MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1007/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 1007         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 19 decembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 687 din 2 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

101. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 

891. - Hotărâre pentru modificarea lit. a) şi b) ale articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 35/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2017

 

893. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

 

894. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

895. - Hotărâre privind acordarea cetăţeniei române doamnei Vild Olivia Franciska

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.415. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 449/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut

 

3.223. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind stabilirea nivelului comisioanelor de analiză şi de gestiune în cadrul Programului „Prima casa”, a nivelului primei de garantare în cadrul Programului de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi în cadrul Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Decizie cu privire la Cererea nr. 18.492/14 introdusă de Nicolae-Corneliu Diaconiţă împotriva României

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA

 

2. - Hotărâre privind ratificarea Hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 87/2016 pentru aprobarea modificării art. 22 alin. (1) lit. g) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014

 

ACTE ALE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

6. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei „ANEVAR peste 20 de ani - Viziunea Asociaţiei”

 

7. - Hotărâre privind componenţa Consiliului director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

29. - Normă pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere financiară nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat

 

Rectificări la:

 - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.391/2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 687

din 2 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ-Răzvan Negret, Marian-Alexandru Felesco, Valentin-Ionuţ Ionescu şi Florin-Codruţ Ionescu în Dosarul nr. 2.503/104/2015/a 13 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează Obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.581 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia penală nr. 1.471 din 18 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.503/104/2015/a13, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ-Răzvan Negret, Marian-Alexandru Felesco, Valentin-Ionuţ Ionescu şi Florin-Codruţ Ionescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în apel.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, întrucât limitează dreptul de a formula cereri şi excepţii privind legalitatea administrării probelor la urmărirea penală numai în procedura de cameră preliminară, cercetarea judecătorească devenind o fază inutilă a procesului penal în care dreptul la apărare şi la un proces echitabil sunt iluzorii. Arată că suplimentul de expertiză genetică a fost efectuat de alt expert criminalist decât cel care a întocmit iniţial expertiza şi că, deşi nu au invocat nulitatea relativă a acestui supliment în procedura camerei preliminare, ar fi normal, în virtutea drepturilor constituţionale mai sus arătate, să poată face acest lucru în faza de judecată.

6. Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece impunerea, prin lege, a unor exigenţe cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie încălcări ale accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, întrucât prin dispoziţiile art. 282 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală legiuitorul recunoaşte părţilor dreptul de a invoca nulitatea relativă decurgând din încălcarea reglementărilor referitoare la administrarea probelor şi având în vedere că potrivit art. 342 din Codul de procedură penală asupra acestei sancţiuni procesuale se pronunţă un judecător (în cursul procedurii de cameră preliminară), Guvernul apreciază că părţile beneficiază atât de dreptul la apărare, cât şi de acces la justiţie.

9. Impunerea, prin lege, a unor exigenţe cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv - chiar dacă constituie condiţionări ale accesului liber la justiţie - are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a acestui drept (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011).

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi face trimitere la opinia exprimată cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 840 din 8 decembrie 2015.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 282 alin. (4) cu denumirea marginală Nulităţile relative din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:

(4) încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată:

a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;

b) până la primul termen de judecată cu procedura legai îndeplinită, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, când instanţa a fost sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei;

c) până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecăţii.”

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 24 referitor la Dreptul la apărare.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală, reţinând ca acestea reglementează nulitatea relativă, care este 6 nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalităţii şi rezultă din încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la desfăşurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute delege, care atrag nulitatea absolută. Aceasta poate fi invocată de către procuror, părţi şi subiecţii procesuali principali, atunci când au un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiilor legale încălcate. Prin urmare, nulitatea relativă se caracterizează prin faptul că intervine atunci când prin încălcarea dispoziţiilor legale s-a produs o vătămare drepturilor participanţilor la procesul penal, anterior enumeraţi, că aceasta trebuie invocată într-o anumită etapă a procesului penal sau într-un anumit moment procesual, prevăzute de lege, că aceasta se acoperă atunci când titularii dreptului de a o invoca nu îşi exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege şi prin faptul că subiecţii procesuali care pot invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzuta de lege, precum şi un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale pretins încălcate (paragraful 19). Aşadar, cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziţii procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută (paragraful 20).

