MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 300/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 300         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 27 aprilie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

75. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

 

401. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 45 din 31 ianuarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2. - Instrucţiune a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi ari. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale

 

446. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Standardelor, Procedurii şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor

 

475/308. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31 din 28 iunie 2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016, cu următoarele modificări şi completări:

1. Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

2. La articolul unic, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) După articolul 141 se introduce un nou articol, articolul 142, cu următorul cuprins:

«Art. 142. - (1) Dobânda acumulată la sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană, aferentă programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, rămasă neutilizată, respectiv sumele recuperate ulterior, se utilizează în exclusivitate pentru reîntregirea la bugetul de stat a sumelor utilizate pentru cofinanţarea programelor operaţionale, respectiv a proiectelor aferente Programului operaţional sectorial Transport şi se evidenţiază conform art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management, precum şi Ministerul Transporturilor să vireze sumele reprezentând dobânda acumulată la sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană, aferentă programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, aflate în contul de disponibil 50.01.51 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. X din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015”, conform prevederilor alin. (1).

(3) în cazul în care sumele respective au fost virate în conturile de venituri ale bugetului de stat pe anul 2017, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului fondurilor europene nr. 4.017/4.374/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. X alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management şi Ministerul Transporturilor să vireze, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului, din contul 20.A.31.09.00 „Venituri din dobânzi aferente sumelor aferente programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, precum şi programelor de cooperare transfrontalieră” codificat cu codul de identificare fiscală al ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management, respectiv al Ministerului Transporturilor, sumele determinate ca diferenţă dintre veniturile bugetare încasate în anul 2017 şi totalul plăţilor dispuse din conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare, conform prevederilor alin. (1).

(4) Pentru sumele existente în contul de venituri bugetare prevăzut la alin. (3) codificat cu codul de identificare fiscală al Ministerului Fondurilor Europene, virarea se efectuează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

(5) Se autorizează Autoritatea de certificare şi plată să vireze sumele existente în conturile de disponibil corespunzătoare programelor operaţionale deschise la Trezoreria Operativă Centrală pe numele Ministerului Finanţelor Publice - Autoritatea de certificare şi plată, reprezentând dobânda acumulată la sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană, aferentă programelor operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă al Politicii de coeziune 2007-2013, conform prevederilor alin. (1).»“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 aprilie 2017.

Nr. 75.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 24 aprilie 2017.

Nr. 401.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 45

din 31 ianuarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 5.351/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 588D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

3. Cu privire la legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că dovada de îndeplinire a procedurii de citare a autorului excepţiei a fost restituită Curţii cu menţiunea „decedat”. Faţă de părţile Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi şi Roxana Ruja, procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, acestea au transmis la dosarul cauzei înscrisuri prin care, pe de o parte, invocă lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a autorului excepţiei, pe motivul decesului, şi, pe de altă parte, solicită suspendarea cauzei, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia judecarea cauzelor se suspendă de drept prin decesul uneia dintre părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora. În subsidiar solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Faţă de acest incident procedural, magistratul-asistent-şef precizează că în dosar s-au făcut demersuri către Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă cu privire la verificarea introducerii în cauză a moştenitorilor numitului Emil Balaure. Potrivit Notei telefonice întocmite în acest sens şi anexată la dosar, Primăria municipiului Iaşi a comunicat, la cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doar un extras din Registrul de deces, Iară a indica instanţei care sunt moştenitorii defunctului, această din urmă instanţă de judecată suspendând dosarul, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.

5. Având cuvântul asupra cererii de suspendare a cauzei formulate de către părţile mai sus amintite, reprezentantul Ministerului Public apreciază că această măsură nu se justifică faţă de procedura specifică Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate fiind de ordine publică.

6. Preşedintele Curţii respinge cererea de suspendare şi dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fond, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, în acord cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale susţinând, în esenţă, că textele de lege criticate nu împiedică efectivitatea accesului liber la justiţie, criticile de neconstituţionalitate formulate fiind nefundamentate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Decizia civilă nr. 334 din 28 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.351/99/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure într-o cauză, aflată în apel, având ca obiect soluţionarea unui conflict de muncă, constând în suspendarea aplicării deciziei de desfacere a contractului de muncă emise pe numele autorului excepţiei de pârâta Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă încalcă dreptul constituţional la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, prin aceea că nu permit modificarea şi extinderea acţiunii judecătoreşti în apel, a obiectului ei şi nici prezentarea de noi probe, „fără să se ţină cont de faptul că în multe cazuri, ca şi în cazul de faţă, judecători incorecţi şi corupţi” au împiedicat administrarea unor probe esenţiale pe care acesta le-a cerut. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, autorul excepţiei este nemulţumit de plafonul stabilit de legiuitor la maximum 300 lei, respectiv 600 lei venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, pentru acordarea ajutorului public judiciar, aspect de natură să încalce, în opinia sa, dreptul de acces liber la justiţie.

9. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate. În privinţa art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, se arată că acestea, contrar susţinerilor autorului excepţiei, dau expresie dreptului la un proces echitabil, constituind o modalitate eficientă de prevenire şi limitare a abuzului de drept în materie. Propunerea probelor, căreia i se asociază obligaţia de a proba şi sarcina probei, este succedată de încuviinţarea lor de către instanţă, adică de evaluarea admisibilităţii şi caracterului lor necesar în proces. În ce priveşte devoluţiunea, se arată că este guvernată de cele două mari reguli, tantum devolutum quantum apellatum (instanţa de apel va soluţiona pricina numai în limitele a ce s-a apelat) şi tantum devolutum quantum indicatum (efectul devolutiv al apelului se limitează la ceea ce s-a judecat în primă instanţă). Noul Cod de procedură civilă permite, însă, la art. 478 alin. (4), explicitarea pretenţiilor cuprinse implicit în cererile şi apărările adresate primei instanţe, ceea ce, potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 28 din 21 septembrie 2015), „nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii şi a derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă”.

10. Cu privire la dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 - criticate în cauză -, instanţa judecătorească apreciază că nici acestea nu se opun exercitării liberului acces la justiţie ci, dimpotrivă, îl facilitează, sens în care menţionează bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, de exemplu Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015 sau Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în privinţa dispoziţiilor art. 478 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, se arată că acestea menţin soluţia juridică de principiu reglementată de vechiul Cod de procedură civilă din 1865 la art. 294 alin. (1) teza întâi, asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 424 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 26 iunie 2006, reţinând, pentru argumentele acolo expuse, că dispoziţiile legale examinate nu îngrădesc exercitarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. În ce priveşte dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, se susţine menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, exemplificată prin Decizia nr. 657 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010 şi respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile art. 478 din Codul de procedură civilă dau valoare normativă principiului tantum devolutum quantum indicatum, oferind pârtilor din proces posibilitatea invocării, prin criticile formulate, de motive, mijloace de apărare şi dovezi noi, cu condiţia de a nu contraveni interdicţiei statuate de art. 478 alin. (3) din acelaşi Cod, în sensul de a nu conduce la schimbarea calităţii părţilor, a cauzei sau a obiectului cauzei deduse judecăţii sau a unei noi pretenţii în apel. Aceste motive şi mijloace de apărare noi faţă de cele de care partea s-a prevalat la prima instanţă sunt legate, în general, de argumentele redate şi raţionamentul dezvoltat de instanţă în considerentele hotărârii, de care părţile iau cunoştinţă, în mod necesar, după închiderea dezbaterilor la prima instanţă, prin comunicarea hotărârii, şi pe care pot să le combată prin intermediul criticilor formulate în calea de atac. Ca atare, aceste texte legale nu contravin art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, se arată că nici aceasta nu poate fi reţinută, de vreme ce asigură efectivitatea dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii, determinate de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele depuse la dosar şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015 şi ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, astfel cum au fost modificate prin pct. 2 al articolului unic din Legea nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011. Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 478 alin, (2) şi (3) din Codul de procedură civilă - Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă: „(2) Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

(3) în apel nu se poate schimba calitatea părţilor; cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi. “.

Art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. “

 18. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dreptului de acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, Curtea constată că s-a pronunţat în mai multe rânduri asupra conformităţii acestora cu exigenţele dreptului constituţional de acces liber la justiţie şi ale dreptului la un proces echitabil, analizând critici de neconstituţionalitate asemănătoare celor formulate şi în prezenta cauză, referitoare la încălcarea normelor fundamentale invocate prin stabilirea unui plafon maxim al venitului mediu net lunar pe membru de familie (de 600 de lei) drept condiţie de acordare a ajutorului public judiciar. Relevante sunt, în acest sens, Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015 sau Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

20. În considerentele deciziilor mai sus enumerate, în esenţă, Curtea a observat că prin art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere etc.). Curtea a constatat că acestea reprezintă opţiunea legiuitorului, care stabileşte, astfel, sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Polonei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal [...] nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie”. Totodată, Curtea a reţinut că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului public judiciar, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalităţii în drepturi şi accesul efectiv la justiţie.

21. Având în vedere că, faţă de cele stabilite prin deciziile precitate, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei sale în materie, Curtea constată că se impune menţinerea aceleiaşi soluţii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

22. În privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că acestea nu conţin soluţii legislative noi faţă de vechea reglementare în materia dreptului procesual civil. Astfel, dispoziţiile art. 478 alin. (2) din actualul Cod de procedură civilă corespund celor de la art. 292 alin, (1) din Codul de procedură civilă din 1865, asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat, prin prisma unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 169 din 11 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 30 iulie 2002, Decizia nr. 436 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 august 2011 şi Decizia nr. 270 din 22 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012. Prin aceste decizii Curtea a arătat, în esenţă, că limitarea instituită de legiuitor cu privire la motivele, mijloacele de apărare şi dovezile pe care părţile le pot utiliza înaintea instanţei de apel, exclusiv la cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului, nu contravine prevederilor art. 21 din Legea fundamentală, deoarece, ca orice alt drept, şi accesul liber la justiţie poate fi exercitat doar în anumite limite rezonabile, în aşa fel încât prin valorificarea lui să nu se aducă atingere drepturilor altor titulari, în aceeaşi măsură ocrotite prin lege. În absenţa acestei limitări, s-ar oferi câmp liber arbitrariului şi abuzului în exercitarea dreptului, dându-se posibilitatea reiterării, în scop exclusiv şicanatoriu, a unor cereri lipsite de relevanţă pentru soluţionarea cauzei, de natură să ducă la prelungirea nejustificată a duratei procesului. Că, într-adevăr, aceasta a fost finalitatea avută în vedere de legiuitor prin instituirea limitării menţionate, rezultă şi din faptul că acelaşi text dă posibilitatea instanţei de apel să încuviinţeze administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri, prerogativă de natură a-i asigura deplinul control al derulării procesului şi finalizării sale legale şi temeinice, cu luarea în considerare şi a imperativului celerităţii.

23. Totodată, dispoziţiile art. 478 alin. (3) din Codul de procedură civilă au preluat aceeaşi soluţie legislativă cuprinsă la art. 294 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, text analizat de Curtea Constituţională, prin prisma unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare, prin Decizia nr. 424 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 26 iunie 2006 şi Decizia nr. 135 din 3 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 6 iunie 2003. Respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, Curtea a statuat, cu acele prilejuri, că interdicţia introducerii unor cereri noi în apel este justificată de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea părţilor, astfel că această soluţie legislativă nu are semnificaţia încălcării principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Soluţia derivă din rolul instanţei de apel, şi anume acela de a examina regularitatea hotărârii primei instanţe cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa sa. S-a constatat, de asemenea, că interdicţia introducerii de cereri noi în apel nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, întrucât nimic nu împiedică părţile în proces să formuleze noi pretenţii pe calea unei alte acţiuni civile.

24. Curtea constată că, prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă sunt criticate pentru faptul că „nu permit modificarea şi extinderea acţiunii judecătoreşti în apel, a obiectului ei şi nici prezentarea de noi probe”, astfel că cele anterior menţionate în jurisprudenţa sa, mai sus indicată, îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

25. Distinct, Curtea reţine că, potrivit normelor Codului de procedură civilă, limitele efectului devolutiv ale apelului sunt determinate, pe de o parte, de ceea ce s-a apelat (art. 477) şi, pe de altă parte, de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă (art. 478). Astfel, este firesc ca, în apel, să nu poată fi schimbat cadrul procesual stabilit de la prima instanţă, respectiv calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici să nu poată fi formulate pretenţii noi. Cât priveşte administrarea de noi probe, acestea pot fi încuviinţate de instanţă, în măsura în care constată necesitatea administrării lor pentru dezbateri.

26. Curtea observă, totodată, că, pentru a se determina, la nivelul practicii judiciare în sens unitar, care este natura acestor probe noi şi până la ce limită pot fi ele încuviinţate, astfel încât să nu se schimbe cadrul procesual prestabilit în faţa instanţei de fond, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat Decizia nr. 28 din 21 septembrie 2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 16 octombrie 2015), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. În interpretarea şi aplicarea art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă se poate ajunge la schimbarea cadrului procesual, sub aspectul obiectului, în care a soluţionat prima instanţă, contrar art. 478 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă; 2. În situaţia în care în apel, fie din interpretarea art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, fie în limitele efectului devolutiv, prevăzut de art. 477 din Codul de procedură civilă, se poate invoca excepţia necompetenţei materiale, urmând ca astfel să fie interpretate prevederile art. 130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă prin prisma celor anterioare. Prin Decizia menţionată, instanţa supremă a stabilit, în esenţă, că instanţa competentă să judece apelul are sarcina să aprecieze caracterul de pretenţie implicită sau virtuală a cererilor ori apărărilor din prima instanţă, în aşa fel încât să nu se ajungă, sub pretextul explicitării, la formularea unor cereri noi - ceea ce ar nesocoti limitele devoluţiunii în apel -, dar nici să rămână nesoluţionate pretenţii doar pentru că ele au fost defectuos exprimate şi au rămas în mod eronat nesoluţionate de către prima instanţă, deşi făcuseră obiectul învestirii acesteia.

