 privind înţelesul de „instanţă judecătoreasc㔠în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie, Curtea Constituţională a statuat că instanţele judecătoreşti sunt cele astfel denumite de Constituţie. În acest sens, capitolul VI al titlului III din Constituţiei României, consacrat autorităţii judecătoreşti, cuprinde trei secţiuni, după cum urmează: secţiunea i - Instanţele judecătoreşti, secţiunea a 2-a - Ministerul Public şi secţiunea a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, este evidentă distincţia pe care legiuitorul constituant a realizat-o între instanţele judecătoreşti, pe de o parte, şi Ministerul Public, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii pe de altă parte.

21. Analizând, în continuare, prevederile constituţionale cuprinse în secţiunea 1 - Instanţele judecătoreşti, Curtea a reţinut că, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. Faţă de aceste dispoziţii, rezultă că numai Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are statut constituţional, celelalte instanţe judecătoreşti urmând a fi stabilite prin lege. În aplicarea textului constituţional de referinţă, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005 prevede în art. 2 alin. (2) că instanţele judecătoreşti sunt „a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii. Faţă de circumstanţierea realizată de normele constituţionale de referinţă, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate nu poate fi făcută în mod legal decât de una dintre instanţele judecătoreşti mai sus enumerate. Aşa cum Curtea a subliniat, alta ar fi fost situaţia dacă art. 146 lit. d) din Constituţie s-ar fi referit la „instanţă”, deoarece această noţiune este folosită, atât de legiuitor, cât şi de doctrină, în sensul larg, incluzând şi alte organe de jurisdicţie. Textul constituţional se referă însă la „instanţe judecătoreşti”, care sunt expres şi limitativ stabilite de lege, şi deci nu este posibil ca sfera lor să fie extinsă prin analogie (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 11/1995).

22. Pentru aceste considerente de principiu, Curtea Constituţională a respins în mod consecvent ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii (Decizia nr. 514 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 10 iulie 2007, Decizia nr. 391 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2007, şi Decizia nr. 788 din 20 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007). Curtea a reţinut c㠄legiuitorul constituant, prin art. 134 alin. (2) din Constituţie, a consacrat în domeniul răspunderii disciplinare «rolul de instanţă de judecată» al Consiliului Superior al Magistraturii. Acest rol atribuit Consiliului nu atrage calificarea acestuia drept o instanţă judecătorească, aspect menţionat prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003, astfel că nu se poate interzice accesul liber la justiţie al persoanei judecate de această «instanţă extrajudiciară» [...]. De aceea, legiuitorul constituant derivat a stabilit că hotărârile Consiliului date în acest domeniu sunt supuse controlului judecătoresc exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” (Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 25). Cu referire la cele statuate, Curtea subliniază faptul că, în cadrul controlului judecătoresc astfel exercitat, pot fi ridicate excepţii de neconstituţionalitate, aşa încât nu poate fi reţinută vreo încălcare a liberului acces la justiţia constituţională al părţilor în astfel de litigii.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu, în Dosarul nr. 39/J/2015.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 641

din 1 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe ral se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Gheorghe Budică în Dosarul nr. 3.238/2/2014 al Curţii de Apel Bucureştii - Secţia a VII l-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.640D/2015 al Curţii Constituţionale,

2. La apelul nominal răspund autorul excepţiei şi partea Agenţia Naţională de Integritate, prin consilier juridic Cătălin Ionuţ Puşcalău, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate creează discriminări, îngrădesc dreptul la muncă şi nu clarifică diferenţa dintre angajatul din sistemul public şi cel din sistemul privat. Totodată, consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privilegiază primarii şi viceprimarii care desfăşoară şi activitatea de cadru didactic. În sensul celor susţinute, autorul excepţiei depune note scrise şi un set de înscrisuri.

4. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate reprezintă aplicarea principiului constituţional consfinţit de art. 16 din Legea fundamentală şi nu pot fi privite ca o restrângere a dreptului la muncă. Mai mult, aceste norme reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Depune concluzii scrise.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere modul în care este motivată, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu restrâng dreptul la muncă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 30 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.238/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin, (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Sudică într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existenţa stării de incompatibilitate, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că profesia sa de bază este cea de inginer horticol, însă prin aplicarea dispoziţiilor legale criticate nu îşi poate exercita profesia în perioada când deţine mandatul de ales local Ca atare, consideră că dispoziţiile legale criticate restrâng dreptul său la muncă şi această restrângere nu respectă condiţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie.

8. De asemenea, autorul excepţiei afirmă că este evidentă aplicarea discriminatorie a restrângerii dreptului la muncă al primarilor şi viceprimarilor care au alte profesii decât cele prevăzute de alin. (3) al art. 87 din Legea nr. 161/2003, în raport cu primarii şi viceprimarii care pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice, şi cărora le este permisă, pe parcursul derulării mandatelor, desfăşurarea de activităţi în domeniile respective.

9. Mai mult, autorul excepţiei apreciază caracterul discriminatoriu şi prin raportare la funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi cei cu statut special care pot desfăşura activităţi atât în domeniile prevăzute la art. 87 alin. (3), cât şi în orice alt domeniu de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate în virtutea funcţiilor publice deţinute. Astfel, autorul excepţiei arată că această reglementare aplicabilă funcţionarilor publici nu se regăseşte şi în situaţia primarilor şi viceprimarilor, în situaţia celor din urmă reţinându-se existenţa stării de incompatibilitate indiferent de existenţa sau inexistenţa vreunei legături directe sau indirecte între mandatul exercitat şi domeniul, funcţia sau postul pe care era angajat cu contract individual de muncă.

10. În continuare, autorul excepţiei consideră că restrângerea liberei exercitări a dreptului la muncă al aleşilor locali - primari sau viceprimari - în contextul art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 este discriminatorie prin raportare la categoriile profesionale sau vocaţionale prevăzute de alineatul 3 al aceluiaşi articol sau la funcţionarii publici, care pot desfăşura activitate şi în domeniul privat, potrivit art. 96 din Legea nr. 161/2003. Ca atare, susţine că există reglementări neunitare ce defavorizează anumite categorii profesionale.

11. Autorul excepţiei susţine că, în mod nejustificat şi cu încălcarea prevederilor constituţionale, pentru aleşii locali s-au prevăzut situaţii de incompatibilitate fără nicio distincţie referitoare la legătura directă sau indirectă dintre demnitatea publică şi activitatea desfăşurată ca angajat cu contract individual de muncă şi fără nicio deosebire privitoare la domeniul public sau privat în care este angajat.

12. În final, autorul excepţiei afirmă că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică fără nicio distincţie, indiferent dacă respectiva calitate de funcţionar public sau respectivul contract individual de muncă are sau nu vreo legătură directă sau indirectă cu mandatul/funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean.

13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că, în raport cu motivele invocate, excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţia legală criticată priveşte modul de aplicare a legii şi se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcţionare al instituţiilor şi implicit al exercitării funcţiilor la care face referire textul legal supus controlului de constituţionalitate. Astfel, dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 161/2003, alături de celelalte dispoziţii legale incidente, concură la crearea cadrului legal în care sunt îndeplinite atribuţiile specifice demnităţii publice de ales local la care face referire norma juridică menţionată. Totodată, se apreciază că norma legală supusă controlului de constituţionalitate se integrează scopului legii şi nu contravine art. 53 din Legea fundamentală.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 sunt constituţionale. În acest sens, se susţine că activităţile din domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice nu afectează neutralitatea, imparţialitatea şi integritatea specifice funcţiilor publice de primar ori viceprimar şi nu sunt de natură să determine o stare de subordonare juridică ori să impună reguli ce ar putea constitui obstacole în îndeplinirea acestor funcţii publice. De asemenea, se afirmă că nu poate fi reţinută încălcarea art. 41 din Constituţie, întrucât incompatibilitatea funcţiilor de primar şi viceprimar cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate şi înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una din cele două calităţi incompatibile. În final, se apreciază că stabilirea cazului de incompatibilitate, prevăzut de dispoziţiile legale criticate, nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ci reprezintă o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită funcţiile de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor şi notele scrise depuse de acestea, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins:

„(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...]

c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;.

20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 referitor 3a restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate cuprind două teze distincte. Astfel, cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 87 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 161/2003, Curtea reţine Că aceste norme reglementează incompatibilitatea funcţiilor de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean cu calitatea de funcţionar public. Or, în prezenta cauză, starea de incompatibilitate a autorului excepţiei s-a reţinut ca urmare a deţinerii atât a calităţii de viceprimar al unei comune, cât şi a celei de angajat cu contract individual de muncă. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 161/2003 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Pe cale de consecinţă, întrucât condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei, instituită de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu este îndeplinită, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 161/2003 este inadmisibilă,

22. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) teza a două din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora funcţiile de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de angajat cu contract individual de muncă, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată din perspectiva argumentelor care vor fi expuse în continuare.

23. Curtea Constituţională a mai examinat problema incompatibilităţilor privind aleşii locali şi a statuat, cu valoare de principiu, că acestea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a reţinut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. Ase vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, şi Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013.

24. De asemenea, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a apreciat că incompatibilitatea funcţiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice dacă în acelaşi timp o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.

25. Având în vedere motivele de neconstituţionalitate expuse de autorul prezentei excepţii, se constată că argumentele reţinute de Curte în jurisprudenţa sa în materie, la care s-a făcut mai sus referire, îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

26. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16, referitor la egalitatea în drepturi, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013).

27. Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instituirea unor incompatibilităţi pentru funcţii publice elective nu contravine prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 15 iunie 2006, pronunţată în Cauza Lykourezos împotriva Greciei, paragraful 51).

28. Or, în cauza de faţă, între cele două categorii de persoane între care autorul excepţiei face comparaţie, respectiv aleşii locali - primari ori viceprimari - şi funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi cei cu statut special, există diferenţe esenţiale de statut juridic, neaflându-se în aceeaşi situaţie, care să justifice un tratament juridic identic sau similar. Astfel, prin Decizia nr. 188 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 7 iunie 2016, Curtea a statuat c㠄regimul juridic al funcţionarilor publici este guvernat de dreptul administrativ, pe când cel al aleşilor locali are caracter de drept constituţional, fiind nominalizat expres în Legea fundamentală, în secţiunea dedicată administraţiei publice locale”. Prin urmare, Curtea constată că regimul juridic distinct aplicabil celor două categorii de persoane justifică instituirea unor incompatibilităţi diferite.

29. Mai mult, în jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 215 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 10 aprilie 2009, Curtea a observat că stabilirea unei diferenţe de tratament juridic care să conducă la concluzia existenţei unei inegalităţi nu poate fi analizată prin compararea unor situaţii fundamental diferite, aşa cum sunt şi cele la care face referire autorul prezentei excepţii.

30. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici critica potrivit căreia primarilor şi viceprimarilor care au alte profesii decât cele prevăzute de alin. (3) al art. 87 din Legea nr. 161/2003 le este restrâns dreptul la muncă şi sunt discriminaţi în raport cu primarii şi viceprimarii care pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice pe parcursul derulării mandatelor. Pretinsul tratament discriminatoriu are la bază, în realitate, deosebiri ce decurg din specificul atribuţiilor corespunzătoare acestor funcţii, întrucât domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice nu pune în discuţie afectarea neutralităţii, imparţialităţii şi integrităţii specifice funcţiilor publice de primar ori viceprimar şi nu este de natură să determine o stare de subordonare juridică ori să impună reguli ce ar putea constitui obstacole în îndeplinirea acestor funcţii publice.

31. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 41 din Legea fundamentală, Curtea constată că incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora.

32. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită funcţiile de primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, prin asigurarea imparţialităţii, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013). Ca atare, Curtea reţine că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 53 din Legea fundamentală şi, prin urmare, norma constituţională invocată nu are incidenţă în cauză.

33. Faţă de cele menţionate, Curtea constată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei, ci contribuie la crearea cadrului legal pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor specifice demnităţii publice de ales local,

34. În final, Curtea reţine că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local, precum şi stabilirea unei legături directe sau indirecte între mandatul exercitat şi domeniul, funcţia sau postul pe care era angajat cu contract individual de muncă revin instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii, de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese. În acest sens sunt Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, şi Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016.