16. Curtea a reţinut, prin decizia mai sus citată, că limitarea în timp a momentului până la care pot fi invocate nulităţile relative corespunde noii structuri a procesului penal, caracterizată prin introducerea de către legiuitor în cadrul acestuia, prin dispoziţiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, a [...] camerei preliminare. Aceasta are ca obiect, conform art. 342 din acelaşi cod, soluţionarea problemelor ce vizează competenţa instanţei, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor şi legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală (paragraful 22). Curtea a constatat ca fiind justificată limitarea momentului până la care pot fi invocate nulităţile relative, conform art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, la cel al închiderii acestei proceduri, urmând ca invocarea nulităţilor relative privind încălcări ce au avut loc după această dată să fie făcută potrivit lit. b) şi c) ale aceluiaşi alin. (4). În acest sens, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat că impunerea, prin lege, a unor exigenţe cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiţionări ale accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire (paragraful 23 din Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015).

17. Astfel, prin aceeaşi Decizie nr. 840 din 8 decembrie 2015, Curtea a constatat că textele de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al participanţilor la procesul penal, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie. În cadrul procesual supus regulilor mai sus analizate, participanţii la procesul penal beneficiază de garanţiile specifice dreptului fundamental prevăzut la art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, putându-şi apăra inclusiv drepturile şi interesele procesuale sau procedurale, în cadrul unei proceduri penale contradictorii, caracterizată prin egalitatea armelor şi prin caracterul rezonabil al termenului de soluţionare a cauzelor (paragraful 24). În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului la apărare, Curtea a reţinut că acesta presupune, în sens larg, dreptul oricărui participant la procesul penal de a-şi formula apărările personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu. Având însă în vedere critica formulată, textele criticate nu încalcă garanţiile procesuale anterior enumerate, necontravenind, prin urmare, prevederilor art. 24 din Constituţie (paragraful 25).

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionuţ-Răzvan Negret, Marian-Alexandru Felesco, Valentin-Ionuţ Ionescu şi Florin-Codruţ Ionescu în Dosarul nr. 2.503/104/2015/a13 al Curţii de Apei Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 

Având în vedere obligaţiile ce revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte asigurarea transpunerii complete şi implementării corecte şi integrale a acquis-ului Uniunii Europene,

ţinând cont de Solicitarea nr. 497.754 din data de 20 februarie 2017, inclusă de Comisia Europeană în baza de date EU Pilot, ce constituie obiectul dosarului EU Pilot (2017)9143, prin care se semnalează anumite deficienţe în transpunerea Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare),

având în vedere necesitatea modificării şi completării unor prevederi din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, astfel încât România să dispună în cel mai scurt timp de o legislaţie completă şi clară,

luând în considerare faptul că întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere corectă a Directivei 2010/75/UE ar putea aduce prejudicii importante României, dată fiind posibilitatea declanşării acţiunii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor ce revin statelor membre, ce poate ajunge până la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi aplicarea unor sancţiuni pecuniare, cunoscut fiind sistemul automat de monitorizare a comunicării măsurilor naţionale de transpunere, stabilit de Comisia Europeană, şi înăsprirea practicilor de gestionare a acţiunilor în constatarea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a directivelor Uniunii Europene, ca urmare a adoptării Comunicării Comisiei „Legislaţia UE: o mai bună aplicare pentru obţinerea unor rezultate mai bune” - 2017/C 18/02,

ştiut fiind că la punctul 3 din Comunicare, subpunctul „Sancţiuni pentru necomunicarea măsurilor de transpunere”, Comisia Europeană precizează că şi-a fixat o ţintă de 12 luni în care să sesizeze Curtea de Justiţie pentru cazurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor dacă o anumită directivă nu a fost încă transpusă, dispunând că va face distincţie între transpunerea incorectă şi absenţa (parţială) a transpunerii,

având în vedere prioritatea pe care o acordă Comisia Europeană comunicării la timp a măsurilor de transpunere şi intenţia de a utiliza pe deplin posibilităţile prevăzute la articolul 260 alineatul (3) din TFUE pentru a-şi înăspri abordarea în materie de sancţiuni în astfel de cazuri,

ştiind că procesul de corectare a transpunerii directivelor Uniunii Europene în legislaţia naţională a statelor membre se supune aceloraşi prevederi şi având în vedere cuantumul mare al sancţiunilor pe care România riscă să le primească în cazul în care nu se transpun la timp în legislaţia naţională prevederile acquis-ului Uniunii Europene, luând în considerare că deficienţele de transpunere ar putea produce efecte juridice,

ţinând cont că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 noiembrie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, litera rr) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„rr) păsări de curte - astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (2) pct. 1 din anexa la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerţul intracomunitar şi importul din ţări terţe de păsări şi ouă de incubaţie, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 7, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) să ia orice măsuri suplimentare adecvate, pe care autorităţile competente le solicită şi le consideră necesare în vederea limitării consecinţelor asupra mediului şi a prevenirii altor incidente sau accidente posibile.”

