MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 1003         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 18 decembrie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

128. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea capacităţilor de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creştere stabilă, durabilă şi favorabilă incluziunii - COM (2017) 376 final

 

129. - Hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Rezilienţă, prevenire şi apărare: construirea unei securităţi cibernetice puternice pentru UE - JOIN (2017) 456 final

 

130. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind ENISA, „Agenţia UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 şi privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (Actul privind securitatea cibernetică) - COM (Ł017) 477 final

 

131. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber ăl datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană - COM (2017) 495 final

 

132. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului UE nr. 1.092/2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic - COM (2017) 538 final

 

133. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CIE) nr. 1.303/2013 în ceea ce priveşte modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială şi teritorială şi a resurselor pentru obiectivul de investiţii pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană - COM (2017) 565 final

 

134. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte persoana impozabilă atestată - COM (2017) 567 final

 

135. - Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce priveşte armonizarea şi simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată şi introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerţului dintre statele membre - COM (2017) 569 final

 

136. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce priveşte normele aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne - COM (2017) 571 final

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

97. - Ordonanţă de urgenţă privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

899. - Hotărâre privind repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor de personal, inclusiv a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională

 

900. - Hotărâre privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional .Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea capacităţilor de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creştere stabilă, durabilă şi favorabilă incluziunii - COM (2017) 376 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/625 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că această comunicare este un document programatic care poate asigura prin aplicarea lui de către toţi actorii implicaţi, la toate nivelurile de guvernanţă, o creştere stabilă, durabilă şi favorabilă incluziunii la nivelul teritoriilor:

2. apreciază că experienţa acumulată până în prezent cu actualele programe aferente politicii de coeziune, alături de acţiunile şi proiectele-pilot prezentate în prezenta comunicare, vor reprezenta contribuţii utile la pregătirea următorului cadru financiar multianual;

3. evidenţiază faptul că, în România, politica de cluster a constituit de multă vreme o preocupare pentru Ministerul Economiei - Direcţia politici industriale, competitivitate şi transport energie şi a fost iniţiată de acesta în anul 2008 prin studiul InovCluster „Dezvoltarea conceptului de pol tehnologic în plan regional şi a clusterelor din reţele regionale, suport al creşterii competitivităţii operatorilor economici din industria prelucrătoare - Romanian Cluster Mapping”, finanţat prin Planul sectorial din domeniul cercetării-dezvoltării din industrie.

În plus, s-a finalizat implementarea mat multor proiecte în cadrul cărora a debutat procesul de evaluare (prin benchmarking) a clusterelor din România: SEENECO-CIP (formare specialişti pentru interviul de benchmarking, formare formatori pentru managerii de cluster); Cluster PoliSEE (elaborarea strategiilor de specializare inteligentă pentru dezvoltarea clusterelor); CLUSTERIX-INTERREG IV C; Adriatic Danubian Clustering; DanuBioValNet (parteneriat între clustere pentru stimularea ecoinovării prin dezvoltarea unei reţele comune, bio, cu valoare adăugată pentru Regiunea Dunării, Programul transnaţional Dunărea - INTERREG, axa prioritară 1, obiectivul specific 1.1).

Ca urmare a politicii constante de promovare şi sprijinire a formării clusterelor, la ora actuală, în baza de date a Ministerului Economiei sunt înregistrate 70 de clustere şi poli de competitivitate, dintre care 23 au primit eticheta de bronz şi 10 au primit eticheta de argint după studii de benchmarking efectuate de experţii ESCA.

La nivel naţional, Strategia de specializare inteligentă a fost asimilată cu Strategia naţională de cercetare şi dezvoltare 2014-2020 (SNCDI2020), implementarea acestei strategii depinzând de finanţarea prin Programul operaţional competitivitate.

De asemenea, a fost demarat procesul de elaborare a Programului naţional de specializare inteligentă, prevăzut de Programul de guvernare al Guvernului României, care are drept obiectiv stabilirea sinergiilor dintre strategiile de specializare inteligentă la nivel naţional şi la nivel regional, asigurând corelarea cu platforma RIS3, şi identifică direcţiile strategice de creştere a competitivităţii întreprinderilor prin stimularea proceselor de specializare inteligentă. Acesta urmăreşte o abordare unitară a direcţiilor strategice de creştere a competitivităţii prin analiza la nivel regional a domeniilor de dezvoltare economică, concomitent cu analiza infrastructurii de inovare, transfer tehnologic şi resurse umane;

4. atrage atenţia că, în România, şase dintre cele opt regiuni de dezvoltare şi-au elaborat deja strategiile RIS3, dar, din cauza faptului că strategiile de specializare inteligentă la nivel regional nu au buget, este greu de crezut că părţile interesate vor fi dispuse să acţioneze în conformitate cu planul de acţiune al acestora.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 128.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Rezilienţă, prevenire şi apărare: construirea unei securităţi cibernetice puternice pentru UE - JOIN (2017) 450 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicata, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/630 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. salută iniţiativa comună Rezilienţă, prevenire şi apărare: construirea unei securităţi cibernetice puternice pentru UE, pe care o susţine prin proiecte de acte legislative de transpunere a reglementărilor din domeniul securităţii cibernetice;

