MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 698/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 698         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 29 august 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

140/1.686/1.496. - Ordin al ministrului energiei, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea „Hidro Tarniţa” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

954. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 284/2007 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director din spitalele publice

 

1.114. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru modificarea şi completarea Metodologiei de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici şi/sau abiotici, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 884/2016

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 8 din 15 mai 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ENERGIEI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 140 din 6 iulie 2017

Nr.1.686 din 22 august 2017

Nr. 1.496 din 26 iulie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea „Hidro Tarniţa” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 980/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul energiei, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Societatea „Hidro Tarniţa” - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul energiei,

p. Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Toma-Florin Petcu

Daniela Pescaru,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

secretar de stat

 

 

ANEXĂ

MINISTERUL ENERGIEI

Societatea „Hidro Tarniţa” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

138,6

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

136,6

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

2,0

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

123,2

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

121,2

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

 

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

 

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

 

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

 

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

 

 

 

 

C2

bonusuri

14

 

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

 

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

 

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

121,2

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

2,0

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

15,4

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

3,7

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

11,7

 

1

 

Rezerve legale

25

0,8

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

10,9

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

10,9

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

5.028.1

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

5.028,1

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

14

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

14

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială

50

6.920,8

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

6.920,8

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

9,76

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

 

 

8

 

Plăţi restante

55

0,0

 

9

 

Creanţe restante

56

0,0

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 284/2007 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a concursurilor/ examenelor pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director din spitalele publice

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale juridic, resurse umane şi salarizare nr. FB 8.353/2017. din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 181 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 284/2007 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director din spitalele publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 24 august 2017.

Nr. 954.

 

ANEXA

(Anexa la Ordinul nr. 284/2007)

 

METODOLOGIA-CADRU

de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director din spitalele publice

 

Art. 1. - În cadrul spitalelor publice funcţionează un comitet director format din:

a) managerul spitalului:

b) directorul medical;

c) directorul financiar-contabil;

d) directorul de îngrijiri - pentru spitalele cu peste 400 de paturi.

Art. 2. - (1) Ocuparea posturilor specifice comitetului director se face prin concurs/examen organizat de managerul spitalului pentru fiecare post în parte.

(2) Prin act administrativ al managerului unităţii sanitare organizatoare a concursului/examenului, în condiţiile prezentei metodologii-cadru, se constituie, cu avizul ministerului sau al instituţiei cu reţea sanitară proprie, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisia de concurs/examen, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor, până cel târziu la data publicării anunţului de concurs.

(3) Din comisia de concurs/examen, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor fac parte şi doi reprezentanţi desemnaţi de ministerul sau instituţia cu reţea sanitară proprie prevăzute la alin. (2), un reprezentant al administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale şi de sindicat. Reprezentanţii organizaţiilor profesionale şi de sindicat au rolul de observatori în comisia de concurs/examen, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(4) Fiecare comisie este condusă de un preşedinte şi are un secretar care verifică buna organizare şi  desfăşurare a concursului.

(5) Comisia de concurs are următoarele atribuţii principale:

a) selectează dosarele de concurs ale candidaţilor;

b) stabileşte subiectele pentru proba scrisă;

c) stabileşte planul interviului şi realizează interviul;

d) notează pentru fiecare candidat proba scrisă şi interviul;

e) transmite secretarului comisiei rezultatele concursului pentru a fi comunicate candidaţilor;

f) semnează procesele-verbale întocmite de secretarul comisiei după fiecare etapă de concurs, precum şi raportul final al concursului.

(6) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la selecţia dosarelor şi cu privire la notarea probei scrise şi a interviului;

b) transmite secretarului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

(7) Secretarul comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) primeşte dosarele de concurs ale candidaţilor, respectiv contestaţiile;

b) convoacă membrii comisiei de concurs, respectiv membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, la solicitarea preşedintelui comisiei;

c) întocmeşte, redactează şi semnează alături de comisia de concurs, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor întreaga documentaţie privind activitatea specifică a acesteia, respectiv procesul-verbal al selecţiei dosarelor şi raportul concursului;

d) asigură afişarea rezultatelor obţinute de candidaţi la probele concursului, respectiv a rezultatelor eventualelor contestaţii;

e) îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a concursului.

Art. 3. - (1) La concurs/examen se pot înscrie candidaţii care îndeplinesc, cumulativ, criteriile generale şi specifice.

(2) Criteriile generale sunt următoarele:

a) au domiciliul stabil în România;

b) nu au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care i-ar face incompatibili cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

c) au o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;

d) nu au vârsta de pensionare, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Criteriile specifice sunt următoarele:

a) pentru directorul medical:

1. sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul medicină, specializarea medicină;

2. sunt confirmaţi cel puţin medic specialist;

3. au minimum 5 ani vechime în specialitatea respectivă;

b) pentru directorul financiar-contabil:

1. sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă în profil economic;

2. au cel puţin 2 ani vechime în specialitatea studiilor;

3. deţin certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului european de conturi, precum şi de cunoaştere a reglementărilor europene în domeniu*;

c) pentru directorul de îngrijiri;

1. sunt asistenţi medicali generalişti principali;

2. au cel puţin 2 ani vechime ca asistenţi medicali generalişti principali;

3. sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă sau scurtă durată, cu diplomă de licenţă/absolvire.

Art. 4. - (1) Dosarul de înscriere la concurs trebuie să conţină următoarele documente;

1. pentru directorul medical:

a) cererea de înscriere;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe diploma de licenţă sau de absolvire, după caz;

d) copie de pe certificatul de medic specialist;

e) curriculum vitae;

f) adeverinţa care atestă vechimea în gradul profesional sau în specialitatea studiilor, după caz;

g) cazierul judiciar;

h) declaraţia pe propria răspundere că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică, aşa cum este definită prin lege;

i) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;

j) proiectul de specialitate;

2. pentru directorul financiar-contabil:

a) cererea de înscriere;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe diploma de licenţă sau de absolvire, după caz;

d) curriculum vitae;

e) adeverinţa care atestă vechimea în muncă sau în specialitatea studiilor, după caz;

f) cazierul judiciar;

g) declaraţia pe propria răspundere că nu a desfăşurat activităţi de politie politică, aşa cum este definită prin lege;

h) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;

i) copie de pe certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului european de conturi, precum şi de cunoaştere a reglementărilor europene în domeniu;

j) proiectul de specialitate;

3. pentru directorul de îngrijiri:

a) cererea de înscriere;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe diploma de licenţă sau de absolvire, după caz;

d) copia certificatul de absolvire a examenului de grad principal;

e) curriculum vitae;

f) adeverinţa care atestă vechimea în gradul profesional sau în specialitatea studiilor, după caz;

g) cazierul judiciar;

h) declaraţia pe propria răspundere că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică, aşa cum este definită prin lege;

i) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;

j) proiectul de specialitate.