3. La articolul 12 alineatul (1), literele e) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„e) raportul privind situaţia de referinţă, potrivit prevederilor art. 22 alin. (2>-(5), dacă este cazul;

........................................................................................

h) măsuri pentru prevenirea generării deşeurilor, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea şi valorificarea deşeurilor generate de instalaţie;”.

4. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Până la adoptarea prin decizii ale Comisiei Europene a concluziilor BAT, se aplică concluziile din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile existente, adoptate înainte de 6 ianuarie 2011, drept concluzii BAT, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (3)-(9).”

5. La articolul 14, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) în cazul în care concluziile BAT prevăzute la alin. (5) nu includ nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu impune măsuri pentru ca tehnica prevăzută la alin. (5) să asigure un nivel de protecţie a mediului echivalent cu cel asigurat de cele mai bune tehnici disponibile prevăzute în concluziile BAT.”

6. La articolul 15, alineatul (5) şi partea introductivă a alineatului (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4) şi fără a aduce atingere prevederilor art. 18, autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu are posibilitatea de a stabili, în cazuri specifice, valori-limită de emisie mai puţin stricte.

(6) Excepţia prevăzută la alin. (5) se aplică numai în situaţiile în care în baza unei evaluări se demonstrează că respectarea valorilor-limită de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile prevăzute în concluziile BAT presupune costuri disproporţionat de mari în comparaţie cu beneficiile pentru mediu în situaţia dată, luând în considerare următoarele:u.

7. La articolul 21 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) toate condiţiile din autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţia respectivă sunt reexaminate şi, dacă este necesar, actualizate, în vederea asigurării conformării cu prevederile prezentei legi, în special cu cele cuprinse în art. 15 alin. (3)-(9), după caz;”.

8. La articolul 22, alineatele (1), (3) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu stabileşte în autorizaţia integrată de mediu condiţii pentru a asigura respectarea prevederilor alin. (6)-(8) la încetarea definitivă a activităţii, fără a aduce atingere prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, ale Hotărârii Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici prevederilor legislaţiei relevante la nivelul Uniunii Europene din domeniul protecţiei solului.

........................................................................................

 (3) Raportul privind situaţia de referinţă conţine informaţiile necesare pentru stabilirea stării de contaminare a solului şi a apelor subterane, astfel încât să se poată face o comparaţie cuantificată cu starea acestora, la data încetării definitive a activităţii prevăzute la alin. (6) şi (7).

........................................................................................

 (6) La încetarea definitivă a activităţii, operatorul evaluează starea de contaminare a solului şi a apelor subterane cu substanţe periculoase relevante utilizate, produse sau emise de instalaţie. În cazul în care instalaţia a determinat o poluare semnificativă a solului sau a apelor subterane cu substanţe periculoase relevante, comparativ cu starea prezentată în raportul privind situaţia de referinţă prevăzut la alin. (2)-(5), operatorul ia măsurile necesare pentru depoluare, astfel încât să readucă amplasamentul la starea descrisă în raportul privind situaţia de referinţă. În acest scop se ia în considerare şi fezabilitatea tehnică a unor astfel de măsuri.”

9. La articolul 23 alineatul (4), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) procedurile pentru elaborarea programelor pentru inspecţii de mediu de rutină, potrivit prevederilor alin. (5)-(8);,

10. La articolul 23, alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(13) Fără a aduce atingere art. 8 alin. (2)-(4), autoritatea competentă pentru protecţia mediului cu responsabilităţi de inspecţie şi control stabileşte intervale de timp rezonabile pentru realizarea măsurilor prevăzute în raportul de inspecţie elaborat conform alin. (10), pe care operatorul este obligat să le respecte.”

11. La articolul 24, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Accesul publicului la informaţie, prevăzut la alin. (1)-(5), se realizează cu respectarea prevederilor art. 11-13 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare.”

12. La articolul 30, alineatele (4), (5), (7), (12) şi (13) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Autorizaţiile integrate de mediu emise pentru instalaţiile care conţin instalaţii de ardere care au beneficiat de derogarea prevăzută la art. 5 alin. (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere şi care se află în funcţiune după 1 ianuarie 2016 includ condiţii care să asigure că emisiile în aer provenind de la aceste instalaţii nu depăşesc valorile-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 5 partea a 2-a.

(5) Autorizaţiile integrate de mediu emise instalaţiilor care conţin instalaţii de ardere ce nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (3) şi (4) prevăd condiţii prin care să se asigure că emisiile în aer provenind de la aceste instalaţii nu depăşesc valorile-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 5 partea a 2-a.

........................................................................................

 (7) Pentru situaţiile în care anexa nr. 5 prevede că valorile-limită de emisie se aplică pentru părţi ale instalaţiei de ardere care au un număr limitat de ore de funcţionare, aceste valori-limită de emisie se aplică emisiilor părţii respective a instalaţiei, dar se stabilesc considerând puterea termică nominală totală a întregii instalaţii de ardere.