2. sprijină pachetul de propuneri în domeniul securităţii cibernetice, pe care îl consideră oportun şi necesar, având în vedere dinamica ameninţărilor cibernetice şi consecinţele pe care astfel de atacuri le pot avea asupra sistemelor informatice, a economiilor statelor membre ş.a.m.d.;

3. apreciază că acest demers va contribui la creşterea încrederii utilizatorilor în piaţa digitală, prin interesul manifestat atât în asigurarea securităţii cibernetice, cât şi în stabilirea unei politici internaţionale coerente a UE în ceea ce priveşte spaţiul cibernetic;

4. susţine obiectivul principal de a atesta faptul că produsele şi serviciile de tehnologii de comunicare a informaţiilor (JCT) care au fost certificate în conformitate cu schema propusă respectă cerinţele specifice privind securitatea informatică;

5. este interesat, în mod special, de: pregătirea în vederea unei reacţii rapide la atacuri cibernetice, creşterea conştientizării asupra efectelor acestora, dezvoltarea competenţelor, implicit a educaţiei în domeniul securităţii cibernetice, susţinerea eforturilor de îmbunătăţire a capabilităţilor în domeniu ale statelor terţe din vecinătate;

6. atrage atenţia asupra:

a) necesităţii realizării unei analize aprofundate a măsurilor privind certificarea în domeniul securităţii cibernetice, în strânsă legătură cu actorii pieţei;

b) aspectelor referitoare la controlul exporturilor tehnologiilor critice cibernetice de supraveghere - pilonul apărării cibernetice, deoarece acestea ar trebui aduse la cunoştinţa Grupului de lucru de dublă utilizare de la Bruxelles pentru a evita formulări inexacte în documentul final;

7. afirmă:

a) disponibilitatea României de a găzdui proiectul-pilot al Centrului de excelenţă şi, ulterior, de a participa activ la dezvoltarea reţelei de centre de competenţă. Capabilităţile existente în acest moment în România, respectiv proiectul-pilot

al Centrului de Inovare în Securitate Cibernetică din cadrul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Centrul de excelenţă în securitate cibernetică al Ministerului Apărării Naţionale din cadrul Academiei Tehnice Militare, Centrul de excelenţă din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru I. Cuza”, Centrul Naţional Cyberlnt al S.R.I. şi Centrul de Inovare-Cercetare din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, pot constitui, cu uşurinţă, nucleul de dezvoltare a unei reţele europene de centre de excelenţă. Un argument în plus îl reprezintă acoperirea atât a celor trei piloni ai securităţii cibernetice - securitatea reţelelor şi informaţiilor, criminalitatea cibernetică şi apărarea cibernetică, cât şi implicarea mediului academic, precum şi sinergia mediilor civil-militar, cu beneficii evidente în combaterea ameninţărilor din mediul online;

b) ideea creării unor centre de competenţă pe domenii - militar, civil, academic ş.a., situate în 4-5 state membre cu tradiţie, istorie, competenţe pe domeniul ales, mai degrabă decât înfiinţarea a 27 de centre pentru cele 27 de state membre;

8. exprimă rezerve faţă de:

a) îndeplinirea unor activităţi din Declaraţia comună, în special faţă de cele care implică aspecte de ordin operaţional. Facem referire la unele măsuri prezentate la capitolul 3.5 „Consolidarea descurajării în domeniul securităţii cibernetice prin intermediul capacităţii de apărare a statelor membre”. Avem în vedere faptul că securitatea cibernetică are şi o natură specifică, în sensul că este o componentă a securităţii naţionale, domeniu de care sunt responsabile statele membre, şi nu Comisia Europeană; drept urmare, aceste activităţi vor putea fi îndeplinite doar în măsura în care statele membre vor avea un interes în momentul respectiv şi în acel sens;

b) dezvoltarea capacităţilor operaţionale şi în ceea ce priveşte ENISA. Se menţine riscul pentru dublarea eforturilor între UE şi NATO.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâm a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 129.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind ENISA, „Agenţia UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 şi privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor („Actul privind securitatea cibernetică*) - COM (2017) 477 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/631 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se întemeiază pe prevederile art. 114 din Tratatul privind funcţionarea UE (TFUE), care se referă la apropierea legislaţiilor statelor membre în vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 26 din TFUE, şi anume buna funcţionare a pieţei interne;

2. constată că alegerea formei juridice este regulamentul, deoarece ENISA a fost instituită printr-un regulament, acelaşi instrument juridic fiind adecvat şi pentru prezenta propunere. De asemenea, datorită rolului important jucat de agenţie în crearea şi gestionarea unui cadru UE de certificare de securitate cibernetică, noul mandat al agenţiei şi cadrul menţionat anterior sunt stabilite în mod optim în cadrul unui singur instrument juridic, regulamentul;

3. constată că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarităţii deoarece, în contextul actual al ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii cibernetice, reiese că, pentru a spori rezilienţa cibernetică colectivă a Uniunii, acţiunile individuale ale statelor membre ale UE şi abordarea fragmentară a securităţii cibernetice nu vor fi suficiente. Securitatea cibernetică a devenit o chestiune de interes comun pentru UE;

4. constată că prezenta propunere respectă parţial principiul proporţionalităţii.