35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Gheorghe Budică în Dosarul nr. 3.238/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (i) lit. c) teza a două din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de exploatare petrolieră Alămor, judeţul Sibiu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de exploatare petrolieră Buneşti, judeţul Braşov, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de dezvoltare-exploatare petrolieră Buza, judeţul Cluj, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de exploatare petrolieră Lechinţa, judeţul Mureş, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 5. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de dezvoltare-exploatare petrolieră Nocrich. Vest, judeţul Sibiu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 6. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de exploatare petrolieră Sâncel, judeţul Alba, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 6.

Art. 7. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de dezvoltare-exploatare petrolieră Ulieş, judeţul Mureş, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, prevăzut în anexa nr. 7.

Art. 8. - Se aprobă Actul adiţional nr. 1 la Acordul de concesiune a perimetrului de dezvoltare-exploatare petrolieră Româneşti, judeţul Vâlcea, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.390/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a 22 de perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, prevăzut în anexa nr. 8.

Art. 9. - Actele adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, prevăzute la art. 1-8. intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - Pentru numerele curente 3,14,16,55,65,80 şi 93 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.597/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 18 octombrie 2004, data expirării acordurilor petroliere se modifică din 2016 în 16 decembrie 2027.

Art. 12. - Pentru numărul curent 6 de la lit. A din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 2.390/2004 privind aprobarea acordurilor de concesiune a 22 de perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” - S.A. Mediaş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, anul expirării se modifică din 2016 în 16 decembrie 2027.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează;

Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,

Paul Gheorghiu

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Raşca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 15 decembrie 2016.

Nr. 963.


*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”. Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind ieşirea din vigoare a unor tratate internaţionale

 

În temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se fac cunoscute date şi informaţii privind evoluţiile survenite în privinţa tratatelor încheiate de România, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

constatând că părţile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru ieşirea din vigoare a tratatelor internaţionale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 12 noiembrie 2016 a ieşit din vigoare Acordul dintre România şi Guernsey privind impunerea veniturilor din economii, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 7 octombrie 2006 şi la St. Peter Port la 17 octombrie 2006, ratificat prin Legea nr. 134/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 7 iunie 2007.

Art. 2 - La data de 13 noiembrie 2016 a ieşit din vigoare Acordul dintre România şi Jersey privind impunerea veniturilor din economii, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 7 octombrie 2006 şi la St. Helier la 27 octombrie 2006, ratificat prin Legea nr. 134/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 7 iunie 2007.

 

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 27 decembrie 2016.

Nr. 2.353.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea anului pregătitor de limbă română pentru cetăţenii străini

 

În baza prevederilor art. 3 şi ale art. 192 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii în educaţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.855/2016 privind aprobarea Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini în unităţile de învăţământ preuniversitar/instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate în anul şcolar/universitar 2016-2017,

în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.775/2016 privind aprobarea Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini pe locuri fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă, în instituţiile de învăţământ superior de stat acreditate,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării

Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Începând cu anul universitar 2017-2018, anul pregătitor de limba română pentru cetăţenii străini care doresc să se înscrie la programe de studii în limba română în învăţământul universitar sau postuniversitar se organizează şi funcţionează în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în urma evaluării în vederea autorizării de funcţionare provizorie/ acreditării realizate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior (ARACIS), în baza metodologiei-cadru proprii.

Art. 2. - Anul pregătitor de limba română pentru cetăţenii străini este un program de studii universitare cu durata de minimum 28 de săptămâni de activităţi didactice (60 de credite ECTS), care se finalizează cu un examen de evaluare a competenţelor de limba română pentru nivelul minim B1, definit conform Cadrului european comun de referinţă pentru învăţarea limbilor.

Art. 3. - (1) Examenul de finalizare a anului pregătitor se desfăşoară în instituţiile de învăţământ superior care au organizat programul de studii, în conformitate cu regulamentul aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice la propunerea Institutului Limbii Române, după consultarea cu instituţiile de învăţământ superior acreditate şi în conformitate cu metodologia proprie aprobată de către senatul instituţiei organizatoare.

(2) Institutul Limbii Române constituie registrul naţional de evaluatori din care vor fi selectaţi membrii externi în comisiile de evaluare pentru examenul de finalizare a programului, prin consultare cu instituţiile de învăţământ superior acreditate.

(3) Instituţiile organizatoare de an pregătitor de limba română eliberează candidaţilor care au promovat examenul final un certificat de absolvire a anului pregătitor de limba română şi un supliment descriptiv, în conformitate cu normele în vigoare.

Art. 4. - (1) Instituţiile de învăţământ superior care asigură programe de limba română pentru cetăţeni străini, cuprinse în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.855/2016, vor parcurge procedura de evaluare externă în vederea acreditării acestor programe de către ARACIS, până la data de 30 septembrie 2017.

(2) Instituţiile de învăţământ superior care nu figurează în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.855/2016 şi doresc să organizeze programe de limba română pentru cetăţeni străini vor putea derula aceste programe numai după acreditarea acestora de către ARACIS.

Art. 5. - Cetăţenii străini care au dobândit competenţe de limba română în contexte nonformale sau informale pot obţine certificarea acestor competenţe printr-o evaluare în vederea obţinerii atestatului de competenţă lingvistică (nivel minim B1). Evaluarea şi atestarea se pot organiza, în baza unor proceduri transparente, în instituţiile de învăţământ superior acreditate din ţară care organizează anul pregătitor de limba română pentru cetăţenii străini sau în străinătate, prin lectoratele de limba română ale Institutului Limbii Române sau prin institutul Cultural Român.

Art. 6. - Taxa de evaluare a programului pregătitor de limba română pentru cetăţeni străini se stabileşte prin decizie a Biroului executiv al Consiliului ARACIS.

Art. 7. - Direcţia generală învăţământ superior, Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene, Institutul Limbii Române, Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior şi instituţiile de învăţământ superior acreditate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2016.

Nr. 6.156.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

 

În temeiul prevederilor art. 96 alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al prevederilor art. 9 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 97/2014 pentru aprobarea Procedurii de avizare a furnizorilor de formare profesională în domeniul instalaţiilor electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 21 octombrie 2014,

Art. III. - Titularii de licenţe şi atestate acordate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, persoanele fizice, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi în sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 116.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

 

CAPITOLUL I

Cadru legislativ

 

Art. 1. - (1) Activităţile de proiectare şi executare a instalaţiilor electrice se realizează de către electricieni autorizaţi şi de Către personal calificat având diplomă de studii sau certificat de calificare, după caz, în domeniul electric, în cadrul operatorilor economici, sub coordonarea/supravegherea electricienilor autorizaţi, în condiţiile prezentului regulament.

(2) Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de instalaţii electrice, verificarea proiectelor de instalaţii electrice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe se realizează de către verificatori de proiecte şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, iar verificarea instalaţiilor electrice se realizează de către responsabili tehnici cu execuţia, precum şi de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice.

(3) Autorizarea verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari pentru instalaţii electrice tehnologice se face în condiţiile prezentului regulament.

(4) Autorizarea verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari pentru instalaţiile şi reţelele electrice aferente construcţiilor se face de către autorităţile prevăzute de normele/reglementările aprobate în baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, ţinând cont şi de prevederile cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Scop

 

Art. 2. - (1) Prezentul regulament stabileşte:

a) condiţiile pentru autorizarea electricienilor în domeniul instalaţiilor electrice;

b) condiţiile pentru autorizarea verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice;

c) competenţele, drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice autorizate menţionate la lit. a) şi b).

(2) Persoanele fizice autorizate în condiţiile prezentului regulament nu sunt exonerate de obligaţiile legale ce le revin şi nu îşi pot transfera responsabilităţile către autoritatea competentă.

 

CAPITOLUL III

Domeniul de aplicare

 

Art. 3. - (1) Prevederile prezentului regulament se aplică:

a) persoanelor fizice, române sau străine, care solicită autorizarea în vederea desfăşurării, pe teritoriul României, cu respectarea actelor normative şi normelor în vigoare aplicabile în domeniul energiei electrice, a activităţilor de proiectare, executare, verificare şi de expertizare a lucrărilor de instalaţii electrice;

b) persoanelor fizice care, în desfăşurarea activităţii de operare a instalaţiilor electrice, execută lucrări de mentenanţă/întreţinere/reparaţii curente ale acestora, ca parte componentă a activităţii de operare, cu respectarea obligaţiilor precizate la art. 5 alin. (1).

(2) în situaţia prestării de servicii transfrontaliere cu caracter ocazional/temporar, persoanele fizice stabilite în state membre pot realiza lucrări de proiectare/executare de instalaţii electrice, în baza autorizării acordate în statul membru de origine, transmiţând către ANRE copia autorizării respective, inclusiv o traducere informală a acesteia. Nivelul de tensiune al lucrărilor de proiectare/executare de instalaţii electrice ce va fi putea fi realizat pe teritoriul României va fi corespunzător domeniului de tensiuni menţionat în documentul deţinut în ţara de origine.

Art. 4. - Prevederile prezentului regulament nu se aplică la autorizarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare şi/sau executare de echipamente electrice ori materiale destinate utilizării lor în instalaţiile electroenergetice.

Art. 5. - (1) Operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice, deţinute sub orice formă de către un operator economic, se realizează de personal având calificare profesională în domeniul instalaţiilor electrice, sub coordonarea/ supravegherea electricienilor autorizaţi, având gradul de autorizare corespunzător nivelului maxim de tensiune aferent capacităţii respective.

(2) Condiţiile ce trebuie îndeplinite de personalul prevăzut la alin. (1) sunt minimale, operatorul economic care deţine sub orice formă capacităţi energetice poate realiza operarea instalaţiilor electrice aferente acestora şi prin servicii specializate la nivelul său în acest sens.

(3) în cazul în care operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) nu au electricieni autorizaţi angajaţi, operarea instalaţiilor electrice aferente capacităţilor energetice se poate realiza în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu operatori economici atestaţi de ANRE, corespunzător tipului de atestat care asigură competenţe în domeniul operării instalaţiilor electrice respective.

 

CAPITOLUL IV

Definiţii şi abrevieri

 

Art. 6. - (1) în înţelesul prezentului regulament, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:

1. Autoritate competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu sediul în Bucureşti, str. Constantin Nacu nr. 3, sectorul 2, http://www.anre.ro, e-mail: anre@anre.ro sau orice succesor al acesteia;

2. autorizare - procedura prin care se verifică capabilitatea şi prin care se acordă unei persoane fizice dreptul de a coordona/supraveghea realizarea lucrărilor de instalaţii electrice; capabilitatea este dovedită prin experienţa profesională şi verificarea cunoştinţelor în domeniul instalaţiilor electrice;

3. electrician autorizat - persoana fizică autorizată în condiţiile prezentului regulament pentru a desfăşura, conform competenţelor acordate, activităţi de proiectare/executare şi verificare a instalaţiilor electrice;

4. expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice - persoana fizică responsabilă pentru desfăşurarea unei activităţi complexe (care cuprinde, după caz, verificări suplimentare, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări necesare) pentru cunoaşterea stării tehnice a unei instalaţii electrice tehnologice sau care stabileşte modul în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie;

5. operarea/exploatarea instalaţiilor electrice aferente unor capacităţi energetice - supravegherea permanentă a funcţionării instalaţiilor electrice, pregătirea şi coordonarea manevrelor, inclusiv mentenanţa acestora, realizarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit într-o instalaţie electrică, în vederea funcţionării sigure şi economice a acesteia, cu respectarea reglementărilor tehnice, de securitate şi sănătate în muncă şi în domeniul protecţiei mediului, stabilite prin legislaţia în vigoare;

6. instalaţie electrică - ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, de regulă amplasate într-un spaţiu comun şi operate de aceeaşi formaţie; sunt incluse partea electrică a centralelor electrice, reţelele electrice şi instalaţiile electrice de utilizare; instalaţia electrică face parte din SEN sau dintr-un sistem electroenergetic izolat;

7. instalaţie electrică de utilizare a energiei electrice - ansamblul de instalaţii electrice care aparţin unui client final şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare de cele aferente reţelei electrice aparţinând unui operator de reţea a energiei electrice; instalaţia electrică de utilizare creează condiţiile de alimentare cu energie electrică a receptoarelor;

8. instalaţie electrică interioară^ instalaţie electrică de joasă tensiune realizată în interiorul unui loc de consum;