27. Curtea constată că dispoziţiile art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost explicitate prin Decizia nr. 28 din 21 septembrie 2015, mai sus referită, nu îngrădesc exercitarea liberului acces la justiţie şi nici nu contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 din Constituţie, ci, dimpotrivă, reprezintă concretizarea acestor drepturi, precum şi a dreptului de a exercita căile de atac, în condiţiile legii, astfel cum stabileşte art. 129 din Legea fundamentală.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 5.351/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 478 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE

 

INSTRUCŢIUNE

emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi ari. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale

 

Având în vedere:

- prevederile art. 2 alin. (2), art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare;

- prevederile art. 2 alin. (2), art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;

- prevederile art. 29-31 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 35-37 din Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare;

- necesitatea emiterii de îndrumări privind modalitatea de formulare şi de evaluare a cerinţelor privind experienţa similară de către autorităţile/entităţile contractante şi modalitatea de îndeplinire a acestor cerinţe de către operatorii economici;

- necesitatea unei abordări unitare de către principalii actori implicaţi în situaţiile în care devine incidenţă aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate şi necesitatea emiterii unei îndrumări cu privire la modalitatea de formulare a cerinţelor de calificare ce vizează capacitatea tehnică şi/sau profesională privind experienţa similară;

- interpretarea dată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) principiului proporţionalităţii din dreptul comunitar, respectiv „impunerea ca actele instituţiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în măsura în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenienţele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite” (Hotărârea Curţii din 5 mai 1998, National Farmers Union şi alţii, C 157/96, Rec., p. I 2211, pct. 60, citat în pct. 57 din Hotărârea Tribunalului din 10 decembrie 2009, Cauza T-195/08, Antwerspe Bouwwerken NV),

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emite următoarea instrucţiune:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Autoritatea/Entitatea contractantă are dreptul de a solicita, atât prin anunţul de participare/de participare simplificat, cât şi prin documentaţia de atribuire, ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru să facă dovada capacităţii sale tehnice şi profesionale referitoare la experienţa în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atât ca tip şi complexitate, cât şi din punctul de vedere al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedură,

Art. 2. - (1) Autoritatea/Entitatea contractantă stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie precizate la art. 1, în corelare cu principiul proporţionalităţii, cu scopul de a obţine o confirmare că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şi experienţa necesară pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit.

(2) La stabilirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie, autorităţile/entităţile contractante vor ţine cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiţii ce nu prezintă relevanţă sau sunt disproporţionate în raport cu scopul menţionat la alin. (1).

Art. 3, - (1) Atunci când stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie referitoare la experienţa în implementarea/realizarea unui/unor contract/contracte sau unor activităţi similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe.

(2) în sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă:

a) va preciza ce înţelege prin produse/servicii/lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru, făcându-se trimitere la informaţii ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea şi/sau corelându-se cu scopul la care sunt utilizate;

b) va stabili plafonul valoric/cantitativ şi numărul de contracte prin care se poate atinge acest plafon.

(3) Nivelul impus în sensul alin. (2) lit. b) nu poate fi mai mare decât:

a) valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, în situaţia în care se utilizează un reper valoric asociat cerinţei;

b) cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/prestate/executate în baza contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează să fie atribuit, în situaţia în care cerinţa este formulată în termeni cantitativi sau prin raportare la anumiţi indicatori.

(4) Prin excepţie de la cele prevăzute la alin. (3), nivelul impus cerinţei privind experienţa similară poate depăşi plafoanele menţionate la lit. b) în situaţia în care demonstrarea capacităţii tehnice şi organizatorice a candidatului/ofertantului presupune, prin prisma obiectului contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, realizarea de către respectivul operator economic candidat/ofertant a unui număr mai mare de exerciţii aferente îndeplinirii unor activităţi/acţiuni similare, din punctul de vedere a complexităţii, cu contractul în cauză. Prin noţiunea de exerciţiu se înţelege derularea tuturor activităţilor aferente întregului proces necesar pentru obţinerea rezultatului final, respectiv îndeplinirea indicatorilor de performanţă ce descriu obiectivul urmărit.

NOTĂ:

În cazul în care se doreşte atribuirea unui contract având ca obiect realizarea unor obiective/activităţi cum ar fi, fără a se limita la:

- construcţii ce includ o componentă de proces tehnologic semnificativă din punctul de vedere al funcţionalităţii respectivei construcţii, de tipul staţiilor de epurare a apei uzate, centralelor de producere a energiei electrice şi altele asemenea;

- elaborarea unei/unor analize de impact/cost-beneficiu cu privire la implementarea unei politici publice/realizarea unei investiţii,

- management de proiect, contabilitate sau audit financiar, prezintă relevantă, pentru demonstrarea capacităţii de a realiza viitorul contract, ducerea la îndeplinire a unui număr de cel puţin două asemenea exerciţii, similare ca anvergură/ complexitate.

În scopul înţelegerii anvergurii rezultatului ce trebuie îndeplinit, corelarea se face cu dimensiunea, complexitatea şi/sau tipologia în care se încadrează construcţia în cauză, obiectul analizei, respectiv operaţiunile cărora li se adresează activităţile exemplificate mai sus.

Exemplu bună practică: Obiectul contractului de lucrări, ce include inclusiv proiectarea acestora - „Realizarea unei staţii de epurare cu o capacitate aferentă unei populaţii echivalente (PE) de 30.000 locuitori”.

Mod de formulare cerinţă de calificare referitoare la experienţa similară:

„Ofertantul trebuie să furnizeze dovada finalizării execuţiei a 2 staţii de epurare a apei uzate cu o capacitate de minimum

10.000 PE fiecare, în cadrul unor contracte de tip proiectare şi execuţie.”

În scopul înţelegerii complexităţii obiectivului de investiţii se vor considera similare staţiile de epurare cu o capacitate între

10.000 PE şi 50.000 PE.

(5) Autoritatea/Entitatea contractantă nu poate solicita îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară prin impunerea atât a unui nivel valoric, cât şi a unui nivel cantitativ, în situaţia în care prin aceste niveluri se urmăreşte acelaşi lucru, respectiv descrierea, dintr-o singură perspectivă, a complexităţii respectivelor cerinţe, raportat la obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit.

Exemplu de practică defectuoasă: Utilizarea următoarei formulări pentru exprimarea cerinţei de calificare referitoare la experienţa în implementarea unor contracte/activităţi similare: „Prezentarea unui contract de lucrări în valoare de minimum

«X» lei la nivelul căruia să se fi realizat minimum «Y» km/m2/tone/etc.”

Exemplul de bună practică nr. 1: Experienţă similară formulată într-o procedură de atribuire având ca obiect contract de: „Construcţie centru de afaceri în municipiul X” - valoare estimată lucrări construcţie - 35.000.000 lei, fără TVA.

Se vor prezenta informaţii aferente principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani din care să reiasă că au fost executate lucrări similare în valoare cumulată de minimum 35.000.000 lei, fără TVA, la nivelul a minimum un contract - maximum a 3 contracte.

Experienţa similară trebuie să privească lucrări de construcţii civile cel puţin din categoria de importanţă C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru înţelegerea cerinţei, prin construcţii din categoria de importanţă C se va înţelege: „Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate şi natură (cum ar fi clădiri de locuinţe cu mai mult de două niveluri, construcţii industriale şi agrozootehnice; construcţii social-culturale care nu intră în categoriile de importanţă A şi B), sau construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanţă locală)”.

Exemplul de bună practică nr. 2: într-o procedură de licitaţie deschisă derulată în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect „Construcţie drum expres între localităţile Aşi B, în lungime de 20 km, inclusiv lucrări de artă”, cu o valoare estimată de 100.000.000 lei, cerinţa de calificare referitoare la experienţa similară va fi considerată îndeplinită dacă ofertantul va face dovada că:

- a realizat în ultimii 5 ani, în cadrul a maximum 3 contracte, lucrări în domeniul infrastructurii de transport rutier sau al unei infrastructuri similare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau utilităţii, în valoare de cel puţin 100.000.000 lei; şi

- a realizat în ultimii 5 ani un viaduct rutier sau de transport feroviar de cel puţin 100 m lungime în cadrul unuia dintre aceste contracte.

NOTĂ:

În scopul înţelegerii exemplului se consideră că următoarele premise descriu contextul în care se încadrează speţa:

- printre lucrările de artă ce fac obiectul viitorului contract se include un viaduct cu o lungime de 200 m;

- prin lucrări în domeniul Infrastructurii de transport rutier sau al unei infrastructuri similare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau utilităţii se înţelege lucrări de construcţie/ modernizare/reparaţii capitale aferente unor drumuri care se încadrează cel puţin în clasa III de complexitate conform normativului în domeniu (unde clasa I include nivelul de complexitate cel mai ridicat, respectiv autostrăzi). În clasa III de complexitate se încadrează: drumuri expres şi drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene cu două benzi de circulaţie.

(6) în cazul unui acord-cadru, nivelul minim impus al experienţei similare se va raporta, ca regulă generală, cel mult la valoarea celui mai mare contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru, aspectele prevăzute la alin. (4) aplicându-se după caz.

(7) în sensul prevederilor alin. (3) lit. a), stabilirea nivelului minim impus al experienţei similare se va face prin raportare la valoarea estimată fără valoarea opţiunilor suplimentare, dacă sunt aplicabile prevederile art. 104 alin. (8) şi art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, şi/sau art. 165 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 117 alin. (3) şi art. 236 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi/sau art. 160 din Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Dacă procedura de atribuire este împărţită pe loturi, plafonul ce poate fi stabilit pentru cerinţa de calificare referitoare la experienţa similară se va raporta la valoarea estimată sau cantităţile ce fac obiectul lotului pentru care se solicită experienţa similară, indiferent dacă lotul se atribuie prin semnarea unui contract de achiziţie publică/achiziţie sectorială sau unui acord-cadru, în acest ultim caz prevalând prevederile alin. (6).

(9) Nu se poate impune operatorilor economici care depun oferte pe mai multe loturi să îndeplinească un nivel al experienţei similare provenit din cumularea cerinţelor aferente fiecărui lot, în situaţia în care respectivele cerinţe au fost formulate în acelaşi fel şi în corelaţie cu aceleaşi repere.

NOTĂ:

În situaţia în care, într-o procedură de atribuire organizată pe loturi, un candidat/ofertant participă la mai multe dintre acestea, cerinţa de calificare referitoare la experienţa similară va fi considerată Îndeplinită pentru toate loturile la care a depus candidatură/ofertă dacă se respectă următoarele condiţii cumulative:

- îndeplineşte cerinţele de calificare referitoare la experienţa similară formulate în documentaţia de atribuire, pentru lotul la care această cerinţă a avut plafonul valoric sau cantitativ, după caz, cel mai mare; şi

- cerinţele de calificare referitoare la experienţa similară, aferente loturilor respective, au fost formulate în acelaşi fel şi în corelaţie cu aceleaşi repere.

Art. 4. - Pentru o evaluare unitară a modului de îndeplinire a cerinţei privind plafonul valoric, asociat cerinţei referitoare la experienţa similară, autoritatea/entitatea contractantă va menţiona în cadrul documentaţiei de atribuire cursul de referinţă care va fi avut în vedere pentru calculul echivalenţei pentru contractele a căror valoare este exprimată în altă valută decât în lei.

Exemplu: Cursul mediu anual în lei/valută comunicat de Banca Naţională a României/Banca Centrală Europeană pentru fiecare an în parte (Pentru o evaluare unitară autoritatea/ entitatea contractantă va alege o singură instituţie pentru referinţă.)

Art. 5. - (1) Nu se poate solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau scopului.

(2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul „ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract “ sau „a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX”.

Exemplul nr. 1: Contract având ca obiect - Servicii de verificare şi evaluare a cererilor de finanţare pentru programul operaţional X aferent implementării fondurilor europene nerambursabile; CPV utilizat 79419000-4 - Servicii de consultanţă în domeniul evaluării.

Practică defectuoasă: Formulare restrictivă a cerinţei „prezentaţi experienţă în activităţi de verificare şi evaluare cereri de finanţare.”

Bună practică: Demonstraţi că aţi mai prestat activităţi de consultanţă/asistenţă tehnică în domeniul accesării finanţărilor nerambursabile sau similare acestora, cum ar fi: asistenţă tehnică în evaluarea proiectelor/cererilor de finanţare; asistenţă tehnică în elaborarea ghidului solicitantului pentru programele aferente implementării fondurilor europene nerambursabile; asistenţă tehnică privind elaborarea cererilor de finanţare; asistenţă tehnică în evaluarea cererilor de rambursare şi altele asemenea.

Exemplul nr. 2: Contract având ca obiect - lucrări de amenajare parcare auto pe orizontală

Practică defectuoasă prin formulare restrictivă a cerinţei: prezentaţi experienţă în execuţia de lucrări de amenajare parcări auto, respectiv lucrări de terasamente, suprastructură, marcaje şi indicatoare pentru parcări, precum şi amenajare pentru scurgerea apelor.

Bună practică: demonstraţi experienţă în activităţi având ca obiect amenajarea teritoriului sau lucrări de geniu civil, cum ar fi lucrări de construire şi/sau de modernizare şi/sau de reabilitare de drumuri şi/sau de străzi, sau lucrări pentru realizarea de parcări similare din punctul de vedere al complexităţii cu cea care face obiectul achiziţiei.

(3) Experienţa similară nu trebuie să fie solicitată şi pentru activităţi secundare/accesorii, indiferent de ponderea valorică a acestora în obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, în condiţiile în care acestea nu afectează indicatorii de performanţă/nivelul calitativ ce caracterizează obiectul principal sau scopul respectivului contract.