Securitatea cibernetică este o dimensiune a securităţii în ansamblu, iar competenţa şi expertiza cu privire la evaluarea securităţii aparţin statelor membre. Într-adevăr, gestionarea Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie este o competenţă partajată între Uniune şi statele membre (art. 4 din TFUE), însă, având în vedere impactul securităţii cibernetice asupra securităţii naţionale, aceasta ţine în multe privinţe de suveranitatea naţională.

Din acest motiv, în ceea ce priveşte cadrul european unic de certificare, susţine că rolul statelor membre şi, implicit, al autorităţilor naţionale de certificare nu ar trebui redus la unul consultativ. Statele membre trebuie să deţină un rol consistent în noua arhitectură a certificării securităţii cibernetice, dată fiind şi expertiza pe care acestea o deţin;

5. apreciază necesară şi oportună revizuirea statutului şi mandatului ENISA şi se salută acordarea unui mandat permanent acestei agenţii, care în contextul implementării Directivei NIS capătă un rol mult mai important;

6. susţine prezenta propunere de regulament, considerându-se că această iniţiativă va contribui la creşterea încrederii utilizatorilor în piaţa digitală prin; interesul manifestat în asigurarea securităţii cibernetice, stabilirea obiectivelor strategice şi acţiunilor concrete menite să permită obţinerea rezilienţei, reducerea criminalităţii cibernetice, dezvoltarea politicii şi a capabilităţilor de apărare cibernetică, dezvoltarea resurselor industriale şi tehnologice;

7. atrage atenţia cu privire la posibilitatea dezvoltării capacităţii operaţionale a agenţiei, în condiţiile în care schimbul de informaţii între state referitoare la incidentele cibernetice la nivel european este preponderent voluntar;

8. consideră că sunt necesare clarificări cu privire la textul normativ referitor la cadrul european de certificare cibernetică. Un exemplu în acest sens este argumentaţia reţinută la paragraful 56 din preambulul propunerii:

„Comisia ar trebui să fie împuternicită să adreseze ENISA solicitarea de a pregăti propuneri de sisteme pentru produse sau servicii TIC specifice. Pe baza propunerii de sistem prezentate de ENISA, Comisia ar trebui să fie împuternicită după aceea Să adopte sistemul european de certificare de securitate cibernetică prin intermediul unor acte de punere în aplicare.”

Deşi certificarea la nivel european poate aduce beneficii din punctul de vedere al creşterii încrederii consumatorilor în produsele şi serviciile TIC, aceasta poate fi un proces foarte costisitor pentru producători şi furnizori care, în unele situaţii, poate duce la creşterea preţurilor pentru consumatori, şi este necesar să se precizeze clar cine şi cum va reglementa procesul de certificare;

9. solicită realizarea unei analize aprofundate la nivelul Consiliului Operativ pentru Securitate Cibernetică, instituit prin Strategia de securitate naţională de securitate cibernetică a României, în strânsă legătură cu actorii pieţei, cu privire la noile măsuri privind certificarea în domeniul securităţii cibernetice.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 130.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană - COM (2017) 495 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionali taţi i, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/633 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

2. notează că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe art. 4 alin. (2) lit. (a) din TFUE. Aceasta are ca obiectiv realizarea unei pieţe interne mai competitive şi mai integrate pentru serviciile de stocare şi alte servicii de prelucrare a datelor, prin asigurarea liberei circulaţii a datelor în cadrul Uniunii. Propunerea stabileşte normele referitoare la cerinţele de localizare a datelor, disponibilitatea datelor pentru autorităţile competente şi portarea datelor pentru utilizatorii profesionişti;

3. certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul:

1. notează că obiectivul prezentei propuneri este de a asigura buna funcţionare a pieţei interne pentru serviciile menţionate mai sus, care nu se limitează la teritoriul unui singur

stat membru, şi libera circulaţie a datelor fără caracter personal în cadrul Uniunii:

2. atestă conformitatea prezentei propuneri cu Directiva privind comerţul electronic - care urmăreşte realizarea unei pieţe unice a UE cuprinzătoare şi eficace pentru categoriile mai largi de servicii ale societăţii informaţionale - şi cu Directiva privind serviciile - care promovează aprofundarea pieţei unice a UE pentru servicii în mai multe sectoare -, urmărind crearea unei pieţe unice eficace a UE pentru serviciile de găzduire (stocare) a datelor şi alte servicii de prelucrare.