(2) Dosarul de înscriere se depune la secretarul comisiei de concurs cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data susţinerii concursului.

(3) Copiile de pe actele prevăzute mai sus se prezintă însoţite de documentele originale, care se certifică pentru conformitate cu originalul de către secretarul comisiei de concurs.

(4) Candidaţii al căror dosar de înscriere a fost respins pot depune contestaţie în cel mult 24 de ore de la data comunicării rezultatului verificării. Contestaţia se soluţionează în termen de 24 de ore de la data depunerii de către comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 5. - (1) Anunţul de concurs este întocmit de către unitatea sanitară, indiferent de subordonare. Unitatea sanitară are obligaţia să publice, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului pentru ocuparea postului vacant, anunţul privind concursul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe portalul posturi.gov.ro, într-un cotidian de largă circulaţie, pe pagina de internet a unităţii sanitare, precum şi la sediul acesteia.

(2) Anunţul afişat la sediul şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii sanitare publice organizatoare a concursului va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea postului vacant;

b) documentele solicitate candidaţilor pentru întocmirea dosarului de concurs, locul de depunere a dosarului de concurs şi datele de contact ale persoanei care asigură secretariatul comisiei de concurs;

c) condiţiile generale şi specifice;

d) tipul probelor de concurs, locul, data şi ora desfăşurării acestora;

e) bibliografia şi, după caz, tematica;

f) temele de proiect;

g) calendarul de desfăşurare a concursului, respectiv data-limită şi ora până la care se pot depune dosarele de concurs, datele de desfăşurare a probelor de concurs, termenele în care se afişează rezultatele pentru fiecare probă, termenele în care se pot depune şi în care se afişează rezultatele contestaţiilor, precum şi termenul în care se afişează rezultatele finale.

(3) Informaţiile referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului prezentate la alin. (2) se menţin la locul de afişare şi pe pagina de internet a unităţii sanitare publice organizatoare până la finalizarea concursului.

(4) Anunţul publicat în presa scrisă şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, va conţine: denumirea postului, nivelul studiilor şi vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării postului pentru care se organizează concursul, data, ora şi locul de desfăşurare a acestuia, data-limită până la care se pot depune actele pentru dosarul de concurs şi datele de contact ale persoanei care asigură secretariatul comisiei de concurs.

(5) Documentele aferente concursului, respectiv anunţul cuprinzând condiţiile generale şi specifice, calendarul de desfăşurare a concursului, bibliografia şi, după caz, tematica, se transmit spre publicare către portalul posturi.gov.ro, prin intermediul adresei de e-mail: posturi@gov.ro, în termenele prevăzute la alin. (1).

(6) Publicitatea în cazul modificării unor aspecte referitoare la organizarea sau desfăşurarea concursului se realizează în cel mai scurt timp prin mijloacele prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - (1) Concursul/Examenul cuprinde următoarele probe de evaluare:

a) test-grilă/lucrare scrisă de verificare a cunoştinţelor din legislaţia specifică postului;

b) susţinerea proiectului de specialitate pe o tema din domeniul de activitate al postului;

c) interviul de selecţie.

(2) Probele de evaluare se notează cu note de la 1 la 10.

Art. 7. - (1) Testul-grilă/Lucrarea scrisă de verificare a cunoştinţelor se desfăşoară pe durata a cel mult 3 ore.

(2) testul-grilă/Subiectele pentru lucrarea scrisă se elaborează de către comisia de concurs, pe baza bibliografiei pentru concurs, în ziua probei.

(3) Persoanele care au participat la elaborarea testului-grilă/subiectelor pentru lucrarea scrisă nu părăsesc încăperea până la începerea probei.

Art. 8. - (1) Candidaţii îşi aleg tema pentru proiectul de specialitate din cele stabilite de comisia de concurs, prin publicaţia de concurs, şi îl depun odată cu înscrierea la concurs.

(2) Proiectul de specialitate trebuie să fie realizat individual de către candidat, să rezolve problemele solicitate într-un volum de maximum 8-10 pagini tehnoredactate pe calculator cu fonturi de 14 şi trebuie să fie depus la înscriere.

(3) Evaluarea şi susţinerea proiectului de specialitate se fac în plenul comisiei de concurs/examen.

(4) în urma susţinerii orale a proiectului de specialitate, evaluării conţinutului şi a răspunsurilor date la întrebările comisiei de concurs, fiecare membru al comisiei acordă câte o notă. Nota finală, cu două zecimale, este media notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.

Art. 9. - (1) Interviul de selecţie are scopul de a permite membrilor comisiei de concurs/examen să constate, analizând şi rezultatele obţinute la testul-grilă/lucrarea scrisă de verificare â cunoştinţelor şi proiectul de specialitate, dacă respectivul candidat îşi va putea îndeplini obligaţiile în noua funcţie şi dacă este cel mai potrivit pentru acest post din punctul de vedere al experienţei profesionale, aptitudinilor de comunicare, aptitudinilor şi cunoştinţelor manageriale şi ambiţiilor profesionale.

(2) Interviul de selecţie se desfăşoară în plenul comisiei de concurs/examen.

(3) Nu se adresează candidatului întrebări referitoare la opiniile sale politice, la activitatea sindicală, religie, etnie, sex, starea materială şi la originea socială.

(4) întrebările şi răspunsurile se consemnează în scris prin grija secretarului comisiei de concurs şi sunt semnate de către membrii comisiei şi de candidat.

Art. 10. - (1) Pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebuie să obţină în cadrul concursului/examenului media finală cel puţin 7,00, iar la fiecare probă minimum nota 6,00. Media finală a fiecărui candidat se calculează cu două zecimale, ca medie aritmetică a notelor obţinute la probele de evaluare.

(2) Pe baza mediilor finale, comisia de concurs stabileşte, în ordinea descrescătoare a mediilor, candidatul admis la concurs. La medii finale egale, departajarea candidaţilor se face pe baza mediei obţinute la testul-grilă/lucrarea scrisă de verificare a cunoştinţelor, iar la menţinerea egalităţii, pe baza notei obţinute la interviul de selecţie.

(3) Candidaţii âu dreptul să conteste rezultatul final al concursului/examenului, cu excepţia interviului de selecţie, în termen de 24 de ore de la data afişării. Contestaţia se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 24 de ore de la data depunerii la secretarul comisiei de concurs/examen.

Art. 11. - Candidaţii declaraţi admişi în urma concursului/examenului sunt numiţi pe posturile pentru care au concurat prin act administrativ al managerului spitalului şi încheie cu acesta contract de administrare, în conformitate cu prevederile actelor normative.