NOTĂ:

Un caz particular îl reprezintă situaţia în care o activitate are o pondere valorică redusă în valoarea totală a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru, dar influenţează performanţa asociată rezultatului acestuia prin faptul că stabileşte soluţia tehnică ce conduce la îndeplinirea indicatorilor de calitate şi performanţă, îl reprezintă proiectarea lucrărilor ce urmează a fi executate într-un contract de lucrări care include proiectarea şi execuţia acestora.

În acest caz, autoritatea/entitatea contractată formulează la nivelul fişei de date cerinţa referitoare la experienţa similară prin raportare la rezultatul ce trebuie obţinut la finalizarea contractului ce urmează a fi atribuit, respectiv solicitându-se demonstrarea finalizării execuţiei în ultimii 5 ani a unei construcţii similare în cadrul unui contract de lucrări de aceeaşi natură fee a inclus proiectarea şi execuţia lucrărilor), rezultând astfel că operatorul economic în cauză a avut capacitatea de a gestiona construcţia unui obiectiv de investiţii similar pentru care a fost răspunzător de îndeplinirea indicatorilor de performanţă şi calitate.

Se vor avea în vedere raţionamentul descris la art. 14 alin. (2)-(3), exemplul aferent art. 3 alin. (4), precum şi faptul că, în contextul de mai sus, nu prezintă relevanţă că activitatea de proiectare a fost realizată în ultimii 3 ani, importantă fiind îndeplinirea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivului de investiţii, aspect ce nu poate fi demonstrat decât după punerea în operă a respectivului proiect tehnic. În consecinţă, cerinţa de calificare se formulează astfel încât să nu urmărească separat activităţile de proiectare, respectiv realizare a construcţiei, întrucât nu prezintă relevanţă, în acest context, elaborarea unui proiect tehnic care nu a fost implementat, ci demonstrarea că toate aceste activităţi au fost integrate într-un rezultat final, şi anume construcţia în sine, funcţională la parametrii stabiliţi ca referinţă.

Exemplu de practică defectuoasă: solicitarea demonstrării unei experienţe similare în realizarea de construcţii de drumuri sau realizarea de spaţii verzi în contextul unei proceduri pentru atribuirea unui contract având ca obiect „Construcţie bloc de locuinţe cu 8 etaje”, motivat de faptul că în caietul de sarcini sunt incluse şi sistematizarea verticală, sub forma aleilor de acces, precum şi realizarea unor spaţii verzi. În exemplul prezentat, aleile sau spaţiile verzi sunt necesare, dar nu reprezintă obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit şi nu influenţează indicatorii de performanţă asociaţi acestuia, fiind doar parte a caracteristicilor constructive şi funcţionale.

Art. 6. - (1) Autoritatea/Entitatea contractantă are următoarele variante de formulare a cerinţei legate de numărul minim (un contract)/maxim de contracte, în relaţia cu un anumit nivel minim stabilit pentru experienţa similară, excepţia menţionată la art. 3 alin. (4) fiind aplicabilă după caz:

a) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări a căror valoare a fost de minimum „X” lei (valoare ce nu depăşeşte, ca regulă generală, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit) la nivelul unui contract;

b) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări a căror valoare cumulată a fost de minimum „X” lei (valoare ce nu depăşeşte, ca regulă generală, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit) la nivelul a maximum „X” contracte (număr stabilit de către autoritatea/entitatea contractantă);

c) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări a căror valoare cumulată a fost de minimum „X” lei (valoare ce nu depăşeşte, ca regulă generală, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/ acordului-cadru ce urmează a fi atribuit) la nivelul unui număr de contracte lăsat la latitudinea operatorilor economici;

d) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări a căror cantitate a fost de minimum „X” buc./km/mp etc. (cantitate ce nu depăşeşte, ca regulă generală, cantitatea de produse/servicii/lucrări ce urmează a fi furnizate/prestate/executate prin contractul de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce va fi atribuit) la nivelul unui contract;

e) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări a căror cantitate cumulată a fost de minimum „X” buc./km/mp etc. (cantitate ce nu depăşeşte, ca regulă generală, cantitatea de produse/servicii/lucrări ce urmează a fi furnizate/prestate/executate prin contractul de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce va fi atribuit) la nivelul a maximum „X” contracte (număr stabilit de către autoritatea/entitatea contractantă);

f) furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări a căror cantitate cumulată a fost de minimum „X” buc./km/mp etc. (cantitate ce nu depăşeşte, ca regulă generală, cantitatea de produse/servicii/lucrări ce urmează a fi furnizate/prestate/executate prin contractul de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce va fi atribuit) la nivelul unui număr de contracte lăsat la latitudinea operatorilor economici.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul aplicării procedurii simplificate prevăzute la art. 113 din Legea nr. 98/2016, cu completările ulterioare, respectiv art. 126 din Legea nr. 99/2016, autoritatea/entitatea contractantă va formula cerinţa de calificare referitoare la experienţa similară numai în variantele menţionate la alin. (1) lit. b), c), e) sau f), având în vedere că în cazul acestui tip de procedură de atribuire se poate invoca susţinerea unei terţe părţi pentru îndeplinirea plafonului aferent criteriului referitor la experienţa similară doar pentru maximum 50% din nivelul acestuia.

Exemplul de bună practică nr. 1 pentru formularea cerinţei de calificare referitoare la experienţa similară, utilizându-se caracteristici cantitative pentru contracte de servicii (în cazul contractelor în care există o relaţie directă între volumul resurselor necesare - date de intrare aferente implementării contractului şi rezultatul ce urmează a fi obţinut - date de ieşire):

Într-o procedură de atribuire a unui contract având ca obiect prestarea de „Servicii de curăţenie în interiorul clădirii cu destinaţie birouri - suprafaţă de curăţat 10.000 mp” ofertantul trebuie să facă dovada că a realizat în ultimii 3 ani, în cadrul a maximum 3 contracte, servicii de curăţenie similare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau utilităţii, pentru o suprafaţă de cel puţin 6.000 mp, aferentă unor clădiri cu utilizare similară din punctul de vedere al activităţii desfăşurate în clădirea respectivă.

NOTĂ:

La formularea cerinţei în acest fel s-au avut în vedere potenţialele situaţii în care se prezintă la procedura de atribuire operatorii economici care au îndeplinit, de exemplu, contracte de curăţenie interioară pentru spitale, caz în care cerinţa de calificare trebuie considerată îndeplinită deoarece serviciile de curăţenie asociate activităţii într-un asemenea context (unităţi sanitare/laboratoare etc.) sunt mult mai complexe decât cele de curăţenie aferente unei clădiri de birouri.

Exemplul de bună practică nr. 2 pentru formularea cerinţei de calificare referitoare la experienţa similară, utilizându-se caracteristici cantitative, pentru contracte de lucrări:

Într-o procedură de atribuire a unui contract având ca obiect execuţie lucrări de izolare termică blocuri de locuinţe pentru o arie utilă de 50.000 mp, ofertantul trebuie să facă dovada că a realizat în ultimii 5 ani, în cadrul a maximum 3 contracte, fie lucrări de reabilitare termică/izolare termică, în suprafaţă cumulată de minimum 30,000 mp, fie lucrări pentru partea de arhitectură aferentă unor clădiri civile cu o suprafaţă construită desfăşurată cumulată de cel puţin 30% (0,30*50.000 mp = 15.000 mp) din aria utilă menţionată mai sus.

În acest sens se vor prezenta în cadrul DUAE informaţii referitoare la principalele lucrări executate, făcându-se trimitere la certificate/documente/recomandări/procese-verbale de recepţie datate, semnate şi parafate de către beneficiar (o autoritate contractantă sau un beneficiar privat) prin care se confirmă execuţia de lucrări similare pentru suprafaţa solicitată (pentru contractele de lucrări similare prezentate în vederea îndeplinirii cerinţei privind experienţa similară), din care să rezulte beneficiarul contractului; tipul lucrărilor executate; perioada în care s-a realizat contractul; suprafaţa - aria utilă (mp) pe care s-au executat lucrările similare.

NOTĂ:

În formularea cerinţei în acest fel s-au avut în vedere potenţialele situaţii în care se prezintă la procedura de atribuire operatorii economici care au îndeplinit, de exemplu, contracte de construcţii clădiri civile noi sau reabilitări/consolidări ale acestora, contracte ce au inclus, pe lângă partea de lucrări de arhitectură (faţadele clădirilor - similare cu lucrările de reabilitare/izolarea termică), toate tipurile de activităţi aferente (cum ar fi lucrările la partea de structură a clădirilor), în această situaţie cerinţa de calificare trebuie considerată îndeplinită deoarece asemenea lucrări, ce au presupus realizarea tuturor activităţilor aferente (partea de arhitectură fiind numai una dintre acestea), sunt de o complexitate superioară celor de reabilitare termică/izolare termică. Nivelul asociat cerinţei formulate în corelaţie cu lucrările de arhitectură realizate în cadrul unor contracte de construcţii clădiri civile noi sau reabilitări/consolidări ale acestora a fost stabilit tot prin aplicarea principiului proporţionalităţii, pornind de la logica faptului că un operator economic ce â realizat lucrări de acest tip ar îndeplini cu dificultate, numai din lucrări de arhitectură, o suprafaţă egală cu cea aferentă cerinţei de calificare ce a fost formulată cu trimitere directă la lucrări de reabilitare termică/izolare termică. Prin urmare, s-a aplicat un coeficient de ponderare de 30% la suprafaţa construită desfăşurată cumulată a clădirilor pe care le-a construit, apreciindu-se astfel că se demonstrează şi capacitatea tehnică şi organizatorică necesare pentru gestionarea unei suprafeţe superioare în care să fie realizate lucrări mai puţin complexe (cele de reabilitare/izolare termică, similare cu partea de lucrări de arhitectură-faţadele clădirilor).

Exemplul de bună practică nr. 3 pentru formularea cerinţei de calificare referitoare la experienţa similară, utilizându-se caracteristici cantitative, pentru contracte de furnizare: într-o procedură având ca obiect atribuirea unui contract pentru furnizarea de microscoape pentru Spitalul „X”, ofertantul trebuie să facă dovada că a mai furnizat în ultimii 3 ani echipamente de cercetare medicală sau cercetare de laborator, avându-se în vedere şi situaţia în care se prezintă la procedura de atribuire operatori economici care au îndeplinit contracte de furnizare a unor echipamente din acelaşi domeniu/sector, fără a fi comercializat neapărat acelaşi echipament cu cel ce urmează să fie achiziţionat.

(3) în vederea posibilităţii de formulare a cerinţei privind demonstrarea experienţei similare conform alin. (1) lit. a), autoritatea/entitatea contractantă va prezenta, în strategia de contractare, constrângerea autorităţii privind îndeplinirea nivelului valoric impus doar la nivelul unui singur contract, având în vedere că această condiţie poate fi limitativă în cazul operatorilor economici care pot îndeplini nivelul minim impus prin însumarea valorilor sau cantităţilor, după caz, ale produselor/serviciilor/lucrărilor furnizate/prestate/executate la nivelul a două sau mai multe contracte.

Exemplu: serviciile de proiectare aferente unor obiective de investiţii cu grad ridicat de complexitate, cum ar fi: centre de date, spitale, clădiri multifuncţionale etc.

(4) În cazul în care nu există o justificare în acest sens, autoritatea/entitatea contractantă va permite demonstrarea îndeplinirii nivelului minim valoric impus prin prezentarea de informaţii/documente care atestă furnizarea/prestarea/execuţia de produse/servicii/lucrări similare în valoare/cantitate cumulată de minim „X” lei, realizate în cadrul a cel mult „X” contracte, după caz, cu respectarea principiului proporţionalităţii.

Art. 7. - (1) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la experienţa similară, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, precum şi necesitatea solicitării acestora în raport cu natura şi anvergura contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, în cadrul strategiei de contractare Prin intermediul acesteia vor fi prezentate argumentele pentru care un operator economic ce nu îndeplineşte nivelul de complexitate asociat cerinţei de către autoritatea/entitatea contractantă sau nu îl poate atinge prin numărul de contracte impus nu ar avea capabilităţile necesare pentru a duce la bun sfârşit contractul ce urmează a fi atribuit.

(2) încadrarea în situaţiile excepţionale prevăzute la art. 3 alin. (4), în care este posibil ca valoarea/cantitatea produselor/serviciilor/lucrărilor furnizate/prestate/executate la nivelul a mai multe contracte să depăşească valoarea estimată/ cantitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, se argumentează la nivelul strategiei de contractare pe baza specificului şi particularităţilor acestuia.

 

CAPITOLUL II

Formularea cerinţelor privind experienţa similari în cazul contractelor de achiziţii de produse

 

Art. 8. - (1) Este considerată restrictivă formularea de către autoritatea/entitatea contractantă a cerinţei minime privind experienţa similară prin solicitarea prezentării unui/unor contract(e) similar(e) de furnizare semnat(e)/încheiat(e)/început(e) strict în ultimii 3 ani, din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să fi semnat/ încheiat/început un astfel de contract în urmă cu mai mult de 3 ani, dar să poată prezenta experienţa similară realizată în perioada solicitată.

(2) Solicitarea unei cerinţe minime de calificare şi selecţie referitoare la prezentarea unui contract de achiziţie publică de produse similare finalizat în ultimii 3 ani devine restrictivă din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să deruleze un astfel de contract şi să furnizeze asemenea produse fără să fi finalizat contractul, în aşa fel încât efectele contractului să se răsfrângă asupra perioadei solicitate. Respectivul ofertant poate invoca pentru dovedirea experienţei similare partea de contract executată până la momentul solicitării, cu condiţia ca produsele prezentate să fie recepţionate.

(3) Cerinţa de calificare trebuie să se refere la produsele livrate şi, dacă este cazul, instalate de către un operator economic la un beneficiar, solicitându-se dovedirea faptului că au fost recepţionate în cadrul perioadei de 3 ani calculată conform art. 13.