3. Consideră esenţiale cooperarea şi asistenţa reciprocă dintre autorităţile competente. În cazul în care nu există un mecanism de cooperare, propunerea introduce măsuri menite să permită autorităţilor competente să facă schimb de date stocate sau prelucrate în alt mod şi să aibă acces la aceste date în alte state membre.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 131.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului UE nr. 1.092/2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic - COM (2017) 538 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/602 din 4.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii deoarece obiectivul propunerii, respectiv

eficientizarea CERS şi consolidarea coordonării macroprudenţiale în UE, poate fi îndeplinit prin completarea legislaţiei UE deja existente, fiind vorba de un obiectiv care poate fi cel mai bine realizat mai degrabă la nivelul UE, decât prin diverse iniţiative naţionale.

În plus, prin contribuţia sa substanţială la reciprocitatea măsurilor macroprudenţiale naţionale, CERS ajută autorităţile naţionale să abordeze riscurile sistemice care apar la nivel naţional.

De asemenea, propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii deoarece propunerea modifică un regulament deja existent. Modificările au un scop bine definit şi vizează clarificarea sau consolidarea dispoziţiilor existente, fiind, prin urmare, proporţionale cu problemele identificate, iar structura de bază a CERS va rămâne, în linii mari, neschimbată;

2. apreciază măsurile luate în vederea consolidării controlului democratic şi a transparenţei prin transmiterea avertismentelor şi a recomandărilor către Parlamentul European şi agenţiile europene de supraveghere.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâm a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 132.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 în ceea ce priveşte modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială şi teritorială şi a resurselor pentru obiectivul de investiţii pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană - COM (2017) 565 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/601 din 4.12,2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii având în vedere că reprezintă un rezultat tehnic al punerii în aplicare a dispoziţiilor de la art. 92 alin, (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, al aplicării art. 93 şi 94 şi al deciziei de a prelungi YEI la perioada 2017-2020.

De asemenea, propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii deoarece se limitează la ajustările tehnice necesare;

2. apreciază majorarea alocării Iniţiativei pentru tineri conform deciziei COM din iunie 2017, considerându-se esenţială sprijinirea tinerilor în integrarea pe piaţa muncii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 133.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte persoana impozabilă atestată - COM (2017) 567 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/627 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii deoarece aspectele legate de stocarea şi furnizarea accesului la informaţiile privind statutul de persoană impozabilă atestată al întreprinderilor nu pot fi decise de către statele membre în mod individual, deoarece întreprinderile şi administraţiile fiscale din toate statele membre ar trebui, în mod standardizat, să fie în măsură să verifice statutul de persoană impozabilă atestată al întreprinderilor stabilite în alte state membre. Acest lucru presupune un cadru comun, iar o iniţiativă în acest sens necesită o propunere a Comisiei de modificare a Regulamentului privind cooperarea administrativă în domeniul TVA-ului.

De asemenea, propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii deoarece propunerea defineşte un cadru privind statutul de persoană impozabilă atestată, măsurile operaţionale de control şi de aplicare rămânând în sarcina statelor membre. În mod concret, acordarea sau retragerea statutului de persoană impozabilă atestată al persoanelor impozabile individuale, pe baza condiţiilor convenite de comun acord, ţine de competenţa exclusivă a statelor membre;

2. apreciază demersurile Comisiei în vederea modernizării şi revizuirii sistemului actual de TVA în contextul eforturilor vizând crearea unui spaţiu unic european solid pentru TVA, dar este necesară o abordare precaută în cadrul negocierilor pe marginea prevederilor propuse, în condiţiile în care capacitatea administrativă a administraţiilor fiscale este diferită şi implementarea unui astfel de sistem ar necesita mai multă cooperare între administraţiile fiscale.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 134.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce priveşte armonizarea şi simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată şi introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerţului dintre statele membre - COM (2017) 569 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII/628 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarităţii deoarece, prin natura lor, normele în materie de TVA pentru comerţul transfrontalier din cadrul Uniunii implică

mai multe state membre, iar TVA-ul, fiind un impozit armonizat la nivelul UE, orice iniţiativă de a introduce sistemul definitiv de TVA pentru livrările transfrontaliere de bunuri necesită o propunere de modificare a Directivei TVA din partea Comisiei.

De asemenea, propunerea de directivă respectă principiul proporţionalităţii deoarece îmbunătăţirile propuse pentru sistemul actual sunt direcţionate către şi limitate la un număr restrâns de norme în materie de TVA care s-au dovedit a fi dificil de aplicat într-un mod sistematic şi uniform şi care au creat probleme persoanelor impozabile;

2. apreciază demersurile Comisiei în vederea modernizării şi revizuirii sistemului actual de TVA în contextul eforturilor vizând crearea unui spaţiu unic european solid pentru TVA;

3. susţine soluţiile rapide de îmbunătăţire a sistemului actual de TVA propuse de Comisie care se referă la simplificarea prevederilor privind stocurile la dispoziţia clientului şi tranzacţiile în lanţ, precum şi la introducerea unor condiţii de fond suplimentare pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrarea intracomunitară de bunuri, având în vedere necesitatea realizării de progrese în domenii care se confruntă în prezent cu dificultăţi

de aplicare, necesitatea realizării unei abordări unitare la nivel european în domenii în care statele membre aplică diferit prevederile în domeniul TVA, precum şi problemele existente în prezent ca urmare a necesităţii respectării principiilor care decurg din jurisprudenţa europeană în domeniu;