........................................................................................

 (12) Operatorul informează imediat autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu cu privire la fiecare caz specific prevăzut la alin. (10) şi (11).

(13) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează imediat Comisia Europeană cu privire la orice excepţie acordată potrivit prevederilor alin. (10) şi (11).”

13. La articolul 31, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru aprobarea aplicării ratei minime de desulfurare, prevăzută la alin. (1) lit. a), este necesar ca operatorul să elaboreze un raport tehnic justificativ aşa cum este prevăzut la art. 72 alin, (5) lit. a), care să fie avizat de autoritatea publică centrală din domeniul energiei şi/sau de autoritatea publică centrală pentru administraţie publică, după caz, înainte de a fi înaintat autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.”

14. La articolul 32, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Instalaţiile de ardere incluse în planul naţional de tranziţie sunt exceptate de la respectarea valorilor-limită de emisie prevăzute la art. 30 alin. (3) şi (4) pentru poluanţii care fac obiectul acestui plan sau, după caz, a ratelor de desulfurare prevăzute la art. 31.”

15. La articolul 33, partea introductivă a alineatului (1)şi alineatul (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 33. - (1) în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2023, instalaţiile de ardere sunt exceptate de la respectarea valorilor-limită de emisie prevăzute la art. 30 alin. (3) şi (4) şi a ratelor de desulfurare prevăzute la art. 31, după caz, precum şi de la includerea acestora în planul naţional de tranziţie prevăzut la art. 32, în situaţia în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

........................................................................................

 (4) în cazul unei instalaţii de ardere care, la data de 6 ianuarie 2011, a fost inventariată ca făcând parte dintr-un sistem izolat mic şi a produs, la data respectivă, cel puţin 35% din energia electrică furnizată în cadrul reţelei în cauză şi care, din cauza caracteristicilor sale tehnice, nu este în măsură să respecte valorile-limită de emisie prevăzute la art. 30 alin. (3) şi (4), numărul de ore de funcţionare prevăzut la alin. (1) lit. a) este de 18.000 începând cu 1 ianuarie 2020 şi până la 31 decembrie 2023, iar data prevăzută la alin. (1) lit. b) şi la alin. (2) şi (3) este 1 ianuarie 2020.”

16. La articolul 52, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului are posibilitatea de a acorda exceptări de la alin. (2)-(6) în cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor sau al instalaţiilor de coincinerare a deşeurilor, care fac parte dintr-o instalaţie prevăzută la cap. II şi care incinerează sau coincinerează numai deşeuri produse în cadrul instalaţiei respective.”

17. La articolul 53, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 53. - (1) Autorizaţia de mediu prevede condiţii privind reducerea la minimum a cantităţii şi nocivităţii reziduurilor provenite din instalaţia de incinerare sau coincinerare a deşeurilor şi, după caz, prevederi privind reciclarea, pe cât posibil, direct ori în afara instalaţiei, a unor astfel de deşeuri.”

18. La articolul 64, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prevederile alin. (1) se aplică cu respectarea/sub rezerva restricţiilor prevăzute la art. 11-15 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările ulterioare.”

19. La anexa nr. 1 punctul 5.3 litera a), după punctul (i) se introduce un nou punct, punctul (i1), cu următorul cuprins:

„(i1) tratare fizico-chimică”;.

20. La anexa nr. 1, punctul 6.11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6.11. Epurarea independentă a apelor uzate care nu sunt sub incidenţa prevederilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi care sunt evacuate dintr-o instalaţie prevăzută în cap. II din prezenta lege.”

21. La anexa nr. 4 punctul 1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) documentaţia de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu sau, dacă este cazul, propunerea de actualizare a unei autorizaţii sau propunerea de actualizare a condiţiilor incluse în autorizaţia integrată de mediu potrivit prevederilor art. 21, inclusiv descrierea elementelor prevăzute de art. 12 alin. (1);”.

22. La anexa nr. 5 partea a 5-a, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Rata minimă de desulfurare în cazul instalaţiilor de ardere prevăzute la art. 30 alin. (3) şi (4):

 

Putere termică nominală totală

(MW)

Rata minimă de desulfurare

Instalaţii cărora li s-a acordat autorizaţie înainte de 27 noiembrie 2002 sau ai căror operatori au prezentat o solicitare completă de autorizare înainte de această dată, cu condiţia ca instalaţiile să fi fost puse în funcţiune cel târziu la data de 27 noiembrie 2003

Alte instalaţii

50-100

80%

92%

100-300

90%

92%

>300

96%(1)

96%

 

NOTĂ:

(1) Pentru instalaţiile de ardere care utilizează şisturi bituminoase, rata minimă de desulfurare este de 95%

 

23. La anexa nr. 6 partea a 3-a, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. Valorile-limită de emisie aplicabile în situaţiile prevăzute la art. 46 alin. (11) şi (12) şi la art. 47 din prezenta lege

Concentraţia totală în pulberi a emisiilor în aer ale unei instalaţii de incinerare a deşeurilor nu poate să depăşească în niciun caz valoarea de 150 mg/Nm3, exprimată ca medie pentru o jumătate de oră. Nu trebuie să fie depăşite valorile-limită pentru emisiile în aer de COT şi CO prevăzute la pct. 1.2 şi la pct. 1.5 lit. b).”