(4) Nu se consideră restrictiv atunci când o autoritate/entitate contractantă impune, în scopul asigurării unui nivel corespunzător al concurenţei, o cerinţă de calificare cu privire la prezentarea unor dovezi privind furnizarea de produse similare într-o perioadă mai mare de 3 ani, în situaţii cum ar fi cea în care la nivelul pieţei de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea produse şi/sau aceasta apare la intervale mari de timp datorită nivelului ridicat de tehnologizare şi/sau specializare, faptului că acestea se încadrează într-un segment de nişă sau au un ciclu lung de fabricaţie.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a prezenta aceste argumente la nivelul strategiei de contractare.

 

CAPITOLUL III

Formularea cerinţelor privind experienţa similară în cazul contractelor de servicii

 

Art. 9. - (1) Este considerată restrictivă formularea de către autoritatea/entitatea contractantă a cerinţei minime privind experienţa similară prin solicitarea prezentării unui/unor contract(e) similar(e) de servicii semnat(e)/încheiat(e)/început(e) strict în ultimii 3 ani, din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să fi semnat/încheiat/început un astfel de contract în urmă cu mai mult de 3 ani, dar să poată prezenta experienţa similară realizată în perioada solicitată.

(2) Solicitarea unei cerinţe minime de calificare şi selecţie referitoare la prezentarea unui contract similar de prestare servicii, finalizat în ultimii 3 ani, devine restrictivă din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să deruleze un astfel de contract şi să presteze asemenea servicii fără să fi finalizat contractul, în aşa fel încât efectele contractului să se răsfrângă asupra perioadei solicitate, respectivul ofertant putând invoca, pentru dovedirea experienţei similare, partea de contract prestată până la momentul solicitării, cu condiţia ca serviciile prezentate să fie duse la bun sfârşit.

(3) Cerinţa de calificare se va formula făcându-se referire la activităţi/servicii duse la bun sfârşit în cadrul perioadei de 3 ani calculată conform art. 13, prin această sintagmă înţelegându-se:

a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activităţilor ce reprezintă experienţă similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent;

b) servicii recepţionate la sfârşitul prestării; sfârşitul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanţie, respectiv a perioadei de notificare a defectelor în cadrul contractelor de tip FIDIC.

(4) Nu se consideră restrictiv atunci când o autoritate/entitate contractantă impune, în scopul asigurării unui nivel corespunzător al concurenţei, o cerinţă de calificare cu privire la prezentarea unor dovezi privind prestarea de servicii similare într-o perioadă mai mare de 3 ani, în situaţia în care la nivelul pieţei de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea servicii şi/sau aceasta apare la intervale mari de timp datorită nivelului ridicat al competenţelor necesare pentru prestarea serviciilor în cauză şi/sau specificitatea acestora, faptului că acestea se încadrează într-un segment de nişă sau implică perioada lungă de timp pentru obţinerea rezultatelor prestării serviciilor.

Exemplu:

- Studii de fezabilitate ce cuprind activitatea de elaborare a analizei cost-beneficiu pentru proiecte de complexitate ridicată ce privesc infrastructura rutieră/cale ferată, apă şi apă uzată, gestionarea deşeurilor etc.

- Servicii de realizare a unor studii/analize de complexitate ridicată ce privesc realizarea şi implementarea unor documente strategice cum ar fi Maşter planul general de transport sau alte strategii de dezvoltare la nivel macroeconomic.

(5) în situaţia prevăzută la alin. (4), autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a prezenta aceste argumente la nivelul strategiei de contractare.

 

CAPITOLUL IV

Formularea cerinţelor privind experienţa similară în cazul contractelor de lucrări

 

Art. 10. - Documentele-suport solicitate de autoritatea/ entitatea contractantă în vederea demonstrării experienţei similare de către ofertantul clasat pe primul loc ca urmare a aplicării criteriului de atribuire ofertelor admisibile, respectiv candidaţii selectaţi ca urmare a aplicării criteriilor de preselecţie în cazul procedurilor cu mai multe etape, trebuie să fie relevante, putându-se solicita procese-verbale de recepţie întocmite în condiţiile actelor normative care reglementează recepţia lucrărilor şi, după caz, cel mult extrase din contract, fără a se solicita contractul integral.

Art. 11. - (1) Este considerată restrictivă formularea de către autoritatea/entitatea contractantă a cerinţei minime privind experienţa similară prin solicitarea prezentării unui/unor contract(e) similar(e) de lucrări semnat(e)/încheiat(e)/început(e) strict în ultimii 5 ani, din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să fi semnat/încheiat/început un astfel de contract în urmă cu mai mult de 5 ani, dar să poată prezenta experienţa similară realizată în perioada solicitată.

(2) Solicitarea unei cerinţe minime de calificare şi selecţie referitoare la prezentarea unui contract similar de execuţie lucrări finalizat în ultimii 5 ani devine restrictivă din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să deruleze un astfel de contract şi să execute asemenea lucrări fără să fi finalizat contractul, în aşa fel încât efectele contractului să se răsfrângă asupra perioadei solicitate, respectivul ofertant putând invoca pentru dovedirea experienţei similare partea de contract executată până la momentul solicitării, cu condiţia ca lucrările prezentate să fie duse la bun sfârşit.

(3) Cerinţa de calificare se va formula făcându-se referire la lucrări duse la bun sfârşit în cadrul perioadei de 5 ani calculată conform art. 13, prin această sintagmă înţelegându-se:

a) lucrări recepţionate pe obiecte, care sunt însoţite de proces-verbal de recepţie întocmit în conformitate cu prevederile legale şi tehnice din domeniul din care face parte obiectul contractului; sau

b) lucrări recepţionate însoţite de proces-verbal la terminarea lucrărilor; sau

c) lucrări recepţionate însoţite de proces-verbal de recepţie finală.

(4) Nu se consideră restrictiv atunci când o autoritate/entitate contractantă impune, în scopul asigurării unui nivel corespunzător al concurenţei, o cerinţă de calificare cu privire la prezentarea unor dovezi privind execuţia de lucrări similare care să fie finalizate într-o perioadă mai mare de 5 ani, în situaţia în care la nivelul pieţei de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea lucrări şi/sau aceasta apar la intervale mari de timp datorită specificul obiectului contractului ce presupune o complexitate ridicată a procesului de implementare care necesită etape succesive şi, deci, timp îndelungat.

Exemple: obiective de investiţii aferente infrastructurii de transport transeuropean situate pe reţeaua de transport (TEN-T) Centrală (Core) şi Globală (Comprehensive), astfel cum este aceasta definită de prevederile art. 9 alin. (1) şi ale art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, cum ar fi, fără a se limita la: construcţii de autostrăzi; infrastructură de cale ferată.

(5) în situaţia prevăzută la alin. (4), autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a prezenta aceste argumente la nivelul strategiei de contractare.

 

CAPITOLUL V

Modalităţi de îndeplinire/demonstrare şi evaluare a experienţei similare

 

Art. 12. - (1) Autoritatea/Entitatea contractantă menţionează la nivelul fişei de date a achiziţiei faptul ca pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară se va prezenta, ca dovadă preliminară, DUAE completat de ofertant/candidat, terţ susţinător şi subcontractant, după caz, cu informaţii relevante care să demonstreze realizarea plafoanelor valorice/cantitative impuse pentru cerinţa în cauză.

(2) Autoritatea/Entitatea contractantă menţionează explicit în fişa de date a achiziţiei modul de completare a DUAE, astfel încât să poată fi asigurată o abordare unitară a candidaţilor/ofertanţilor, precum şi pentru facilitarea activităţii comisiei de evaluare,

NOTĂ:

Se va indica în fişa de date a achiziţiei faptul că la nivelul DUAE trebuie precizate de către candidaţi/ofertanţi informaţii cum ar fi: numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, beneficiarul acestuia şi datele sale de contact, data şi numărul documentului de recepţie, precum şi ponderea şi/sau activităţile pentru care a fost responsabil, împreună cu valoarea acestora, fără TVA.

În situaţia în care, în aplicarea prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 7/2016 al Comisiei, autorităţile/entităţile contractante consideră oportună solicitarea ca DUAE să fie depus, ca dovadă a îndeplinirii/neîndeplinirii cerinţelor de calificare impuse, cu asumarea într-un singur loc, la nivel general, a acestui aspect, va aduce precizări, în acest sens, la nivelul fişei de date a achiziţiei, urmând a solicita prezentarea de documente-suport doar operatorilor economici menţionaţi la alin. (3).

(3) Autoritatea/Entitatea contractantă precizează la nivelul fişei de date a achiziţiei faptul că pentru contractele de achiziţie publică/sectorială doar ofertantul clasat pe primul loc, după aplicarea criteriului de atribuire ofertelor admisibile, face dovada îndeplinirii cerinţei privind experienţa similară prin prezentarea documentelor justificative, cu excepţia procedurilor desfăşurate în mai multe etape, situaţie în care documentele justificative sunt solicitate înainte de transmiterea invitaţiilor pentru etapa a două către candidaţii selectaţi.

(4) Autoritatea/Entitatea contractantă nu va îngrădi dreptul operatorilor economici de a demonstra livrarea de produse/ prestarea serviciilor prin orice tip de document emis sau contrasemnat de o autoritate/entitate sau de clientul beneficiar privat, precum şi dreptul de a demonstra execuţia de lucrări prin orice tip de certificat sau document de bună execuţie.

(5) Autoritatea/Entitatea contractantă are dreptul de a se adresa inclusiv beneficiarului final al produselor/serviciilor/ lucrărilor care fac obiectul contractului prezentat drept experienţă similară, pentru confirmarea celor prezentate de ofertant, o clauză în acest sens trebuind să fie introdusă în documentaţia de atribuire, respectiv în fişa de date a achiziţiei.

(6) Documentele prin care operatorii economici menţionaţi la alin. (3) pot îndeplini cerinţa privind experienţa similară sunt următoarele, fără a se limita la, enumerarea nefiind cumulativă:

- copii ale unor părţi relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit;

- certificate de predare-primire;

- recomandări;

- procese-verbale de recepţie;

- certificări de bună execuţie;

- certificate constatatoare.

Art. 13. - (1) Numărul de ani aferenţi experienţei similare se calculează în oricare dintre următoarele variante:

a) prin raportare la data publicării anunţului de participare/de participare simplificat, în condiţiile în care, prin prevederile art. 12 din Legea nr. 98/2016, cu completările ulterioare, respectiv art. 17 din Legea nr. 99/2016 este stabilit că valoarea estimată trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare/de participare simplificat, iar nivelul experienţei similare se raportează la complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, dată de această valoare sau de cantităţile aferente, care, prin înmulţire cu preţurile unitare aplicabile, relevă valoarea estimată a achiziţiei, rezultând că nivelul cerinţelor privind experienţa similară trebuie să fie valabil la momentul publicării în SEAP a anunţului de participare/de participare simplificat; sau

b) prin raportare la data-limită de depunere a ofertelor stabilită de autoritatea/entitatea contractantă în anunţul de participare/de participare simplificat, care este calculată prin aplicarea prevederilor legale în vigoare referitoare la durata minimă ce trebuie stabilită între data iniţierii procedurii de atribuire şi cea a depunerii ofertelor; sau

c) prin raportare la oricare moment din întreaga durată disponibilă între cele două termene menţionate la lit. a) şi b).

(2) în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă optează pentru calcularea termenului de raportare a experienţei similare în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), dar este nevoită, indiferent de motive, să procedeze la decalarea termenului-limită stabilit pentru depunerea candidaturilor/ofertelor, publicând în acest sens o erată, limita inferioară a perioadei de 3/5 ani se extinde cu perioada de timp aferentă decalării, urmând a fi considerată îndeplinită cerinţa pentru toţi operatorii care au prezentat dovada finalizării contractului de experienţă similară în intervalul de timp nou rezultat.

NOTĂ:

Decalarea termenului-limită stabilit pentru depunerea candidaturilor/ofertelor şi stabilirea astfel a unei noi date nu pot conduce în mod automat la respingerea unui candidat/ofertant pe motiv că experienţa lui similară este situată în afara perioadei de 3/5 ani raportate la noua dată-limită de depunere a candidaturilor/ofertelor, atât timp cât acesta, la data iniţial stabilită în anunţul de participare/de participare simplificat, îndeplinea cerinţa astfel cum a fost aceasta solicitată.

(3) în cazul contractelor de servicii/lucrări, comisia de evaluare are obligaţia ca, odată ce a fost prezentat documentul care confirmă recepţionarea respectivelor servicii/lucrări în perioada de referinţă, să ia în calcul toată valoarea/cantitatea care face obiectul respectivului document, în condiţiile în care acestea sunt integrate într-un livrabil/obiect de construcţie cu funcţionalitate independentă, fără a se elimina din calcul, în mod artificial, valori/cantităţi de servicii/lucrări aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în intervalul de timp urmărit.

Art. 14. - (1) în situaţia în care un operator economic nu poate îndeplini cerinţa referitoare la experienţa similară, acesta are posibilitatea de a se asocia cu un alt operator economic în vederea depunerii unei oferte comune sau poate invoca susţinerea unor terţi, caz în care experienţa similară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului.

(2) în situaţia în care se solicită îndeplinirea cerinţei prin prezentarea unui singur contract, conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a), cerinţa va fi îndeplinită în situaţia în care asocierea respectivă, care participă [a procedură, a îndeplinit un asemenea contract.

Exemplu: Dacă autoritatea/entitatea contractantă a solicitat, în cuprinsul documentaţiei de atribuire, prezentarea unui singur contract în valoare de minimum 1.000.000 Iei, iar asocierea formată din operatorii economici A şi B prezintă, ca experienţă similară, un contract în valoare de 1.100.000 lei, realizat în comun de respectivii operatori economici A şi B, acest lucru conduce la îndeplinirea cerinţei în discuţie.

