MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 106         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 7 februarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 730 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (1) teza întâi din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

972/2016. - Hotărâre pentru aprobarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferent celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

7. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea unor anexe la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

174. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară de a constata contravenţiile şi a aplica sancţiunile prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

114/2016. - Hotărâre privind adoptarea Codului etic al profesioniştilor contabili, emis de Federaţia Internaţională a Contabililor, ediţia 2015, tradus de Camera Auditorilor Financiari din România

 

115/2016. - Hotărâre privind adoptarea Standardelor internaţionale de control al calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, ediţia 2015, emise de Federaţia Internaţională a Contabililor, traduse de Camera Auditorilor Financiari din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 730

din 6 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (1) teza întâi din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Marian Petre Ionescu în Dosarul nr. 7.273/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia penala, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 512D/2016.

2. La apelul nominal răspunde partea Bogdan Horaţiu Tudor, prezent personal Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii Bogdan Horaţiu Tudor, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se face trimitere la art. 106 din Codul penal, respectiv, la art. 61 din Codul penal din 1969, potrivit cărora efectele liberării condiţionate constau în aceea că o pedeapsă cu privire la care a fost dispusă liberarea condiţionată se consideră executată la data la care a luat sfârşit executarea pedepsei, dacă persoana condamnată nu a săvârşit o nouă infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, în stare de libertate condiţionată, nu s-a dispus revocarea liberării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 11 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.273/105/2015, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 din Codul penal, excepţie ridicată de Marian Petre Ionescu într-o cauză având ca obiect, printre altele, stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, constituirea unui grup infracţional organizat şi furt calificat.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că sintagma „data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale” nu este definită prin dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală, motiv pentru care nu se poate stabili cu exactitate dacă aceasta poate fi considerată ca îndeplinită în momentul liberării condiţionate şi, de asemenea, nu poate fi reţinută, în mod corect, starea de recidivă.

8. Tribunalul Prahova - Secţia penală, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă doar cu privire la admisibilitatea excepţiei, dar nu şi cu privire la temeinicia acesteia.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că dispoziţiile art. 167 alin. (1) din Codul penal se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia juridică prevăzută în ipoteza normei juridice analizate, aşa încât nu poate fi reţinută încălcarea, prin textul criticat, a principiului egalităţii în drepturi. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, se arată că acestea nu au incidenţă în cauză. Se susţine că dispoziţiile Codului de procedură penală reglementează suficiente garanţii ale dreptului de acces liber la justiţie şi că prevederile art. 167 alin. (1) din Codul penal au fost reglementate de către legiuitor cu respectarea principiului legalităţii incriminării şi a pedepsei, conform atribuţiei sale constituţionale prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de jude câtor ui-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 167 din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine, însă, că autorul critică, de fapt, prevederile art. 167 alin. (1) teza întâi din Codul penal, care au următorul cuprins: „Termenele prevăzute în art. 165 şi art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale *.

14. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 şi 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la legalitatea pedepsei.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 167 din Codul penal reglementează calculul termenelor de reabilitare, arătând, la alin. (1), că acesta se socoteşte de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale.

16. Curtea reţine că, într-adevăr, Codul penal şi Codul de procedură penală nu reglementează, în mod distinct, momentul în care ia sfârşit executarea pedepsei penale principale. Interpretând sistematic dispoziţiile legale din cuprinsul Codului penal referitoare la pedepse, Curtea constată că momentul în care pedeapsa penală principală este considerată executată trebuie analizat în funcţie de modul de stingere al acesteia.

17. Astfel, în cazul executării pedepsei închisorii într-un loc de detenţie, această formă de executare ia sfârşit la data punerii în libertate a condamnatului. Având, în vedere dispoziţiile art. 72 din Codul penal referitoare la computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, în situaţia în care pedeapsa cu închisoarea este egală cu durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse în cursul procesului penal, executarea pedepsei principale ia sfârşit la data pronunţării hotărârii de condamnare. În cazul liberării condiţionate a inculpatului, pedeapsa se consideră executată la împlinirea duratei acesteia. În acest sens, art. 100 alin. (6) din Codul penal prevede că intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat, dispoziţie legală ce se impune a fi coroborată cu prevederile art. 106 din Codul penal referitoare la efectele liberării condiţionate, potrivit cărora, dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu este descoperită săvârşirea de către inculpat a unei noi infracţiuni, pedeapsa este considerată executată. În ipoteza în care o persoană este condamnată succesiv la pedepse cu închisoarea, termenul de reabilitare curge de la data la care ia sfârşit executarea ultimei pedepse. Dacă pedeapsa principală dispusă este amenda, aceasta este considerată executată de la data la care suma de bani reprezentând amenda este achitată.