Art. 12. - (1) în cazul în care, de la data anunţării concursului şi până la afişarea rezultatelor finale ale acestuia, managerul spitalului public pentru care se organizează concursul este sesizat cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea concursului, se va proceda la verificarea celor sesizate cu celeritate. În cazul în care se constată că nu au fost respectate prevederile legale sau când aspectele sesizate nu pot fi cercetate cu încadrarea în termenele procedurale prevăzute de lege, desfăşurarea concursului va fi suspendată.

(2) Suspendarea se dispune de către managerul spitalului public organizator, după o verificare prealabilă, în regim de urgenţă, a situaţiei în fapt sesizate, dacă se constată existenţa unor deficienţe în respectarea prevederilor (egale.

(3) Sesizarea poate fi făcută de către membrii comisiei de concurs ori ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, de către oricare dintre candidaţi sau de către orice persoană interesată.

(4) în situaţia în care, în urma verificării realizate potrivit alin. (1), se constată că sunt respectate prevederile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursului, acesta se desfăşoară în continuare.

Art. 13. - (1) în căzui în care, din motive obiective, nu se pot respecta data şi ora desfăşurării concursului:

a) concursul se amână pentru o perioadă de maximum 15 zile lucrătoare;

b) se reia procedura de organizare şi desfăşurare a acestuia dacă amânarea nu poate fi dispusă conform lit. a).

(2) în situaţia constatării necesităţii amânării concursului, unitatea sanitară organizatoare a concursului are obligaţia:

a) anunţării, prin aceleaşi mijloace de informare, a modificărilor intervenite în desfăşurarea concursului;

b) informării candidaţilor ale căror dosare au fost înregistrate, dacă este cazul, prin orice mijloc de informare care poate fi dovedit.

Art. 14. - (1) Candidaturile înregistrate la concursul a cărui procedură a fost suspendată sau amânată se consideră valide dacă persoanele care au depus dosarele de concurs îşi exprimă în scris intenţia de a participa din nou la concurs la noile date.

(2) în situaţia în care, la reluarea procedurii de concurs prevăzute la art. 12, în dosare există documente a căror valabilitate a încetat, candidaţii au posibilitatea de a le înlocui până la data emiterii actului administrativ de numire.

Art. 15. - În cazul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, metodologia reprezintă o metodologie-cadru, care poate fi modificată şi/sau completată de către conducerea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, urmând a fi aprobată prin act administrativ emis de către acestea.

Art. 16. - În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post din comitetul director nu s-au prezentat cel puţin 2 candidaţi, încadrarea postului se face prin examen.


* Cu excepţia unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care managementul a fost transferat către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, conform prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

 

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Metodologiei de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale cu volumul masei lemnoase din arborate afectate de factori biotici şi/sau abiotici, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 884/2016

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 67.702 din 24.08.2017 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 59 alin. (10) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de aprobare a depăşirii posibilităţii anuale cu volumul masei lemnoase din arborete afectate de factori biotici şi/sau abiotici, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 884/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 1 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează;

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Volumele autorizate spre exploatare, pe fiecare proprietar/succesor în drepturi/orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), se înscriu de către ocolul silvic în Registrul recoltărilor de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legislaţia nu prevede ca recoltarea să se facă în baza amenajamentului silvic.”

2. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

„ (21) Modelul Registrului recoltărilor de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legislaţia nu prevede ca recoltarea să se facă în baza amenajamentului silvic este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(22) Datele şi informaţiile din registrul prevăzut la alin. (21) se comunică semestrial de către ocolul silvic structurii de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care are obligaţia publicării pe pagina proprie de internet.”

3. Anexa nr. 2 la metodologie se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul apelor şi pădurilor,

Istrate Stetco,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 august 2017.

Nr. 1.114.

 

Ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice

……………………………………………

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la metodologie)

 

REGISTRUL RECOLTĂRILOR

de masă lemnoasă din fondul forestier pentru care legislaţia nu prevede ca recoltarea să se facă în baza amenajamentului silvic

 

Nr. crt.

Judeţul

Numele şi prenumele deţinătorului

Nr. contract de administrare/ servicii silvice şi perioada pentru care a fost încheiat

Documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare

Volumul autorizat spre exploatare în condiţiile art. 3 din metodologie

- mc -

Factorii biotici sau abiotici şi gradul de manifestare

Volumul autorizat spre exploatare în condiţiile art. 4 alin. (1) din metodologie

- mc -

Perioada în care nu se recoltează masă lemnoasă ca urmare a exploatării în condiţiile art. 4 alin. (8) din metodologie

- ani -

Actul emis de structura teritorială de specialitatea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pentru situaţiile prevăzute la ârt. 3 alin. (4) sau la art. 4 alin. (8) din metodologia

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 8

din 15 mai 2017

 

Dosar nr. 28/2016

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Doina Popescu - pentru preşedintele delegat al Secţiei I civile

Rodica Dorin - pentru preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Elena Floarea - judecător la Secţia I civilă

Carmen Elena Popoiag - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Petronela Cristina Văleanu - judecător la Secţia I civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Ana Hermina Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emilia Claudia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este legal constituit în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă raportat la art. 27 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror-şef adjunct al Secţiei judiciare.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând: „tipul hotărârii judecătoreşti, modul de executare şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze care au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală”.

După prezentarea referatului cauzei, constatând că nu mai sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei Antonia Constantin, procuror-şef adjunct al Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursurilor în interesul legii şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, arătând că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin, (1) şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, procedura de validare a alegerii primarului este o procedură necontencioasă, judecătorul se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu apel în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

Preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, a constatat următoarele:

I. Temeiul Juridic al recursului în Interesul legii

1. Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:

„Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

II. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

2. Sesizarea s-a făcut de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ataşându-se, în dovedirea practicii neunitare, jurisprudenţa curţilor de apel.

3. Problema de drept care a generat practică neunitară vizeaz㠄tipul hotărârii judecătoreşti, modul de executare şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze care au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală”.

III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unui recurs în interesul legii

4. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 215/2001:

„Art. 58. - (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1)şi(11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4).”

Art. 59. - „(2) în caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.”

IV. Orientările jurisprudenţiale divergente

5. Obiectul sesizării

În practica instanţelor din raza Curţii de Apel Bucureşti, dar şi a instanţelor naţionale, interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 nu se realizează unitar, instanţele pronunţându-se diferit asupra cererilor având ca temei aceste dispoziţii legale, unele dintre ele soluţionând asemenea cereri prin încheiere, altele prin sentinţă.

6. Hotărârea astfel pronunţată, în accepţiunea unor instanţe, este executorie, iar, pentru altele, nu este executorie.

7. De asemenea, unele instanţe au considerat hotărârile pronunţate ca fiind definitive, respectiv nesupuse niciunei căi de atac, iar altele le-au considerat atacabile cu apel.