9. instalaţie electrică tehnologică - instalaţie electrică care este parte a unei capacităţi energetice, diferită de instalaţia electrică/reţeaua electrică aferentă unei construcţii în care sau pe care este amplasată capacitatea energetică;

10. Întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, înregistrată conform prevederilor legale, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa;

11. Întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică, înregistrată conform prevederilor legale;

12. mentenanţa - ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra structurilor, instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor aflate în operare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate;

13. operator economic atestat - operator economic titular al unui atestat emis de către Autoritatea competentă;

14. persoană fizică autorizată - persoana fizică autorizată pentru desfăşurarea de activităţi economice, înregistrată conform prevederilor legale, care desfăşoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă;

15. responsabil tehnic cu execuţia - persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu implementarea sistemului de calitate în realizarea instalaţiilor electrice, care se asigură de respectarea cerinţelor de personal calificat şi de echipamente specifice, care să dea garanţia respectării exigenţelor de calitate stabilite în prevederile legale şi de documentaţia aferentă realizării lucrărilor de montaj, verificată şi aprobată;

16. retragere a autorizării - revocarea calităţii de electrician autorizat în domeniul instalaţiilor electrice, de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice;

17. stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori Elveţia;

18. supravegherea/coordonarea executării unei instalaţii electrice - activitatea organizatorică şi tehnică de urmărire, de către un electrician autorizat, a executării unei instalaţii electrice, cu respectarea proiectelor tehnice şi a tuturor normelor în vigoare; este o componentă a activităţii de executare a instalaţiei;

19. termen de vizare - data până la care trebuie efectuată verificarea îndeplinirii condiţiilor de continuare a activităţilor supuse autorizării şi aplicarea vizei pe adeverinţa emisă de Autoritatea competentă;

20. verificator de proiecte - persoană fizică responsabilă, în condiţiile legii, cu verificarea conţinutului documentaţiei necesare realizării instalaţiilor electrice tehnologice, în conformitate cu exigenţele cuprinse în prevederile legale.

(2) Abrevierile utilizate sunt următoarele:

1. ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

2. SEN - Sistemul electroenergetic naţional;

3. CPA - calificare profesională acceptabilă.

 

CAPITOLUL V

Tipuri de autorizări şi competenţele persoanelor fizice autorizate

 

Art. 7. - (1) Calitatea de electrician autorizat este dovedită prin adeverinţa emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 12.

(2) Calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice este dovedită prin adeverinţa emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 17.

(3) Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice este dovedită prin adeverinţa emisă de Autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 18.

Art. 8. - (1) Electricienii autorizaţi pentru proiectarea/ executarea/verificarea de instalaţii electrice pot avea, după caz, următoarele grade de autorizare: I, II, III şi IV.

(2) Pentru fiecare dintre gradele II, III şi IV sunt definite două tipuri de autorizări:

a) autorizare de tip A, pentru proiectare de instalaţii electrice;

b) autorizare de tip B. pentru executare de instalaţii electrice.

(3) În funcţie de gradul şi tipul/tipurile de autorizare, o persoană fizică poate deţine simultan şi calităţile menţionate la art. 7 alin. (1), (2) şi (3) în condiţiile menţionate în prezentul regulament.

Art. 9. - Autorizările prevăzute la art. 8 confirmă, în funcţie de tip şi grad, următoarele competenţe:

a) gradul I, pentru executarea de instalaţii electrice interioare cu o putere instalată de maximum 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;

b) gradul IIA, pentru proiectare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;

c) gradul IIB, pentru executare de instalaţii electrice cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV;

d) gradul IIIA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;

e) gradul IIIB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la o tensiune nominală maximă de 20 kV;

f) gradul IVA, pentru proiectare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată;

g) gradul IVB, pentru executare de instalaţii electrice, cu orice putere instalată tehnic realizabilă şi la orice tensiune nominală standardizată.

Art. 10. - (1) Adeverinţa de verificator a proiectelor de instalaţii electrice tehnologice sau a părţii electrice din cadrul unor proiecte complexe, eliberată în baza procedurii menţionate la art. 17, conferă titularului acesteia următoarele competenţe:

a) verifică documentaţia tehnică de proiectare a instalaţiilor electrice tehnologice, necesară obţinerii autorizaţiei de construire;

b) verifică documentaţiile tehnice şi detaliile de realizare a montajului instalaţiilor electrice tehnologice, sub formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini, memorii tehnice, necesare respectării cerinţelor impuse de normativele tehnice şi prescripţiile energetice în vigoare;

c) verifică tehnic proiectele întocmite în urma unor rapoarte de către experţi tehnici de calitate, în vederea confirmării că proiectele respectă cerinţele stabilite de lege.

(2) Verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului regulament are dreptul de a verifica orice proiect de instalaţii electrice tehnologice sau părţi electrice aparţinând unor proiecte complexe, atât a celor racordate/aparţinând SEN sau unor sisteme electroenergetice izolate, de a semna şi ştampila documentele scrise şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia supusă verificării este corespunzătoare din punctul de vedere al cerinţelor prevăzute în legislaţia şi reglementările aplicabile.

(3) în scopul evitării conflictului de interese, verificatorul de proiecte autorizat în condiţiile prezentului regulament nu poate verifica proiectele întocmite de acesta sau la a căror elaborare a participat.

Art. 11. - (1) Adeverinţa de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice eliberată în baza procedurii menţionate la art. 18 conferă titularului acesteia următoarele competenţe:

a) analizează condiţiile de amplasament şi de exploatare a lucrărilor de instalaţii electrice tehnologice, inclusiv sub aspectul riscurilor tehnice şi tehnologice ale acestor instalaţii şi ale capacităţilor energetice din care acestea fac parte;

b) analizează starea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice tehnologice, în perioada normată de funcţionare sau în afara acesteia, care trebuie supuse expertizei tehnice de calitate;

c) analizează documentele care au stat la baza realizării lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice tehnologice în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare;

d) analizează prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării lucrărilor de instalaţii electrice tehnologice şi cele în vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.

(2) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice poate solicita beneficiarului, în cazuri justificate, măsurători sau verificări suplimentare care să permită evaluarea corectă a bunei funcţionări a instalaţiilor tehnologice analizate.

(3) Expertul tehnic autorizat în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, de către investitor.

(4) Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice semnalează situaţiile în care, în urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul de expertiză tehnică de calitate întocmit.

(5) Expertizarea tehnică de calitate a lucrărilor de instalaţii electrice tehnologice este o activitate complexă care se efectuează de către experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari autorizaţi în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, atunci când un act juridic sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul lucrărilor de instalaţii electrice prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:

a) rezolvarea unor situaţii care intervin la lucrările existente:

- În cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţilor tehnologice;

- în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice aferente lucrărilor de montaj pentru evaluarea capacităţii acestora de satisfacere a cerinţelor conform legii;

b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de montaj.

(6) Dacă expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice ajunge în mod justificat la concluzia că se impune luarea unor măsuri imediate pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave, precum victime omeneşti sau pagube materiale, le va aduce la cunoştinţă, în scris, proprietarilor sau administratorilor lucrărilor de instalaţii electrice şi, după caz, investitorului, care sunt obligaţi să le pună în aplicare.

 

CAPITOLUL VI

Procedura de autorizare

 

Art. 12. - Autorizarea electricienilor care desfăşoară activităţi de proiectare/executare/verificare a instalaţiilor electrice se face:

a) pe bază de examen, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3, la obţinerea unui tip/grad de autorizare, precum şi la trecerea la un grad/tip superior sau diferit; sau

b) fără examen, pe baza unui dosar întocmit în conformitate cu prevederile art. 13.

Art. 13. - (1) ANRE poate acorda autorizarea gradul IVA, fără examen, pe bază de referat, a inginerilor proiectanţi principali din cadrul institutelor de proiectare din domeniul energetic, care deţin sau au deţinut gradul I sau similar Nomenclatorului Clasificării ocupaţiilor din România cu acesta, a profesorilor/conferenţiarilor universitari din cadrul facultăţilor din domeniul energetic, precum şi a cercetătorilor din cadrul institutelor/centrelor de cercetare din domeniul energetic, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc următoarele condiţii:

- calificare profesională/specializare în domeniul energetic;

- vechime de minimum 20 de ani în activitatea de proiectare/cercetare de instalaţii electrice de înaltă tensiune sau în activitatea didactică, în discipline de profil, în domeniul energetic.

(2) Cererea de autorizare va fi însoţită de curriculum vitae şi documente (copii ale diplomelor de calificare, specializare, copia cărţii de muncă, adeverinţe etc.) care demonstrează îndeplinirea condiţiilor precizate la alin. (1).

(3) Autoritatea competentă aprobă calitatea de electrician autorizat personalului angajat al Autorităţii competente în direcţiile generale de reglementare în domeniul energiei electrice sau de control ori în maximum 30 de zile de la încetarea raporturilor contractuale ale acestora cu Autoritatea competentă, la cererea acestora, dacă solicitanţii îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţa profesională precizate în anexa nr. 4, pentru gradul/tipul de autorizare solicitat.

Art. 14. - Documentele necesar a fi incluse în dosarul întocmit în vederea înscrierii la examen pentru dobândirea calităţii de electrician autorizat sunt:

a) cererea de autorizare însoţită de documentele Informaţii profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii anexate cererii de autorizare, întocmite conform anexei nr. 1;

b) copia actului de identitate;

c) copii ale certificatelor sau diplomelor care atestă calificarea profesională;

d) document care atestă recunoaşterea certificatelor sau diplomelor de calificare profesională pe teritoriul României, emis în conformitate cu prevederile legale privind persoanele fizice străine;

e) copia carnetului de muncă sau adeverinţe care să ateste experienţa profesională în domeniul în care se solicită autorizarea, acolo unde este cazul, şi/sau, după caz, a raportului aferent salariatului extras din Registrul de evidenţă a salariaţilor comunicat la inspectoratul teritorial de muncă;

f) copia chitanţei de achitare a tarifului pentru autorizare; tariful pentru autorizare se poate achita fie direct la casieria autorităţii competente, fie în contul acesteia.

Art. 15. - (1)0 persoană având calitatea de electrician autorizat se poate înscrie la un nou examen, pentru un grad/tip superior sau diferit, caz în care va întocmi un dosar având conţinutul precizat la art. 14.

(2) Candidatul care a fost declarat „Respins” la examen se poate înscrie la un nou examen pentru acelaşi grad/tip de autorizare, înregistrând sau transmiţând prin Serviciul poştal, în vederea înregistrării, la Autoritatea competentă, un dosar cuprinzând o nouă cerere de autorizare, precum şi copia chitanţei de achitare a 50% din valoarea tarifului de autorizare.

Art. 16. - (1) Calitatea de electrician autorizat este definitivă, fiind dovedită de adeverinţa de electrician autorizat. Autorizarea, prin emiterea adeverinţei, este acordată pe durată nelimitată şi este valabilă numai cu condiţia vizării periodice a adeverinţei, astfel încât să nu fie depăşit termenul de vizare. Adeverinţa de electrician autorizat este valabilă numai împreună cu un act de identitate.

(2) Termenul de vizare a adeverinţei de electrician autorizat este data la care se împlinesc 5 ani de la data emiterii documentului sau, după caz, de la data ultimei vizări.

(3) Documentele necesar a fi incluse în dosarul întocmit în vederea verificării şi vizării periodice a adeverinţei de electrician autorizat sunt:

a) cererea întocmită conform modelului precizat în anexa nr. 1;

b) copia actului de identitate;

c) dovada absolvirii în ultimul an a unui curs de pregătire teoretică, care să respecte cel puţin tematica şi bibliografia stabilite şi publicate de autoritatea competentă pe pagina sa de internet pentru tipul şi gradul respectiv de autorizare;

d) copia chitanţei de achitare a tarifului pentru vizare periodică; tariful de vizare reprezintă 50% din tariful de acordare a respectivului tip şi grad de autorizare şi se poate achita fie direct la casieria autorităţii competente, fie în contul acesteia.

(4) în cazul în care adeverinţa de electrician autorizat nu este vizată până la împlinirea termenului de vizare precizat pe document, titularul acesteia nu are dreptul să desfăşoare activităţi în domeniul instalaţiilor electrice până la vizarea documentului.

