MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1037/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 1037         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 28 decembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

268. - Lege pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea

 

1.300. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea

 

270. - Legea prevenirii

 

1.302. - Decret pentru promulgarea Legii prevenirii

 

272. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

 

1.304. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

104. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.781. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - În situaţia în care, în termen de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu se realizează investiţia prevăzută la art. 1, imobilul revine, de drept, la cererea proprietarului actual, în proprietatea statului român şi în administrarea autorităţii publice centrale în subordinea căreia se află Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării».”

 

Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 decembrie 2017.

Nr. 268.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 decembrie 2017.

Nr. 1.300.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGEA

Prevenirii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Scopul prezentei legi este de a reglementa o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) măsură de remediere - orice măsură dispusă de agentul constatator în planul de remediere care are ca finalitate îndeplinirea de către contravenient a obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina sa;

b) plan de remediere - anexă la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii încheiat în condiţiile prevăzute la art. 4, prin care agentul constatator stabileşte măsuri şi un termen de remediere;

c) termen de remediere - perioada de timp de maximum 90 de zile calendaristice de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii încheiat în condiţiile art. 4, în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor constatate şi îndeplinirii obligaţiilor legale; durata termenului de remediere se stabileşte cu luarea în considerare a circumstanţelor săvârşirii faptei şi a duratei de timp necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor legale; durata termenului de remediere stabilită de organul de control nu poate fi modificată.

Art. 3. - (1) Toate autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au obligaţia, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, ca, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi să aloce pe pagina de internet secţiuni special dedicate informării publice privind;

a) legislaţia în vigoare referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor;

b) drepturile şi obligaţiile acestor autorităţi/instituţii publice în desfăşurarea activităţilor de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, precum şi drepturile şi obligaţiile persoanelor care sunt supuse acestor activităţi;

c) indicarea, distinct, a faptelor contravenţionale pentru care autoritatea/instituţia publică are competenţe de constatare şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, precum şi a sancţiunilor şi/sau a altor măsuri aplicabile.

(2) Autorităţile/Instituţiile publice cu atribuţii de control, potrivit domeniilor de competenţă, au obligaţia să îndrume persoanele interesate în vederea unei aplicări corecte şi unitare a prevederilor legale.

(3) în realizarea activităţii de îndrumare prevăzută la alin. (2), autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control au obligaţia:

a) să elaboreze proceduri de îndrumare şi control care să fie utilizate de către toate persoanele competente să efectueze activitatea de control;

b) să afişeze pe site-urile proprii speţele cu frecvenţă ridicată şi soluţiile de îndrumare emise în aceste cazuri, precum şi procedurile elaborate conform lit. a);

c) ca în fiecare activitate de control să exercite activ rolul de îndrumare al persoanelor controlate, oferind, conform procedurilor, indicaţiile şi orientările necesare pentru evitarea pe viitor a încălcării prevederilor legale. Despre îndeplinirea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în procesul-verbal de control, arătându-se indicaţiile şi orientările oferite.

(4) Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii de coordonare la nivel naţional a domeniului mediul de afaceri are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de a dezvolta şi opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la alin. (1).

Art. 4. - (1) în căzui constatării săvârşirii uneia dintre contravenţiile stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 10 alin. (3), agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului şi la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. În această situaţie nu se aplică sancţiuni contravenţionale complementare.

(2) Agentul constatator nu întocmeşte un plan de remediere, caz în care se aplica doar sancţiunea avertismentului, în următoarele situaţii;

a) în cazul în care, în cursul derulării controlului, contravenientul îşi îndeplineşte obligaţia legală;

b) în cazul în care contravenţia săvârşită nu este continuă.

(3) Sancţiunea avertismentului se aplică conform alin. (1) şi (2) şi în situaţia în care sancţionarea contravenţiilor prevăzute de hotărârea Guvernului de la art. 10 alin. (3) stabileşte expres excluderea de la aplicare a avertismentului.

(4) Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor de remediere revine persoanei care, potrivit legii, poartă răspunderea contravenţională pentru faptele constatate.

(5) Modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii este prevăzut în hotărârea menţionată la art. 10 alin. (3).

Art. 5. - Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii, din cele prevăzute de hotărârea Guvernului de la art. 10 alin. (3), constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, cu respectarea prevederilor art. 4, la care se anexează, după caz, un plan de remediere.

Art. 6. - (1) Agentul constatator are obligaţia să verifice în registrul unic de control şi în evidenţele autorităţii/instituţiei publice din care face parte, dacă contravenientul a beneficiat de prevederile art. 4.

(2) în cazul persoanelor care nu sunt obligate să ţină registrul unic de control reglementat de Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, agentul constatator are obligaţia să verifice în evidenţele autorităţii/instituţiei publice din care face parte dacă contravenientul a beneficiat de prevederile art. 4.

(3) Agentul constatator are obligaţia să facă menţiuni în registrul unic de control cu privire la planul de remediere. Prevederile art. 4 din Legea nr. 252/2003 rămân aplicabile.

(4) Nu se aplică prevederile art. 4 şi 5, în cazul neprezentării registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate. Prevederile art. 3 alin. (5), art. 7 lit. b) şi art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 252/2003 rămân aplicabile.

Art. 7. - Încălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei. Dacă încălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) vizează doar o parte din contravenţiile constatate şi sancţionate prin proces-verbal, acesta este nul numai în privinţa acestor contravenţii.

Art. 8. - (1) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, autoritatea/instituţia publică cu atribuţii de control are obligaţia să reia controlul şi să completeze partea a II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii şi, dacă este cazul, registrul unic de control, cu menţiuni privind modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse.

(2) în situaţia în care, cu ocazia reluării controlului, se constată neîndeplinirea de către contravenient a obligaţiilor legale conform măsurilor de remediere stabilite, în termenul acordat, agentul constatator încheie un alt proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, prin care se constată săvârşirea de contravenţii şi se aplică sancţiunea/sancţiunile contravenţionale, altele decât avertisment, cu respectarea legislaţiei care stabileşte şi sancţionează contravenţiile prevăzute în hotărârea menţionată la art. 10 alin. (3).

Art. 9. - (1) în cazul în care, în termen de 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii în condiţiile prevăzute la art. 4, contravenientul săvârşeşte din nou aceeaşi contravenţie, sunt direct aplicabile prevederile legale în vigoare privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor.