8. Cât priveşte termenul de exercitare a căii de atac, unele instanţe au indicat în dispozitivul hotărârilor pronunţate termenul de apel de 5 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei absenţi, iar altele, termenul de 30 de zile de la pronunţare sau comunicare.

9. Aceste soluţii au conturat existenţa unei practici neunitare în raza Curţii de Apei Bucureşti şi au condus la pronunţarea unor hotărâri diferite, în funcţie de opinia adoptată. De asemenea, în practica instanţelor de judecată la nivel naţional s-au identificat două tipuri de hotărâri pronunţate în procedura de validare a alegerii primarului, unele instanţe soluţionând cauzele prin încheieri, altele prin sentinţe.

10. Referitor la calea de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunţate în procedura prevăzută de art. 58 din Legea nr. 215/2001, în practica judiciară, s-au cristalizat două orientări.

11. Într-o primă orientare s-a considerat că hotărârile pronunţate în această procedură pot fi atacate cu apel. În unele dintre hotărâri s-a arătat că dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 215/2001 se completează cu prevederile art. 534 alin. (2) din Codul de procedură civilă, având în vedere caracterul necontencios al cererii şi faptul că legea specială nu prevede o altă cale de atac.

12. Dimpotrivă, alte instanţe au considerat că hotărârile pronunţate în aceeaşi procedură nu sunt supuse niciunei căi de atac, acest aspect rezultând, în general, din partea dispozitivă a hotărârilor examinate în care se menţioneaz㠄fără cale de atac” ori, după caz, este menţionat caracterul definitiv al acestora.

13. Orientările jurisprudenţiale diferite s-au conturat după cum urmează:

13.1. În ce priveşte tipul hotărârii judecătoreşti

13.1.1. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Buftea, Judecătoria Roşiorii de Vede, Judecătoria Zimnicea şi unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti s-au pronunţat asupra cererilor de validare a alegerii primarului prin încheiere, motivat de faptul că sunt incidente dispoziţiile referitoare la procedura necontencioasă, art. 533 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 336 din Codul de procedură civilă de la 1865, ambele texte de lege stabilind că instanţa se pronunţă prin încheiere.

În acelaşi sens s-au pronunţat Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Zărneşti, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Curtea de Argeş, Judecătoria Brăila, Judecătoria Făget, Judecătoria Reşiţa, Judecătoria Caransebeş, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Agnita, Judecătoria Mediaş, Judecătoria Rădăuţi, Judecătoria Orşova, Judecătoria Târgu Jiu. Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia şi Judecătoria Tulcea.

13.1.2. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Alexandria şt unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti s-au pronunţat asupra cererilor de validare a alegerii primarului prin sentinţă.

Principalul argument în acest sens a fost reprezentat de faptul că Legea nr. 215/2001 nu conţine nicio dispoziţie specială privind tipul actului prin care instanţa se dezînvesteşte de soluţionarea cererii de validare a alegerii primarului, astfel că devine aplicabilă regula generală, respectiv instanţa pronunţă o sentinţă, potrivit art. 424 din Codul de procedură civilă.

S-a mai argumentat că, faţă de exprimarea folosită de legiuitor în cuprinsul art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, şi anume „de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti”, legiuitorul a avut în vedere pronunţarea unei sentinţe şi nu a unei încheieri specifice materiei necontencioase.

Un alt argument a fost dedus din interpretarea art. 122 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, conform căruia: „(1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există râie de atac”.

Astfel, au fost luate în considerare aceste dispoziţii care fac trimitere la ordonanţa preşedinţială, în care instanţa se pronunţă prin sentinţă, coroborat cu faptul că Legea nr. 115/2001 reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene, deducând, astfel, un obiect comun de reglementare, ceea ce ar conduce la o similitudine în ceea ce priveşte tipul hotărârii pronunţate.

Prin sentinţe s-au pronunţat şi Judecătoria Avrig, Judecătoria Deva, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Petroşani, Judecătoria Suceava, Judecătoria Corabia, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Galaţi, Judecătoria Focşani, Judecătoria Oradea, Judecătoria Baia Mare şi Judecătoria Medgidia.

13.1.3 Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a pronunţat hotărâri în cereri având ca obiect validare alegere primar fără a nominaliza denumirea acesteia, menţionând doar „hotărâre”.

13.2. În ce priveşte modul de executare a hotărârilor pronunţate

13.2.1. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Roşiorii de Vede, Judecătoria Videle şi unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, respectiv de la Judecătoria Zimnicea au consemnat în mod explicit că hotărârile pronunţate în cererile având ca obiect validare alegere primar sunt executorii, independent de faptul că acestea au fost denumite încheieri, sentinţe sau doar hotărâre, argumentul primordial decurgând din dispoziţiile care reglementează procedura necontencioasă şi care menţionează explicit în art. 534 din Codul de procedură civilă faptul că soluţia primei instanţe este executorie, respectiv din reglementarea ordonanţei preşedinţiale, pentru instanţele care au considerat că aceste dispoziţii speciale sunt aplicabile.

13.2.2. Alte instanţe, precum Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Slobozia, unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, respectiv de la Judecătoria Zimnicea nu au consemnat nimic în legătură cu modul de executare a hotărârii pronunţate, respectiv dacă acestea sunt sau nu executorii.

Acestea nu au considerat util a face vreo menţiune, de vreme ce fie au soluţionat în baza dispoziţiilor speciale care reglementează procedura necontencioasă, respectiv ordonanţă preşedinţială, fie au pronunţat soluţii apreciate ca fiind fără cale de atac - şi, prin urmare, definitive şi executorii.

13.3. Cu referire la calea de atac împotriva hotărârii primei instanţe

13.3.1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Roşiorii de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Alexandria au considerat că hotărârea primei instanţe se atacă cu apel fie în termen de 5 zile de la pronunţare sau comunicare, fie în termen de 30 de zile de la pronunţare sau comunicare, respectiv de la data la care s-a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.

Aceste instanţe au considerat că hotărârile pronunţate se atacă cu apel, potrivit dispoziţiilor reglementate la procedura necontencioasă, respectiv cele privind ordonanţa preşedinţială sau dispoziţiile prevăzute de art. 311 din Legea nr. 215/2001, ori au apreciat că sunt incidente dispoziţiile de drept comun. Termenul de declarare a căii de atac de 5 zile a fost preluat de la ordonanţa preşedinţială, în alte cazuri apreciindu-se că este termenul general de 30 de zile, în lipsa unei dispoziţii speciale contrare. În acest sens s-au pronunţat şi Judecătoria Brăila, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Curtea de Argeş, Judecătoria Reghin, Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Agnita, Judecătoria Sălişte, Judecătoria Deva, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Salonta, Judecătoria Hunedoara, Judecătoria Făget, Judecătoria Caransebeş, Judecătoria Reşiţa, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Rădăuţi, Judecătoria Mangalia şi Judecătoria Medgidia.