(3) Cerinţa referitoare la experienţa similară se consideră îndeplinită:

a) în situaţia în care operatorul economic, ce prezintă respectiva experienţă, a avut calitatea de antreprenor general în contractul prezentat drept experienţă similară, indiferent dacă acesta a avut subcontractori, urmând a fi luată în calcul întreaga valoare a respectivului contract (deoarece antreprenorul general a avut răspunderea ducerii la îndeplinire a contractului în cauză);

b) în situaţia în care operatorul economic, ce prezintă respectiva experienţă, a realizat lucrări/activităţi în calitate de subcontractant în contractul prezentat drept experienţă similară pentru un antreprenor general, cu condiţia ca respectivele lucrări/activităţi să fie confirmate de antreprenorul general, iar beneficiarul final a atestat faptul că respectivul operator economic a avut calitatea de subcontractor.

NOTA Nr. 1:

În situaţia în care participă la procedura de atribuire o asociere formată din 2 operatori economici, ce prezintă fiecare acelaşi contract pentru îndeplinirea cerinţei referitoare la experienţa similară, în cadrul acesteia unul fiind antreprenor general, iar celălalt subcontractant, se va lua în calcul valoarea lucrărilor/activităţilor contractului în cauză prezentat de antreprenorul general, pentru a nu dubla suma şi a crea un avantaj nejustificat ofertantului în cauză.

NOTA Nr. 2:

În situaţia în care un operator economic participă la procedura de atribuire singur sau în asociere cu alt (alţi) operatori) economic(i) şi prezintă pentru îndeplinirea cerinţei de calificare un contract ce a fost realizat într-o asociere (alta decât cea în care participă acum), vor fi avute în vedere de către comisia de evaluare următoarele repere în luarea deciziei cu privire la admisibilitatea în raport cu experienţa similară:

A. În cazul în care cerinţa privind experienţa similară este stabilită în corelaţie cu un plafon valoric (valoare monetară):

A.1. Dacă membrii asocierii care au derulat contractul prezentat ca referinţă erau responsabili, fiecare, pentru anumite activităţi/lucrări, atunci întreaga valoare a activităţii respective va fi considerată ca fiind atribuită acelui membru care a avut-o în responsabilitate.

Exemplu: Operatorul economic A a fost asociat cu operatorul economic B într-un contract de construcţie de autostrăzi de 100.000. 000 lei, în care operatorul economic A a fost responsabil pentru construcţia unui viaduct, în valoare de 30.000. 000 lei, şi operatorul economic B pentru restul. Astfel, contractul respectiv va fi considerat ca referinţă în îndeplinirea cerinţei de calificare privind experienţa similară după cum urmează: - pentru operatorul economic A: viaduct autostradă în valoare de 30.000.000 lei;

- pentru operatorul economic B; construcţie de autostradă în valoare de 70.000.000 lei.

A. 2. Dacă membrii asocierii care au derulat contractul prezentat ca referinţă erau responsabili pentru ansamblul contractului, punând resursele lor în comun, atunci se va considera că fiecare membru al asocierii a executat un contract având valoarea aferentă procentului său de participare în asocierea respectivă.

Exemplu: Operatorul economic A a fost asociat cu operatorul economic B într-un contract de construcţie de autostrăzi de 100.000. 000 lei, fără ca fiecare în parte să fie responsabil strict CU îndeplinirea unei/unor anumite/anumitor activităţi ce poate/pot fi individualizată/individualizate, fiecare fiind realizată în comun de către cei 2 asociaţi prin cumularea resurselor acestora. Procentele de asociere au fost: operatorul economic A- 55% şi operatorul economic B - 45%. Astfel, contractul respectiv va fi considerat ca referinţă în îndeplinirea cerinţei de calificare privind experienţa similară după cum urmează:

- pentru operatorul economic A: construcţie de autostradă în valoare de 55.000.000 lei;

- pentru operatorul economic B; construcţie de autostradă în valoare de 45.000.000 lei.

B. În cazul în care cerinţa privind experienţa similară este stabilită în corelaţie cu un plafon cantitativ:

B.1. Dacă membrii asocierii care au derulat contractul prezentat ca referinţă erau responsabili, fiecare în parte, pentru anumite activităţi/lucrări, aşa cum rezultă din acordul de asociere dintre aceştia sau orice alt document echivalent, atunci întreaga cantitate aferentă activităţii respective va fi considerată ca fiind atribuită acelui membru care a avut-o în responsabilitate.

Exemplu: Operatorul economic A a fost asociat cu operatorul economic B într-un contract de construcţie de staţie de epurare a apelor uzate, cu o capacitate de 50.000 PE (persoane echivalent). Operatorul economic A era responsabil pentru realizarea lucrărilor civile, iar operatorul economic B pentru implementarea procesului tehnologic.

Operatorul economic C a fost asociat cu operatorul economic D într-un contract de construcţie de staţie de epurare a apelor uzate, cu o capacitate de 50.000 PE (persoane echivalent). Operatorul economic C a fost responsabil pentru realizarea lucrărilor civile, iar operatorul economic D pentru implementarea procesului tehnologic.

În situaţia în care, la procedura de atribuire, operatorul economic A vine în asociere cu operatorul economic D, activităţile realizate de aceşti 2 operatori economici, în cadrul celor două contracte distincte, în care au fost implicaţi fiecare în parte, vor fi recunoscute, raportat la această asociere, ca echivalente cu realizarea unui singur contract întreg. Această logică nu se aplică în situaţia în care, la procedura de atribuire, operatorul economic A vine în asociere cu operatorul economic C.

B.2. Dacă membrii asocierii care a derulat contractul prezentat ca referinţă erau responsabili pentru ansamblul contractului fără ca fiecare în parte să fie responsabil strict cu îndeplinirea unei/unor anumite/anumitor activităţi ce poate/pot fi individualizată/individualizate, fiecare fiind realizată în comun de către asociaţi prin cumularea resurselor acestora, aşa cum rezultă din acordul de asociere dintre aceştia sau orice alt document echivalent, atunci se va considera că fiecare membru al asocierii, cu un procent egal sau mai mare de 40% din asocierea respectivă, a executat întregul contract. Contractul nu va fi considerat ca relevant pentru membrii asocierii care au fiecare un procent mai mic de 40% din asocierea respectivă.

Exemplu: Operatorii economici A şi B au fost asociaţi într-un contract de proiectare a unui pod de 500 de metri, ce este prezentat pentru îndeplinirea cerinţei de calificare referitoare la experienţa similară. Cei 2 asociaţi au realizat contractul în comun, fără ca vreunul să fie responsabil de vreo activitate anume în parte. Din acordul de asociere rezultă că asociere era după cum urmează: operatorul economic A- 57% şi operatorul economic B - 43%. Astfel, contractul respectiv va fi considerat ca referinţă în îndeplinirea cerinţei de calificare privind experienţa similară după cum urmează: în situaţia în care cerinţa de calificare se referă la proiectarea unui pod de o lungime de peste „x” metri: - pentru operatorul economic A: proiectarea unui pod de 500 de metri; - pentru operatorul economic B: proiectarea unui pod de 500 de metri.

NOTĂ:

În situaţia în care participă la procedura de atribuire o asociere formată din 2 operatori economici care prezintă fiecare, pentru îndeplinirea cerinţei referitoare la experienţa similară, acelaşi contract, realizat în conformitate cu cele prezentate în cazul B.2, se va lua în calcul o singură dată cantitatea de lucrări/activităţi aferentă contractului respectiv (pentru a nu dubla suma şi a crea un avantaj nejustificat ofertantului în cauză).

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 15. - Exemplele şi notele care se regăsesc precizate în prezenta instrucţiune nu au un caracter limitativ în practica în domeniu, logica ce a stat la baza formulării acestor exemple, aşa cum rezultă din explicaţiile asociate, prevalând în faţa exemplului propriu-zis.

Art. 16. - Prezenta instrucţiune se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Bogdan Puşcaş

 

Bucureşti, 19 aprilie 2017.

Nr. 2.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea Standardelor, Procedurii şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică nr. F.B. 3.535/2017, Adresa Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 506 din 02.03.2017, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. F.B. 1.820 din 03.03.2017,

ţinând cont de Hotărârea Colegiului director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 2 din 5 aprilie 2017 privind adoptarea ediţiei a două a standardelor, procedurilor şi metodologiei de acreditare a spitalelor,

în temeiul art. 5 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 629/2015 privind componenţa, atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, al art. 174 alin. (1) şi art. 249 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Standardele de acreditare a spitalelor, prevăzute în anexa nr. 1

Art. 2. - Se aprobă Procedura şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 871/2016 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor şi metodologiei de evaluare şi acreditare a spitalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 2 august 2016, se abrogă.

(2) Pentru spitalele aflate în curs de acreditare, emiterea rapoartelor şi a certificatelor de acreditare se face în conformitate cu legislaţia în vigoare la data iniţierii procesului de acreditare.

(3) Pentru spitalele acreditate la data intrării în vigoare a prezentului ordin, monitorizarea, reevaluarea şi reacreditarea se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data evaluării.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 18 aprilie 2017.

Nr. 446.

 

ANEXA Nr. 1

 

Standarde de acreditare a spitalelor

 

01

R

MANAGEMENTUL STRATEGIC ŞI ORGANIZAŢIONAL

01.01

S

Strategia şi managementul strategic al organizaţiei sunt concordante cu nevoia de îngrijiri de sănătate şi cu dinamica pieţei de servicii de sănătate.

01.01.01

Cr

Planul strategic se bazează pe analiza nevoilor de îngrijire a populaţiei şi a pieţei de servicii.

01.01.0101

C

Organizaţia a realizat/utilizat o analiză privind nevoile de îngrijire a populaţiei căreia i se adresează şi a pieţei de servicii de sănătate din teritoriul deservit.

01.01.01.02

C

Rezultatele analizei privind nevoile de îngrijiri medicale ale populaţiei şi piaţa de servicii sunt utilizate în stabilirea obiectivelor strategice ale spitalului.

01.01.02

Cr

Planul strategic elaborat de către spital este asumat la toate nivelurile de decizie.

01.01.02.01

C

Planul strategic este fundamentat în conformitate cu resursele disponibile şi potenţiale identificate.

01.01.02.02

C

Planul strategic vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a siguranţei pacienţilor.

01.01.02.03

C

Obiectivele planului strategic sunt cunoscute şi asumate la nivelul structurilor implicate în realizarea acestora.

01.01.03

Cr

Planul strategic se implementează cu participarea tuturor sectoarelor de activitate.

01.01.03.01

C

La nivelul spitalului funcţionează o echipă activă responsabilă cu evaluările periodice ale nivelului de implementare a obiectivelor strategice.

01.01.03.02

C

Şefii tuturor sectoarelor de activitate analizează periodic nivelul de realizare a obiectivelor strategice.

01.01.03.03

C

Planificarea anuală a activităţilor are în vedere obiectivele strategice stabilite.

01.01.04

Cr

Strategia institutelor clinice şi a spitalelor clinice include şi dezvoltarea sectorului de cercetare ştiinţifică.

01.01.04.01

C

Cercetarea ştiinţifică vizează obiectivele de dezvoltare a spitalului.

01.01.04.02

C

Inovaţia adusă prin cercetare îmbunătăţeşte calitatea şi performanţa actului medical.

01.01.04.03

C

Institutul medical coordonează activitatea de inovare/cercetare a spitalelor cu activitate în domeniu.

01.02

S

Structura organizatorică şi managementul organizaţional asigură derularea optimă a tuturor proceselor de acordare a asistenţei şi îngrijirilor medicale.

01.02.01

Cr

Spitalul funcţionează cu toate avizele şi autorizaţiile prevăzute de actele normative în vigoare.

01.02.01.01

C

Spitalul a luat toate măsurile pentru obţinerea şi actualizarea autorizaţiilor şi avizelor specifice, după caz.

01.02.01.02

C

Spitalul a luat toate măsurile pentru menţinerea condiţiilor pe baza cărora s-au obţinut autorizaţiile şi avizele specifice.

01.02.02

Cr

Structura organizatorică este fundamentată, documentată, analizată şi, după caz, actualizată periodic.

01.02.02.01

C

Fundamentarea structurii organizatorice are în vedere cererea de servicii medicale şi dinamica resurselor disponibile.

01.02.02.02

C

Conducerea evaluează periodic structura organizaţiei în raport cu cererea de servicii de sănătate.

01.02.02.03

C

Conducerea analizează periodic modul de desfăşurare a proceselor de la nivelul organizaţiei şi actualizează în consecinţă structura organizatorică.

01.02.03

Cr

Structurile funcţionale de la nivelul spitalului (comisii, comitete, consilii) sunt operaţionale, asigurând integrarea proceselor şi consolidarea controlului managerial.

01.02.03.01

C

Structurile funcţionale de la nivelul spitalului (comisii, comitete, consilii) sunt constituite şi active.

01.02.03.02

C

Activitatea structurilor funcţionale (comisii, comitete şi consilii) de la nivelul spitalului asigură fundamentarea procesului decizional.

01.03

S

Managementul resurselor umane asigură nevoile de personal conform misiunii asumate de către spital.

01.03.01

Cr

Politica de resurse umane este documentată şi adaptată nevoilor privind organizarea şi funcţionarea unităţii.

01.03.01.01

C

Conducerea spitalului stabileşte necesarul de personal în raport cu volumul de activitate, din perspectiva optimizării procesului de furnizare a serviciilor şi raportat la normativul de personal.

01.03.01.02

C

Conducerea spitalului analizează anual structura posturilor şi dispune măsuri pentru adaptarea acesteia la nevoile identificate.

01.03.0103

C

Conducerea spitalului asigură elaborarea şi implementarea unui plan anual de selecţie, recrutare şi dezvoltare profesională a personalului.