(2) în cazul în care, în termen de 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii în condiţiile prevăzute la art. 5, contravenientul săvârşeşte din nou una sau mai multe dintre contravenţiile prevăzute în hotărârea menţionată la art. 10 alin. (3), sunt direct aplicabile prevederile legale în vigoare privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor.

Art. 10. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor menţionate în hotărârea prevăzută la art. 10 alin. (3) se aplică dispoziţiile prezentei legi.

(2) în ceea ce priveşte sancţiunile aplicate potrivit prevederilor prezentei legi, acestea se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în aplicarea prezentei legi, contravenţiile, precum şi modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, care se adoptă în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului alineat.

Art. 11. - Prezenta lege intră în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 10 alin. (3), care intră în vigoare la 3 zile.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 decembrie 2017.

Nr. 270.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii prevenirii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea prevenirii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 22 decembrie 2017.

Nr. 1.302.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 22 din 30 august 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, adoptată în temeiul art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 31 august 2017, cu următoarea completare:

- La articolul unic, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

,.31. La articolul 13, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:

«(81) în scopul informării consumatorilor, prin centralizarea informaţiilor cuprinse în rapoartele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, prevăzute la alin. (8), Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică întocmeşte şi publică, anual, pe site-ul acestuia, un raport naţional asupra calităţii apei potabile, care va cuprinde şi informaţiile prevăzute la alin. (2)».”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 decembrie 2017.

Nr. 272.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

 

În temeiul art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 22 decembrie 2017.

Nr. 1.304.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat

 

Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, precum şi introducerea unor elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi din textul actului normativ cu cel al achiziţiilor publice,

introducerea de concepte noi specifice contractelor în regim de parteneriat public-privat care reflectă buna practică internaţională, precum şi simplificarea demersurilor necesar a fi realizate de către autorităţile publice ce intenţionează să implementeze proiecte în regim de parteneriat public-privat,

faptul că, potrivit Programului de guvernare 2017-2020, adoptat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, se menţionează în capitolul Politici publice privind IMM: „3. Adoptarea Legii parteneriatului public-privat cel târziu la 1 octombrie 2017”,

faptul că prin legea pentru care se aduc modificările prin prezenta ordonanţă de urgenţă au fost introduse o serie de elemente noi, care necesită o corelare urgentă a acestora cu cadrul legislativ aferent achiziţiilor publice şi concesiunilor,

faptul că prin prezenta ordonanţă de urgenţă se urmăreşte obţinerea unui cadru legislativ clar, stabil, predictibil, accesibil şi coerent,

necesitatea elaborării normelor de aplicare succesiv clarificării cadrului legii primare, în termen de 60 de zile de la adoptarea prezentului act normativ, în vederea asigurării aplicabilităţii acestuia,

faptul că numeroase proiecte de investiţii finanţate din fonduri publice au condus la abordări deficitare în sistemul de management tehnico-financiar cu impact asupra bugetului de stat şi a absorbţiei fondurilor nerambursabile, cu următoarele efecte negative: întârzieri în procedurile de atribuire a contractelor de lucrări, întârzieri în realizarea lucrărilor, calitatea slabă a documentaţiilor; blocaje în derularea contractelor de lucrări, ineficienţa utilizării fondurilor publice, ineficienţa instituţională în gestionarea contractelor de lucrări şi a operării obiectivului investiţiei, la finalizarea acesteia,

necesitatea obiectivă a stimulării investiţiilor în condiţiile constrângerilor bugetare, în special a celor de infrastructură mare, în principal finanţate din fonduri private, în lipsa cărora sectorul public din România va continua să se caracterizeze prin ineficienţă în relaţia cu cetăţenii sau cu mediul de afaceri şi prin utilizarea deficitară a fondurilor publice, cu consecinţe negative pentru întreaga societate,

faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, ar conduce la menţinerea situaţiei de fapt prezentate ce reprezintă o vulnerabilitate la adresa societăţii În general.

faptul că neadoptarea acestor măsuri va conduce la întârzieri majore în implementarea proiectelor de infrastructură, constituind unul dintre motivele principale în atragerea de investitori străini sau de menţinere a investiţiilor realizate în România, pierderea acestora putând conduce în final la adâncirea decalajelor de dezvoltare dintre România şi restul statelor europene,

în considerarea faptului că aspectele sus-menţionate vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin, (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.

(2) Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea unui bun sau, după caz, realizarea unor lucrări de intervenţie şi/sau extindere a unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public, destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public, în condiţiile prezentei legi.

(3) în cazul în care obiectul contractului de parteneriat public-privat constă în realizarea de lucrări de intervenţie şi/sau extinderea unui bun, potrivit prevederilor alin. (2), lucrările efectuate trebuie să reprezinte peste 50% din valoarea bunului la finalizarea investiţiei.

(4) în situaţia în care contractul urmează a fi atribuit potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, acesta este contract de parteneriat public-privat atunci când din studiul de fundamentare realizat în baza prezentei legi rezultă faptul că, în contrapartida lucrărilor executate şi/sau a serviciului public prestat, plăţile efectuate de către partenerul public urmează să reprezinte peste 50% din veniturile obţinute de către societatea de proiect.

(5) în situaţia în care contractul care urmează să fie atribuit este considerat contract de parteneriat public-privat, în condiţiile prevăzute la alin. (4), următorii termeni vor fi utilizaţi, fără a aduce atingere prevederilor Legii nr. 100/2016, după cum urmează:

a) «contract de concesiune de lucrări» şi «contract de concesiune de servicii» se înlocuiesc cu sintagma «contract de parteneriat public-privat»;

b) «concedent» se înlocuieşte cu sintagma «partener public»;

c) «concesionar» se înlocuieşte cu sintagma «partener privat»;

d) «anunţ de concesionare» se înlocuieşte cu sintagma «anunţ de participare»;

e) «studiu de fundamentare a deciziei de concesionare» se înlocuieşte cu sintagma «studiu de fundamentare».

(6) în cuprinsul prezentei legi, termenul «bun» se utilizează cu sensul de bun imobil reglementat la art. 537-538 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.”

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele prevăzute la art. 19 alin. (1), faptul că veniturile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului sunt generate în majoritate prin plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice, după caz.”

3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente, care se vor detalia în normele de aplicare a prezentei legi:

a) cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;

b) durata lungă de derulare a raporturilor contractuale care, potrivit art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 100/2016, să permită partenerului privat recuperarea costurilor investiţiei efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea, precum şi realizarea unui profit rezonabil, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3);

c) finanţarea realizării investiţiei în proporţie de peste 50% din fonduri private, potrivit prevederilor art. 10;

d) distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea partenerului public de a gestiona şi controla un anumit risc.”

4. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Formele de parteneriat public-privat sunt:

a) parteneriatul public-privat contractual - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract pe termen lung încheiat între partenerul public, partenerul privat şi o societate de proiect al cărei capital social este deţinut integral de partenerul privat;

b) parteneriatul public-privat instituţional - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract pe termen lung încheiat între partenerul public şi partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public şi partenerul privat o societate nouă, deţinută de către partenerul public şi partenerul privat, care va acţiona ca societate de proiect şi care dobândeşte calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.

(2) Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât şi în cazul parteneriatului public-privat instituţional, în situaţia în care partenerul public este supus unei măsuri de reorganizare, reglementată prin act normativ, noua entitate care preia atribuţiile şi activitatea acestuia va prelua şi calitatea de partener public în contractul de parteneriat public-privat.”

5. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) afiliat - orice persoană asupra căreia se poate exercita, direct sau indirect, o influenţă dominantă sau care poate exercita O influenţă dominantă ori care, ca urmare a asocierii cu o persoană, se află sub influenţa dominantă a unei alte persoane. Influenţa dominantă se prezumă în cazul în care o persoană, direct sau indirect, deţine majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acţiunilor/părţilor sociale emise sau poate numi mai mult de jumătate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere;

b) finanţatorii proiectului de parteneriat public-privat - persoanele juridice care pun la dispoziţia societăţii de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate de partenerul privat şi societatea de proiect, în temeiul contractului de parteneriat public-privat;

c) finanţarea proiectului de parteneriat public-privat - presupune finanţarea investiţiilor realizate în cadrul proiectului şi finanţarea utilizării bunului sau operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;

d) investitor privat-orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, care aparţine categoriilor prevăzute la art. 8, care şi-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

e) investiţii realizate în cadrul proiectului-investiţii care au drept obiect realizarea unui bun sau, după caz, lucrări de intervenţie şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

f) partener privat - investitorul privat sau asocierea de investitori privaţi care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public-privat;

g) societate de proiect-societate nouă, care se înfiinţează şi funcţionează sub forma unei societăţi pe acţiuni, potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul implementării proiectului şi care în cazul parteneriatului public-privat contractual este deţinută de către partenerul privat, iar în cazul parteneriatului public-privat instituţional este deţinută atât de către partenerul public, cât şi de către partenerul privat. Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societatea de proiect poate avea un singur acţionar.

h) proiect public - ansamblul serviciilor aferente activelor de infrastructură publică, prestate de către partenerul privat, şi activelor/bunurilor destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public, în condiţiile prezentei legi;

i) închidere financiară - momentul la care contractul de parteneriat public-privat şi contractul de finanţare au fost semnate şi toate condiţiile suspensive pentru intrarea acestora în vigoare au fost îndeplinite, astfel încât executarea contractului de parteneriat public-privat poate începe;

j) contract de parteneriat public-privat - contractul care respectă cel puţin caracteristicile contractului reglementat potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) şi ale art. 3 alin. (1) lit. p)din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 99/2016 şi ale art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 100/2016;

k) lucrări de intervenţie - înseamnă intervenţia la construcţia existentă, reglementată potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată.”

6. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Este partener public, în sensul prezentei legi, oricare dintre entităţile care sunt autorităţi contractante sau entităţi contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, precum şi al art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 100/2016 şi care sunt autorităţi, instituţii şi entităţi publice şi/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte entităţi clasificate în administraţia publică conform capitolului 20 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.”

7. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Orice investitor privat poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu condiţia să nu aparţină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7.”

8. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11- - Partenerul privat asigură finanţarea necesară realizării investiţiilor din resurse proprii şi, după caz, din resurse atrase din partea unor finanţatori.”

9. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse provenind din fonduri publice, inclusiv din fonduri externe nerambursabile şi/sau rambursabile şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi cea a Uniunii Europene.”

10. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi, în condiţiile specificate în documentaţia de atribuire şi în contractul de parteneriat public-privat:

a) constituirea anumitor drepturi în favoarea societăţii de proiect, în condiţiile legii, potrivit prevederilor art. 34;

b) aporturi în numerar la capitalul social al societăţii de proiect, în cazul parteneriatului public-privat instituţional;

c) asumarea unor obligaţii privind etapele premergătoare execuţiei investiţiei, precum: cheltuieli privind exproprierile necesare implementării proiectului, cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege; cheltuieli de expertiză, proiectare, asistenţă tehnică;

d) asumarea unor obligaţii de plată faţă de societatea de proiect, altele decât cele de la lit. c), în condiţiile prezentei legi.

(2) în determinarea valorii contribuţiei partenerului public la finanţarea realizării investiţiei nu se iau în calcul obligaţiile asumate la alin. (1) lit. c).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care entitatea contractantă intenţionează recuperarea costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului, mai puţin costurile privind exproprierile necesare implementării proiectului, acestea se includ în valoarea estimată a proiectului, entitatea contractantă având obligaţia de a le evidenţia în mod distinct în documentaţia de atribuire.

(4) în cazul prevăzut la alin. (3), entitatea contractantă precizează în documentaţia de atribuire şi în modelul de contract obligaţia viitorului partener privat de a rambursa costurile deja suportate de partenerul public, legate de pregătirea proiectului, precum şi condiţiile în care se va realiza această rambursare.

(5) în aplicarea prevederilor alin. (4), entitatea contractantă poate condiţiona intrarea în vigoare a contractului de parteneriat public-privat de rambursarea de către partenerul privat a costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului respectiv.

(6) Contribuţia partenerului public la proiectul de parteneriat public-privat se realizează în condiţiile reglementărilor privind ajutorul de stat, utilizarea fondurilor publice, reglementărilor specifice domeniului de activitate al partenerului public privind finanţarea categoriilor de investiţii care ar putea constitui obiectul unui contract de parteneriat public-privat şi, respectiv, ale celor privind deficitul bugetar şi datoria publică.

(7) în cazul în care, prin contractul de parteneriat public-privat, se stabilesc în sarcina partenerului public obligaţii de plată ce implică utilizarea fondurilor publice, creditele de angajament şi creditele bugetare necesare sunt incluse în bugetul acestuia, în condiţiile legii.

(8) Partenerul public poate efectua plăţi din fonduri publice către societatea de proiect exclusiv pe parcursul operării şi întreţinerii proiectului realizat în parteneriat public-privat, cu excepţia participării la finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul proiectului, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 12.