4. atrage atenţia că este necesară o abordare precaută în cadrul negocierilor pe marginea prevederilor propuse prin prisma efectelor asupra veniturilor bugetare, din perspectiva creşterii costurilor de conformare şi a sarcinilor administrative pe care le-ar implica astfel de modificări pentru agenţii economici, precum şi în condiţiile în care capacitatea administrativă a administraţiilor fiscale este diferită, iar implementarea unui astfel de sistem ar necesita mai multă cooperare între administraţiile fiscale.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâm a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Mr. 135.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce priveşte normele aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne - COM (2017) 571 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/629 din 7.12.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

1. consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce priveşte normele aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

2. notează că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe art. 77 alin. (2) lit. (e) din TFUE. Propunerea modifică Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen);

3. certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul:

1. susţine necesitatea revenirii la funcţionarea deplină a spaţiului Schengen în coordonatele unui spaţiu lipsit de controale la frontierele interne;

2. subliniază că măsurile de reintroducere a controalelor la frontierele interne trebuie să aibă un caracter temporar şi să fie aplicate doar pentru situaţii excepţionale, foarte clar definite;

3. susţine utilizarea cu precădere a măsurilor alternative (schimbul de informaţii, verificările poliţieneşti etc.) şi punerea corectă în aplicare a legislaţiei Uniunii de către toate statele membre;

4. consideră că doar un spaţiu Schengen unit şi puternic va genera mai multă securitate pentru cetăţenii europeni şi mai multă încredere între statele membre.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâm a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 13 decembrie 2017.

Nr. 136.

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor

 

Având în vedere exigenţa creării unui cadru legislativ clar şi previzibil pentru finalizarea obiectivelor de investiţii din cadrul Programului naţional de dezvoltare locală, care să asigure îndeplinirea în mod eficient a obiectivului general al programului, se impune intervenţia legislativă de urgenţă pentru evitarea înregistrării de arierate de către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare ale programelor prioritare de mediu. În condiţiile în care o mare parte din obiectivele de investiţii sunt demarate din bugetele locale sau prin alte programe, continuate prin alocările bugetare anuale insuficiente, iar lucrările de construcţii sunt executate secvenţial, cu încălcarea sistemului calităţii şi a legislaţiei în construcţii, precum şi a contractelor de achiziţii publice, încheiate, o mare parte din acestea, pe criteriul „preţul cel mai scăzut”, iar durata de execuţie a acestor lucrări este în cele mai multe cazuri depăşită,

având în vedere impactul aplicării directivelor Uniunii Europene în România în privinţa implementării standardelor de echipare tehnico-edilitară pentru toate localităţile, în sensul necesităţii protejării mediului şi creşterii calităţii vieţii tuturor cetăţenilor prin asigurarea accesului la alimentarea cu apă, realizarea reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor uzate, este imperios necesară sprijinirea de către Guvern a implementării Programului naţional de dezvoltare locală prin crearea unui cadru legislativ coerent care să asigure îndeplinirea obiectivelor acestuia prin utilizarea eficientă a resurselor alocate şi a maximizării valorilor indicatorilor de rezultat, motiv pentru care se impune intervenţia legislativă de urgenţă.

Având în vedere faptul că la această dată Ministerul Mediului are în derulare un număr de 4 (patru) convenţii în cadrul programelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), d) şi k) din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, şi anume: „Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Copşa Mică”, „Managementul regional al deşeurilor urbane şi ecologizarea rampelor de deşeuri din judeţul Satu Mare”, „Extindere şi reamenajare Parc zoologic şi de agrement Turda, judeţul Cluj” şi „Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna”, aflate în prag de finalizare, realizarea investiţiilor propuse prin aceste proiecte contribuind la îndeplinirea cerinţelor impuse României prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât modificările legislative din domeniu impun schimbări în modalitatea de abordare a gestionării deşeurilor în ceea ce priveşte colectarea, tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora conform noii legislaţii în materie şi Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020 şi întrucât procedurile de acreditare a parcurilor zoologice, absolut necesare autorizării acestora şi care nu au fost prevăzute în documentaţia iniţială, impun modificări ale normelor de securitate şi de siguranţă pentru funcţionarea parcurilor zoologice,

necesitatea prelungirii termenului de derulare a convenţiilor şi caracterul excepţional al modalităţii normative alese la acest moment apare de asemenea ca urmare a nerespectării graficelor de efectuare a plăţilor stabilite în cadrul formelor iniţiale ale acestor convenţii, datorită finanţării anuale insuficiente şi modificărilor de soluţii, ce a condus la derularea unor noi proceduri de avizare în cadrul comisiilor tehnico-economice şi consiliilor interministeriale, respectiv aprobări prin hotărâri ale Guvernului.