01.03.01.04

C

Formarea profesională continuă este realizată în baza unui plan deformare, adecvat specificului şi nevoilor unităţii, incluzând sursele de finanţare.

01.03.02

Cr

Nevoia de personal este stabilită conform capacităţii tehnice, hoteliere, adresabilităţii, morbidităţii tratate, normativului de personal şi auditului timpului de muncă, după caz.

01.03.02.01

C

Nevoia de personal medical şi auxiliar în secţiile/compartimentele cu paturi este stabilită în funcţie de gradul de dependenţă al categoriilor de pacienţi îngrijiţi.

01.03.02.02

C

Nevoia de personal este estimată pentru a asigura utilizarea la capacitate optimă a resurselor tehnice existente.

01.03.02.03

C

Personalul care desfăşoară activitate în unitate este calificat şi autorizat, conform legii.

01.03.03

Cr

Politica de personal motivează angajaţii şi determină îmbunătăţirea calităţii.

01.03.03.01

C

Armonizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri ale managementului spitalului şi angajaţi se realizează prin implicarea angajaţilor în luarea deciziilor cu impact asupra realizării atribuţiilor,respectând mecanismele de dialog social.

 

01.03.03.02

C

Nivelul de satisfacţie al angajaţilor este evaluat periodic.

01.03.03.03

C

Spitalul asigură respectarea cerinţelor privind calitatea vieţii profesionale.

01.04

S

Managementul financiar şi administrativ răspunde obiectivelor strategice şi operaţionale ale spitalului.

01.04.01

Cr

Spitalul are o strategie financiară privind dezvoltarea.

01.04.01.01

C

Investiţiile sunt stabilite în conformitate cu obiectivele strategice privind dezvoltarea spitalului, având în vedere satisfacerea nevoilor comunităţii deservite sau atragerea de noi consumatori.

01.04.01.02

C

Spitalul asigură realizarea planului anual de investiţii conform bugetului aprobat.

01.04.02

Cr

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului susţine realizarea planului anual de servicii.

01.04.02.01

C

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului este întocmit cu fundamentarea cheltuielilor.

01.04.02.02

C

Spitalul analizează periodic veniturile realizate, în raport cu cheltuielile efectuate.

01.04.03

Cr

Bugetul este actualizat periodic din perspectiva eficientizării procesului de furnizare a serviciilor.

01.04.03.01

C

Spitalul are implementată o metodologie de monitorizare a costurilor serviciilor.

01.04.03.02

C

Spitalul analizează periodic procesul de furnizare a serviciilor, cu participarea tuturor nivelurilor de management.

01.04.04

Cr

Aprovizionarea sectoarelor de activitate asigură continuitatea în furnizarea serviciilor.

01.04.04.01

C

Spitalul asigură evidenţa şi monitorizarea produselor şi serviciilor critice.

01.04.04.02

C

Spitalul realizează analiza periodică a stocurilor.

01.04.04.03

C

Aprovizionarea sectoarelor de activitate este corelată cu consumul.

01.04.04.04

C

Spitalul asigură aprovizionarea cu produse şi servicii pentru cazuri excepţionale.

01.05

S

Sistemul informaţional răspunde necesităţilor de informaţii şi stabileşte utilizarea lor eficientă în spital.

01.05.01

Cr

Sistemul informaţional asigură datele necesare documentării activităţilor spitalului.

01.05.01.01

C

Sistemul informaţional integrează nevoia de informaţii şi solicitările externe (formale sau informale) din toate sectoarele de activitate.

01.05.01.02

C

Administrarea sistemului informatic asigură adaptarea acestuia la cerinţele activităţii spitalului.

01.05.02

Cr

Circuitele şi fluxurile informaţionale susţin desfăşurarea activităţilor şi a procesului decizional.

01.05.0201

C

Circuitele şi fluxurile informaţionale asigură transmiterea datelor în formatul necesar şi în timp util.

01.05.02.02

C

Circuitele şi fluxurile informaţionale conţin sisteme de alertare care previn apariţia erorilor decizionale.

01.05.03

Cr

Procesele informaţionale fundamentează eficient deciziile la nivelul spitalului.

01.05.03,01

C

Suportul de informaţii caracteristic fiecărei activităţi desfăşurate în spital (suport hârtie, magnetic, electronic) şi fluxul de utilizare a acestuia sunt definite şi respectate.

01.05.03.02

C

Operaţionalitatea procedurilor informaţionale utilizate permite eficientizarea activităţii în spital.

01.05.04

Cr

Sistemul informatic şi toate mijloacele de păstrare a datelor (mijloace de tratare a informaţiilor) asigură confidenţialitatea, integritatea şi securitatea datelor.

01.05.04.01

C

Spitalul respectă legislaţia în vigoare cu privire la securitatea datelor.

01.05.04.02

C

Accesul la informaţii, prelucrarea şi protecţia acestora sunt reglementate pentru fiecare categorie profesională.

01.05.04.03

C

Spitalul asigură sisteme de back-up al informaţiei.

01.05.04.04

C

Spitalul asigură monitorizarea şi controlul utilizării sistemelor informaţionale.

01.05.04.05

C

Păstrarea şi arhivarea documentelor, informaţiilor şi înregistrărilor asigură confidenţialitatea, integritatea şi securitatea datelor.

01.05.04.06

C

Distrugerea documentelor/înregistrărilor se realizează cu păstrarea confidenţialităţii şi securităţii datelor.

01.05.05

Cr

Sistemul informaţional asigură documentarea şi susţine procesul educaţional al angajaţilor din spital.

01.05.05.01

C

Sistemul informaţional asigură documentarea şi informarea angajaţilor din spital.

01.05.05.02

C

Sistemul informaţional susţine procesul de instruire şi dezvoltare profesională a angajaţilor din spital.

01.06

S

Sistemul de comunicare existent la nivelul spitalului răspunde nevoilor organizaţiei şi ale beneficiarilor.

01.06.01

Cr

Comunicarea externă răspunde nevoilor beneficiarilor şi ale spitalului.

01.06.01.01

C

Spitalul pune la dispoziţia publicului canale de comunicare variate.

 

01.06.01.02

C

Pagina de internet a spitalului asigură comunicarea eficientă.

01.06.01.03

C

Spitalul asigură condiţiile necesare orientării cu uşurinţă.

01.06.01.04

C

Spitalul asigură condiţiile necesare identificării personalului.

01.06.01.05

C

Comunicarea cu mass-media asigură informarea publicului şi promovarea spitalului.

01.06.01.06

C

Spitalul oferă informaţii privind activitatea medicală prestată.

01.06.01.07

C

Comunicarea externă se realizează având în vedere continuitatea procesului de îngrijire.

01.06.01.08

C

Spitalul are organizată comunicarea cu alte unităţi sanitare şi alte structuri administrative.

01.06.02

Cr

Comunicare internă răspunde nevoilor pacienţilor şi ale spitalului.

01.06.02.01

C

Spitalul are implementate modele de comunicare profesională între membrii echipelor medicale.

01.06.02.02

C

Spitalul are stabilite şi utilizează protocoale de comunicare specifică între profesionişti.

01.06.02.03

C

Regulile interne sunt comunicate personalului şi pacienţilor.

01.06.03

Cr

Comunicarea cu pacientul urmăreşte implicarea acestuia în procesul de îngrijire

01.06.03.01

C

Comunicarea personalului cu pacientul/aparţinătorii urmăreşte educarea acestora în vederea implicării în luarea şi respectarea deciziilor terapeutice.

01.06.03.02

C

Spitalul analizează anual eficienţa şi eficacitatea comunicării.

01.07

S

Sistemul de management al calităţii serviciilor este operaţional şi asigură desfăşurarea tuturor proceselor legate de monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii.

01.07.01

Cr

Sistemul de management al calităţii vizează optimizarea continuă a proceselor de la nivelul organizaţiei.

01.07.01.02

C

Managementul spitalului asigură organizarea sistemului de management al calităţii serviciilor.

01.07.01.03

C

Structura de management al calităţii serviciilor coordonează procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului în colaborare cu şefii tuturor sectoarelor de activitate.

01.07.0104

C

Spitalul se preocupă de certificarea de calitate a activităţilor desfăşurate.

01.07.02

Cr

Structura de management al calităţii (SMC) împreună cu conducerea spitalului asigură dezvoltarea culturii calităţii în spital.

01.07.02.01

C

Spitalul are stabilite şi urmăreşte respectarea principiilor şi valorilor calităţii, conform misiunii asumate.

01.07.02.02

C

Spitalul se preocupă de implementarea şi dezvoltarea culturii calităţii în spital.

01.07.03

Cr

Spitalul elaborează şi implementează un plan de acţiuni privind asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor la nivelul întregului spital.

01.07.03.01

C

Planificarea anuală a activităţilor SMC asigură conformarea la cerinţele standardelor de acreditare.

01.07.0302

C

Planul de acţiuni pentru implementarea managementului calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor este asumat de către conducerea unităţii.

01.07.0303

C

SMC monitorizează implementarea planului de acţiuni pentru asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor.

01.07.03.04

C

Pe baza recomandărilor SMC spitalul ia măsuri de îmbunătăţire a calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului.

01.07.04

Cr

Spitalul urmăreşte creşterea nivelului de satisfacţie a pacienţilor.

01.07.04.01

C

Spitalul elaborează şi actualizează periodic chestionare de satisfacţie a pacienţilor.

01.07.04.02

C

SMC analizează sistematic informaţiile rezultate din prelucrarea chestionarelor şi emite recomandări.

01.07.04.03

C

Spitalul utilizează analiza periodică a reclamaţiilor primite pentru a îmbunătăţi serviciile medicale furnizate.

01.07.05

Cr

Programul de îmbunătăţire a calităţii prevede eficientizarea activităţii spitalului.

01.07.05.01

C

Este stabilită o modalitate de evaluare a eficienţei proceselor de îmbunătăţire a calităţii derulate în spital.

01.07.05.02

C

Rezultatele evaluărilor SMC sunt utilizate pentru eficientizarea activităţilor.

01.08

S

Managementul riscurilor neclinice previne apariţia prejudiciilor şi fundamentează procesul decizional.

01.08.01

Cr

Toate nivelurile de management au implementat o modalitate de management al riscurilor specifice activităţilor proprii.

01.08.01.01

C

Managerii de la toate nivelurile au organizate identificarea, analiza şi tratarea riscurilor.

01.08.01.02

C

Spitalul are un registru al riscurilor şi monitorizează eficacitatea măsurilor de prevenţie.

01.08.01.03

C

Managementul spitalului efectuează analizele de risc pe tipuri, probabilitate de materializare şi impact şi adoptă măsuri dedicate.

01.08.02

Cr

Managementul riscurilor neclinice asigură protecţia pacienţilor, angajaţilor şi vizitatorilor faţă de potenţiale prejudicii.

 

01.08.0201

C

Sunt identificate locurile şi condiţiile cu potenţial de risc fizic pentru securitatea persoanelor (risc de cădere, de alunecare, de lovire, electrocutare etc.) şi sunt adoptate măsuri de prevenire.

01.08.02.02

C

Managementul deşeurilor respectă regulile pentru prevenirea contaminării toxice şi infecţioase.

01.08.02.03

C

Funcţionarea serviciilor vitale ale spitalului este asigurată.

01.08.0204

C

Capacitatea şi numărul lifturilor asigură volumul, tipurile şi fluxurile de transport în spital.

01.08.0205

C

La nivelul spitalului sunt adoptate măsuri de protecţie, pază şi securitate pentru bunuri şi persoane.

01.08.0206

C

Spitalul implementează măsuri de gestionare a riscurilor la seism.

01.08.0207

C

Spitalul implementează măsuri de gestionare a riscului de incendiu.

01.08.02 08

C

Spitalul implementează măsuri de gestionare a riscului de explozie.

01.08.0209

C

Spitalul implementează măsuri de gestionare a riscului de contaminare chimică şi biologică.

01.08.02,10

C

Spitalul implementează măsuri de gestionare a riscului de iradiere.

01.08.02.11

C

Spitalul are prevăzute măsuri pentru siguranţa fizică a angajaţilor.

01.08.02.12

C

Responsabilii cu prevenirea riscurilor tehnologice sunt nominalizaţi prin decizie şi instruiţi.

01.08.02.13

C

Personalul expus la risc este instruit periodic cu privire la respectarea măsurilor de prevenire a riscurilor, specific fiecărei activităţi.

01.08.02.14

C

La nivelul managementului spitalului sunt organizate evaluări periodice ale modului de respectare a măsurilor de prevenire a riscurilor fizice şi tehnologice.

01.08.03

Cr

Modul de acţiune, responsabilităţile şi rezerva de resurse utilizabile în caz de situaţii excepţionale sunt organizate şi reglementate pentru asigurarea funcţionalităţii spitalului.

01.08.03.01

C

Echipele de intervenţie pentru situaţii de dezastre naturale sau catastrofă, desemnate la nivelul spitalului, sunt actualizate.

01.08.03.02

C

La nivelul spitalului este constituită rezerva de resurse utilizabile în caz de dezastru natural şi catastrofă.

01.08.03.03

C

Spitalul are organizată evidenţa resurselor vizate de sarcini specifice la mobilizare şi război.

01.09

S

Mediul de îngrijire asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea asistenţei medicale.

01.09.01

Cr

Organizarea mediului de îngrijire respectă condiţiile privind capacitatea şi competenţele asumate ale spitalului.

01.09.01.01

C

Condiţiile hoteliere răspund particularităţilor fiecărui pacient.

01.09.01.02

C

Îngrijirile sunt acordate cu respectarea dreptului la intimitate.

01.09.01.03

C

Deplasarea pacienţilor în spital se realizează în condiţii de siguranţă şi confort, cu respectarea circuitelor.

01.09.01.04

C

Curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor şi a echipamentelor sunt reglementate şi monitorizate.