(9) în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 12, participarea partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor are loc după utilizarea contribuţiei partenerului privat.

(10) Până la recepţia şi preluarea obiectului investiţiei de către partenerul public, contribuţia partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor se consideră avans.

(11) Pentru efectuarea plăţii potrivit alin. (10), partenerul privat are obligaţia de a prezenta partenerului public un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări.”

11. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Prin documentaţia de atribuire şi ulterior prin contractul de parteneriat public-privat partenerul public poate transmite sau constitui, cu respectarea reglementărilor privind ajutorul de stat, dar fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât cea reglementată prin prezenta lege, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.

(2) Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligaţiile de plată ale partenerului public către societatea de proiect, conform documentaţiei de atribuire şi prevederilor contractului de parteneriat public-privat,”

12. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanţii cu privire la creanţele şi drepturile deţinute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanţatorilor proiectului de parteneriat public-privat, valabile pe perioada în care finanţatorul proiectului de parteneriat public-privat deţine această calitate.

(2) Garanţiile prevăzute la alin. (1) sunt strict în legătură cu obiectul contractului de parteneriat public-privat, fiind valabile exclusiv pe durata contractului de parteneriat public-privat.

(3) în ipoteza încetării contractului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public, garanţiile reglementate la alin. (1) îşi pierd valabilitatea.”

13. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) în vederea încheierii şi executării unui contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea şi realizarea studiului de fundamentare de către partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate, pentru categoriile de proiecte cuprinse în programul strategic aprobat potrivit prevederilor art. 171 alin. (3);

b) aprobarea, de către ordonatorii principali de credite, pentru proiecte ale administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale, a studiului de fundamentare realizat în baza prevederilor prezentei legi;

c) parcurgerea etapelor procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

d) transmiterea de către partenerul public a formei finale, care urmează a fi semnată, a proiectului de contract de parteneriat public-privat către Institutul Naţional de Statistică, denumit în continuare INS, în vederea analizării acestuia din perspectiva metodologiei Uniunii Europene; INS poate solicita opinia Eurostat;

e) aprobarea proiectelor de parteneriat public-privat se realizează potrivit prevederilor alin. (2), pentru proiecte ale administraţiei publice centrale, respectiv alin. (3), pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

f) semnarea contractului de parteneriat public-privat dacă s-a obţinut aprobarea, respectiv avizul potrivit lit. e); în caz contrar, procedura de atribuire se anulează, fiind imposibilă încheierea contractului;

g) închiderea financiară a proiectului.

(2) Proiectele administraţiei publice centrale se aprobă de către:

a) ordonatorii principali de credite, pentru proiecte care, conform metodologiei Uniunii Europene, nu urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice;

b) Guvern, prin memorandum, pentru proiecte care urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pe baza avizului Ministerului Finanţelor Publice privind respectarea ţintelor de deficit bugetar şi datorie publică conform metodologiei Uniunii Europene, prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, în limita plafoanelor stabilite cu această destinaţie.

(3) Proiectele administraţiei publice locale se aprobă de către:

a) autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru proiecte care, conform metodologiei Uniunii Europene, nu urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice, în condiţiile unui buget echilibrat pentru entităţile ce au calitatea de partener public;

b) Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat încheiate la nivel local, pentru proiectele care, conform metodologiei Uniunii Europene, urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare. Competenţa şi funcţionarea Comisiei de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat încheiate la nivel local se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Procedura de aprobare se detaliază la nivelul normelor metodologice de aplicare.

(4) Partenerul public are obligaţia de a transmite o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat, în termen de 30 zile de la semnare, către INS.

(5) Orice modificare a contractului de parteneriat public-privat în timpul derulării acestuia se realizează cu parcurgerea etapelor prevăzute la alin. (1) lit. d) şi alin. (4).

(6) în situaţia de modificare a contractului de parteneriat public-privat prevăzută la alin. (5), în urma aplicării prevederilor alin. (1) lit. d), în cazul în care contractul urmează să fie reclasificat în sectorul administraţiei publice conform metodologiei Uniunii Europene, atunci se aplică prevederile alin. (1) lit. e).”

14. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 171, cu următorul cuprins:

„Art. 171. - (1) Pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat prevăzute la alin. (3), autoritatea/entitatea contractantă este exceptată de la aplicarea prevederilor art. 44 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia în care studiul de fundamentare relevă faptul că scenariul realizării proiectului prin achiziţie publică are un cost mai mic decât cel al realizării proiectului prin parteneriat public-privat, iar autoritatea/entitatea contractantă decide implementarea proiectului în regim de achiziţie publică, pentru proiectele semnificative, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice informaţiile necesare, conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2014, în vederea evaluării gradului de pregătire a proiectului, potrivit prevederilor art. 44 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Categoriile de proiecte de parteneriat public-privat dezvoltate de către autorităţile publice sunt cuprinse în Programul strategic aprobat de către Guvern, în urma centralizării de către Ministerul Finanţelor Publice a categoriilor de proiecte propuse de către administraţia publică centrală şi, respectiv, de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru categoriile de proiecte iniţiate de către administraţia publică locală.”

15. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(3) Pentru întocmirea studiului de fundamentare, partenerul public poate contracta, în condiţiile legii, servicii de consultanţă juridică, tehnică şi financiară.”

16. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale, care justifică implementarea proiectului:

a) gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului, incluzând posibilitatea finanţării proiectului prin fonduri externe nerambursabile şi/sau rambursabile;

b) modul de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de implementare a proiectului, respectiv în scenariul achiziţie sau parteneriat public-privat;

c) evaluarea capacităţii partenerului public de a gestiona şi controla riscurile, potrivit prevederilor art. 3 lit. d);

d) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul bugetar şi/sau la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene;

e) bancabilitatea proiectului;

f) eficienţa economică a proiectului;

g) pentru proiectul susceptibil a fi reclasificat în sectorul administraţiei publice conform metodologiei Uniunii Europene, în măsura în care este posibil, se prezintă opţiuni alternative privind realizarea proiectului în afara sectorului public;

h) estimarea nivelului şi structurii veniturilor realizate de către societatea de proiecte pe durata contractului, din care să reiasă nivelul plăţilor efectuate de către partenerul public.

(2) Conţinutul şi procedura de realizare şi actualizare a studiului de fundamentare, inclusiv elementele principale prevăzute la alin. (1), se detaliază în normele de aplicare a prezentei legi.