Art. 17. - (1) Autorizarea verificatorilor de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a ANRE.

(2) Calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice nu poate fi dobândită decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minimum 5 ani a calităţii de electrician autorizat gradul IIIA sau IVA. Calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice poate fi exercitată doar cu condiţia că adeverinţa de electrician autorizat să fie vizată.

(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) dovada absolvirii în ultimul an a unui curs de pregătire teoretică în vederea obţinerii calităţii de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care să respecte cel puţin tematica şi bibliografia stabilite şi publicate de autoritatea competentă pe pagina sa de internet;

c) copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care reprezintă 50% din tariful de autorizare tip A; tariful pentru autorizare se poate achita fie direct la casieria autorităţii competente, fie în contul acesteia.

(4) După aprobarea autorizării ca verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, autoritatea competentă emite solicitantului o adeverinţă care atestă calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, valabilă numai împreună cu un act de identitate. Adeverinţa şi ştampila de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice vor avea conţinutul prevăzut în anexa nr. 5. Pentru ca elementele de identificare ale verificatorului de proiecte să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4 x 5 cm şi va fi realizată prin grija şi pe cheltuiala sa. Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice certifică proiectele verificate prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii sale olografe pe fiecare pagină din documentaţiile prevăzute la art. 10.

(5) Vizarea adeverinţei de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea vizării periodice a adeverinţei de electrician autorizat gradul MIA sau IVA, în cadrul unei sesiuni de autorizare. În cazul în care adeverinţa de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice nu este vizată în termenul de vizare precizat pe document, titularul acesteia nu poate desfăşura activităţi de verificator de proiecte în domeniu până la vizarea documentului, Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:

a) cererea întocmită conform modelului precizat în anexa nr. 1;

b) dovada absolvirii în ultimul an a unui curs de pregătire teoretică în vederea vizării periodice a adeverinţei deţinute de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care să respecte cel puţin tematica şi bibliografia stabilite şi publicate de autoritatea competentă pe pagina sa de internet;

c) copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care reprezintă 50% din tariful de autorizare tip A; tariful pentru autorizare se poate achita fie direct la casieria autorităţii competente, fie în contul acesteia.

(6) Adeverinţa de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice emisă în condiţiile prezentului regulament conferă titularului competenţele prevăzute la art. 10 numai la nivelul competenţelor adeverinţei de electrician autorizat deţinute, prevăzute la art. 9.

Art. 18. - (1) Autorizarea specialiştilor experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniu) instalaţiilor electrice tehnologice este aprobată de către Comisia de autorizare şi se face pe baza unui dosar, verificat în cadrul direcţiei generale de specialitate a AN RE.

(2) Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice nu poate fi dobândită decât în condiţiile deţinerii pe o perioadă de minimum 8 ani a calităţii de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B. Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice poate fi exercitată doar cu condiţia ca adeverinţa de electrician autorizat să fie vizată.

(3) Dosarul pe baza căruia solicitantul poate obţine calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) dovada absolvirii în ultimul an a unui curs de pregătire teoretică în vederea obţinerii calităţii de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care să respecte cel puţin tematica şi bibliografia stabilite şi publicate de autoritatea competentă pe pagina sa de internet;

c) copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care reprezintă 50% din tariful de autorizare tip A+B; tariful pentru autorizare se poate achita fie direct la casieria autorităţii competente, fie în contul acesteia.

(4) După aprobarea autorizării ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, autoritatea competentă emite o adeverinţă care atestă calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, valabilă numai împreună cu un act de identitate. Adeverinţa şi ştampila de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice vor avea conţinutul prevăzut în anexa nr. 6. Pentru ca elementele de identificare ale expertului tehnic de calitate şi extrajudiciar să fie lizibile, ştampila va avea dimensiunile de 4 x 5 cm şi va fi realizată prin grija şi pe cheltuiala sa. Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice certifică documentele elaborate/verificate prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii sale olografe pe fiecare pagină din documentaţiile prevăzute la art. 11.

(5) Vizarea adeverinţei de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice poate fi solicitată, de regulă, împreună cu solicitarea vizării periodice a adeverinţei de electrician autorizat gradul IIIA+B sau IVA+B, în cadrul unei sesiuni de autorizare. În cazul în care adeverinţa de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice nu este vizată în termenul de vizare precizat pe document, titularul acesteia nu poate desfăşura activităţi în domeniu până la vizarea documentului. Documentele necesar a fi depuse în cazul acestei solicitări cuprind:

a) cererea întocmită conform modelului precizat în anexa nr. 1;

b) dovada absolvirii în ultimul an a unui curs de pregătire teoretică în vederea vizării periodice a adeverinţei deţinute de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care să respecte cei puţin tematica şi bibliografia stabilite şi publicate de autoritatea competentă pe pagina sa de internet;

c) copia chitanţei de achitare a tarifului de autorizare ca expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, care reprezintă 50% din tariful de autorizare tip A+B; tariful pentru autorizare se poate achita fie direct la casieria autorităţii competente, fie în contul acesteia.

(6) Adeverinţa de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice emisă în condiţiile prezentului regulament conferă titularului competenţele prevăzute la art. 11 numai la nivelul competenţelor adeverinţei de electrician autorizat deţinute, prevăzute la art. 9.

Art. 19. - (1) Comisia de autorizare are competenţele prevăzute la art. 17 şi 18 şi are în componenţă 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, 2 experţi şi un secretar, numiţi prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente; cel puţin

3 membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Şedinţele Comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale menţionate în anexa nr. 3.

(2) Din Comisia de autorizare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată.

(3) Membrii Comisiei de autorizare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente.

(4) Activitatea Comisiei de autorizare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.

 

SECŢIUNEA 1

Înscrierea la examen în vederea obţinerii calităţii de electrician autorizat

 

Art. 20. - (1) Etapele procesului de autorizare prevăzut la art. 12 lit. a) sunt:

a) înscrierea la examenul de autorizare, denumit în continuare examen;

b) acceptarea de către Autoritatea competentă a cererii solicitantului de a participa la examen în calitate de candidat, pe baza documentelor prezentate;

c) examinarea candidaţilor, care se încadrează în procedurile ANRE;

d) emiterea adeverinţei.

(2) Pentru înscrierea la examen, solicitantul înregistrează sau transmite prin serviciul poştal la Autoritatea competentă un dosar cuprinzând documentele precizate la art. 14.

Art. 21. - (1) Vizarea periodică a adeverinţelor de electrician autorizat, precum şi autorizarea sau vizarea adeverinţelor verificatorilor de proiecte şi experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice sunt permise numai după ce aceştia fac dovada că au urmat în ultimul an un curs de pregătire teoretică în domeniul instalaţiilor electrice, organizat de către instituţii de învăţământ superior, prin facultăţile din domeniul electric/energetic sau de societăţi comerciale de formare profesională autorizate conform legislaţiei în domeniu

(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă un conţinut corespunzător cel puţin tematicii şi bibliografiei recomandate şi publicate pe pagina de internet a autorităţii competente.

Art. 22. - Operatorii economici care proiectează/execută lucrări de instalaţii electrice pot solicita autorizarea mai multor electricieni angajaţi, transmiţând către Autoritatea competentă o solicitare conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, lista solicitanţilor şi câte un dosar pentru fiecare solicitant, care să cuprindă documentaţia precizată la art. 14,

 

SECŢIUNEA a 2-a

Condiţii de acceptare la examen

 

Art. 23. - Verificarea dosarului transmis de solicitant se face de către direcţia generală de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

Art. 24. - Acceptarea la examen se face numai în cazul în care sunt îndeplinite concomitent următoarele cerinţe:

a) cererea de autorizare şi documentele Informaţii profesionale, Detaliile privind lucrările realizate şi Pagina de informaţii sunt întocmite în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1;

b) documentaţia inclusă în dosar este completă;

c) candidatul demonstrează că are experienţă profesională minimă în domeniul instalaţiilor electrice, pentru calificarea profesională proprie, în conformitate cu prevederile art. 25,26 şi 27.

Art. 25. - Solicitantul trebuie să deţină o diplomă de calificare care să se încadreze în una dintre următoarele calificări profesionale acceptabile (CPA):

a) CPA1: lucrători calificaţi absolvenţi ai unor cursuri de calificare în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii;

b) CPA2: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată mai mică de 3 ani, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii;

c) CPA3: lucrători calificaţi absolvenţi ai şcolilor profesionale cu durată de 3 ani sau mai mare, specializaţi în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii;

d) CPA4: absolvenţi de licee cu profil energetic, electrotehnic, electromecanic, instalaţii sau industrial, având specializare de lucrător calificat energetic, electrician, electrotehnist, electromecanic sau electrician pentru construcţii;

e) CPA4.1: absolvenţi de licee alt profil decât cel menţionat anterior, care au absolvit, în plus, un curs postliceal de calificare în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor electrice pentru construcţii;

f) CPA5: absolvenţi ai şcolilor tehnice postliceale, şcolilor de maiştri sau a unor cursuri de calificare postliceale, având diplomă de tehnician/maistru în domeniul energetic, electrotehnic, electromecanic sau al instalaţiilor pentru construcţii;

g) CPA6: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplomă în domeniul inginerie energetică, conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea;

h) CPA6.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de maşter în specializarea electroenergetică;

i) CPA6.2: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie energetică şi diplomă de maşter în specializarea energetică, precum şi inginerii diplomaţi având specializarea informatizarea proceselor energetice/informatică industrială în energetică;

j) CPA6.3: subingineri, ingineri licenţiaţi având diplomă în specializarea electroenergetică;

k) CPA7; subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în unul dintre domeniile de studii universitare stabilite conform Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/ programelor de studii universitare şi de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea: inginerie electrică/electrotehnică, inginerie electronică şi telecomunicaţii, ingineria instalaţiilor, ingineria sistemelor;

l) CPA7.1: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică;

m) CPA7.2: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul inginerie electronică şi telecomunicaţii şi una dintre specializările electronică aplicată, electronică şi telecomunicaţii sau echivalente acestora;

n) CPA7.3: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria instalaţiilor, specializarea instalaţii pentru construcţii;

o) CPA7.4: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în domeniul ingineria sistemelor, specializarea automatică;

p) CPA7.5: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul inginerie electrică şi una dintre specializările sisteme electrice, electrotehnică, electromecanică, precum şi diplomă de maşter în domeniul energetic/electric;

q) CPA8: subingineri, ingineri licenţiaţi şi ingineri diplomaţi, având diplome în alte domenii de studii universitare inginereşti decât cele nominalizate la CPA7, conexe domeniului energetic/electric: inginerie minieră, inginerie de petrol şi gaze, informatică aplicată în ingineria electrică, informatică industrială, inginerie economică în domeniile electric, electronic sau energetic, electromecanică navală, ingineria mediului, inginerie medicală, instalaţii şi echipamente pentru protecţia atmosferei, inginerie aerospaţială sau echivalente acestora;

r) CPA8.1: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniile/specializările nominalizate la CPA8, precum şi diplomă de maşter într-o specializare în domeniul energetic;

s) CPA9: ingineri diplomaţi, având diplomă de licenţă în domeniul tehnic, precum şi diplomă de maşter într-o specializare în domeniul energetic/electric.

Art. 26. - Prin experienţă profesională în activităţile de proiectare (EPP), executare (EPEx) sau operare (EPOp), dobândită de către candidatul la autorizare, se înţelege activitatea de proiectare, executare sau operare a instalaţiilor electrice, astfel:

a) EPP: activitatea de elaborare proiecte în domeniul instalaţiilor electrice desfăşurată de către solicitant ca:

- membru, vicepreşedinte sau preşedinte al comisiilor de avizare din cadrul operatorului de reţea, titular de licenţă sau al unui institut de proiectare având compartimente de proiectare în domeniul instalaţiilor electrice;

- angajat al unui operator economic atestat;

- persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială;

b) EPEx: activitatea de executare a instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant în calitatea sa de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau în cadrul unei întreprinderi familiale ori ca angajat al unui titular de licenţă, operator economic atestat ori al unui client final de energie electrică, industrial sau asimilat;

c) EPOp: activitatea de operare a instalaţiilor electrice, care a fost efectuată de către solicitant, ca angajat al unui operator economic titular de licenţă emisă de Autoritatea competentă sau a unui operator economic având calitatea de client final de energie electrică, industrial sau asimilat,

Art. 27. - (1) Experienţa profesională minimă, respectiv numărul de ani în activităţi de tipul celor precizate la art. 26, pentru fiecare CPA menţionate la art. 25, necesară calificării la gradul şi tipurile de autorizaţie de electrician solicitată, este prevăzută în anexa nr. 4

(2) Numărul de ani de experienţă profesională poate fi luat în considerare numai după absolvirea studiilor corespunzătoare prevăzute la art. 25, ca angajat pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite.