24. La anexa nr. 7 partea 1 punctul 13, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) acoperirea iniţială a unui vehicul rutier, definit conform Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau a unei părţi a acestuia, cu ajutorul unor materiale de acelaşi tip ca cele de refinisare, când această activitate nu se realizează în linia de fabricaţie originală;”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul energiei,

Toma-Florin Petcu

Ministrul economiei,

Gheorghe Şimon

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 101.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea lit. a) şi b) ale articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 35/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 35/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 30 ianuarie 2017, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) lucrători permanenţi - 5.000;

b) lucrători detaşaţi -1.700;”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 891.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, partea introductivă a literei B de la punctul I se modifică şi va avea următorul cuprins:

„B. Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate 16 041”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul justiţiei,

Sofia Mariana Moţ,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 893.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 20/2017)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

Numărul maxim de posturi: 242** (exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului).

 

COLEGIUL MINISTERULUI*

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

CORP CONTROL MINISTRU*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CONSILIUL CONSULTATIV*

 

 

CABINET MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

AUDIT PUBLIC INTERN*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

SUBSECRETAR DE STAT

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINET SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINET SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia de comunicare şi resurse umane

 

Gestiunea şi protecţia informaţiilor clasificate*

 

Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale

 

Direcţia generală păduri

 

Unitatea de politici publice*

 

Inspecţia de stat a apelor*

 

Direcţia generală ape

 

Direcţia juridică

 

Direcţia economico-financiară

 

Direcţia generală investiţii, achiziţii şi  logistică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia managementul resurselor energetice

 

Direcţia păduri şi dezvoltare forestieră

 

Direcţia politici şi strategii în silvicultură

 

Direcţia control silvic şi cinegetic

 

Direcţia managementul riscului la inundaţii şi siguranţa barajelor

 

 

 

Direcţia managementul resurselor de apă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Se organizează Conform legislaţiei în vigoare, prin ordin al ministrului. -*Din care4 posturi pentru perioada X ianuarie 2018-31 august 20X9.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 punctul IV, subpunctul 3 se modifica şi va avea următorul cuprins:

„3. coordonează, monitorizează şi asigură participarea României în procesul de negociere şi promovare a noului acquis european, în domeniul său de activitate, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene pentru implementarea obiectivelor rezultând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv pregătirea, organizarea şi exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru 2019;”.

2. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) În contextul demersurilor de pregătire, organizare şi exercitare de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, numărul maxim de posturi din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor prevăzut la alin. (2) se suplimentează, pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 august 2019, cu 4 posturi.”

3. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 894.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind acordarea cetăţeniei române doamnei Vild Olivia Franciska

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 131 alin. (1) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se acordă cetăţenia română cu menţinerea domiciliului în străinătate doamnei Vild Olivia Franciska, cetăţean maghiar, fiica lui Ferenc şi Anna Maria, născută la data de 28 iunie 1992 în localitatea Budapesta, Ungaria, având domiciliul actual în Ungaria, Budapesta, str. Ojlak nr. 61, et. 2, ap. 9. (Dosar nr. 71.242/A/2017).

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Marius-Alexandru Dunca

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 895.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 449/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 13.254 din 11.12.2017 al Serviciului medicină de urgenţă, având în vedere prevederile art. 100 alin. (5) şi (6) şi art. 368 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Adresa Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti nr. 8,843 din 21,03.2017 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 17,924 din 23.03.2017, şi Avizul Colectivului de lucru al AP-IMA nr. 20.523 din 10.04.2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 449/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 şi 245 bis din 9 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează: - La articolul 24, după punctul 18 se introduce un nou punct, punctul 19, cu următorul cuprins:

„19. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile sanitare care derulează acţiunile prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 12 decembrie 2017.