18. Mai mult, dispoziţiile art. 186 din Codul penal reglementează calculul timpului. Fiind cuprinse în titlul X - înţelesul unor termeni sau expresii în legea penală al Părţii generale a Codului antereferit, acestea sunt aplicabile tuturor termenelor prevăzute în Codul penal, inclusiv termenelor referitoare la executarea pedepselor şi la considerarea acestora ca fiind executate.

19. Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că dispoziţiile părţii generale a Codului penal oferă o reglementare completă a modului de stingere a pedepselor şi de stabilire a datei la care acestea pot fi considerate executate, în vederea aplicării dispoziţiilor legale ce reglementează instituţii precum concursul de infracţiuni, recidiva şi reabilitarea. Prin urmare, orice persoană condamnată care apelează la servicii de consultanţă juridică are posibilitatea de a stabili cu exactitate aspecte precum faptul că se află în stare de recidivă, momentul în care începe să curgă termenul de reabilitare şi momentul împlinirii acestui termen, invocate de autorul excepţiei. În acest sens, atât Curtea Constituţională, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au statuat, în jurisprudenţa lor, că cerinţa clarităţii legii penale este asigurată atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte conţinutul acesteia din însuşi textul său, la nevoie cu ajutorul interpretării normei de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, precum şi faptul că principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă ţa se vedea Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragraful 30, şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 15 noiembrie 1996, 7 mai 2004 şi 20 ianuarie 2009, pronunţate în cauzele Cantoni împotriva Franţei, paragrafele 29 şi 35, Dragotoniu şi Militaru-Pidhomi împotriva României, paragrafele 33, 34 şi 35, Sud Fondi - S.R.L şi alţii împotriva Italiei, paragrafele 107, 108 şi 109).

20. Pentru aceste motive, Curtea conchide că prevederile art. 167 alin. (1) din Codul penal nu contravin dispoziţiilor art. 7 din Convenţie, astfel cum acestea sunt interpretate prin prisma exigenţelor art. 20 alin. (1) din Constituţie.

21. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că prevederile art. 167 alin. (1) din Codul penal se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice analizate, motiv pentru care acestea nu încalcă principiul egalităţii în drepturi.

22. Cu privire la susţinerea autorului excepţiei, conform căreia dispoziţiile art. 167 alin. (1) din Codul penal contravin normelor constituţionale şi convenţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, Curtea reţine că drepturile fundamentale anterior menţionate sunt garantate prin dispoziţii procesual penale, şi nu prin cele de drept penal substanţial, aşa încât prevederile art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie nu sunt aplicabile în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, paragraful 33).

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Petre Ionescu în Dosarul nr. 7.273/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 167 alin. (1) teza întâi din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 20*16.

 

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferent celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 764 alin. (11) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă planurile de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul afacerilor interne,

Ioan-Dragoş Tudorache

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul fondurilor europene,

Dragoş Cristian Dinu

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

 

Bucureşti, 21 decembrie 2016.

Nr. 972.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea unor anexe la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 20 şi 141 la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-9*) la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

 

Bucureşti, 27 ianuarie 2017.

Nr. 7.


*) Însemnele heraldice din anexele nr. 1-9 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 490/2008)

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne are la bază stema ţării.

Elemente de compoziţie preluate din stema României:

- scutul mare (exterior), albastru, încărcat cu o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin:

a) ramura verde de măslin, simbol al păcii şi ordinii, care înlocuieşte buzduganul din stema ţării;

b) scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, plasat pe pieptul acvilei, despicat şi dublu tăiat, cu şase cartiere, cuprinzând simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului, după cum urmează:

În cartierul 1 - Inspectoratul General al Poliţiei Române

- câmp albastru, încărcat în partea superioară cu o balanţă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare.

În cartierul 2 - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

- câmp purpuriu, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.

În cartierul 3 - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

- câmp verde, încărcat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea de sus două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are, ca suporţi, doi lei de aur, limbaţi roşu, afrontaţi.