(3) Studiul de fundamentare reprezintă documentul administrativ care reflectă, pe lângă elementele menţionate în cuprinsul alin. (1), comparaţia între costurile estimate pe întreaga durată a proiectului, ajustate cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin achiziţie sau prin parteneriat public-privat.

(4) Pentru analiza comparativă prevăzută la alin. (3) se iau în considerare costurile nete actualizate aferente realizării proiectului.

(5) Principalele elemente care conduc la clasificarea proiectului de parteneriat public-privat în sectorul administraţiei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

17. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - Studiul de fundamentare cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente implementării proiectului, cuantificarea acestora şi o prezentare a unor alternative de alocare a riscurilor între părţile contractante, pornind de la capacitatea partenerului public de a gestiona şi controla un anumit risc.”

18. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Studiul de fundamentare trebuie să analizeze şi să estimeze realist bancabilitatea proiectului în regim de parteneriat public-privat.

(2) Un proiect este considerat bancabil dacă structura sa tehnică, financiară şi juridică permite, în condiţiile pieţei, atragerea de credite şi/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanţării proiectului pe toată durata contractului de parteneriat public-privat.

(3) Analiza referitoare la bancabilitate cuprinde cel puţin:

a) mărimea proiectului în termenii valorii nete actualizate a proiectului:

b) necesarul de finanţare şi raportul optim dintre datorie şi capitel propriu pentru asigurarea finanţării proiectului;

c) costurile de finanţare aferente realizării proiectului din perspectiva finanţării;

d) rate de rentabilitate a capitalului propriu investit;

e) posibilitatea includerii garanţiilor şi impactul asupra alocării riscurilor.

(4) Dacă studiul de fezabilitate conţine şi o analiză a costului finanţării în opţiunea parteneriat public-privat, potrivit prevederilor alin (3), atunci la realizarea studiului de fundamentare se utilizează informaţiile studiului de fezabilitate existent.”

19. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Eficienţa economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea şi includerea, în cadrul studiului de fundamentare, a unei analize, structura şi obiectivele acesteia urmând a fi realizate în conformitate cu prevederile normelor de aplicare a legii”.

20. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25, - (1) Contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 sau ale Legii nr. 100/2016, după caz, în urma analizei efectuate prin studiul de fundamentare şi în concordanţă cu prevederile art. 1. alin. (4) din prezenta lege, în funcţie de transferul unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor si/sau a serviciilor în cauză.

(2) în cazul proiectelor de infrastructură de transport, documentaţia de atribuire realizată de partenerul public pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat se va întocmi în baza proiectului tehnic de execuţie, în condiţiile art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

21. Articolul 26 se modifica şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - La momentul evaluării ofertelor financiare depuse şi implicit a documentaţiei de atribuire se vor avea în vedere costurile de finanţare pentru realizarea proiectului.”

22. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - Dacă în cadrul procedurii de selecţie nu se poate semna contractul de parteneriat public-privat, în condiţiile legii, cu niciunul dintre investitorii privaţi care au depus oferte, partenerul public are dreptul de a lansa o nouă procedură, cu respectarea dispoziţiilor art. 25.”

23. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, finanţatorii majoritari ai proiectului pot înlocui partenerul privat dacă această clauză a fost înscrisă în documentaţia de atribuire şi în contract, cu respectarea condiţiilor privind clauza de revizuire, potrivit legii care reglementează procedura de atribuire a contractului, conform prevederilor art. 25.

(2) Desemnarea noului partener privat de către finanţatorii majoritari ai proiectului, în sensul prevederilor alin. (1), se poate realiza numai cu acordul prealabil al partenerului public.

(3) Noul partener privat se subrogă în drepturi şi obligaţii partenerului privat iniţial, preluând de drept, cu titlu gratuit, acţiunile societăţii de proiect, potrivit prevederilor documentaţiei de atribuire şi contractului de parteneriat public-privat.

(4) în cazul în care nu poate fi încheiat contractul cu un nou partener privat, partenerul public reziliază contractul de parteneriat public-privat în cauză.”

24. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - (1) în situaţia asocierii unor entităţi publice în vederea atribuirii şi încheierii unui contract de parteneriat public-privat, acestea trebuie să stabilească, în acordul de asociere:

a) modul de repartizare între asociaţi şi condiţiile de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de partener public, pe parcursul executării contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice;

b) modul de utilizare a bunului şi de operare a serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat;

c) modul de repartizare între asociaţi, la terminarea contractului, şi condiţiile ulterioare de exercitare a drepturilor asupra bunului ce formează obiectul parteneriatului public-privat, cu respectarea prevederilor contractului de parteneriat public-privat şi a dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice.

(2) Societatea de proiect se constituie având ca scop exclusiv realizarea tuturor activităţilor necesare, direct şi indirect, pentru îndeplinirea obiectului proiectului de parteneriat public-privat.

(3) Pe durata realizării proiectului, societatea de proiect poate înlocui subcontractorii, aplicând, după caz, prevederile art. 218-220 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 232-234 din Legea nr. 99/2016 şi art. 94-99 din Legea nr. 100/2016, urmând ca, trimestrial, să demonstreze partenerului public capacitatea sa tehnica de a realiza lucrările aferente proiectului de parteneriat public-privat.

(4) Contractele de parteneriat public-privat se semnează cu respectarea etapelor prevăzute la art. 17.

(5) Nerespectarea prevederilor alin. (4) atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală a partenerului public, după caz.”

25. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Contractul de parteneriat public-privat reglementează cel puţin următoarele aspecte:

a) obiectul proiectului realizat în parteneriat public-privat;

b) condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a societăţii de proiect;

c) termenele de realizare a lucrărilor;

d) modalitatea sau instrumentele financiare prin care investitorul privat demonstrează pe perioada de execuţie a investiţiei faptul că dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea lucrărilor conform graficului de execuţie;

e) drepturile constituite în favoarea partenerului privat şi a societăţii de proiect, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public-privat;

f) drepturile şi obligaţiile partenerului public, ale partenerului privat şi ale societăţii de proiect, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, inclusiv obligaţiile partenerului privat şi ale societăţii de proiect menite să garanteze respectarea destinaţiei bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat şi a condiţiilor de realizare a serviciului public;

g) regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate sau dobândite în cursul derulării proiectului şi modalitatea de transfer al acestor bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice şi în condiţiile prezentei legi;

h) durata contrarului;

i) modalitatea de finanţare şi etapele proiectului de parteneriat public-privat;

j) remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul şi de plată;

k) modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

l) caracteristicile şi obiectivele de performanţă ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, precum şi indicatorii de performanţă a serviciului public ce formează obiectul proiectului;

m) modalitatea de monitorizare şi control de către partenerul public al respectării obligaţiilor partenerului privat şi ale societăţii de proiect;

n) procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de partenerul privat şi societatea de proiect cu afiliaţii partenerului privat, astfel cum este prevăzută în documentaţia de atribuire;

o) garanţiile de bună execuţie ce vor fi asigurate de partenerul privat;

p) asigurările ce vor fi încheiate şi menţinute pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;

q) proceduri de preluare a drepturilor şi obligaţiilor societăţii de proiect de către un nou partener privat în condiţiile înlocuirii acestuia la propunerea finanţatorilor majoritari ai proiectului;

r) răspunderea contractuală, inclusiv sancţiunile şi penalităţile aplicabile partenerului privat în cazul neexecutării obligaţiilor sale, în special în cazul neatingerii sau nemenţinerii obiectivelor ori indicatorilor de performanţă, precum şi, după caz, posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plăţile datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat;

s) răspunderea în solidar a partenerului privat care este acţionar al societăţii de proiect, împreună cu aceasta, pentru orice obligaţie, sumă datorată, conform obligaţiilor asumate prin contractul de parteneriat public-privat;

ş) cazurile de răspundere contractuală potrivit prevederilor lit. s), inclusiv sancţiunile şi penalităţile prevăzute la lit. r), care sunt notificate de către partenerul public societăţii de proiect şi partenerului privat, urmând a fi suportate de către societatea de proiect, dacă aceasta are alocări pentru susţinerea acestor cheltuieli; în caz contrar, în termen de 30 de zile de la data notificării, acestea fac obiectul unei proceduri de executare silită îndreptată inclusiv asupra partenerului privat;

t) modalitatea de modificare unilaterală a unei anumite părţi ale contractului şi de denunţare unilaterală a acestuia de către partenerul public;

ţ) mecanisme de împărţire a profitului din refinanţare;

u) procedura şi limitele subcontractării;

v) cauzele de încetare a contractului şi condiţiile în care se asigură continuitatea serviciului public realizat în cadrul contractului de parteneriat public-privat;

w) proceduri de soluţionare a litigiilor;

x) orice alte condiţii prevăzute de reglementările naţionale şi europene în domeniul ajutorului de stat, în cazul în care prin contractul de parteneriat public-privat se implementează măsuri de natura ajutorului de stat;

y) orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei legi, trebuie prevăzute în contractul de parteneriat public-privat.

(2) Contractul de parteneriat public-privat prezintă în anexă cel puţin următoarele:

a) angajamentul irevocabil încheiat în formă autentică de către ofertantul desemnat câştigător al procedurii de atribuire şi care semnează contractul de parteneriat public-privat, prin care acesta îşi transmite acordul cu privire la mecanismul de înlocuire a partenerului privat prevăzut la art. 28 şi prin care se obligă să dea curs acestuia la prima notificare transmisă din partea finanţatorilor proiectului;

b) copia autentificată a contractului de societate şi, respectiv, a statutului societăţii de proiect.”

26. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 33. - (1) Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de parteneriat public-privat şi nu poate depăşi timpul estimat în mod rezonabil necesar partenerului privat pentru a obţine un venit minim care să permită recuperarea costurilor investiţiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum şi a unui profit rezonabil.

(2) Stabilirea duratei se face astfel încât:

a) la finalul duratei contractului de parteneriat public-privat, bunul realizat în temeiul acestuia să fie în bună stare de funcţionare şi exploatabil conform standardelor aplicabile serviciului public şi/sau bunurilor similare, în condiţiile stabilite prin documentaţia de atribuire şi prin contractul de parteneriat public-privat;

b) să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;

c) să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor;

d) să permită transferul optim al riscurilor către partenerul privat, astfel cum prevede art. 3 lit. d).

(3) Profit rezonabil înseamnă o rată de rentabilitate normală a capitalului pentru sectorul de activitate şi care ţine seama de nivelul de risc al serviciului public, evaluată la momentul întocmirii studiului de fundamentare.”

27. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - (1) Partenerul public poate constitui, în condiţiile prezentei legi, cu respectarea reglementărilor privind ajutorul de stat, dar fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât cea reglementată prin prezenta lege, în beneficiul societăţii de proiect, cu privire la bunuri destinate realizării proiectului şi asupra cărora are dreptul de a dispune, în condiţiile legii:

a) drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute din închirierea bunurilor proprietate publică;

b) drepturi de superficie, de servitute sau drepturi de folosinţă asupra bunurilor proprietate privată.

(2) Partenerul privat sau societatea de proiect, după caz, nu poate subconcesiona, în tot ori în parte, bunurile, serviciile sau lucrările concesionate şi nu poate încredinţa realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de prezenta lege.

(3) Bunurile realizate în baza contractului de parteneriat public-privat şi bunurile de retur, definite potrivit prevederilor art. 96 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, nu pot fi grevate cu sarcini şi nu pot face obiectul unei proceduri de executare silită, pe durata contractului de parteneriat public-privat.”

28. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 35. - (1) Fără a fi afectate prevederile art. 36, din motive excepţionale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, după caz, denunţa unilateral contractul de parteneriat public-privat, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) această posibilitate, inclusiv categoriile de motive excepţionale legate de interesul public, a fost inclusă în documentaţia de atribuire într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, precum şi în contractul de parteneriat public-privat;

b) modificarea contractului nu alterează natura generică a contractului iniţial;

c) cu notificarea prealabilă a partenerului privat, a societăţii de proiect şi a finanţatorilor proiectului de parteneriat public-privat, conform prevederilor contractului de parteneriat public-privat.

(2) În sensul prezentei legi, pot constitui motive excepţionale legate de interesul public aspecte precum cele legate de sănătatea publică, protecţia mediului, standarde de siguranţă şi calitate, suportabilitatea tarifului de către utilizatorii serviciului, necesitatea de a asigura accesul neîngrădit la un anumit serviciu public.

(3) în cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului de către partenerul public generează partenerului privat costuri decurgând din aplicarea clauzelor contractului de parteneriat public-privat, acesta poate beneficia de plata unor sume din partea partenerului public.

(4) Categoriile de costuri şi modalitatea de determinare a acestora, potrivit prevederilor alin. (3), sunt prevăzute în documentaţia de atribuire şi în contractul de parteneriat public-privat.