Nr. 1.415.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea nivelului comisioanelor de analiză şi de gestiune în cadrul Programului „Prima casă”, a nivelului primei de garantare în cadrul Programului de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi în cadrul Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi

 

Având în vedere prevederile:

- art. 2 lit. b) şi art. 21 lit. b) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 2 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 8/2014, şi ale art. 11 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 936/2013, cu modificările şi completările ulterioare:

- art. 2 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 88/2015, şi ale art. 9 lit. b) din Normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.053/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Finanţatorii care solicită Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN (FNGCIMM) emiterea unei promisiuni de garantare în cadrul Programului „Prima casă” vor face dovada achitării unui comision unic de analiză de 0,15%/an din valoarea promisiunii de garantare.

Art. 2. - Pentru semestrul I al anului 2018 se aprobă comisionul de gestiune a garanţiilor acordate de FNGCIMM, în numele şi contul statului român, în cadrul Programului „Prima casă”, la nivelul de 0,45% pe an, calculat la soldul garanţiei statului.

Art. 3. - Pentru anul 2018 se aprobă prima de garantare în cadrul Programului de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, la nivelul de 1,99% din valoarea garanţiei prelungite de FNGCIMM în numele şi în contul statului.

Art. 4. - Prima de garantare prevăzută la art. 3 datorată de beneficiarul programului este compusă din comisionul de risc cuvenit Ministerului Finanţelor Publice, la nivelul de 1,50% din valoarea garanţiei prelungite şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM la nivelul de 0,49% pe an din valoarea garanţiei prelungite.

Art. 5. - Pentru anul 2018 se aprobă comisionul de administrare pentru garanţiile acordate în cadrul Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, la nivelul de 0,49% pe an, calculat la soldul finanţării garantate şi comisionul de risc în valoare de 1% aplicat la valoarea garantată.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 3.223.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A PATRA

 

DECIZIE

cu privire la Cererea nr. 18.492/14 introdusă de Nicolae-Corneliu Diaconiţă împotriva României

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită la 5 septembrie 2017 într-un comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, preşedinte, Egidijus Küris, Iulia Motoc, judecători, şi Andrea Tamietti, grefier adjunct de secţie, având în vedere cererea sus-menţionată introdusă la 27 noiembrie 2013, având în vedere declaraţiile formale de acceptare a unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei, după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT ŞI PROCEDURA

1. Reclamantul, domnul Nicolae-Corneliu Diaconiţă, este resortisant român, s-a născut în 1952 şi are domiciliul în Târgovişte. A fost reprezentat în faţa Curţii de D. Hatneanu, avocat în Bucureşti.

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Invocând art. 6 din Convenţie, reclamantul se plânge că nu a beneficiat de un proces echitabil întrucât instanţele de apel l-au condamnat fără a administra în mod direct probele care au condus la pronunţarea achitării sale în primă instanţă.

4. La 24 martie şi 30 iunie 2017, Curtea a primit declaraţiile de acceptare a unei soluţionări pe cale amiabilă, semnate de părţi. Prin aceste declaraţii, Guvernul s-a angajat să îi plătească reclamantului suma de 2.400 (două mii patru sute) euro, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant, iar acesta din urmă a renunţat la orice altă pretenţie împotriva României în legătură cu faptele aflate la originea cererii sale. Respectiva sumă, care va acoperi toate prejudiciile, va fi convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data plăţii. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii. În caz de neplată în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluţionarea definitivă a cauzei.

ÎN DREPT

5. Curtea ia act de soluţionarea pe cale amiabilă la care au ajuns părţile. Aceasta consideră că soluţionarea se întemeiază pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute prin Convenţie şi protocoalele sale şi nu constată niciun motiv care să justifice continuarea examinării cererii. În consecinţă, este necesară scoaterea cauzei de pe rol.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

decide să radieze cauza de pe rol, în temeiul art. 39 din Convenţie.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 28 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTE

PAULO PINTO DE ALBUQUERQUE

Grefier adjunct,

Andrea Tamietti

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind ratificarea Hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 87/2016 pentru aprobarea modificării art. 22 alin. (1) lit. g) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 87/2016, prin care s-a aprobat modificarea dispoziţiilor Statutului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, ca urmare a încheierii mandatului Consiliului de disciplină al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România pentru perioada 2013-2016,

ţinând seama de votul celor 286 de notari publici, reprezentanţi ai Camerelor Notarilor Publici, prezenţi la Congresul al XIV-lea al Notarilor Publici din România,

în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) lit. c) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, cu completările ulterioare,

Congresul Notarilor Publici din România, cu unanimitate de voturi, adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se ratifică Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 87/2016 pentru aprobarea modificării art. 22 alin. (1) lit. g) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se comunică tuturor Camerelor Notarilor Publici pentru a fi adusă la cunoştinţa notarilor publici.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România,

Dumitru Viorel Mănescu

 

Bucureşti, 24 noiembrie 2017.

Nr. 2.