Nefinalizarea integrală a lucrărilor aferente proiectelor şi neîndeplinirea obiectivelor-ţintă, conform legislaţiei în vigoare în domeniul deşeurilor, parte asumată de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, conduce la riscul de intrare în procedura de infringement, cu efecte negative asupra bugetului de stat.

De asemenea, nefinalizarea obiectivelor de investiţii conduce la rambursarea întregii sume finanţate până în prezent de către Ministerul Mediului, în cuantum de aproximativ 246 milioane lei, primăriilor şi consiliilor judeţene beneficiare ale acestor obiective, lucru ce atrage constrângeri semnificative de ordin financiar asupra bugetelor locale.

Faţă de cele prezentate, urgenţa adoptării prezentei măsuri legislative este dată de riscul realizării unor investiţii aflate în prag de finalizare, însă nefuncţionale, datorate imposibilităţii continuării finanţării prin intermediul programelor prioritare de mediu, bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare neputând asigura fondurile necesare finalizării acestor investiţii.

Întrucât aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii urgente şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - (1) Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2019.

(2) Convenţiile încheiate în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pot fi modificate prin acordul părţilor.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 97.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor de personal, inclusiv a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al poziţiei 42 din anexa nr. 4 şi al poziţiei 43 din anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Din sumele rezervate prevăzute la poziţia 42 din anexa nr. 4 la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se repartizează pe judeţe suma totală de 7.782 mii lei, din care suma de 5.282 mii lei în scopul asigurării sumelor necesare pentru plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru finanţarea unităţilor de învăţământ special şi din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională pentru anul 2017, iar suma de 2.500 mii lei, în scopul asigurării sumelor necesare plăţii tranşelor aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ special şi din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, conform legislaţiei în vigoare, potrivit anexei nr. 1.

(2) Din sumele rezervate prevăzute la poziţia 43 din anexa nr. 5 la Legea nr. 6/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se repartizează pe judeţe suma totală de 136.720 mii lei, din care suma de 87.720 mii lei în scopul asigurării sumelor necesare pentru plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, iar suma de 49.000 mii lei, în scopul asigurării sumelor necesare plăţii tranşelor aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, conform legislaţiei în vigoare, potrivit anexei nr. 2.

Art. 2. - (1) Sumele prevăzute în anexa nr. 2 se repartizează pe comune, oraşe şi municipii, prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare.

(2) Inspectoratele şcolare comunică direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sumele repartizate pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat.

(3) Alocarea sumelor va conduce la modificarea bugetelor iniţiale aprobate.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările în structura bugetului de stat.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 899.

 

ANEXA Nr.1

 

SUME REPARTIZATE

pentru plata salariilor, a sporurilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, pentru plata contribuţiilor aferente acestora, precum şi pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ special şi din centrele judeţene

 

			- mii lei -
Nr. crt.	Judeţ	Total sume	din cane pentru:
			finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora	asigurarea sumelor necesare plăţii tranşelor aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială
1	ALBA	208	129	79
2	ARAD	624	500	124
3	ARGEŞ	272	133	139
4	BACĂU	251	176	75
5	BIHOR	313	176	137
6	BISTRIŢA-NĂSĂUD	297	176	121
7	BOTOŞANI	0	0	0
8	BRAŞOV	298	176	122
9	BRĂILA	272	176	96
10	BUZĂU	0	0	0
11	CARAŞ-SEVERIN	280	176	104
12	CĂLĂRAŞI	24	0	24
13	CLUJ	21	0	21
14	CONSTANŢA	0	0	0
15	COVASNA	90	50	40
16	DÂMBOVIŢA	92	50	42
17	DOLJ	228	176	52
18	GALAŢI	338	200	138
19	GIURGIU	0	0	0
20	GORJ	25	0	25
21	HARGHITA	30	0	30
22	HUNEDOARA	217	176	41
23	IALOMIŢA	210	176	34
24	IAŞI	239	176	63
25	ILFOV	0	0	0
26	MARAMUREŞ	247	176	71
27	MEHEDINŢI	276	176	100
28	MUREŞ	244	176	68
29	NEAMŢ	264	176	88
30	OLT	208	176	32
31	PRAHOVA	288	176	112
32	SATU MARE	0	0	0
33	SĂLAJ	0	0	0
34	SIBIU	279	176	103
35	SUCEAVA	0	0	0
36	TELEORMAN	214	176	38
37	TIMIŞ	920	700	220
38	TULCEA	206	176	30
39	VASLUI	11	0	11
40	VÂLCEA	34	0	34
41	VRANCEA	262	176	86
42	Sume rezervate care se repartizează pe judeţe prin hotărâri ale Guvernului iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale	-7.782	-5.282	-2.500
	TOTAL	0	0	0

 

ANEXA Nr. 2

 

SUME REPARTIZATE

pentru plata salariilor, a sporurilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, pentru plata contribuţiilor aferente acestora, precum şi pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat

 