(3) Autoritatea competentă poate analiza şi accepta şi alte calificări profesionale echivalente, având denumiri diferite de cele ale calificărilor profesionale prevăzute la art. 25, luând în considerare în acest sens documente emise de unităţile de învăţământ, precum foi matricole, adeverinţe etc.

Art. 28. - Candidatul care îndeplineşte condiţiile de calificare şi experienţă profesională cumulate poate fi acceptat la examen pentru ambele tipuri de autorizare; în acest caz, numărul de ani de experienţă profesională necesar este numărul maxim de ani dintre valorile corespunzătoare celor două tipuri de autorizare şi, pentru obţinerea adeverinţei, candidatul susţine un singur examen.

Art. 29. - Trecerea la un grad de autorizare superior sau obţinerea unui alt tip de autorizare se poate face numai prin promovarea unui nou examen.

 

CAPITOLUL VII

Drepturile electricianului autorizat

 

Art. 30. - Electricianul autorizat are dreptul să exercite activităţi în conformitate cu competenţele aferente gradului şi tipului de autorizare, astfel:

A. În calitate de persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau al unei întreprinderi familiale, în conformitate cu reglementările în vigoare, astfel:

a) electricianul autorizat gradul I execută instalaţii electrice interioare având o putere electrică instalată de maximum 10 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV, inclusiv verificări, măsurări ale instalaţiilor de legare la pământ aferente acestora, fără a deţine un atestat emis de AN RE, prin derogare de la prevederile Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 45/2016, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

(i) deţine o adeverinţă de electrician autorizat emisă de Autoritatea competenta, pentru gradul I, vizată lăzi;

(ii) asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea cu un alt electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul (i), desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/ întreprindere familială;

(iii) respectă legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii;

b) electricianul autorizat gradul/tipul IIA, IIIA sau IVA proiectează, respectiv electricianul autorizat gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB execută şi verifică instalaţii electrice interioare având o putere electrică instalată de maximum 30 kW şi la o tensiune nominală mai mică de 1 kV, fără a deţine un atestat emis de ANRE, prin derogare de la prevederile Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 45/2016, dacă îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

(i) deţine o adeverinţă de electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, pentru gradul II, III sau IV, vizată la zi;

(ii) asigură realizarea lucrărilor mai sus-menţionate prin asocierea cu un alt electrician autorizat, care îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul (i), desfăşurându-şi activitatea, de asemenea, ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/ întreprindere familială;

(iii) respectă legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii, în cazul lucrărilor de executare şi verificare de instalaţii electrice;

c) electricianul autorizat gradul II, III sau IV proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, altele decât cele prevăzute la lit. b), dacă deţine o adeverinţă de electrician autorizat emisă de Autoritatea competentă, vizată la zi şi dacă deţine un atestat emis de ANRE pentru proiectarea/executarea/verificarea de instalaţii electrice.

B. În calitate de angajat al unui operator economic care desfăşoară activităţi în baza unor atestate emise de către ANRE, cu respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii:

a) electricianul autorizat gradul/tipul IIA, IIIA sau IVA proiectează/coordonează elaborarea proiectului de către un colectiv de electricieni calificaţi/autorizaţi, după caz;

b) electricianul autorizat gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB execută/coordonează şi/sau supraveghează executarea lucrărilor de către o echipă de electricieni calificaţi/autorizaţi, după caz;

c) electricianul autorizat gradul I poate tace parte din structura minimă de personal a operatorului economic atestat şi execută lucrări de instalaţii electrice sub coordonarea/supravegherea electricianului autorizat gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB.

C. În calitate de angajat al unui operator de reţea, pentru realizarea de lucrări de proiectare/executare/operare a instalaţiilor electrice deţinute în patrimoniul operatorului de reţea:

a) electricianul autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, realizează, sub coordonarea/supravegherea electricianului autorizat gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de executare/ întreţinere/reparaţii a instalaţiilor electrice respective;

b) electricianul autorizat gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul operatorului de reţea, coordonează/supraveghează executarea activităţilor de executare/întreţinere/reparaţii a instalaţiilor electrice respective.

D. În calitate de angajat al unui operator economic, având calitatea de producător ori client final de energie electrică, industrial sau asimilat, pentru realizarea de lucrări de operare a instalaţiilor electrice deţinute în patrimoniul producătorului/ clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat:

a) electricianul autorizat gradul I, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor din patrimoniul producătorului/clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat execută, sub coordonarea/supravegherea electricienilor autorizaţi gradul/ tipul IIB, IIIB sau IVB, lucrări de întreţinere/reparaţii ale instalaţiilor electrice respective;

b) electricianul autorizat gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB, care desfăşoară activitatea de operare a instalaţiilor electrice din patrimoniul producătorului/clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, coordonează/supraveghează executarea lucrărilor de întreţinere/reparaţii ale instalaţiilor electrice respective;

c) electricianul autorizat gradul/tipul HA, IIIA sau IVA coordonează/supraveghează realizarea proiectelor de instalaţii electrice din patrimoniul producătorului/clientului final de energie electrică, industrial sau asimilat, în vederea dezvoltării sau retehnologizării acestora

Art. 31. - (1) Electricienii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor art. 30 lit. A, B şi D au dreptul să întocmească documentaţii ale instalaţiilor electrice proiectate/executate în conformitate cu competenţele precizate şi de a le înregistra la operatorul de reţea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Electricienii autorizaţi gradul/tipul IIB, IIIB sau IVB pot să execute verificări, măsurări ale instalaţiilor de legare la pământ şi să emită buletine de verificare pentru instalaţiile care sunt în patrimoniul angajatorului, cu condiţia ca angajatorul să utilizeze dotările necesare acestor activităţi.

 

CAPITOLUL VIII

Obligaţii ale persoanelor fizice autorizate

 

Art. 32. - Electricianul autorizat are obligaţia de a respecta următoarele cerinţe asociate calităţii de electrician autorizat:

a) de a cunoaşte şi respecta prevederile prezentului regulament şi ale reglementărilor emise de Autoritatea competentă aplicabile activităţii sale;

b) de a executa lucrări numai în limita competenţelor acordate de gradul şi de tipul de autorizare obţinute;

c) de a executa lucrări în instalaţiile electrice numai după obţinerea acordurilor sau avizelor legale necesare;

d) de a executa lucrări de instalaţii electrice numai pe bază de proiecte întocmite de electricieni autorizaţi sau operatori economici atestaţi;

e) de a respecta proiectul în baza căruia execută instalaţia electrică; în cazul constatării unor neconformităţi de orice natură, electricianul autorizat este obligat să sesizeze proiectantul;

f) de a nu semna documentaţii de orice fel pentru lucrări pe care nu le proiectează, execută sau nu le supraveghează direct;

g) de a avea un comportament corect, etic şi profesional, în relaţia cu persoanele fizice sau cu operatorii economici cu care vine în contact în relaţia profesională;

h) de a participa la recepţia şi la punerea în funcţiune a instalaţiei electrice de utilizare proiectată/executată, în cazul în care i se solicită acest lucru de către beneficiarul sau operatorul de reţea la care urmează a se racorda instalaţia electrică de utilizare;

i) de a solicita operatorului de reţea punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice executate, după recepţionarea acestora şi încheierea tuturor contractelor prevăzute de lege în vederea alimentării/furnizării energiei electrice;

j) de a nu executa lucrări, manevre sau intervenţii sub orice formă în instalaţiile operatorilor de reţea şi/sau de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie seu transport fără contracte încheiate cu operatorul de reţea în patrimoniul căruia se află acestea;

k) de a nu utiliza componentele reţelelor electrice de distribuţie sau transport în alte scopuri decât cele prevăzute prin legislaţia în vigoare;

l) de a prezenta Autorităţii competente, la solicitarea acesteia, orice date şi informaţii necesare desfăşurării propriei activităţi;

m) de a permite verificările, inspecţiile şi controalele prevăzute prin reglementări sau dispuse de Autoritatea competentă;

n) de a aplica orice măsuri dispuse de Autoritatea competentă.

Art. 33. - (1) Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să urmărească:

a) respectarea cotelor privitoare la condiţiile specifice de amplasament şi condiţiile de exploatare tehnologică;

b) respectarea reglementărilor tehnice în vigoare;

c) asigurarea exigenţelor de calitate, în condiţiile legii, şi păstrarea confidenţialităţii cu privire la documentaţia supusă verificării.

(2) Eventualele litigii dintre verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice autorizat şi proiectant pot fi rezolvate de către un expert tehnic de calitate în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părţi, iar răspunderea revine acestuia.

(3) Verificatorul de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice autorizat în condiţiile prezentului regulament va întocmi şi va ţine la zi un registru de evidenţă a proiectelor verificate, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.

Art. 34. - Expertul tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice are următoarele obligaţii:

a) să întocmească raportul de expertiză tehnică de calitate privind modul de respectare a prevederilor legale;

b) să nu extragă şi să nu transmită, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale proiectului şi detalii de execuţie verificate în cadrul expertizei tehnice de calitate şi considerate de proiectant drept de autor;

c) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate, întocmit conform modelului prevăzut la anexa nr. 8;

d) să respecte atribuţiile şi competenţele care îi revin prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IX

Răspunderi şi sancţiuni

 

Art. 35. - (1) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac în condiţiile legii.

(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi asociate cu retragerea autorizării acordate sau cu reluarea procesului de acordare a autorizării.

Art. 36. - Decizia Autorităţii competente de aplicare a măsurilor precizate la art. 38 va ţine seama de tipul şi efectele încălcării cerinţelor prevăzute de prezentul regulament, precum şi de modul în care decizia Autorităţii competente influenţează alimentarea cu energie electrică a clientului final de energie electrică.

Art. 37. - Persoana fizică autorizată în condiţiile prezentului regulament şi sancţionată potrivit prezentului regulament are dreptul de a contesta, conform prevederilor legale în vigoare, sancţiunile/măsurile aplicate de Autoritatea competentă.

Art. 38. - Sancţiunile contravenţionale, precum şi măsurile aplicate de Autoritatea competentă se consemnează într-un registru de evidenţă întocmit de Autoritatea competentă şi:

a) se comunică persoanelor fizice autorizate sancţionate şi, după caz, angajatorului acestuia şi operatorului de reţea;

b) se publică pe pagina de internet a Autorităţii competente; titularii de licenţe şi atestate emise de Autoritatea competentă au obligaţia să se informeze cu privire la sancţiunile aplicate de Autoritatea competentă.

Art. 39. - În termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării privind aplicarea sancţiunii de retragere a autorizării, cel sancţionat va preda la registratura Autorităţii competente documentele emise de ANRE care atestă calitatea ce i-a fost retrasă.

 

CAPITOLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 40. - Tarifele pentru autorizarea electricienilor care proiectează şi execută instalaţii electrice se stabilesc şi se actualizează anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 41. - Operatorii de reţea au obligaţia, conform prevederilor legale în vigoare, de a asigura punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice de utilizare doar dacă documentaţiile acestora, depuse la operatorul de reţea, sunt întocmite de operatori economici atestaţi, titulari de atestate emise pentru activităţi corespunzătoare tipului de instalaţie electrică de utilizare sau de către electricieni autorizaţi, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 30.

Art. 42. - (1) Candidatul care nu poate participa la examenul la care a fost acceptat poate solicita Autorităţii competente, în scris, anterior datei de desfăşurare a examenului sau, în cazul unor motive bine întemeiate, după data de desfăşurare a examenului, reprogramarea participării la examen într-un alt centru de examinare, în cadrul aceleiaşi sesiuni sau în următoarea sesiune de examinare organizată de Autoritatea competentă, o singură dată, fără a achita un nou tarif de autorizare.