În cartierul 4 - Inspectoratul General al Jandarmeriei

- în câmp, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.

În cartierul 5 - Administraţia

- în câmp, pe albastru, un leu de aur născând dintr-o coroană deschisă cu cinci fleuroane. Leul ţine cu labele anterioare un baston, de acelaşi metal, încărcat cu cinci flori de crin roşii şi manşonat de argint.

În cartierul 6- Arhivele Naţionale

- câmp roşu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, aşezată în bară, peste care broşează un pergament desfăşurat, natural, poziţionat în bandă şi validat cu sigiliu ataşat roşu, cu bordură neagră, prins de suport cu şnur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ŞI ORDINEA DE DREPT).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atribuţiile instituţiei privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice;

c) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a două jumătate a secolului al XIX-lea;

d) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;

e) turta portocalie, încărcată cu un triunghi albastru - protecţia civilă;

f) borna cu ancora - evocă ideea de pază şi control al graniţelor ţării;

g) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;

h) leul - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui;

i) rombul - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

j) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

k) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;

l) coroana deschisă - perfecţiune, iar prin extensie, independenţa;

m) crin - figură onorabilă; demnitate, iar prin extensie, aşteptarea binelui;

n) baston - autoritate, echilibru, administraţia civilă;

o) pergamentul desfăşurat - menirea instituţiei de conservare şi protecţie a Fondului Arhivistic Naţional;

p) făclia - evocă rolul Arhivelor Naţionale în dezvoltarea ştiinţei şi culturii;

q) deviza îmbogăţeşte mesajul compoziţiei heraldice şi evidenţiază devotamentul celor care slujesc în acest minister faţă de normele democratice.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 490/2008)

 

APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

 

Însemnul heraldic al unităţilor Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Interne va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pe albastru, două ramuri de stejar, de aur, încrucişate în talpă, în săritoare, având între ele literele M AI, de acelaşi metal.

Sub acvilă, pe o eşarfă albă, deviza scrisă cu litere majuscule negre: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE SI ORDINEA DE DREPT).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) literele MAI - sigla Ministerului Afacerilor Interne;

b) ramurile de stejar încrucişate - forţa, puterea şi autoritate veche.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat în partea superioară cu o balanţă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE şi ONOARE).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice.

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, purpuriu, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ SI DEVOTAMENT).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a două jumătate a secolului al XIX-lea;

b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forţa, puterea şi o autoritate veche;

d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat-protecţia civilă.

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are, ca suporţi, doi lei de aur, limbaţi roşu, afrontaţi.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE ŞI ONOARE).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) borna cu ancora - individualizează menirea unităţii, evocând ideea de pază şi control pentru graniţele ţării;

b) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;

c) leii - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui.

 

ANEXA Nr. 6

(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat cu un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE şi ORDINE).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

b) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

c) cununa din frunze de stejar-forţă, putere, autoritate veche.

 

ANEXA Nr. 7

(Anexa nr. 7 la Ordinul nr. 490/2008)

 

ARHIVELE NAŢIONALE

 

Însemnul heraldic al Arhivelor Naţionale va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, roşu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, aşezată în bară, peste care broşează un pergament desfăşurat, natural, poziţionat în bandă şi validat cu sigiliul ataşat roşu, cu bordură neagră, prins de suport cu şnur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) pergamentul desfăşurat - menirea instituţiei de conservare a Fondului Arhivistic Naţional;

b) făclia - rolul unităţii în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.

 

ANFXA Nr. 8

(Anexa nr. 20 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL GENERAL DE AVIAŢIE

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviaţie va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu cel de mai înainte, dar de dimensiuni mai mici, albastru, cu o bandă de aur, încărcată cu trei stele roşii, însoţită în şef de o acvilă de argint, cu aripile deschise, ciocul şi ghearele roşii, iar în talpă de două spade, de asemenea, de argint, înzestrate de aur, încrucişate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: CAELUM SERENUM (CER SENIN).

Semnificaţiile elementelor însumate

a) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;

b) banda - pază, protecţie;

c) steaua roşie - omul;

d) acvila de argint - indică capacitatea de observaţie şi mobilitatea aeriană de luptă;

e) ciocul şi ghearele roşii - forţa inspectoratului.