01.09.01.05

C

Instituţia asigură şi îşi asumă calitatea sterilizării.

01.09.01.06

C

Alimentaţia pacientului este stabilită în concordanţă cu recomandările igieno-dietetice corespunzătoare patologiei sale.

01.09.01.07

C

Instituţia asigură calitativ şi cantitativ hrana pentru pacienţi, aparţinători şi personal medical, în condiţii de siguranţă a alimentului.

01.09.01.08

C

Instituţia asigură circuitele alimentelor cu respectarea regulilor de igienă.

01.09.01.09

C

Instituţia asigură calitativ şi cantitativ lenjerie şi efecte pentru pacienţi, aparţinători şi personal medical.

01.09.01.10

C

Instituţia asigură circuitul lenjeriei cu respectarea regulilor de igienă.

01.09.02

Cr

Mediul de îngrijire este evaluat şi adaptat permanent la necesităţile asistenţei medicale.

01.09.02.01

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant condiţiile hoteliere.

01.09.02.02

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant serviciile de alimentaţie.

01.09.02.03

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant serviciul de spălătorie.

01.09.02.04

C

Instituţia evaluează şi îmbunătăţeşte constant mediului ambiant.

02

R

MANAGEMENTUL CLINIC

02.01

S

Preluarea în îngrijire a pacienţilor se face conform nevoilor acestora, misiunii şi resurselor disponibile ale spitalului.

02.01.01

Cr

Spitalul şi-a stabilit gradul de competenţă tehnic şi profesional.

02.01.01.01

C

Spitalul evaluează grupurile populaţionale de pacienţi cu particularităţi clinico-biologice pentru a identifica şi satisface nevoile, patologiile specifice.

02.01.01.02

C

Spitalul a identificat patologiile pentru care dispune de resurse.

 

02.01.02

Cr

Preluarea în îngrijire a pacienţilor este organizată pentru a facilita accesul la serviciile de sănătate conform nevoilor acestora.

02.01.02 01

C

Primirea şi consultul pacientului programat sunt reglementate la nivelul spitalului.

02.01.02.02

C

Sistemul de programare a pacienţilor este organizat astfel încât să nu afecteze intervenţiile pentru asistenţa medicală de urgenţă.

02.01.03

Cr

Spitalul are organizat serviciul de urgenţe medicale.

02.01.03.01

C

Spitalul asigură asistenţa medicală de urgenţă, în limitele competenţelor sale, permanent.

02.01.03.02

C

Personalul medical angajat în unitatea de primiri urgenţe/compartimentul de primiri urgenţe (UPU/CPU) este calificat conform prevederilor legale şi este instruit periodic în special în ce priveşte atitudinea în urgenţele cu o incidenţă mai scăzută.

02.01.03.03

C

Serviciul de urgenţă (camera de gardă/UPU/CPU) este organizat eficace şi eficient.

02.01.04

Cr

Spitalul asigură servicii adaptate şi pentru persoanele cu dizabilităţi, nevoi speciale sau manifestări agresive.

02.01.04.01

C

Pacientul cu dizabilităţi sau nevoi speciale beneficiază de condiţii adecvate de preluare.

02.01.04.02

C

Spitalul este pregătit pentru managementul pacientului cu manifestări agresive.

02.01.05

Cr

Spitalele de psihiatrie sau spitalele cu secţii de psihiatrie asigură servicii adaptate pacienţilor psihiatrici.

02.01.05.01

C

Spitalul de psihiatrie sau cu secţii de psihiatrie reglementează internarea nevoluntară a pacientului psihiatric.

02.01.05.02

C

Spitalul de psihiatrie sau cu secţii de psihiatrie reglementează internarea pacienţilor în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice.

02.01.05.03

C

Spitalul de psihiatrie sau cu secţii de psihiatrie reglementează preluarea în îngrijire a pacientului psihiatric arestat sau condamnat.

02.01.05.04

C

Spitalul de psihiatrie sau cu secţii de psihiatrie are prevăzute măsuri speciale, de prevenire şi limitare a urmărilor unor manifestări comportamentale ale pacientului psihiatric, ce pot pune în pericol pacientul, pe cei din jur sau bunurile materiale.

02.01.05.05

C

Externarea pacientului psihiatric din spitalele de psihiatrie sau cu secţii de psihiatrie este reglementată şi adaptată modalităţii de internare.

02.02

S

Evaluarea iniţială urmăreşte identificarea nevoilor pacienţilor în contextul cunoaşterii expunerii la factori de risc (mediu, sociali, economici, comportamentali şi biologici) şi stabileşte necesarul de asistenţă şi îngrijiri medicale pentru aceştia.

02.02.01

Cr

Procesul de evaluare a nevoilor pacientului, în vederea stabilirii modalităţii de rezolvare a cazului, este bine definit la nivelul spitalului.

02.02.01.01

C

În funcţie de starea iniţială se decide dacă spitalul poate prelua pacientul şi modalitatea de rezolvare a cazului în regim de ambulatoriu/spitalizare de zi/spitalizare continuă.

02.02.01.02

C

Spitalul are organizată o modalitate de orientare a pacienţilor care depăşesc competenţele acestuia şi facilitează accesul la serviciile de care au nevoie.

02.02.01.03

C

Recunoaşterea rezultatelor investigaţiilor efectuate în alte unităţi sanitare, precum şi repetarea acestora sunt reglementate la nivelul spitalului.

02.02.02

Cr

Evaluarea iniţială a pacientului include factorii psihocomportamentali şi socioeconomici pentru asigurarea continuităţii îngrijirilor.

02.02.02.01

C

Spitalul se implică în rezolvarea cazurilor cu particularităţi psihoemoţionale şi socioeconomice care pot afecta procesul de îngrijire.

02.02.02.02

C

Traseul pacientului este stabilit în raport şi cu profilul psihocomportamental şi socioeconomic al acestuia.

02.02.02.03

C

Managementul durerii acute sau cronice începe din etapa evaluării iniţiale.

02.03

S

Practica medicală abordează integrat şi specific pacientul, cu asigurarea continuităţii asistenţei şi a îngrijirilor medicale.

02.03.01

Cr

Managementul cazului este bazat pe utilizarea protocoalelor de diagnostic şi tratament.

02.03.0101

C

Acordarea asistenţei medicale se face conform unei planificări stabilite de către medicul curant.

02.03.0102

C

Elaborarea protocoalelor de diagnostic şi tratament este făcută pe baza principiilor medicinei bazate pe dovezi, a experienţei clinice de la nivelul spitalului şi în funcţie de capacitatea tehnico-materială a spitalului.

02.03.0103

C

Protocoalele de diagnostic şi tratament sunt utilizate individualizat, conform particularităţilor cazului.

02.03.0104

C

Evaluarea eficienţei şi eficacităţii protocoalelor se efectuează periodic.

02.03.0105

C

Actualizarea protocoalelor se face când evaluările periodice ale eficacităţii şi eficienţei acestora o impun sau se schimbă bunele practici în domeniu.

02.03.02

Cr

Abordarea integrată a pacientului este o uzanţă a practicii medicale.

02.03.02.01

C

Spitalul asigură o abordare multidisciplinară a practicii medicale, completă şi personalizată.

02.03.02.02

C

Consulturile interdisciplinare sunt fundamentate şi consemnate în foaia de observaţie (FO).

02.03.0203

C

A două opinie medicală este analizată şi utilizată de către spital pentru îmbunătăţirea practicii medicale.

02.03.02.04

C

Spitalul se preocupă de depistarea pacienţilor cu boală cronică de rinichi (BCR).

02.03.02.05

C

Comisia multidisciplinară oncologică decide tratamentul pacientului oncologic.

 

02.03.03

Cr

Spitalul asigură continuitatea actului medical ulterior evaluării iniţiale.

02.03.03.01

C

Spitalul asigură condiţiile necesare pentru continuitatea actului medical.

02.03.03.02

C

Spitalul asigură condiţii pentru accesul pacientului la serviciile de recuperare/reabilitare necesare, în funcţie de patologie.

02.03.04

Cr

Planul de îngrijire a pacientului este parte integrantă din managementul cazului.

02.03.04,01

C

Personalul medical asigură îngrijirea completă şi personalizată a pacientului.

02.03.04.02

C

Planul de îngrijire individualizat este întocmit de către asistentul medical, pe baza recomandărilor medicale.

02.03.04.03

C

Planul de îngrijire este adaptat în funcţie de evoluţia pacientului.

02.03.04.04

C

La externare se întocmeşte un plan de îngrijiri care se comunică atât pacientului/aparţinătorilor, cât şi medicului de familie/medicului care a trimis pacientul la internare.

02.03.04.05

C

Necesarul de personal medical de îngrijire este stabilit în funcţie de nevoia de îngrijire a pacientului.

02.03.05

Cr

Datele medicale sunt înregistrate corect, complet, în timp real şi evitând redundanţele, accesul la acestea fiind reglementat.

02.03.05.01

C

Spitalul stabileşte datele necesare a fi culese, consemnate şi monitorizate pe întreaga durată a internării.

02.03.05.02

C

Personalul medical consemnează informaţiile privind îngrijirile acordate, rezultatele investigaţiilor şi recomandările terapeutice conform specialităţii.

02.04

S

Spitalul promovează conceptul de „prieten al copilului”.

02.04.01

Cr

Spitalul a adoptat o politică de promovare a alimentaţiei la sân în secţiile de neonatologie.

02.04.01.01

C

Spitalul susţine un program de alăptare ca metodă sănătoasă de alimentaţie a nou-născutului şi sugarului.

02.04.01.02

C

Mamele internate sunt informate în privinţa beneficiilor alăptării.

02.04.01.03

C

Personalul medical din secţia/secţiile obstetrică-ginecologie şi neonatologie este format continuu pentru dobândirea abilităţilor necesare implementării programului de promovare a alimentaţiei la sân.

02.04.01.04

C

Spitalul asigură facilităţi pentru promovarea şi susţinerea alăptării.

02.04.02

Cr

Spitalul se preocupă de identificarea şi prevenirea cazurilor de îmbolnăvire la nou-născut.

02.04.02.01

C

Spitalul previne bolile infectocontagioase ale nou-născutului.

02.04.02.02

C

Spitalul identifică malformaţiile/deficienţele nou-născutului.

02.04.03

Cr

Spitalul se preocupă de asigurarea unui climat prietenos, adaptat copilului.

02.04.03.01

C

Spitalul asigură condiţii adaptate îngrijirii copilului.

02.04.03.02

C

Spitalul asigură servicii de susţinere a asistenţei medicale pentru copii.

02.05

S

Serviciile paraclinice corespund nevoilor de investigare.

02.05.01

Cr

întreaga activitate a serviciilor paraclinice este efectuată în colaborare cu medicii clinicieni.

02.05.01.01

C

Secţiile definesc şi estimează nevoia de servicii paraclinice în funcţie de nivelul de competenţă a spitalului.

02.05.01.02

C

Specialiştii din serviciile paraclinice fac parte din echipa multidisciplinară pentru rezolvarea cazurilor complexe.

02.05.02

Cr

Serviciile paraclinice răspund necesităţilor de investigare a pacienţilor în ceea ce priveşte accesabilitatea, calitatea şi intervalul de timp până la obţinerea rezultatelor.

02.05.02.01

C

Monitorizarea şi analiza neconformităţilor sunt utilizate pentru îmbunătăţirea activităţii paraclinice.

02.05.02.02

C

Intervalele de referinţă ale rezultatelor examinărilor, valorile de alertă şi valorile critice stabilite sunt comunicate odată cu transmiterea rezultatelor.

02.05.0203

C

Practicile de radiodiagnostic, radiologie intervenţională şi explorări funcţionale sunt centrate pe nevoile pacientului, monitorizate şi evaluate periodic.

02.05.03

Cr

Laboratorul se preocupă de satisfacerea în condiţii optime a nevoilor de investigare.

02.05.03.01

C

Laboratorul stabileşte soluţiile de satisfacere a nevoilor de investigaţii în condiţii de eficienţă şi eficacitate.

02.05.03,02

C

Spitalul reglementează condiţiile necesare desfăşurării proceselor de preexaminare şi postexaminare de laborator.

02.06

S

Spitalul de nefrologie sau cu secţii de nefrologie asigură continuitatea asistenţei medicale pentru pacienţii cu boală cronică de rinichi (BCR).

02.06.01

Cr

Spitalul de nefrologie sau cu secţii de nefrologie asigură accesul pacienţilor cu BCR la tratamentul de supleere a funcţiei renale (TSFR) individualizat şi la momentul optim.

02.06.01,01

C

Pacienţii aflaţi în evidenţa secţiei/compartimentului de nefrologie sunt trataţi şi monitorizaţi în vederea reducerii ratei de progresie a BCR.

02.06.01.02

C

Spitalul cu secţii/compartimente de nefrologie se preocupă de pregătirea pacienţilor cu BCR pentru tratamentul de supleere renală.

02.06.02

Cr

Eficacitatea şi eficienţa TSFR (tratamentelor de supleere renală) sunt preocupări constante ale unităţii de dializă.

 

02.06.02.01

C

Unitatea care iniţiază dializa decide asupra modalităţii de TSFR (hemodializă, dializă peritoneală, transplant renal) de comun acord cu pacienţii şi familiile lor.

02.06.02.02

C

Unitatea care iniţiază dializa colaborează cu secţiile/compartimentele de nefrologie care recomandă iniţierea tratamentului şi cu centrele ambulatorii de dializă care continuă tratamentul prin dializă.

02.06.03

Cr

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi monitorizează evoluţia (performanţa medicală a tratamentului prin dializă) pacienţilor dializaţi.

02.06.03.01

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi înregistrează şi transmite on-line, în timp real, în formatul şi cu frecvenţa solicitate de Registrul renal român, toţi parametrii de monitorizare a performanţei medicale a tratamentului prin dializă.