 

 

ANEXĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 87/2016

pentru aprobarea modificării art. 22 alin. (1) lit. g) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014

 

Având în vedere Adresa Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 5.112 din 14.09.2016, prin care s-a supus aprobării adunărilor generale ale Camerelor Notarilor Publici propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) lit. g) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, referitoare la durata mandatului membrilor Consiliului de disciplină aleşi între Congresele notarilor publici din România, luând în considerare faptul că propunerea sus-menţionată a fost supusă, spre consultare, adunărilor generale ale Camerelor Notarilor Publici, care au aprobat în unanimitate propunerea de modificare,

ţinând seama de dispoziţiile art. 52 alin. (6) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu dispoziţiile art. 51 din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, potrivit cărora modificările acestuia, impuse de situaţii deosebite, se fac de către Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, urmând să fie ratificate în proximul Congres al notarilor publici din România,

în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) lit. g) şi art. 26 alin. (2) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, coroborate cu dispoziţiile art. 164 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Se aprobă modificarea art. 22 alin. (1) lit. g) din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici din România nr. 10/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 24 noiembrie 2014, cu completările ulterioare, care va avea următorul cuprins:

„g) validează alegerea membrilor Consiliului de disciplină, cu excepţia celor aleşi între Congrese, care vor fi validaţi de către Consiliul Uniunii; membrii Consiliului de disciplină aleşi între Congrese îşi vor începe mandatul de la data stabilită prin hotărârea de validare de către Consiliul Uniunii, urmând ca hotărârea de validare să fie ratificată de către Congres;”.

Art. II. - Prezenta hotărâre se comunică tuturor Camerelor Notarilor Publici, precum şi Consiliului de disciplină.

Art. III. - Prezenta hotărâre se înaintează, spre ratificare, celui de-al XIV-lea Congres al notarilor publici din România, urmând a se publica, împreună cu hotărârea de ratificare, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Compartimentele de specialitate ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România,

Dumitru Viorel Mănescu

 

ACTE ALE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei „ANEVAR peste 20 de ani - Viziunea Asociaţiei”

 

În temeiul art. 5 alin. (2) şi art. 7 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

Conferinţa naţională a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia „ANEVAR peste 20 de ani - Viziunea Asociaţiei”*.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România,

Daniel Manaţe

 

Bucureşti, 8 decembrie 2017.

Nr. 6.


* Strategia „ANEVAR peste 20 de ani - Viziunea Asociaţiei” se publică în Buletinul Informativ al ANEVAR şi pe pagina web a Asociaţiei.

 

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A EVALUATORILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind componenţa Consiliului director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România

 

În temeiul art. 7 alin. (3) lit. d), al art. 8 alin. (2) lit. c) şi alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

Conferinţa naţională a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România adoptă prezenta hotărâre

Art. 1. - (1) Se aleg următorii membri ai Consiliului director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România:

1. domnul Petre Sorin Adrian în funcţia de prim-vicepreşedinte;

2. doamna Stan Costinela Anuţa în funcţia de vicepreşedinte - preşedinte al Comisiei de calificare şi atestare profesională;

3. doamna Apostolescu Elena în funcţia de vicepreşedinte - preşedinte al Comisiei ştiinţifice şi de standarde;

4. doamna Bratu Delia Voichiţa în funcţia de vicepreşedinte - preşedinte al Comisiei de evidenţă a membrilor;

5. doamna Hăşmăşan Rodica în funcţia de vicepreşedinte - preşedinte al Comisiei de verificare şi monitorizare;

6. domnul Dogărescu George în funcţia de vicepreşedinte - preşedinte al Comisiei de relaţii interne şi internaţionale;

7. doamna Grigorescu Cristina în funcţia de vicepreşedinte - preşedinte al Comisiei juridice;

8. doamna Acbihai Reta în funcţia de secretar general;

9. domnul Sîrb Gheorghe Mihai în funcţia de trezorier.

(2) Conform art. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, mandatul membrilor Consiliului director este de 2 ani, cu începere de la data Conferinţei naţionale în care aceştia au fost aleşi.

Art. 2. - (1) Conform art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Consiliului director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România este doamna Dana Ababei, care a deţinut funcţia de prim-vicepreşedinte în Consiliul director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România anterior.

(2) Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare, fostul preşedinte al Consiliului director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România este domnul Daniel Manaţe, care a deţinut funcţia de preşedinte în Consiliul director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România anterior.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România,

Daniel Manaţe

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat

 

Având în vedere prevederile art. 41 lit. a), c), d) şi e) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 5 lit. c), art. 6 alin. (1) şi (2), ale art. 7 alin. (2) şi ale art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în urmă deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din şedinţa din data de 6.12.2017,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

Art. I. - Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 31 din 14 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Termenii şi expresiile utilizate în prezenta normă au semnificaţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea pensiilor publice, şi în legile care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii profesionale.”