În ceea ce priveşte momentul de la care curge termenul pentru exercitarea căii de atac s-a considerat, în unele cazuri, că este cel prevăzut de procedura necontencioasă, în alte cazuri, că este cel reglementat pentru ordonanţa preşedinţială sau au fost considerate incidente dispoziţiile de drept comun.

În alte cazuri au fost pronunţate şi hotărâri în care s-a făcut o combinaţie între dispoziţiile legale, menţionându-se un termen de declarare a căii de atac de 30 de zile de la pronunţare.

13.3.2. Alte instanţe, precum Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Buftea, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, au considerat că hotărârea primei instanţe nu este supusă niciunei căi de atac, respectiv că este definitivă, fără a justifica în vreun fel considerentele pentru care au apreciat în acest fel. În acest sens s-au pronunţat Judecătoria Tecuci, Judecătoria Orăştie, Judecătoria Haţeg, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Babadag, Judecătoria Calafat, Judecătoria Târgu Bujor, Judecătoria Lieşti, Judecătoria Făgăraş, Judecătoria Rupea, Judecătoria Brad, Judecătoria Mediaş, Judecătoria Beiuş, Judecătoria Aleşd, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Săveni, Judecătoria Orşova şi Judecătoria Motru.

13.3.3. Au fost identificate şi hotărâri în care instanţa nu a consemnat nimic în legătură cu calea de atac, în această situaţie fiind hotărâri pronunţate de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

V. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

14. Dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 215/2001 au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională pronunţându-se, prin Decizia nr. 1.026 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

15. În decizie se reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 215/2001 a fost motivată în raport cu faptul că încalcă prevederile art. 16, art. 21, art. 24 şi art. 53 din Constituţia României, deoarece „legiuitorul nu a stabilit în niciun text de lege care este calea de atac ce poate fi exercitată împotriva sentinţei de validare (a mandatului de primar) şi nici nu prevede care ar fi această cale de atac”. Datorită acestei lacune legislative, „practicienii au creat interpretări din cele mai diverse în ceea ce priveşte calea de atac, instanţa competentă, constituirea completului şi procedura ce trebuie aplicată”. Totodată, se susţine că interpretarea textului de lege de către instanţele de judecată determină o limitare a liberului acces la justiţie şi o îngrădire a dreptului de petiţionare, fără să existe o dispoziţie legală în acest sens.

16. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a constatat că aceasta este inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei îşi fundamentează critica de neconstituţionalitate pe o pretinsă lacună legislativă, care, în opinia sa, generează diverse interpretări în rândul practicienilor şi al instanţelor de judecată, fiind astfel încălcate principiul egalităţii în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi dreptul de petiţionare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în exercitarea controlului de constituţionalitate, Curtea nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. Instanţa de contencios constituţional a statuat constant în jurisprudenţa sa în materie că nu poate da o altă formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfăcător redactate, nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de „legislator pozitiv” şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. Mai mult, Curtea a constatat că, în realitate, autorul excepţiei critică modalităţile diferite în care instanţele de judecată interpretează şi aplică textul de lege criticat, ceea ce nu poate constitui însă obiect al controlului de constituţionalitate.

17. De asemenea, prin Decizia nr. 756 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 7 septembrie 2011, Curtea Constituţională, învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, a respins, ca neîntemeiată, această excepţie, constatând că autorul excepţiei nu critică lipsa reglementării exprese a căii de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci îşi fundamentează critica de neconstituţionalitate pe diversele interpretări ale instanţelor de judecată, care au respins cererile de intervenţie în nume propriu şi au validat alegerea primarului, fiind astfel încălcat accesul liber la justiţie, în opinia autorului excepţiei. Or, Curtea a constatat că aceste susţineri reprezintă aspecte care ţin de modalităţile în care instanţele de judecată interpretează şi aplică textul de lege criticat, ceea ce nu poate constitui însă obiect al controlului de constituţionalitate.

VI. Punctul de vedere al Ministerului Public

18. Prin sesizarea înregistrată la data de 28 martie 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, procedura de validare a alegerii primarului este o procedură necontencioasă şi, în consecinţă, judecătorul desemnat se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

19. S-a avut în vedere faptul că cererea privind validarea primarului, prin particularităţile demersului judiciar în vederea rezolvării sale, are o natură necontencioasă, pentru următoarele motive: controlul din partea judecătorului desemnat de preşedintele instanţei asupra condiţiilor prevăzute de lege pentru validarea alegerii primarului este impus de lege; în această procedură, judecătorul desemnat nu tranşează asupra unui litigiu, nu rezolvă un diferend juridic, ci, pe baza dosarului ce i-a fost înaintat de biroul electoral de circumscripţie, eventual, a actelor suplimentare a căror prezentare a fost dispusă de judecător, din oficiu, şi (sau) a lămuririlor date de persoanele care au fost ascultate, potrivit art. 532 alin. (2) din Codul de procedură civilă, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege privitoare la: îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, depunerea la Autoritatea Electorală Permanentă a raportului detaliat privind veniturile şi cheltuielile electorale, împrejurarea că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor nu s-au făcut prin fraudă electorală de natură a modifica atribuirea mandatului în circumscripţia electorală.

20. Caracterul necontencios al procedurii de validare rezultă şi dintr-un aspect de ordin formal ce ţine de modalitatea în care legea prevede învestirea instanţei. Judecătorul desemnat nu este învestit printr-o cerere, ci dosarul de validare este înaintat instanţei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală, de către biroul electoral de circumscripţie, în condiţiile art. 103 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 115/2015. În această situaţie, biroul electoral de circumscripţie nu se înfăţişează ca parte într-un litigiu, nu se află pe poziţii antagonice cu persoana aleasă ca primar. De fapt, biroul electoral de circumscripţie prezintă instanţei doar o dare de seamă cu privire la rezultatul alegerilor, depunând procesul-verbal prevăzut de art. 103 alin. (1)şi (2) din Legea nr. 115/2015, care cuprinde operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor, expunerea pe scurt a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate. Revine judecătorului prevăzut de art. 58 din Legea nr. 215/2001 să efectueze controlul de legalitate sub aspectele arătate anterior.