			- mii lei -
Nr. crt.	Judeţ	Total sume	din care pentru:
			finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora	asigurarea sumelor necesare plăţii tranşelor aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială
1	ALBA	2.432	1.431	1.001
2	ARAD	2.992	1.760	1.232
3	ARGEŞ	13.695	6.100	7.595
4	BACĂU	5.670	3.459	2.211
5	BIHOR	4.107	2.416	1.691
6	BISTRIŢA-NĂSĂUD	2.495	1.468	1.027
7	BOTOŞANI	200	200	0
8	BRAŞOV	3.503	2.472	1.031
9	BRĂILA	3.821	2.495	1.326
10	BUZĂU	300	300	0
11	CARAŞ-SEVERIN	1.089	723	366
12	CĂLĂRAŞI	837	495	342
13	CLUJ	3.787	2.434	1.353
14	CONSTANŢA	0	0	0
15	COVASNA	2.836	1.833	1.003
16	DÂMBOVIŢA	4.444	2.779	1.665
17	DOLJ	6.159	3.753	2.406
18	GALAŢI	4.973	3.214	1.759
19	GIURGIU	0	0	0
20	GORJ	0	0	0
21	HARGHITA	2.919	1.923	996
22	HUNEDOARA	4.175	2.621	1.554
23	IALOMIŢA	500	500	0
24	IAŞI	4.723	3.090	1.633
25	ILFOV	0	0	0
26	MARAMUREŞ	3.583	2.196	1.387
27	MEHEDINŢI	992	551	441
28	MUREŞ	7.429	5.276	2.153
29	NEAMŢ	3.918	2.511	1.407
30	OLT	2.207	1.916	291
31	PRAHOVA	7.034	5.044	1.990
32	SATU MARE	4.502	3.060	1.442
33	SĂLAJ	5.050	3.506	1.544
34	SIBIU	5.630	4.012	1.618
35	SUCEAVA	700	700	0
36	TELEORMAN	3.197	1.822	1.375
37	TIMIŞ	7.319	5.276	2.043
38	TULCEA	2.031	1.318	713
39	VASLUI	700	700	0
40	VÂLCEA	1.808	1.187	621
41	VRANCEA	4.963	3.179	1.784
42	BUCUREŞTI		0	0
43	Sume rezervate care se repartizează pe judeţe şi municipiul Bucureşti prin hotărâri ale Guvernului iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale	-136.720	-87.720	-49.000
	TOTAL	0	0	0

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 489/1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizaţi la unele obiective hidroenergetice în curs de execuţie,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) şi al art. 32 din Legea nr. 255/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”, în suprafaţă de 210,4315 ha, potrivit planului cu amplasamentul/planurilor topografice prevăzut(e) în anexa nr. 1*).

Art. 2. - Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Energiei, prin Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” - S.A.

Art. 3. - Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii potrivit art. 2, situate pe raza comunelor Răstoliţa şi Vătava din judeţul Mureş, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 4. - Se aprobă sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional prevăzut la art. 1, pe raza comunelor Răstoliţa şi Vătava din judeţul Mureş, în cuantum total de 187.387 lei, şi sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat pe anul 2017 Ministerului Energiei la capitolul 81.01 „Combustibili şi energie”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 01 „Transferuri interne”, alineatul 12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

Art. 5. - Sumele individuale prevăzute la art. 4 se virează de către Ministerul Energiei, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora de către reprezentantul expropriatorului, într-un cont bancar deschis pe numele Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” - S.A., la dispoziţia proprietarilor de imobile, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional, în vederea efectuării plăţii despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 6. - Ministerul Energiei, prin Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 7. - Planul amplasamentului lucrării de utilitate publică de interes naţional se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediile consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, potrivit legii.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Toma-Florin Petcu

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 900.