(2) Candidatul poate solicita retragerea cererii de autorizare, inclusiv a tarifului de autorizare, până la data publicării listei tuturor candidaţilor, întocmită după analiza dosarelor înregistrate de aceştia (solicitanţii care îndeplinesc/nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul regulament pentru a participa la examen), prevăzută la pct. 3.1.1 subpct. 7 din anexa nr. 3.

(3) Sumele încasate de Autoritatea competentă nu se restituie:

a) candidatului care nu se prezintă la examenul la care a fost acceptat;

b) candidatului care nu promovează examenul de autorizare;

c) candidatului care a fost acceptat pentru a susţine examenul la un grad/tip de autorizare diferit de cel solicitat prin cererea înregistrată la Autoritatea competentă;

d) solicitantului care nu îndeplineşte condiţiile de participare la examen, fiind declarat neadmis inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.

Art. 43. - (1) Legitimaţia/Adeverinţa de electrician autorizat, verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, pierdută, se declară nulă într-un ziar local. Titularul acesteia poate solicita Autorităţii competente emiterea unui duplicat, după caz.

(2) Tariful de emitere a duplicatului se aprobă, anual, prin ordin al preşedintelui Autorităţii competente.

Art. 44. - În cazul deteriorării adeverinţei de electrician autorizat, verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, se poate solicita preschimbarea documentelor, cu returnarea şi anularea de către ANRE a documentului acordat iniţial.

Art. 45. - (1) Legitimaţiile de responsabil tehnic cu execuţia de instalaţii electrice emise în condiţiile legii de Autoritatea competenta până la intrarea în vigoare a prezentului regulament rămân valabile până la expirarea acestora, titularii acestora având competenţele prevăzute la alin. (2) şi obligaţiile prevăzute la alin. (3). Persoanele autorizate de ANRE ca responsabil tehnic cu execuţia în domeniul instalaţiilor electrice pot solicita autorităţilor competente prevăzute la art. 1 alin. (4) preschimbarea legitimaţiilor ANRE cu documente de autorizare emise de aceasta, în condiţiile reglementărilor în vigoare.

(2) Legitimaţia de responsabil tehnic cu execuţia eliberată de ANRE, conferă titularul acesteia următoarele competenţe:

a) aprobă execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte autorizaţi în condiţiile prezentului regulament;

b) verifică şi avizează fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, inclusiv cele de control şi încercări din planul de control de calitate aferent proiectului, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente acestora;

c) verifică respectarea cerinţelor de personal calificat şi autorizat în conformitate cu cerinţele Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi de echipamente specifice tipului de lucrări de instalaţii electrice executate.

(3) Responsabilul tehnic cu execuţia autorizat de ANRE are următoarele obligaţii:

a) să admită execuţia lucrărilor de instalaţii electrice numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi:

b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie a lucrărilor de montaj, procedurile de realizare a acestor lucrări, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele împreună cu graficele aferente lucrărilor de instalaţii electrice;

c) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectării prezentului regulament;

d) să oprească execuţia lucrărilor de instalaţii electrice în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie a montajului şi să permită reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;

e) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de instalaţii electrice pe care le coordonează tehnic şi de care răspunde.

(4) La expirarea legitimaţiilor de electrician autorizat, respectiv de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice sau de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, calitatea conferită de acestea nu se pierde. În această situaţie autoritatea competentă emite adeverinţe în locul acestor legitimaţii, la cererea titularului, în condiţiile art. 16, respectiv art. 17 şi 18. Cererea se transmite la autoritatea competentă împreună cu documentele prevăzute la art. 16 alin. (3), respectiv art. 17 alin. (5) şi art. 18 alin. (5) cu cel puţin 60 de zile înainte de data expirării legitimaţiilor, dar nu mai mult de 120 de zile înainte de aceasta şi se soluţionează în cadrul celor două sesiuni de autorizare stabilite de către ANRE.

(5) Titularii legitimaţiilor prevăzute la alin. (4) nu au dreptul de a desfăşura activităţile ce fac obiectul acestora de la data expirării valabilităţii lor şi până la data emiterii adeverinţei în condiţiile prezentului regulament.

(6) Avizele emise de Autoritatea competentă în baza Procedurii de avizare a furnizorilor de formare profesională în domeniul instalaţiilor electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 97/2014, pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire teoretică de către societăţi de formare profesională, rămân valabile până la expirare.

Art. 46. - În baza unei proceduri specifice, ANRE, în exercitarea atribuţiilor de autorizare, poate colabora cu asociaţii profesionale de utilitate publică, care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice.

Art. 47. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

 la regulament

 

Modelul cererii de autorizare

 

Această cerere va fi transmisă împreună cu paginile de informaţii profesionale, detalii privind lucrările realizate, precum şi copii ale documentelor prevăzute la art. 14, 16, 17 şi 18 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013, cu modificările ulterioare (Regulament), către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, Bucureşti, str. Constantin Nacu nr. 3, sectorul 2.

A. Cerere pentru înscrierea la examenul de autorizare/vizare periodică, după caz, a: electricienilor, verificatorilor de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice

.........................................................................................................................................................................................

Cod numeric personal:

.........................................................................................................................................................................................

Numele:                                                           Prenumele:

.........................................................................................................................................................................................

Adresa de domiciliu: localitatea, strada, nr., bloc, scara, etaj, ap., judeţul (sectorul), codul poştal

.........................................................................................................................................................................................

                                                                                                Telefon:           E-mail:

.........................................................................................................................................................................................

Gradul şi tipul de autorizare solicitat:

Declar pe propria răspundere că sunt de acord ca ANRE să prelucreze datele mele cu caracter personal, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului, conform cărora nu îmi vor fi returnate sumele achitate, în următoarele cazuri:

a) dacă nu mă prezint la examen, cu excepţiile prevăzute în Regulament;

b) dacă nu promovez examenul;

c) dacă nu îndeplinesc condiţiile de calificare şi experienţă profesională necesare gradului/tipului de autorizare solicitat, fiind acceptat pentru examinare pentru alt grad sau tip de autorizare;

d) dacă nu îndeplinesc condiţiile de participare la examen, fiind declarat neadmis, inclus în lista întocmită după transmiterea completărilor şi clarificărilor solicitate de Autoritatea competentă.

Sumele achitate îmi vor fi returnate doar dacă îmi retrag cererea de autorizare înainte de a fi analizată de ANRE, respectiv de publicarea listei tuturor candidaţilor (solicitanţi care îndeplinesc/nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la examen), listă întocmită conform prevederilor pct. 3.1.1 subpct. 7 din anexa nr. 3 la Regulament.

 

NOTĂ:

Cererea este comună, după caz, pentru toate tipurile de autorizare/vizare periodică a persoanelor fizice.

.........................................................................................................................................................................................

Data:

Semnătura:

.........................................................................................................................................................................................

B. Informaţii profesionale

 

 

Numele şi prenumele ..........................................................

 

Codul numeric personal: ....................................................

Formare profesională

 

 

Forme de învăţământ absolvite

(de exemplu: şcoli profesionale/licee/şcoli postliceale/institute de învăţământ superior)

Calificare profesională obţinută

(profil/specializare)

Pagina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cursuri de perfecţionare

 

 

 

Experienţă profesională

 

Numele angajatorului

Funcţia în care a fost angajat

Perioada de angajare

Pagina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura,

....................................................

 

C. Detalii privind lucrările realizate

 

Numele şi prenumele ..........................................................

 

Codul numeric personal: ....................................................

 

Nr. crt.

Denumirea lucrării sau activităţii desfăşurate/ Obiective ale lucrării

Tipul lucrării/activităţii

Precizaţi:

P - proiectare;

Ex. - executare;

Op. - operare

Tensiunea

(kV)

Angajator

1.

 

 

 

 

2,

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

Semnătura,

....................................................

 

D. Pagină de informaţii anexată cererii de autorizare

 

Numele şi prenumele ..........................................................

 

Codul numeric personal: ....................................................

Formare profesională: Se vor anexa copii ale diplomei/diplomelor de calificare profesională domeniul electric.

Experienţă profesională: Se va anexa copia carnetului de muncă/adeverinţei/raportului per salariat din Registrul de evidenţă a salariaţilor şi se va completa documentul „C. Detalii privind lucrările realizate”.

Act de identitate: Se va anexa copia actului de identitate.

Verificarea dosarului: întrebările următoare vă ajută să vă verificaţi completitudinea dosarului dumneavoastră. Înainte de a-l transmite la ANRE. Vă rugăm marcaţi fiecare căsuţă din stânga, în cazul în care răspunsul la întrebare este „Da”:

 Aţi precizat în cerere toate informaţiile personale?

 Aţi indicat în cerere corect gradul/gradele şi tipul/tipurile de autorizaţii solicitate?

 Aţi inclus în dosar o copie a actului de identitate (buletin sau carte de identitate)?

 Aţi inclus în dosar documentul de absolvire al unui curs de pregătire teoretică, conform prevederilor Regulamentului?

 Aţi inclus în dosar copii ale tuturor diplomelor precizate în documentul „B- Informaţii profesionale”?

 Aţi inclus în dosar copia carnetului de muncă/adeverinţei/raportului aferent salariatului extras din Registrul de evidenţă a salariaţilor comunicat la inspectoratul teritorial de muncă?

 Aţi completat documentul „C. Detaliile privind lucrările realizate”?

 Aţi numerotat paginile dosarului dumneavoastră?

 Aţi precizat în documentul „B. Informaţii profesionale” numărul paginii unde se află fiecare document în dosarul dumneavoastră?

 Aţi semnat toate cele 3 documente (cererea propriu-zisă, informaţii profesionale şi detaliile privind lucrările realizate)?

 

ANEXA Nr. 2

 la regulament

 

Model de solicitare de către un operator economic a autorizării angajaţilor

 

Către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, Bucureşti, str. Constantin Nacu nr. 3, sectorul 2

 

Domnule preşedinte,

Subsemnatul, ..............................................., în calitate de ............................................... (administrator/director general etc.), al operatorului economic ..............................................., cu sediul social în localitatea ..............................................., str. ............................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul ..............................................., codul poştal ...............................................,

solicit înscrierea în vederea autorizării a unora dintre angajaţii proprii.

Menţionez că operatorul economic pe care îl reprezint:

- este înregistrat la oficiul registrului comerţului cu nr. J/................/....................;

- are codul fiscal (codul unic de înregistrare, CUI) ..............................................., şi

- contul nr. ............................................... deschis la Banca ............................................... Sucursala ............................................... . (denumirea/localizarea sucursalei băncii unde este deschis contul).

În scopul comunicării cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei vă aduc

la cunoştinţă că pot fi contactat la sediul operatorului economic, precum şi la nr. telefon fix ..............................................., nr. de fax ..............................................., nr. telefon mobil ............................................... .

Cererea este însoţită de:

- lista solicitanţilor;

- o copie a documentului prin care s-a achitat tariful de autorizare:

- câte un dosar pentru fiecare solicitant, care cuprinde cererea de autorizare individuală şi documentaţia precizată la art. 14, respectiv art. 16, 17 sau 18 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013, cu modificările ulterioare, după caz.

 

Semnătura,

....................................................

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

3.1. PROCEDURA DE AUTORIZARE ELECTRICIENI

3.1.1. Procedura de înscriere la examen

1. Examenul se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: sesiune de primăvară şi, respectiv, sesiune de toamnă.

2. Prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente se pot organiza, în mod excepţional, examene şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare extrasesiuni.

3. Examenul constă în susţinerea unei probe scrise cu două subiecte, cu excepţia gradului I, pentru care examenul constă într-o probă scrisă cu un singur subiect, acestea având ca scop verificarea cunoştinţelor candidaţilor în domeniul pentru care se solicită autorizarea.

4. Lista cuprinzând tematica şi elementele bibliografice minimale pentru susţinerea examenului se publică pe pagina de internet a Autorităţii competente.

5. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea examenului se publică pe pagina de internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile. Termenul final de înregistrare a cererilor de autorizare este, de regulă, de 30 de zile înainte de data fixată pentru începerea perioadei de desfăşurare a examenului. Pentru buna desfăşurare a examenului, Autoritatea competentă poate limita numărul cererilor înregistrate în fiecare sesiune.

6. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze examen; anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează examen se publică pe pagina de internet a Autorităţii competente, de regulă, în cei mult 15 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere la examen.