 

ANEXA Nr. 9

(Anexa nr. 141 la Ordinul nr. 490/2008)

 

DIRECŢIA GENERALĂ LOGISTICĂ

 

Însemnul heraldic al Direcţiei Generale Logistice va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei, un scut scartelat: 1. pe albastru, o roată de maşină, naturală, cu opt spiţe de argint, aşezată într-o roată dinţată de acelaşi metal; 2. pe roşu, un pistol de argint, însoţit în şef de trei bezanţi-turte cu aur şi albastru; 3. pe hermină, un cazan de aur, însoţit, în şef, de trei stele roşii; 4. pe albastru, o carte deschisă de argint pe care broşează, la dreapta şi la stânga, de la baza filelor, două clădiri de aur, cu câte o uşă şi câte opt ferestre, dispuse 2:2:2:2, ajurate negru.

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ LOGISTICĂ * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.

Semnificaţiile elementelor însumate

a) roata de maşină - autovehiculele aflate în dotarea unităţilor ministerului;

b) roata dinţată - echipamentele mecanice din dotarea structurilor ministerului;

c) pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale ministerului;

d) bezanţii-turte - muniţia aferentă pentru arme;

e) hermina - face referire la uniformele efectivelor;

f) cazanul - hrănirea efectivelor;

g) stelele roşii - oamenii;

h) cartea deschisă - tipografia ministerului; evidenţa de cadastru pentru toate imobilele;

i) cele două clădiri - imobilele aflate în proprietatea statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară de a constata contravenţiile şi a aplica sancţiunile prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică

 

Având în vedere prevederile art. 191 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare.

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se împuternicesc persoanele din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară, aşa cum este definit de art. 3 alin. (1) din Normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 101/2012, să constate contravenţii ie şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 191 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, privind Inventarul bunurilor din domeniul public al statului.

Art. 2. - Direcţia generală de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru aplicarea şi ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2017.

Nr. 174.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERAAUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea Codului etic al profesioniştilor contabili, emis de Federaţia Internaţională a Contabililor, ediţia 2015, tradus de Camera Auditorilor Financiari din România

 

În temeiul prevederilor:

- art. 5 alin. (3) lit. b) şi art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 22/2015 privind aprobarea Procedurilor Camerei Auditorilor Financiari din România de traducere a standardelor publicate de către Federaţia Internaţională a Contabililor;

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 20 decembrie 2016, hotărăşte:

Art. 1. - Se adoptă integral Codul etic al profesioniştilor contabili, emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) - ediţia 2015, tradus de Camera Auditorilor Financiari din România, aplicabil de către auditorii financiari din România, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România.

Art. 2. - (1) Prezenta hotărâre se comunică spre avizare Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC).

(2) Hotărârea privind adoptarea Codului etic al profesioniştilor contabili, emis de Federaţia Internaţională a Contabililor, ediţia 2015, tradus de Camera Auditorilor Financiari din România, avizată de CSIPPC, se va transmite către IFAC.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după avizarea de către CSIPPC şi transmiterea către IFAC.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 114.

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea Standardelor internaţionale de control al calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, ediţia 2015, emise de Federaţia Internaţională a Contabililor, traduse de Camera Auditorilor Financiari din România

 

În temeiul prevederilor:

- art. 5 alin. (3) lit. c) şi art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- art. 28 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 22/2015 privind aprobarea Procedurilor Camerei Auditorilor Financiari din România de traducere a standardelor publicate de către Federaţia Internaţională a Contabililor;

- Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 51/2015 privind modalitatea de adoptare a hotărârilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 20 decembrie 2016, hotărăşte:

Art. 1. - Se adoptă integral Standardele internaţionale de control al calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, emise de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) - ediţia 2015, traduse de Camera Auditorilor Financiari din România, aplicabile de către auditorii financiari din România, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România.

Art. 2. - Standardele internaţionale menţionate la art. 1, cuprinse în Manualul de reglementări internaţionale de control al calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB) al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), sunt traduse, adoptate şi incluse în Manualul de reglementări internaţionale de control al calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, editat de Camera Auditorilor Financiari din România.

Art. 3. - (1) Prezenta hotărâre se comunică spre avizare Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC).

(2) Hotărârea privind adoptarea Standardelor internaţionale de control al calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, ediţia 2015, emise de Federaţia Internaţională a Contabililor, traduse de Camera Auditorilor Financiari din România, avizată de CSIPPC, se va transmite către IFAC.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după avizarea de către CSIPPC şi transmiterea către IFAC.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 115.