(5) Contractul de parteneriat public-privat trebuie să conţină un mecanism de ajustare a plăţilor către societatea de proiect, în situaţia în care modificarea unilaterală a contractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea lucrărilor ce trebuie executate sau în orice altă modalitate, astfel încât valoarea contribuţiei partenerului public să fie mai mică de 50% din valoarea investiţiei, conform art. 3 lit. c).”

29. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) Contractul de parteneriat public-privat poate fi modificat numai în cazurile şi în condiţiile de modificare a contractului prevăzute de legea care reglementează procedura de atribuire, potrivit prevederilor art. 25 şi cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (5) şi (6).

(2) Pentru orice modificare privind majorarea valorii contractului de parteneriat public-privat realizată potrivit alin. (1), obligaţia de asigurare a finanţării suplimentare cade în sarcina partenerului privat, fără a afecta valoarea sumelor datorate de către partenerul public.”

30. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 38. - (1) La încetarea anticipată a contractului de parteneriat public-privat, din culpa partenerului public, se aplică prevederile art. 35 alin. (3).

(2) La încetarea anticipată a contractului de parteneriat public-privat, din culpa partenerului privat, se aplică mecanismele de stingere a obligaţiilor financiare datorate de părţi, conform termenelor de plată şi condiţiilor prevăzute în documentaţia de atribuire şi în contractul de parteneriat public-privat, potrivit prevederilor alin. (3) şi (4), după caz.

(3) Dacă rezilierea contractului de parteneriat public-privat are loc pe durata realizării investiţiei, sumele datorate de către partenerul public partenerului privat se calculează luând în considerare următoarele:

a) minimum dintre valoarea de piaţă stabilită de un evaluator independent şi valoarea stabilită în funcţie de cheltuielile de capital suportate de către partenerul privat până la acel moment, fără costurile de finanţare aferente;

b) din valoarea stabilită potrivit lit. a) se deduc valoarea determinată în baza contribuţiei efective a partenerului public la realizarea investiţiei, până la momentul rezilierii contractului, precum şi sumele cu titlu de penalităţi aferente consecinţelor negative ale rezilierii, raportat la valoarea contractului;

c) sumele datorate cu titlu de penalităţi, în condiţiile lit. b), nu trebuie să depăşească valoarea lucrărilor executate până la momentul rezilierii contractului.

(4) Dacă rezilierea contractului de parteneriat public-privat are loc ulterior realizării investiţiei, sumele datorate de către partenerul public partenerului privat se calculează luând în considerare următoarele;

a) minimum dintre valoarea de piaţă a bunului realizat în baza contractului de parteneriat public-privat, stabilită de un evaluator independent, şi valoarea stabilită în funcţie de cheltuielile de capital suportate de către partenerul privat până la acel moment, fără costurile de finanţare aferente, din care se scad cheltuielile cu deprecierea bunului, componenta aferentă cheltuielilor de investiţie pentru realizarea bunului din plăţile de disponibilitate efectuate până la momentul rezilierii, sume aferente obligaţiilor exigibile şi neîndeplinite privind reparaţia şi întreţinerea bunului ce face obiectul contractului de parteneriat public-privat, până la momentul rezilierii contractului şi profitul aferent;

b) din valoarea stabilită potrivit lit. a) se deduc sumele cu titlu de penalităţi aferente consecinţelor negative ale rezilierii, raportat la valoarea contractului;

c) sumele datorate cu titlu de penalităţi, în condiţiile lit. b), nu trebuie să depăşească valoarea neamortizată a bunului la care se adaugă cheltuieli cu investiţiile aferente lucrărilor de reparaţii efectuate pe durata de operare.

(5) în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), drepturile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat sau a societăţii de proiect încetează, iar bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect şi reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum şi cele necesare derulării serviciului public se transmit de drept partenerului public, libere de sarcini, în bună stare de funcţionare şi exploatabile conform standardelor aplicabile serviciului public şi/sau bunurilor similare, în condiţiile stabilite prin documentaţia de atribuire şi contractul de parteneriat public-privat.

(6) în situaţia în care societatea de proiect este supusă procedurii de insolvenţă pe o perioadă mai mare de 3 luni de la data deschiderii procedurii, contractul de parteneriat public-privat încetează anticipat din culpa partenerului privat.”

31. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 39. - (1) Investitorul privat, prin societatea de proiect, are obligaţia de a demonstra trimestrial, pe perioada de execuţie a investiţiei, faptul că dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea lucrărilor conform graficului de execuţie, anexă la contractul de parteneriat public-privat.

(2) Investitorul privat, prin societatea de proiect, are obligaţia respectării termenelor-limită prevăzute în contract, neîndeplinirea obligaţiilor pentru o perioadă mai mare de 60 de zile de la termenele stabilite fiind caz de înlocuire a partenerului privat.”

32. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 40. - (1) La încetarea contractului de parteneriat public-privat pentru orice motive, altele decât expirarea duratei contractului, partenerul public poate prelua acţiunile deţinute de partenerul privat în societatea de proiect, în schimbul unui preţ de piaţă stabilit în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi ale contractului de parteneriat public-privat.

(2) în situaţia încetării contractului de parteneriat public-privat la expirarea duratei acestuia, partenerul public poate prelua, cu titlu gratuit, acţiunile deţinute de partenerul privat în societatea de proiect, în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi ale contractului de parteneriat public-privat.”

33. La articolul 42, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Partenerul privat nu poate înstrăina sau greva cu sarcini acţiunile deţinute în societatea de proiect decât cu acordul expres şi prealabil al partenerului public şi al finanţatorilor proiectului, cu excepţia cazurilor expres prevăzute în prezenta lege.”

34. La articolul 42, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) La momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor societăţii de proiect, în cadrul unei proceduri de executare silită, contractul de parteneriat public-privat se reziliază de drept.”

35. După articolul 43 se introduce un nou capitol, capitolul IV1 „Contravenţii şi sancţiuni”, cuprinzând articolele 431-433, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV1

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 431. - (1) Partenerul public răspunde contravenţional în cazurile şi condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Nerespectarea de către partenerul public a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. d, respectiv art. 17 alin. (4) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei

(3) Nerespectarea de către partenerul public a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. b), respectiv art. 17 alin. (5) şi (6) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.

Art. 432. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 431 şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoane împuternicite din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau, după caz, din cadrul unităţilor subordonate acestuia, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Art. 433. - (1) Aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională prevăzute la art. 431 se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârşirii faptei.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 431 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 13 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001

Art. II. - Prevederile art. I pct. 35 din prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

Art. III. - în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele metodologice de aplicare a Legii nr. 233/2016, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. IV. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică procedurilor de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat iniţiate după data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Procedurilor de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă li se aplică legea în vigoare la data iniţierii procedurii de atribuire.