21. Se mai apreciază că procedurii de validare a alegerii primarului nu îi sunt aplicabile regulile ordonanţei preşedinţiale, întrucât aceasta nu este o contestaţie, întâmpinare sau cerere prevăzută de Legea nr. 115/2015, chiar dacă acest act normativ, cu un evident caracter eclectic, după cum reiese din însăşi titlul său, are ca obiect de reglementare, pe lângă alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

22. În altă ordine de idei se mai arată că, în redactarea formei actuale a dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 215/2001, legiuitorul s-a îndepărtat de concepţia avută iniţial la redactarea textului în forma republicată a legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Aceste dispoziţii prevedeau că validarea se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei, cererea se judeca în şedinţă publică, fără citarea părţilor, iar hotărârea era supusă căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase.

23. În consecinţă, tipul hotărârii pronunţate se va determina prin aplicarea dispoziţiilor art. 533 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, în materie necontencioasă, instanţa se pronunţă prin „încheiere”, în raport cu toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii. Această încheiere prezintă toate atributele unui act jurisdicţional şi, potrivit art. 534 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este executorie. Faţă de natura necontencioasă a procedurii şi în temeiul art. 536 alin. (2) din Codul de procedură civilă se arată că devin aplicabile dispoziţiile art. 534 alin. (2) teza I din cod, potrivit cărora încheierea pronunţată în materie necontencioasă este supus㠄numai apelului”.

24. Referitor la termenul de apel, în lipsa unor precizări exprese în cuprinsul legii speciale, se apreciază că acesta este termenul de drept comun, şi anume termenul de 30 de zile, şi curge de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit, conform art. 534 alin. (3) din Codul procedură civilă.

VII. Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti

25. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a învederat că punctele de vedere ale instanţelor potrivit cărora hotărârile primei instanţe date în cererile având ca obiect validare alegere primar sunt încheieri susceptibile de a fi atacate cu apei în 30 de zile de la pronunţare, pentru cel care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit, sunt în acord cu litera şi spiritul legii.

26. Astfel, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 215/2001: „(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4)”.

27. Dispoziţiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, la care textul face trimitere, au următoarea redactare: „(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, întrucât municipiul Bucureşti are un anumit specific, determinat de modul său de organizare pe sectoare, Colegiul a avut în vedere şi dispoziţiile art. 79 din acelaşi act normativ, potrivit cărora: „(1) Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari. (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de preşedintele Tribunalului Bucureşti, în condiţiile prezentei legi”.

28. Se apreciază că procedura de soluţionare a acestor categorii de cereri este cea prevăzută de art. 527 şi următoarele din Codul de procedură civilă, care reglementeaz㠄Procedura necontencioasă judiciară”.

29. Cât priveşte tipul hotărârii judecătoreşti adoptate ca urmare a soluţionării unei cereri având ca obiect validarea alegerii primarului sunt avute în vedere dispoziţiile art. 533 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora; „Instanţa se pronunţă prin încheiere, în raport de toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii”, respectiv art. 534 din Codul de procedură civilă, care dispune în sensul că: „(1) încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie. (2) încheierea prevăzută la alin. (1) este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă”.

30. Aşa fiind, instanţa se va pronunţa, potrivit art. 533-534 din Codul de procedură civilă, prin încheiere şi nu prin sentinţă, devreme ce, pentru astfel de cereri care se judecă în procedură necontencioasă, există dispoziţie specială cu privire la tipul hotărârii judecătoreşti.

31. Totodată, aşa cum dispune art. 534 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care este admisă cererea de validare este executorie,

32. Cât priveşte calea de atac şi termenul în care poate fi exercitată aceasta, respectiv momentul de la care se calculează termenul de declarare a căii de atac, se arată că legea specială - Legea nr. 215/2001 - nu prevede o dispoziţie prin care să se interzică exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârilor pronunţate în această materie.

33. Prin urmare, instanţa se va pronunţa printr-o încheiere supusă numai apelului, conform dreptului comun. În ceea ce priveşte termenul de apel şi momentul de la care acesta curge, cartea a III-a care reglementează procedura necontencioasă judiciară din Codul de procedură civilă prevede dispoziţii doar în privinţa momentului de la care se calculează termenul de apel, nu şi în ceea ce priveşte durata acestuia. Astfel, potrivit art. 534 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de apel va curge de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

34. Totodată, art. 534 alin. (4) din Codul de procedură civilă dispune în sensul că termenul de apel, pentru orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii, curge de la data la care a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.

35. Cum dispoziţiile art. 527-535 din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă se completează, potrivit art. 536 din acelaşi act normativ, cu dispoziţiile de procedură contencioasă, se consideră că termenul de apel este de 30 zile, astfel cum este reglementat în art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă, şi curge de la momentele arătate mai sus.

VIII. Raportul asupra recursurilor în interesul legii

36. Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnaţi, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

37. Analizând recursurile în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi problema de drept ce se solicită a fi dezlegată, se reţin următoarele:

38. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că această condiţie legală este îndeplinită în ceea ce îi priveşte pe titularii sesizării.

39. Este îndeplinită şi condiţia privind respectarea cerinţelor de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, date fiind anexele memoriilor de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul tuturor curţilor de apel din ţară, astfel cum s-a menţionat anterior, fiind ilustrată prin hotărâri judecătoreşti definitive (dacă litigiul s-a judecat potrivit Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010), precum şi prin hotărâri judecătoreşti irevocabile (dacă judecata s-a desfăşurat în baza dispoziţiilor Codului de procedură civilă de la 1865).

40. Obiectul recursurilor în interesul legii se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, şi anume priveşte probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

41. În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este învestită, prin promovarea prezentelor recursuri în interesul legii, cu solicitarea de a stabili tipul hotărârii judecătoreşti, modul de executare şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze care au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

42. În ceea ce priveşte tipul hotărârii judecătoreşti pronunţate într-o astfel de cauză se consideră că sunt aplicabile prevederile din Codul de procedură civilă care reglementează procedura necontencioasă judiciară, plecând de la ipoteza că cererile de validare a mandatului de primar sunt cereri pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără, însă, a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

43. Procedura necontencioasă cuprinde normele care reglementează activitatea instanţelor judecătoreşti şi a altor organe prin care se rezolvă cereri care nu urmăresc stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană. Procedura necontencioasă se caracterizează, comparativ cu procedura contencioasă, prin lipsa unui litigiu, deci prin inexistenţa unui conflict de interese. Tocmai de aceea mai este denumită şi procedura graţioasă sau voluntară.

44. Codul de procedură civilă cuprinde reglementări cu privire la procedura necontencioasă judiciară în cartea a III-a intitulat㠄Procedura necontencioasă judiciară”.

45. Potrivit art. 527 din Codul de procedură civilă, cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se tinde la stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, sunt supuse dispoziţiilor acestei cărţi.

46. Articolele 527-540 din Codul de procedură civilă conţin reglementările cu caracter general aplicabile procedurii necontencioase judiciare. Dispoziţiile respective se completează cu cele de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii deduse judecăţii.