7. De regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de perioada stabilită pentru desfăşurarea examenului, pe pagina de internet a Autorităţii competente, se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013, cu modificările ulterioare (Regulament), pentru a participa la examen, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la examen, cu indicarea motivelor de neîndeplinire.

8. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a participa la examen din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă, în termenul stabilit, însă nu cu mai puţin de 5 zile lucrătoare înainte de perioada de desfăşurare a examenului.

9. Candidaţii sunt examinaţi de comisii de examinare numite prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, la propunerea direcţiei generale de specialitate. Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

- asigurarea organizării şi desfăşurării examenului;

- preluarea şi verificarea lucrărilor;

- întocmirea şi publicarea listelor cu rezultatele examenului;

- emiterea adeverinţelor;

- transmiterea documentelor de examen la Autoritatea competentă pentru evidenţă şi arhivare.

10. Comisia de examinare are în componenţă cel puţin 5 membri: un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi cel puţin 2 experţi, numiţi prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente; cel puţin 3 membri fac parte din cadrul Autorităţii competente. Din comisia de examinare pot face parte cadre didactice din învăţământul superior din cadrul facultăţilor din domeniile energetică, caz în care Autoritatea competentă asigură, din fonduri proprii, cheltuielile aferente transportului, cazării şi indemnizaţiei pentru activitatea prestată. Membrii comisiei de examinare pot fi înlocuiţi, în cazuri justificate, prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente. Activitatea Comisiei de examinare se desfăşoară în prezenţa a minimum 4 membri.

11. Subiectele de examen, denumite în continuare subiecte, sunt propuse de membrii comisiei de examinare cu 10 zile înainte de susţinerea examenului şi sunt aprobate de direcţia generală de specialitate.

12. Examenul constă într-o probă scrisă în limba română, având unul sau două subiecte: un chestionar tip grilă, denumit în continuare chestionar, conţinând 30 de întrebări, cu câte 3 variante de răspuns pentru fiecare întrebare şi, după caz, o aplicaţie numerică, denumită în continuare aplicaţie numerică;

- subiectul pentru gradul I constă într-un chestionar;

- subiectele pentru gradul II constau într-un chestionar şi o aplicaţie numerică;

- subiectele pentru gradele III şi IV constau într-un chestionar şi o aplicaţie numerică, diferite pentru tipurile de autorizare

13. Pentru examen, comisia de examinare elaborează mai multe variante de chestionare şi de aplicaţii numerice.

a) chestionarul pentru gradele I şi II conţine întrebări având câte un singur răspuns corect;

b) chestionarul pentru gradele III şi IV conţine întrebări care pot avea unul sau două răspunsuri corecte.

14. Chestionarului şi aplicaţiei numerice li se atribuie un cod format dintr-un număr de identificare şi din indicativul corespunzător gradului de autorizare pentru care s-au întocmit.

15. După aprobare, chestionarele şi aplicaţiile numerice se multiplică corespunzător numărului de candidaţi înscrişi pentru susţinerea examenului pentru fiecare grad/tip de autorizare, după caz; documentele se introduc în plicuri, care se sigilează.

3.1.2. Procedura de desfăşurare a examenului

1. În data şi la ora programată, candidaţii sunt acceptaţi în sălile de examen, în baza actului de identitate, conform listelor întocmite de serviciul de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

2. Fiecare candidat primeşte, în funcţie de gradul/tipul de autorizare, după caz, următoarele documente: chestionar, aplicaţie numerică, formular de înscriere a răspunsurilor la chestionar, denumit în continuare formular, precum şi o ciornă, după caz. Formularul şi aplicaţia numerică conţin o zonă în care fiecare candidat îşi înscrie datele personale; zona se pliază, se sigilează şi se ştampilează de către membrii comisiei. Conţinutul formularelor este prevăzut în prezenta anexă.

3. După rezolvarea subiectelor, candidatul predă supraveghetorului toate documentele primite; candidatul semnează pentru predarea lucrării în listele utilizate la accesul în sală.

4. Durata alocată rezolvării subiectelor este diferită în funcţie de gradul/tipul de autorizare pentru care se organizează examenul:

- la gradele I şi II, examenul durează o oră;

- la gradul III, examenul durează două ore;

- la gradul IV, examenul durează trei ore.

5. Nu se admit asupra candidatului materiale pe care acesta le-ar putea consulta în vederea soluţionării subiectelor de examen, precum şi comunicarea cu exteriorul sălii de examen prin mijloace informatice sau orice alte mijloace; orice încercare de fraudă din partea unui candidat în timpul desfăşurării examenului se sancţionează cu eliminarea candidatului din examen, cu înscrierea în toate documentele de examen (chestionar, formular şi, după caz, aplicaţia numerică) referitoare la acest candidat a menţiunii „Eliminat din examen”. Eliminarea din examen se face numai în prezenţa şi cu acordul preşedintelui sau vicepreşedintelui comisiei de examinare.

6. Comisia de examinare procedează la verificarea lucrărilor, notând cu culoare roşie în rubrica „Rezultatul verificării” a fiecărui formular punctajul acordat la fiecare subiect. La notarea chestionarului şi aplicaţiei numerice se aplică următoarele reguli:

a) se acordă 1 punct în cazul în care au fost marcate numai variantele/varianta corecte/corectă de răspuns;

b) se acordă 0,5 puncte în cazul în care chestionarul este de tipul menţionat la pct. 3.1.1 subpct. 13 lit. b) şi întrebarea are două variante corecte de răspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre acestea;

c) se acordă 0 puncte, în cazurile contrare celor menţionate la lit. a) şi lit. b);

d) notarea aplicaţiei numerice se realizează cu un punctaj maxim de 5 puncte stabilit după următoarele criterii:

(i) precizarea formulelor de calcul;

(ii) înlocuirea datelor în formulele de calcul;

(iii) efectuarea calculelor;

(iv) precizarea unităţilor de măsură pentru variabilele utilizate în formulele de calcul;

(v) stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate.

7. După verificarea tuturor lucrărilor, în prezenţa membrilor comisiei de examinare, se procedează la desigilarea lucrărilor (desfacerea zonei din formular şi aplicaţia numerică pe care sunt înscrise datele personale ale fiecărui candidat) şi întocmirea listelor cu rezultatele examenului.

8. Se consideră că au promovat examenul candidaţii la gradul I care au obţinut minimum 24 de puncte la chestionar şi candidaţii la gradele II, III şi IV care au obţinut minimum 24 de puncte la chestionar şi minimum 3 puncte la aplicaţia numerică.

9. În listele cu rezultatele examenului se înscrie calificativul „Admis”, dacă s-au obţinut punctajele minime precizate la subpct. 8, sau „Respins”, dacă cel puţin unul dintre punctajele obţinute este sub valoarea precizată la subpct. 8.

10. Rezultatele examenului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de către membrii comisiei de examinare şi la care se anexează listele cu rezultatele examenului publicate în centrul de examinare; procesul-verbal, precum şi documentele de examen ale candidaţilor se arhivează la sediul Autorităţii competente.

11. Listele cu rezultatele examenului se publică şi pe pagina de internet a Autorităţii competente, în termen de maximum 15 zile de la data încheierii perioadei de desfăşurare a examenelor.

12. Eventualele contestaţii cu privire la desfăşurarea şi rezultatele examenului se înregistrează la Autoritatea competentă în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Autorităţii competente.

13. Reverificarea lucrărilor ale căror rezultate sunt contestate se face de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, având în componenţă alţi membri decât cei nominalizaţi în comisia de examinare.

14. Analizarea contestaţiilor se face în cel mult 20 de zile de la expirarea termenului de înregistrare a acestora; rezultatele analizei contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toţi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi se arhivează; rezultatele analizei contestaţiilor se publică pe site-ul Autorităţii competente.

3.1.3. Emiterea adeverinţei de electrician autorizat

1. Candidatul declarat „Admis” în urma examenului dobândeşte calitatea de electrician autorizat, atestată prin adeverinţa eliberată de către Autoritatea competentă. Adeverinţa este nominală şi netransmisibilă, fiind valabilă numai împreună cu un act de identitate; formatul adeverinţei este prevăzut în prezenta procedură.

2. Adeverinţele se înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic de evidenţă, care poate fi consultat pe portalul Autorităţii competente.

3. Adeverinţele se emit şi se eliberează candidaţilor declaraţi „Admis”, de regulă, în ziua şi la locul de desfăşurare a examenului.

 

Modelul adeverinţei de electrician autorizat

 

Sigla ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

 

 

ADEVERINŢA Nr. ............./.........................

de electrician autorizat

 

Gradul şi tipul ...............................................

 

Numele ..........................................................

Prenumele .....................................................

CNP ...............................................................

 

Prezenta adeverinţă conferă calitatea de electrician autorizat pe durată nelimitată şi este valabilă numai împreună cu un act de identitate. Calitatea de electrician autorizat este condiţionată de vizarea periodică a adeverinţei de electrician autorizat.

Titularul acestei adeverinţe are competenţa să proiecteze şi/sau să execute lucrări de instalaţii electrice în conformitate cu gradul şi tipul de autorizare deţinută.

Calitatea de electrician autorizat impune titularului respectarea obligaţiilor prevăzute în regulamentul de autorizare aprobat de ANRE

Semnătura autorizată ANRE,

Ştampila

 

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

 

 

 

 

 

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

 

3.1.4. Modelul formularului de 3.1.4. Modelul formularului de înscriere a răspunsurilor la chestionar pentru gradele I şi II

(pagina 1)

 

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

Numele şi prenumele ..........................................................

 

Codul numeric personal: ....................................................

Examen de electrician autorizat

CNP ........................................................................................

 

FORMULAR DE ÎNSCRIERE A RĂSPUNSURILOR

Instrucţiuni de completare a formularului

 

a) Se citeşte cu atenţie fiecare subiect şi se apreciază care este varianta corectă de răspuns; la fiecare întrebare există o singură variantă corectă de răspuns.

b) Se marchează numai cu pix albastru spaţiile corespunzătoare variantei corecte de răspuns din dreptul întrebării respective. De exemplu, dacă la întrebarea 2 se consideră corectă varianta b), iar la întrebarea 3 se consideră corectă varianta c), formularul se completează astfel:

 

Întrebarea nr.

Varianta a)

Varianta b)

Varianta c)

1.

o

o

o

2.

o

o

3.

o

o

4.

o

o

o

....

o

o

o

 

c) Nu se notează subiectele în dreptul cărora candidaţii au făcut corecturi sau ştersături în formularul de înscriere a răspunsurilor

(continuare)

 

(pagina 2)

 

Întrebarea nr.

Varianta a)

Varianta b)

Varianta c)

Punctaj

1.

o

o

o

 

2.

o

o

o

 

3.

o

o

o

 

4.

o

o

o

 

5.

o

o

o

 

6.

o

o

o

 

7.

o

o

o

 

8.

o

o

o

 

9.

o

o

o

 

10.

o

o

o

 

11.

o

o

o

 

12.

o

o

o

 

13.

o

o

o

 

14.

o

o

o

 

15.

o

o

o

 

16.

o

o

o

 

17.

o

o

o

 

18.

o

o

o

 

19.

o

o

o

 

20.

o

o

o

 

21.

o

o

o

 

22.

o

o

o

 

23.

o

o

o

 

24.

o

o

o

 

25.

o

o

o

 

26.

o

o

o

 

27.

o

o

o

 

28.

o

o

o

 

29.

o

o

o

 

30.

o

o

o

 

Punctaj total

 

 

Semnături (membrii ai Comisiei de examen)

.........................................................................

 

3.1.5 Modelul formalităţilor de înscriere a răspunsurilor la chestionar pentru gradele III şi IV

(pagina 1)

 

 

 

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

Numele şi prenumele ..........................................................

 

Codul numeric personal: ....................................................

Examen de electrician autorizat

CNP ........................................................................................

 

FORMULAR DE ÎNSCRIERE A RĂSPUNSURILOR

Instrucţiuni de completare a formularului

 

a) Se citeşte cu atenţie fiecare subiect şi se apreciază care este varianta corectă de răspuns; la fiecare întrebare pot exista una sau două variante corecte de răspuns.

b) Se marchează numai cu pix albastru spaţiile corespunzătoare variantei sau variantelor corecte de răspuns din dreptul întrebării respective. De exemplu, dacă la întrebarea 1 se consideră corecte variantele a) şi b), iar la întrebarea 2 se consideră corectă numai varianta c) formularul se completează astfel:

 

Întrebarea nr.