(3) Contractele de parteneriat public-privat încheiate înainte de data intrării în vigoare a ordonanţe de urgenţă sunt supuse dispoziţiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate, în tot ceea ce priveşte încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Art. V. - Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată, după aprobarea acesteia prin lege, în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă renumerotare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Vicenţiu Dorin Gavril Ştir,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

p. Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Octav-Dan Paxino,

secretar de stat

Ministrul transporturilor,

Felix Stroe

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 104.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

 

Având în vedere prevederile referitoare la obligaţiile declarative prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Avizul conform al Ministerului Finanţelor Publice comunicat prin Adresa nr. 42.736 din 22.12.2017,

în temeiul prevederilor art. 101 şi art. 342 alin. (1) şi alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 8 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 3 - Caracteristicile de editare, modul de difuzare, de utilizare şi păstrare a formularelor prevăzute la art. 1 sunt prezentate în anexa nr. 6.”

2. La anexa nr. 3 „Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat”, la poziţia 73 „Impozit pe veniturile din pensii”, textul prevăzut la rubrica „Temeiul legal” se înlocuieşte cu următorul text: „art. 101 şi art. 132 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”,

3. La anexa nr. 3 „Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat”, după poziţia 73 „Impozit pe veniturile din pensii” se introduc cinci noi poziţii, poziţiile 74-78, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea creanţei fiscale

Temeiul legal

„74

Impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală

art. 72 alin. (1) şi (3), art. 73 alin. (2) şi (4) şi art. 132 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare

75

Impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole

art. 84 alin. (8) şi (9) şi art. 132 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare

76

Impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare

art. 125 alin. (8) şi art. 132 din Legea nr. 227/2015, CU modificările şi completările ulterioare

77

Impozit pe veniturile obţinute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016

art. 125 alin. (81) şi art. 132 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare

78

Impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare

art. 125 alin. (9) şi art. 132 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare”

 

4. La anexa nr. 4 „Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs”, la capitolul I „Depunerea declaraţiei” punctul 1 „Termenul de depunere a declaraţiei” subpunctul 1.1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) impozit pe venitul persoanelor fizice: impozit pe veniturile din dividende distribuite persoanelor fizice, impozit pe veniturile din dobânzi, impozit pe veniturile din premii, impozit pe veniturile din jocuri de noroc, impozit pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, impozit pe veniturile din pensii, impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole, impozit pe veniturile din alte surse, datorat de persoanele fizice;”.

5. La anexa nr. 4 „Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs”, la capitolul I „Depunerea declaraţiei” punctul 1 „Termenul de depunere a declaraţiei” subpunctul 1.2, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, impozit pe veniturile obţinute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.”

6. La anexa nr. 4 „Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs”, la capitolul I „Depunerea declaraţiei”, punctul 3 „Modul de depunere” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. Modul de depunere

Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat se completează cu ajutorul programului de asistenţă şi se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În situaţia în care, în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat depusă la organul fiscal, pentru o perioadă de raportare, nu au fost cuprinse toate impozitele sau taxele pentru care este prevăzută, conform legii, obligaţia declarării acestora, plătitorul depune un formular referitor la aceeaşi perioadă de raportare, pentru impozitele ori taxele nedeclarate iniţial. Data depunerii acestui formular se stabileşte în conformitate cu prevederile legale.”

7. La anexa nr. 4 „Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs”, la capitolul II „Completarea declaraţiei” punctul 3 „Secţiunea B «Date privind creanţa fiscal㻓 subpunctul 3.1, primul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.1. Tabelul de la pct. I «Impozite şi taxe care se plătesc în contul unic» din anexa nr. 1 la ordin se completează pentru declararea obligaţiilor de plată prevăzute la poziţiile 1-10,12- 24,28,72-78 din Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.”

8. La anexa nr. 4 „Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs”, la capitolul II „Completarea declaraţiei” punctul 3 „Secţiunea B «Date privind creanţa fiscal㻓 subpunctul 3.1.3, primul paragraf al alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Microîntreprinderile care în cursul unui an fiscal realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro au obligaţia declarării impozitului pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.”

9. La anexa nr. 4 „Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs”, la capitolul II „Completarea declaraţiei” punctul 3 „Secţiunea B «Date privind creanţa fiscal㻓, subpunctul 3.2.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.2.4. Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, prevăzut la poziţia 11 din Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat, se stabileşte de notarii publici, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Se va avea în vedere şi procedura privind declararea şi plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, prevăzută în anexa nr. 7 la Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit, cu modificările ulterioare.”

10. La anexa nr. 5 „Instrucţiuni de completare a formularului 710 «Declaraţie rectificativă», cod 14.13.01.00/r”, la capitolul I „Depunerea declaraţiei”, ultimul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Declaraţia rectificativă se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”

11. Anexa nr. 6 „Caracteristici de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularelor” se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prevederile prezentului ordin se aplica începând cu obligaţiile aferente lunii ianuarie 2018.

Art. III. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile fiscale subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Mirela Călugăreanu

 

Bucureşti, 22 decembrie 2017.

Nr. 3.781.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 587/2016)

 

CARACTERISTICI

de editare, modul de difuzare, de utilizare şi păstrare a formularelor

 

1. Denumire: „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs (formular 100)

1.1 Caracteristici de editare: se utilizează echipament informatic pentru completare şi editare. Formularul se completează şi se editează cu ajutorul programului de asistenţă, asigurat gratuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

1.2 Se utilizează la declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

1.3 Se completează şi se depune de contribuabilii/plătitorii care au obligaţia declarării impozitelor şi taxelor.

1.4 Circulă în format electronic la organul fiscal central competent.

1.5 Se arhivează la organul fiscal central competent.

2. Denumire: „Declaraţie rectificativă”, cod 14.13.01.00/r (formular 710)

2.1 Caracteristici de editare: se utilizează echipament informatic pentru completare şi editare. Formularul se completează şi se editează cu ajutorul programului de asistenţă, asigurat gratuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

2.2 Se utilizează la corectarea impozitelor şi taxelor declarate de către contribuabilii/plătitorii de impozite şi taxe.

2.3 Se completează şi se depune de către contribuabilii/plătitorii de impozite şi taxe.

2.4 Circulă în format electronic la organul fiscal central competent.

2.5 Se arhivează la organul fiscal central competent.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.