47. Potrivit prevederilor art. 533 din Codul de procedură civilă, cererea formulată în materie necontencioasă se soluţionează printr-o încheiere (cu excepţia cazului în care, pentru o anumită materie, o normă specială ar stabili altfel).

48. Încheierea pronunţată în materie necontencioasă este, de regulă, constitutivă de drepturi, instanţa fiind chemată să se pronunţe asupra unei situaţii juridice noi, luând măsuri pentru viitor.

49. Dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 215/2001 supuse analizei prezentelor recursuri în interesul legii prevăd:

„(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4).”

50. Art. 59 alin. (2) din aceeaşi lege dispune: „în caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii”.

51. Art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 prevede: „(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale”.

52. Şi Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali conţine reglementări privind validarea mandatelor de consilieri locali, consilieri judeţeni, având ca obiect de reglementare „regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene”.

53. În ceea ce priveşte validarea mandatelor, acest act normativ face trimitere expresă la dispoziţiile Legii nr. 215/2001, dispoziţiile art. 103 alin. (5) fiind edificatoare în acest sens: „Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

54. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar, în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

55. Astfel, se apreciază că nu pot fi aplicabile reglementările cuprinse în art. 122 din Legea nr. 115/2015 care dispun: „(1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac”, respectiv art. 123 din acelaşi act care prevede că termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare; termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0,00 a zilei următoare.

56. Art. 58 din Legea nr. 215/2001 face referire la art. 31 alin. (4) din acelaşi act normativ doar cu privire la cazurile în care poate fi invalidată alegerea unui primar, însă nu se referă şi la dispoziţiile ulterioare cuprinse în art. 311 din actul normativ invocat, chiar dacă acesta prevede o procedură de soluţionare a unor cereri de validare: „(1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare. (2) instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de zile, în acest caz, procedura prealabila nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă”.

57. Această procedură poate fi aplicată doar în cazurile speciale reglementate de legiuitor, respectiv, în situaţia validării sau invalidării mandatelor consilierilor locali, neputând fi extinsă cererilor având ca obiect validarea mandatelor de primar,

58. Un argument în sprijinul acestei constatări îl constituie şi redactarea formei actuale a dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 215/2001, comparativ cu forma acestui articol din varianta republicată a legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

59. Astfel, conform art. 58 din Legea nr. 215/2001 în forma existentă în 2007, anterioară modificărilor ce au operat succesiv prin Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 20/2008 şi nr. 66/2008, validarea mandatului primarului era supusă prevederilor art. 30 alin. (1)-(5) privind validarea alegerii consilierilor, care se aplicau în mod corespunzător. În aceste texte de lege se menţiona că validarea se realizează de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei, că respectiva cerere se judeca în şedinţă publică, fără citarea părţilor, iar hotărârea era supusă căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase. Prin art. III pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 s-a înlocuit prevederea referitoare la judecarea cererii în şedinţă publică cu cea privind judecata în camera de consiliu şi nu se mai indică expres că este incidenţă procedura contencioasă în privinţa căilor de atac.

60. De asemenea, validarea/invalidarea mandatelor consilierilor locali revine în competenţa unei comisii de validare alcătuită din 3-5 consilieri, în conformitate cu art. 31 alin. (2)-(4) din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008. Potrivit art. 311 din lege, aceste hotărâri pot fi atacate de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ.

61. Pe de o parte, textele de lege evocate mai sus din Legea nr. 215/2001 nu reglementează procedura de judecată a cererilor privind validarea mandatelor de primar, prevăzând doar instanţa competentă să soluţioneze cauzele cu un asemenea obiect, precum şi faptul că acestea se judecă în camera de consiliu.

62. Pe de altă parte, abordarea diferită a procedurii de validare a alegerii primarului de cea a alegerii consilierilor locali şi indicarea expresă de către legiuitor a controlului pe calea contenciosului administrativ în ceea ce priveşte alegerea consilierilor denotă în mod clar intenţia de a atribui un caracter necontencios procedurii judiciare a validării primarului, prin verificarea îndeplinirii unor condiţii de legalitate.

63. De aceea, se impune analiza condiţiilor impuse de Codul de procedură civilă pentru ca o astfel o cerere, de validare sau invalidare a mandatelor de primar, să poată fi circumscrisă procedurii necontencioase.

64. Pentru a se încadra în domeniul de aplicare al procedurii necontencioase judiciare, o cerere trebuie să îndeplinească două condiţii, una pozitivă, alta negativă, şi anume:

a) să presupună intervenţia instanţei, prin exercitarea unui control din partea judecătorului asupra unor acte sau operaţiuni producătoare de efecte juridice (condiţie pozitivă subsumată doctrinar conceptului de tutelă judecătorească);

b) să nu urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană (condiţie negativă).

65. Condiţia pozitivă este îndeplinită doar atunci când necesitatea intervenţiei instanţei pentru soluţionarea cererii are o bază legală.

66. Condiţia negativă este îndeplinită atunci când nu există un diferend de natură juridică cu o altă persoană, în legătură cu măsurile ce se cer a fi luate în procedura necontencioasă.

67. Stabilirea caracterului necontencios ori contencios al unei cereri se realizează prin raportare la cerinţele menţionate, şi nu prin raportare la unele aspecte procedurale, cum ar fi citarea ori necitarea părţilor.

68. De asemenea, nu poate constitui un criteriu esenţial de diferenţiere a actului graţios de cel contencios desfăşurarea lucrărilor în camera de consiliu, argumentul nefiind unul solid, câtă vreme există şi jurisdicţii contencioase care se desfăşoară în camera de consiliu.

69. În sensul art. 527 din Codul de procedură civilă, prin intervenţii instanţei se înţelege intervenţia judecătorului, iar prin stabilirea unui drept potrivnic se înţelege afirmarea unei pretenţii juridice faţă de o altă persoană.

70. În cadrul procedurii de validare îi incumbă judecătorului desemnat verificarea unor condiţii de fond şi de formă ale alegerii primarului, ceea ce dă expresie unui control juridic de legalitate, cu efecte constitutive, atât în cazul pronunţării unei soluţii de validare, cât şi în cazul pronunţării unei soluţii de invalidare a respectivului mandat. Biroul Electoral Central este entitatea care rezolvă chestiunile litigioase referitoare la votare şi stabilirea rezultatului votării prin fraudă electorală, nu judecătorul desemnat în procedura de validare conform art. 58 din Legea nr. 215/2001.

71. Natura necontencioasă a procedurii de validare a mandatului de primar derivă şi din modalitatea în care legea reglementează învestirea instanţei, dosarul de validare fiind înaintat instanţei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală, de către biroul electoral de circumscripţie. Biroul electoral de circumscripţie nu se înfăţişează ca parte într-un litigiu, neavând o situaţie contradictorie cu persoana aleasă ca primar.