2. La articolul 4, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) prin pensionarea de invaliditate pentru pierderea totală a capacităţii de muncă, potrivit prevederilor legale aplicabile în sistemul public de pensii sau potrivit prevederilor legale incidente din actele normative care reglementează acordarea pensiei în căzui unor categorii profesionale, după caz;”.

3. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Administratorii notifică instituţiei de evidenţă:

a) cererile primite de la participanţii care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I sau II pentru cauze care afectează ireversibil capacitatea de muncă, definite potrivit Legii pensiilor publice, respectiv de o categorie similară de pensie stabilită în baza legilor care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii profesionale, după caz, şi care au solicitat plata unică a activului personal net, după finalizarea plăţii activului net, comunicând ca «data stare»:

(i) data de la care au fost acordate drepturile de pensie de invaliditate/categoria similară de pensie, înscrisă în decizia administrativă valabilă privind acordarea/recalcularea/revizuirea pensiei de invaliditate, respectiv a categoriei similare de pensie, eliberată de casele teritoriale de pensii sau de casele de pensii sectoriale, după caz, pentru participanţii pensionaţi de invaliditate care nu mai sunt supuşi revizuirii medicale începând de la data acordării drepturilor;

(ii) data de la care nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate, înscrisă în decizia medicală asupra capacităţii de muncă, pentru participanţii pensionaţi de invaliditate care nu mai sunt supuşi revizuirii medicale ulterior înscrierii iniţiale la pensia de invaliditate sau la categoria de pensie similară:

b) cererile primite de la participanţii care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I sau II pentru cauze care afectează ireversibil capacitatea de muncă, definite potrivit Legii pensiilor publice, respectiv de o categorie similară de pensie stabilită şi în baza legilor care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii profesionale, după caz, şi care au solicitat plata eşalonată a activului personal net, după ce suma cuvenită este transferată din contul de operaţiuni în contul DIP pentru plăţi eşalonate, comunicând ca «data stare»“:

(1) data de la care au fost acordate drepturile de pensie de invaliditate/categoria similară de pensie, înscrisă în decizia administrativă valabilă privind acordarea/ recalcularea/revizuirea pensiei de invaliditate, respectiv a categoriei similare de pensie, eliberată de casele teritoriale de pensii sau de casele de pensii sectoriale, după caz, pentru participanţii pensionaţi de invaliditate care nu mai sunt supuşi revizuirii medicale începând de la data acordării drepturilor;

(ii) data de la care nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate, înscrisă în decizia medicală asupra capacităţii de muncă, pentru participanţii pensionaţi de invaliditate care nu mai sunt supuşi revizuirii medicale ulterior înscrierii iniţiale la pensia de invaliditate sau la categoria de pensie similară;

c) cererile primite de la beneficiarul/beneficiarii participantului decedat, prin care se solicită contravaloarea drepturilor cuvenite, după finalizarea plăţii activului net cuvenit beneficiarului/ beneficiarilor, pentru plata unică, respectiv după transferul activului net din contul de operaţiuni în contul DIP pentru plăţi eşalonate, comunicând ca „data stare” data decesului;

d) cererile primite de le persoanele care îndeplinesc condiţiile de plată a activului personal net, având în vedere îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, prevăzute de lege, respectiv a condiţiilor de acordare a unei categorii similare de pensie stabilită în baza legilor care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii profesionale, după finalizarea plăţii activului net pentru plata unică, respectiv după transferul activului net din contul de operaţiuni în contul DIP pentru plăţi eşalonate, comunicând ca „data stare” data acordării pensiei pentru limită de vârstă, înscrisă în decizia de pensionare.”

4. La articolul 5, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) în cazurile specificate la alin. (1) lit. a) sau lit. b), după caz, administratorul are obligaţia de a deţine copii ale deciziei administrative privind acordarea pensiei de invaliditate sau copii ale deciziei de recalculare/revizuire a pensiei de invaliditate şi ale deciziei medicale asupra capacităţii de muncă.”

5. La articolul 41, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Administratorii au obligaţia de a păstra în evidenţele proprii istoricul operaţiunilor participanţilor care optează pentru plăţi eşalonate şi documentele justificative aferente.”

Art. II. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 29.

 

RECTIFICĂRI

 

În preambulul Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.391/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 108 „Declaraţie privind impozitul pe reprezentanţă”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 6 decembrie 2017, se face următoarea rectificare:

- la primul paragraf, în loc de: „... prevederile art. 237 alin. (1) şi (3)...” se va citi: „... prevederile art. 237 alin. (1)-(3)...”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.