*) Anexa nr. 1 - Planurile topografice ale coridorului de expropriere se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Hidroelectrica - S.A., care este depozitarul acestora, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţilor topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”, situate pe raza comunelor Răstoliţa şi Vătava din judeţul Mureş, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.	Judeţ	Unitatea administrativ-teritorială	Nr. parc. pe plan de situaţie	Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului terenului	Nr. topografic	Nr. cadastral/ Nr. carte fundară	Extravilan/ Intravilan	Categoria de folosinţă	Suprafaţa de expropriat	Valoare totală despăgubiri
									[mp]	[lei]
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
1	Mureş	RĂSTOLIŢA	2a	Stoica Ioan	T4,P		Extravilan	Ps	860	1.299
2	Mureş	RĂSTOLIŢA	2b	Stoica Ioan	T4,P		Extravilan	Ps	3.016	4.554
3	Mureş	RĂSTOLIŢA	10	Vlaic Emil	T4, P834/2		Extravilan	Ps	1.016	1.534
4	Mureş	RĂSTOLIŢA	10a	Vlaic Emil	T4, P834/1		Extravilan	Ps	2.320	3.503
5	Mureş	RĂSTOLIŢA	11	Vlaic Emil	T4, P835, 836/1		Extravilan	Ps	6,204	9.368
6	Mureş	RĂSTOLIŢA	13	Vlaic Ana	T15P807		Extravilan	Ps	5,036	7.604
7	Mureş	RĂSTOLIŢA	18	Vlaic Emil	T4, P184, 185		Extravilan	Ps	1.914	2.890
8	Mureş	RĂSTOLIŢA	18A	Vlaic Emil	T4, P838/1		Extravilan	Ps	1.270	1.918
9	Mureş	RĂSTOLIŢA	21	Vlaic Ioan	T4, P184,838,83		Extravilan	Ps	9.097	13.736
10	Mureş	RĂSTOLIŢA	21a	Vlaic Ioan	T16, P813,813/1		Extravilan	Ps	4.404	6.650
11	Mureş	RĂSTOLIŢA	23	Movila Petru	T4. P190/1		Extravilan	Ps	2,165	3.269
12	Mureş	RĂSTOLIŢA	23a	Vlaic Alexandru	T4, P190/2		Extravilan	Ps	2.165	3.269
13	Mureş	RĂSTOLIŢA	24a	Movila Petru	T4, P809/2		Extravilan	Ps	1.387	2.094
14	Mureş	RĂSTOLIŢA	24b	Vlaic Alexandru	T4, P809/3		Extravilan	Ps	1.387	2.094
15	Mureş	RĂSTOLIŢA	33	Vlaic Ioan	T16, P815		Extravilan	Ps	5.098	7.698
16	Mureş	RĂSTOLIŢA	38a	Vlaic Emil	T4, P834/2,836/ 2,844,814		Extravilan	Ps	3.295	4.975
17	Mureş	RĂSTOLIŢA	39	Vlaic Emil	T4, P190/2		Extravilan	Ps	3.567	5.386
18	Mureş	RĂSTOLIŢA	45	Gliga Gheorghe, Fagas Fenica			Extravilan	Ps	3.858	5.826
19	Mureş	RĂSTOLIŢA	46	Vlaic Emil	T4. P185/1		Extravilan	Ps	1.110	1.676
20	Mureş	RĂSTOLIŢA	64	Vlaic Ioan, Vlaic Petru, Vlaic Toader, Zaharie Constantina	T7, P465/2		Extravilan	Pd	104	244
21	Mureş	RĂSTOLIŢA	64a	Vlaic Ioan, Vlaic Petru, Vlaic Toader, Zaharie Constantina	T7, P465/2		Extravilan	Ps	10	15
22	Mureş	RĂSTOLIŢA	65	Vlaic Ioan, Vlaic Petru, Vlaic Toader, Zaharie Constantina	T7, P462/2		Extravilan	Ps	3.200	4.832
23	Mureş	RĂSTOLIŢA	68a	Vlaic Gh. Aurel			Extravilan	Ps	3.900	5.889
24	Mureş	RĂSTOLIŢA	74a	Vlaic Gh. Aurel			Extravilan	Ps	2.400	3.624
25	Mureş	RĂSTOLIŢA	75a	Urca Alexandru			Extravilan	Ps	1.476	2.229
26	Mureş	RĂSTOLIŢA	75b	Urca Alexandru			Extravilan	Ps	200	302
27	Mureş	RĂSTOLIŢA	76	Urca Alexandru			Extravilan	Ps	3.324	5.019
28	Mureş	RĂSTOLIŢA	84	Siminet Gheorghe, Mogila Floarea	441/V		Extravilan	Ps	3.300	4.983
29	Mureş	RĂSTOLIŢA	84a	Siminet Gheorghe, Mogila Floarea	441/V		Extravilan	Ps	1.700	2.567
30	Mureş	RĂSTOLIŢA	90	Primăria Răstoliţa	UP5 UA137A		Extravilan	Ps	13.781	20.809
31	Mureş	RĂSTOLIŢA	90a	Primăria Răstoliţa	UP5 UA137A		Extravilan	Ps	1.609	2.430
32	Mureş	RĂSTOLIŢA	90b	Urca Rafila	924/1/2/2/2/2; 924/2/2/2/2		Extravilan	Ps	16.000	24.160
33	Mureş	RĂSTOLIŢA	90c	Urca Rafila	924/1/2/2/2/2; 924/2/2/2/2		Extravilan	Ps	1.225	1.850
34	Mureş	RĂSTOLIŢA	90d	Urca Rafila	924/1/2/2/2/2; 924/2/2/2/2		Extravilan	Ps	2.635	3.979
35	Mureş	RĂSTOLIŢA	90e	Primăria Răstoliţa	UP5 UA137A		Extravilan	Ps	66	100
36	Mureş	RĂSTOLIŢA	99a	Lirca Rafila	924/1/2/2/2/2; 924/2/2/2/2		Extravilan	Ps	2.940	4.439
37	Mureş	RĂSTOLIŢA	2	Composesorat înfrăţirea Pietriş	UP III. UA 89		Extravilan	Pd	516	1.213
38	Mureş	RĂSTOLIŢA	7	Composesorat înfrăţirea Pietriş	UP III, UA89A		Extravilan	Pd	596	1.401
39	Mureş	VĂTAVA	1	Sigmirean G. Grigore	UP II-UA58J		Extravilan	Pd	2.397	7.958
					TOTAL GENERAL				120.548	187.387