Varianta a)

Varianta b)

Varianta c)

1.

o

2.

o

o

3.

o

o

o

4.

o

o

o

....

o

o

o

 

c) Nu se notează subiectele în dreptul cărora candidaţii au făcut corecturi sau ştersături în formularul de înscriere a răspunsurilor.

(continuare)

 

(pagina 2)

 

Întrebarea nr.

Varianta a)

Varianta b)

Varianta c)

Punctaj

1.

o

o

o

 

2.

o

o

o

 

3.

o

o

o

 

4.

o

o

o

 

5.

o

o

o

 

6.

o

o

o

 

7.

o

o

o

 

8.

o

o

o

 

9.

o

o

o

 

10.

o

o

o

 

11.

o

o

o

 

12.

o

o

o

 

13.

o

o

o

 

14.

o

o

o

 

15.

o

o

o

 

16.

o

o

o

 

17.

o

o

o

 

18.

o

o

o

 

19.

o

o

o

 

20.

o

o

o

 

21.

o

o

o

 

22.

o

o

o

 

23.

o

o

o

 

24.

o

o

o

 

25.

o

o

o

 

26.

o

o

o

 

27.

o

o

o

 

28.

o

o

o

 

29.

o

o

o

 

30.

o

o

o

 

Punctaj total

 

 

Semnături (membrii ai Comisiei de examen)

.........................................................................

 

3.2. Procedura de autorizare a verificatorilor de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice

3.2.1. Procedura de înscriere

1. Autorizarea specialiştilor verificatori de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice se organizează, de regulă, în sesiuni de autorizare, de două ori pe an: sesiune de primăvară şi, respectiv, sesiune de toamnă.

2. Prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, în mod excepţional, se pot organiza autorizări şi în sesiuni extraordinare de autorizare, denumite în continuare extrasesiuni.

3. Autorizarea se poate obţine prin înregistrarea la

Autoritatea competentă a unui dosar cuprinzând documentele menţionate în Regulament.

4. Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea sesiunii de autorizare se publică pe pagina de internet a Autorităţii competente, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data la care încep înscrierile.

5. În funcţie de numărul candidaţilor şi de locul în care aceştia îşi au domiciliul sau îşi desfăşoară activitatea, Autoritatea competentă decide numărul şi localizarea, pe teritoriul ţării, a centrelor în care urmează să se organizeze, anunţul privind nominalizarea centrelor în care se organizează autorizarea se publică pe pagina de internet a Autorităţii competente. Centrele de autorizare vor fi aceleaşi cu cele de examinare.

6. Pe pagina de internet a Autorităţii competente se publică listele candidaţilor, cuprinzând informaţii privind solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 11/2013, cu modificările ulterioare (Regulament), pentru a fi admişi, precum şi informaţii privind solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi admişi, cu indicarea motivelor de neîndeplinire; listele precizează pentru fiecare solicitant admis centrul de autorizare în care urmează să îi fie eliberată adeverinţa.

7. Solicitanţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulament pentru a fi autorizaţi din cauza lipsei unor documente sau a unor neclarităţi legate de acestea pot transmite completările sau clarificările solicitate de Autoritatea competentă înainte de perioada precizată în program referitoare la desfăşurarea examenului de autorizare a electricienilor, respectiv acordarea/vizarea periodică a adeverinţelor.

8. Analiza documentelor anexate cererii de obţinere a calităţii de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice se realizează de către serviciul de specialitate din cadrul Autorităţii competente.

9. Aprobarea autorizării specialiştilor verificatori de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice şi experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice se face de către o comisie de autorizare, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, pe baza unui proces-verbal semnat de către membrii comisiei de autorizare. Şedinţele comisiei de autorizare se programează de regulă în cele două sesiuni anuale.

10. Listele cu specialiştii ale căror dosare au fost acceptate în vederea obţinerii calităţii solicitate se publică şi pe pagina de internet a Autorităţii competente, în termen de maximum 15 zile de la data încheierii perioadei de desfăşurare a sesiunii.

11. Eventualele contestaţii cu privire la rezultatele analizei dosarelor în vederea obţinerii calităţii de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice şi expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice se înregistrează la Autoritatea competentă în termen de 5 zile de la data publicării listelor menţionate la subpct 10 pe pagina de internet a Autorităţii competente.

12. Reverificarea dosarelor a căror analiză este contestată se face de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a preşedintelui Autorităţii competente, având în componenţă alţi membri decât cei nominalizaţi în comisia de autorizare.

13. Analizarea contestaţiilor se face în cel mult 20 de zile de la expirarea termenului de înregistrare a acestora; rezultatele analizei contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toţi membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi se arhivează; rezultatele analizei contestaţiilor se publică pe site-ul Autorităţii competente.

3.2.2. Emiterea adeverinţei

1. Candidatul declarat „Admis” în urma procesului-verbal al comisiei de autorizare dobândeşte calitatea de verificator de proiecte în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice şi/sau expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, atestată prin adeverinţa eliberată de către Autoritatea competentă. Adeverinţa este nominală şi netransmisibilă, fiind valabilă numai împreună cu un act de identitate; formatele adeverinţelor sunt prevăzute în anexele nr. 5 şi 6 la Regulament.

2. Adeverinţele se înregistrează, în ordinea emiterii, într-un registru electronic de evidenţă, care poate fi consultat pe portalul Autorităţii competente.

3. Adeverinţele se eliberează candidaţilor declaraţi „Admişi”, de regulă, în ziua şi la locul de desfăşurare a autorizării.

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

Experienţa profesională minimă de tip EPP; EPEx sau EPOp pentru fiecare CPA

 

 

I

IIA

IIB

IIIA

IIIB

IVA

IVB

CPA1

3 ani EPEx

 

 

 

 

 

 

CPA2

2 ani EPEx sau EPOp

 

 

 

 

 

 

CPA3

1 an EPEx sau EPOp

 

 

 

 

 

 

CPA4

1 an EPEx sau EPOp

 

3 ani EPEx sau EPOpI

 

 

 

 

CPA4.1

2 ani EPEx sau EPOp

 

4 ani EPEx sau EPOpI

 

 

 

 

CPA5

Fără EP

2 ani EPP

2 ani EPEx sau EPOp

 

4 ani EPEx instalaţii MT

 

 

CPA6

Fără EP

Fără EP

Fără EP

2 ani EPP instalaţii electrice MT

2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

 

 

CPA6.1

Fără EP

Fără EP

Fără EP

2 ani EPP instalaţii electrice MT

2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

3 ani EPP instalaţii electrice IT

3 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT

CPA6.2

Fără EP

Fără EP

Fără EP

2 ani EPP instalaţii electrice MT

2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

4 ani EPP instalaţii electrice IT

4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT

CPA6.3

Fără EP

Fără EP

Fără EP

2 ani EPP instalaţii electrice MT

2 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

4 ani EPP instalaţii electrice IT

4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT

CPA7

Fără EP

Fără EP

Fără EP

 

 

 

 

CPA7.1

Fără EP

Fără EP

Fără EP

 

 

 

 

CPA7.2

Fără EP

Fără EP

Fără EP

3 ani EPP instalaţii electrice MT 3 ani EPP instalaţii

3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT 3 ani EPEx sau

 

 

CPA7.3

Fără EP

Fără EP

Fără EP

electrice MT 3 ani EPP instalaţii electrice MT

EPOp instalaţii MT 3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

 

 

CPA7.4

Fără EP

Fără EP

Fără EP

3 ani EPP instalaţii electrice MT

3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

 

 

CPA7.5

Fără EP

Fără EP

Fără EP

3 ani EPP instalaţii electrice MT

3 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

4 ani EPP, instalaţii electrice IT

4 ani EPEx sau EPOp, instalaţii electrice IT

CPA8

Fără EP

1 an EPP

1 an EPEx sau EPOp

 

 

 

 

CPA 8.1

Fără F.P

1 an EPP

1 an EPEx sau EPOp

4 ani EPP instalaţii electrice MT

4 ani EPEx sau EPOp instalaţii MT

 

 

CPA 9

Fără EP

2 ani EPP

2 ani EPEx sau EPOp

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

5.1. Model de adeverinţă de verificator de proiecte autorizat ANRE

 

Sigla ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

 

 

ADEVERINŢA Nr. ............./.........................

de verificator de proiecte autorizat

 

Numele ..........................................................

Prenumele .....................................................

CNP ...............................................................

 

Prezenta adeverinţă conferă calitatea de verificator de proiecte autorizat pe durată nelimitată şi este valabilă numai împreună cu un act de identitate. Calitatea de verificator de proiecte autorizat este condiţionată de vizarea periodică a acestei adeverinţe, precum şi a adeverinţei de electrician autorizat.

Titularul acestei adeverinţe are competenţa să verifice proiectele de instalaţii electrice tehnologice numai la nivelul competenţelor adeverinţei de electrician autorizat deţinute, în conformitate cu prevederile menţionate în regulamentul de autorizare aprobat de ANRE.

Calitatea de verificator de proiecte autorizat impune titularului respectarea obligaţiilor prevăzute în regulamentul de autorizare aprobat de ANRE.

Semnătura autorizată ANRE,

Ştampila

 

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

 

 

 

 

 

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

 

5.2 Model de ştampilă*) de verificator de proiecte autorizat ANRE

 

 

Autoritatea Naţională de Reglementare în

Domeniul Energiei

Nume Prenume,

 

 

Verificator de proiecte în domeniul

instalaţiilor electrice tehnologice

 

Autorizaţia nr. XXX/YY.ZZ.20XX

 

 

ANEXA Nr. 6

la regulament

 

6.1. Model de adeverinţă de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat ANRE

 

Sigla ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

 

 

ADEVERINŢA Nr. ............./.........................

de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat

 

Numele ..........................................................

Prenumele .....................................................

CNP ...............................................................

 

Prezenta adeverinţă conferă calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat pe durată nelimitată şi este valabilă numai împreună cu un act de identitate. Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat este condiţionată de vizarea periodică a acestei adeverinţe, precum şi a adeverinţei de electrician autorizat.

Titularul acestei adeverinţe are competenţa să expertizeze proiectele de instalaţii electrice tehnologice şi execuţia acestora, numai la nivelul competenţelor adeverinţei de electrician autorizat deţinute, în conformitate cu prevederile menţionate în regulamentul de autorizare aprobat de ANRE.

Calitatea de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat impune titularului respectarea obligaţiilor prevăzute în regulamentul de autorizare aprobat de ANRE.

Semnătura autorizată ANRE,

Ştampila

 

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

Loc stampilă ANRE

Data vizării

....................................................

 

 

 

 

 

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

Următorul termen de vizare

....................................................

 

6.2. Model de ştampilă*) de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar autorizat ANRE

 

Autoritatea Naţională de Reglementare în

Domeniul Energiei

Nume Prenume,

 

 

Expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în

domeniul instalaţiilor electrice tehnologice

 

Autorizaţia nr. XXX/YY.ZZ.20XX

 

 

ANEXA Nr. 7

la regulament

 

REGISTRU DE EVIDENŢĂ

lucrări de instalaţii electrice verificate

 

Numele şi prenumele verificatorului ....................................................................................

Nr. adeverinţei de verificator de proiecte .................................

 

Nr. crt.

Data

Denumire proiect

(nr. contract pentru verificarea documentaţiei)

Proiectant

Beneficiar

Faza de proiectare

Observaţii la proiectul verificat

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 8

la regulament

 

REGISTRU EVIDENŢĂ

expertize lucrări montaj

 

Numele şi prenumele expertului tehnic şi extrajudiciar ....................................................................................

Nr. adeverinţei de expert tehnic de calitate şi extrajudiciar .................................

 

Nr. crt.

Data

Denumire lucrare expertizată:

- beneficiar

- nr. contract

Date ale lucrării:

- proiectant, data

- executant, data

- comisii de recepţie

- valoarea totală a lucrării

Obiectul expertizării:

- cine a solicitat expertizarea

- motivul expertizării

- data finalizării expertizării

Raportul de expertiză:

- întrebările la care s-a răspuns

- soluţiile date de expert

0

1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.