72. Aşadar, absenţa litigiului, care este de esenţa procedurii necontencioase, se verifică şi în situaţia ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii.

73. Revine deci judecătorului prevăzut de art. 58 din Legea nr. 215/2001 să efectueze verificările subsumate controlului de legalitate sub aspectele arătate anterior, aceasta dispunând validarea alegerii primarului, când constată îndeplinirea condiţiilor legale, sau invalidarea mandatului acestuia, atunci când constată neîndeplinirea uneia sau mai multor condiţii prevăzute de lege.

74. Cum cererea de validare a alegerii primarului presupune intervenţia instanţei de judecată, conform dispoziţiilor legale ce dispun în sensul c㠄validarea alegerii primarului se face de un judecător”, şi cum nu există în astfel de cazuri un diferend de natura juridică cu alte persoane, rezultă fără dubiu că aceasta este o cerere care, prin specificul demersului judiciar în vederea rezolvării sale, se circumscrie procedurii necontencioase.

75. Rezultă, aşadar, că procedura de validare a mandatelor de primar are caracter necontencios. De asemenea, pentru că Legea nr. 215/2001 nu are prevederi derogatorii de la dispoziţiile cărţii a III-a a Codului de procedură civilă vor fi incidente, în completare, prevederile generale din materia necontencioasă a Codului de procedură civilă.

76. Aşadar, instanţa se va pronunţa, potrivit art. 533-534 din Codul de procedură civilă, prin încheiere şi nu prin sentinţă, pentru astfel de cereri care se judecă în procedură necontencioasă existând o prevedere specială cu privire la tipul hotărârii judecătoreşti.

77. În ceea ce priveşte modul de executare, potrivit dispoziţiilor incidente din materia procedurii necontencioase, art. 534 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se consideră că încheierea prin care se încuviinţează cererea în această materie este executorie de drept.

78. Aşadar, încheierea prin care se încuviinţează cererea de validare a mandatului de primar, întrunind elementele unui act jurisdicţional, este executorie, în sensul că nici termenul de apel şi nici apelul declarat în termen nu suspendă executarea hotărârii, cum se întâmplă, de regulă, în procedura contencioasă.

79. Practic, măsura dispusă de instanţă prin încheiere produce efecte, chiar dacă hotărârea este atacată cu apel.

80. Dispoziţiile speciale înscrise în art. 534 din Codul de procedură civilă sunt pe deplin aplicabile şi în privinţa căii de atac exercitate împotriva încheierilor prin care se dispune validarea sau invalidarea mandatelor de primar.

81. Se are în vedere, în primul rând, că legea specială - Legea nr. 215/2001 - nu prevede nicio reglementare prin care să se interzică exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârilor pronunţate în această materie. Şi Curtea Constituţională a reţinut că, în cazul primarilor, legiuitorul nu a prevăzut expres în Legea nr. 215/2001 o cale de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii acestora, astfel cum este prevăzută în cazul alegerii preşedintelui consiliului local.

82. Cererile cu un asemenea obiect sunt în competenţa de soluţionare în primă instanţă a judecătoriei, respectiv a Tribunalului Bucureşti şi nu pot fi date în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a fi aplicabilă excepţia prevăzută la art. 534 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

83. În al doilea rând, art. 59 din Legea nr. 215/2001 dispune că: „(1) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei. (2) în caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor.

Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii”.

84. Aşadar, în structura normei legale sus-citate se regăseşte sintagm㠄data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti”. Trebuie avut în vedere faptul că la data intrării în vigoare a legii speciale erau incidente dispoziţiile Codului de procedură civilă din 1865 care, în art. 336, reglementa calea de atac împotriva încheierii prin care se încuviinţa cererea în procedura necontencioasă. Această încheiere, potrivit vechii reglementări, era executorie şi era supusă recursului. Rămânerea irevocabilă a hotărârii avea loc după expirarea termenului de exercitare a recursului sau după soluţionarea cererii de recurs.

85. De asemenea, art. 8 din Legea nr. 76/2012 prevede, fără echivoc, că, după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătoreasc㠄definitivă şi irevocabil㔠se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătoreasc㠄definitivă”. Drept urmare, sintagma folosită de legiuitor în cuprinsul art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 are semnificaţia epuizării căilor de atac, în prezent, calea de atac a apelului.

86. În al treilea rând, prevederile art. 534 din Codul de procedură civilă dispun că încheierea pronunţată în materie necontencioasă este supusă numai apelului (în procedura necontencioasă judiciară de drept comun neexistând şi calea de atac a recursului), cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă. Apelul poate fi exercitat de partea a cărei cerere a fost respinsă, de celelalte părţi chemate sau care au intervenit, dar şi de orice altă persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată şi nu a participat la soluţionarea cererii.

87. Concluzionând, în virtutea caracterului necontencios al procedurii şi în baza art. 536 alin. (2) din Codul de procedură civilă, calea de atac împotriva încheierii de validare a mandatului de primar este apelul.

88. În ceea ce priveşte termenul de apel, în lipsa unor prevederi exprese, termenul de apel este cel de drept comun, şi anume 30 de zile (reglementat de art. 468 din Codul de procedură civilă). Acesta curge:

a) de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată;

b) de la comunicare, pentru cei care au lipsit la ultima şedinţă de judecată;

c) de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării, în cazul persoanelor interesate, care nu au fost citate la soluţionarea cererii.

89. Alineatul (3) al art. 534 din Codul de procedură civilă vizează persoanele care au fost citate în cadrul procedurii, dar stabileşte că termenul curge de la pronunţare, respectiv de la comunicare, după cum persoanele au fost prezente sau nu la ultimul termen de judecată. Acesta din urmă este singurul relevant, chiar dacă pentru judecarea cererii au fost acordate mai multe termene.

90. Alineatul (4) al articolului analizat se referă la persoanele interesate care nu au fost citate pentru soluţionarea cererii şi care pot ataca cu apel încheierea de încuviinţare, în termen de 30 de zile de la data la care au luat cunoştinţă de aceasta.

91. Deoarece dispoziţiile art. 527-535 din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă se completează, potrivit art. 536 din acelaşi act normativ, cu dispoziţiile din procedura contencioasă şi, pe de altă parte, norma specială nu stabileşte vreo derogare în acest sens, rezultă că termenul de apel este de 30 zile, astfel cum prevede art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

92. Aşadar, termenul de apel curge de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit. În cazul în care apelul este formulat de o persoană interesată care nu a fost citată la soluţionarea cererii, deci de un terţ care justifică un interes, termenul de apel curge de la data la care această persoană a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.

93. În concluzie, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2017.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.