02.06.03.02

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi controlează anemia pacienţilor dializaţi.

02.06.03.03

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi controlează metabolismul mineral.

02.06.03.04

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi controlează acidoza.

02.06.03.05

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi monitorizează riscul infecţios specific pacientului dializat.

02.06.03.06

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi monitorizează starea de nutriţie a pacienţilor dializaţi.

02.06.03.07

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi monitorizează eficienţa dializei (HD/DP).

02.06.03.08

C

Unitatea de dializă în regim de spitalizare de zi se preocupă de creşterea calităţii vieţii pacienţilor.

02.06.03.09

C

Unitatea de dializă are o politică de creştere a autonomiei pacienţilor.

02.07

S

Radioterapia şi/sau medicina nucleară asigură nevoile de tratament specifice.

02.07.01

Cr

Practica de radioterapie/medicină nucleară este adaptată nevoilor specifice ale pacientului.

02.07.01.01

C

Dotarea serviciului de radioterapie/medicină nucleară asigură nevoile de tratament specifice pacientului.

02.07.01.02

C

Radioterapia/Medicina nucleară respectă regulile de bună practică specifice.

02.07.02

Cr

Practica de radioterapie/medicină nucleară este monitorizată şi evaluată periodic.

02.07.02.01

C

Radioterapia/Medicina nucleară utilizată în tratamentul pacientului oncologic este monitorizată.

02.07.02.02

C

Practica de radioterapie/medicină nucleară este evaluată şi îmbunătăţită constant.

02.08

S

Îngrijirile paliative şi terminale se adresează pacienţilor cu boli cronice progresive şi familiilor şi urmăresc îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin ameliorarea suferinţei.

02.08.01

Cr

Managementul pacienţilor cu boli cronice progresive şi nevoi de îngrijiri paliative se face individualizat şi nediscriminatoriu.

02.08.01.01

C

Nevoile de îngrijiri paliative la pacienţii cu boală cronică progresivă sunt identificate prompt şi se iau măsuri adecvate.

02.08.01.02

C

Internarea pacienţilor cu boală cronică progresivă şi nevoi de îngrijiri paliative se face pe baza deciziei unei comisii multidisciplinare.

02.08.01.03

C

Personalul implicat în îngrijirea pacienţilor cu boli cronice progresive are pregătire recunoscută în îngrijiri paliative.

02.08.01.04

C

Durerea şi celelalte simptome specifice bolilor cronice progresive sunt controlate prin metode adecvate.

02.08.01.05

C

Pacienţii cu boli cronice progresive „cazuri complexe” primesc îngrijire paliativă specializată.

02.08.02

Cr

Îngrijirile paliative sunt oferite într-un mediu adecvat, cât mai apropiat de mediul familial, adaptat pacienţilor cu grad de dependenţă crescut.

02.08.02.01

C

Infrastructura de îngrijire paliativă este adaptată nevoilor speciale ale pacientului cu nevoi de îngrijiri paliative, cu grad ridicat de dependenţă, respectând intimitatea acestuia.

02.08.02.02

C

Infrastructura permite desfăşurarea serviciilor conexe de îngrijire paliativă.

02.08.03

Cr

Serviciile de îngrijiri paliative asigură îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacient şi familie/aparţinători.

02.08.03.01

C

La primirea pacientului în unitatea cu paturi de îngrijiri paliative se efectuează o evaluare comprehensivă a pacientului/familiei/aparţinătorilor.

02.08.03.02

C

Obiectivele îngrijirii paliative, înţelegerea diagnosticului şi prognosticului sunt evaluate împreună cu pacientul/familia/aparţinătorii şi documentate.

02.08.03.03

C

Semnele şi simptomele stării terminale se evaluează folosind scale standardizate şi se documentează.

02.08.03.04

C

Planul de management al pacientului cu nevoie de îngrijiri paliative este elaborat de echipa pluridisciplinară, pe baza protocoalelor specifice, şi actualizat în funcţie de evoluţia patologiei sau nevoilor în schimbare ale pacientului/familiei/aparţinătorilor

02.08.03.05

C

Comunicarea echipei medicale cu pacientul/familia/aparţinătorii este permanentă şi parte definitorie a îngrijirii paliative.

02.08.03.06

C

La externare, continuitatea îngrijirilor pacienţilor cu nevoi de îngrijiri paliative se face luând în considerare opţiunile pacientului.

02.08.04

Cr

Asistenţa medicală paliativă este acordată de o echipă pluridisciplinară.

02.08.04.01

C

Structura minimă a echipei pluridisciplinare de îngrijiri paliative este compusă din: medic cu competenţă în paleaţie, farmacist clinician, asistenţi medicali, infirmiere, asistent social, psiholog, îndrumător spiritual.

02.08.04.02

C

Echipa pluridisciplinară de îngrijiri paliative include, în funcţie de necesităţile pacienţilor, şi alţi specialişti, precum: kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, terapeut prin joc, dietetician,voluntari etc.

 

02.08.04.03

C

Membrii echipei pluridisciplinare de îngrijiri paliative din serviciile de îngrijire paliativă participă la programe de instruire continuă.

02.08.04.04

C

Instituţia are un program coerent de monitorizare şi menţinere a sănătăţii muncii personalului implicat în îngrijiri paliative.

02.08.05

Cr

Managementul stării terminale respectă demnitatea şi confortul pacientului, asigurând suport familiei.

02.08.05.01

C

Starea terminală este identificată şi comunicată familiei/aparţinătorilor.

02.08.05.02

C

Personalul medical respectă protocolul de stare terminală.

02.09

S

Managementul farmaceutic şi al medicaţiei asigură continuitatea tratamentului şi siguranţa pacientului.

02.09.01

Cr

La nivelul spitalului sunt utilizate reguli de prescriere a medicamentelor şi monitorizare a prescrierilor.

02.09.01,01

C

Condiţiile de prescriere a medicaţiei în spital sunt stabilite şi cunoscute la nivel de secţie şi farmacie.

02.09.01.02

C

Farmacologul/Farmacistul clinician este implicat activ în activitatea de prescriere şi monitorizare a medioaţiei.

02.09.01,03

C

Farmacia asigură medicamentele necesare susţinerii continuităţii actului medical.

02.09.02

Cr

Infrastructura şi organizarea activităţii farmaceutice susţin trasabilitatea medicamentelor uzuale.

02.09.02.01

C

Activităţile şi responsabilităţile specifice specialităţii farmaceutice sunt consemnate corespunzător legislaţiei în vigoare.

02.09.02.02

C

Organizarea activităţii farmaceutice se face pe baza unor proceduri şi instrucţiuni de lucru specifice.

02.09.02.03

C

Organizarea şi dotarea spaţiului de lucru al farmaciei sunt conforme cu legislaţia specifică în vigoare, în concordanţă cu trasabilitatea medicamentului.

02.09.02.04

C

Circuitul informaţional al produselor farmaceutice este respectat.

02.09.02.05

C

Medicaţia din studiile clinice este păstrată şi gestionată în condiţii optime de farmacia spitalului/farmacistul-şef, utilizarea ei fiind monitorizată de farmacolog/farmacistul clinician.

02.10

S

Spitalul a implementat bunele practici de antibioticoterapie.

02.10.01

Cr

Spitalul are organizată activitatea de prescriere şi monitorizare a antibioterapiei,

02.10.01.01

C

Spitalul a stabilit structurile funcţionale cu atribuţii în implementarea şi monitorizarea bunelor practici de utilizare a antibioticelor.

02.10.01.02

C

Structurile implicate în implementarea şi monitorizarea bunelor practici de utilizare a antibioticelor au stabilit modalităţile de lucru.

02.10.02

Cr

Prescrierea de antibiotice este fundamentată medical şi asigură trasabilitatea utilizării acestora.

02.10.02.01

C

Prescrierea antibioticelor se face conform ghidurilor de antibioterapie recunoscute şi rezultatului antibiogramei, după caz.

02.10.02.02

C

Durata prescrierii se stabileşte în funcţie de evoluţie şi este documentată.

02.10.02.03

C

înregistrările prescrierii unui antibiotic permit trasabilitatea utilizării acestuia.

02.10.03

Cr

Farmacia spitalului este implicată direct în respectarea bunelor practici de antibioticoterapie.

02.10.03.01

C

Farmacia asigură necesarul de antibiotice, luând în considerare evoluţia antibioticorezistenţei, şi monitorizează consumul de antibiotice şi traseul complet al produselor eliberate, inclusiv al celor care nu au fost administrate.

02.10.03.02

C

Farmacia verifică respectarea bunelor practici în prescrierea şi utilizarea antibioticelor.

02.10.03.03

C

Farmacia informează periodic prescriptorii şi conducerea spitalului cu privire la antibioticele disponibile, precum şi consumul de antibiotice realizat pe secţii/compartimente cu paturi şi pe medici.

02.10.04

Cr

Activitatea laboratorului de microbiologic susţine respectarea bunelor practici în utilizarea antibioticelor.

02.10.04.01

C

Compartimentul de microbiologie al laboratorului clinic are proceduri de control intern de calitate al investigaţiilor pentru detectarea antibioticorezistenţei.

02.10.04.02

C

Compartimentul de microbiologie al laboratorului clinic colaborează cu Serviciul/Compartimentul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPLIAAM/CPLIAAM), farmacia, clinicienii şi managementul spitalului cu privire la datele de monitorizare a antibioticorezistenţei.

02.10.05

Cr

Serviciile clinice au reglementat utilizarea antibioticelor, conform bunelor practici.

02.10.05.01

C

Serviciile clinice au implementat reglementări de antibioticoterapie şi antibioticoprofilaxie, specifice specialităţii şi secţiei, pentru principalele situaţii clinice.

02.10.05.02

C

Monitorizarea consumului de antibiotice şi trasabilitatea prescrierii şi utilizării antibioticelor sunt asigurate.

02.11

S

Managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale respectă bunele practici în domeniu.

02.11.01

Cr

Managementul spitalului are organizată activitatea de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

02.11.01.01

C

Managementul spitalului adoptă măsuri pentru constituirea structurilor implicate în prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

02.11.01.02

C

Managementul spitalului asigură condiţiile de implementare a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

02.11.01.03

C

Activitatea de supraveghere, prevenţie şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a bolilor transmisibile este organizată şi coordonată până la nivelul fiecărei structuri.

 

02.11.02

Cr

Supravegherea mediului de îngrijire reduce gradul de risc infecţios.

02.11.02.01

C

Zonele cu risc infecţios sunt identificate şi supravegheate pentru a preveni şi limita infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM).

02.11.02.02

C

SPLIAAM/CPLIAAM monitorizează calitatea aerului şi adoptă măsuri pentru a limita apariţia infecţiilor aerogene.

02.11.02.03

C

Impactul lucrărilor de demolare, construcţie, renovare, întreţinere instalaţii etc. efectuate în spital asupra calităţii aerului şi activităţii de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale este gestionat.

02.11.02.04

C

Calitatea sterilizării este verificată şi supravegheată.

02.11.02.05

C

SPLIAAM/CPLIAAM monitorizează circuitul lenjeriei.

02.11.03

Cr

Politica de calitate a spitalului referitoare la siguranţa alimentului are în vedere controlul riscului infecţios.

02.11.03.01

C

Activitatea sectorului alimentar al spitalului este controlată (bloc alimentar, oficiu alimentar, biberoneria).

02.11.0302

C

Respectarea regulilor de siguranţă a alimentului pentru prevenirea infecţiilor este evaluată.

02.11.04

Cr

Managementul clinic al structurilor medicale previne şi limitează riscul infecţios.

02.11.04.01

C

Structurile medicale (secţii/compartimente, laboratoare, farmacie etc.) identifică, evaluează şi tratează riscul infecţios al activităţilor de asistenţă medicală.

02.11.04.02

C

Medicii curanţi identifică pacienţii cu risc infecţios şi adoptă măsuri pentru limitarea acestuia.

02.11.04.03

C

Trasabilitatea proceselor privind buna utilizare a dispozitivelor medicale, materialelor sanitare şi echipamentelor de multiplă folosinţă este asigurată şi supravegheată pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

02.11.04.04

C

SPLIAAM/CPLIAAM supraveghează respectarea regulilor de igienă a mâinilor.

02.11.0405

C

Spitalul respectă metodologiile naţionale de supraveghere a bolilor transmisibile cu potenţial nosocomial.

02.11.04.06

C

Spitalul gestionează riscul infecţios al personalului.

02.11.04.07

C

Spitalul de specialitate sau cu secţie de obstetrică adoptă măsuri de prevenire a riscului infecţios prenatal.

02.12

S

Spitalul dezvoltă şi implementează o politică de asigurare şi îmbunătăţire a siguranţei pacientului.

02.12.01

Cr

Spitalul are o politică proactivă de prevenire a riscurilor clinice.

02.12.01.01

C

La nivelul fiecărui sector de activitate medicală sunt documentate, identificate şi evaluate periodic riscurile clinice, parte integrantă a registrului riscurilor.

02.12.01.02

C

Spitalul dezvoltă şi implementează un sistem de gestionare a evenimentelor santinelă.

02.12.01.03

C

Spitalul a elaborat şi aplică o procedură de gestionare a evenimentelor adverse şi a celor cu potenţial de afectare a pacientului („near miss").

02.12.01.04

C

Spitalul are un sistem funcţional de identificare a pacientului bazat pe cel puţin două elemente de identificare.

02.12.02

Cr

Spitalul urmăreşte identificarea şi prevenirea riscurilor şi a erorilor legate de medicaţie.

02.12.02.01

C

înregistrarea şi comunicarea informaţiilor legate de medicaţia pacientului contribuie la evitarea asocierilor incompatibile sau nerecomandate.

02.12.02.02

C

Depozitarea şi manipularea medicamentelor cu risc înalt sau a medicamentelor a/al căror denumire/ambalaj este asemănător sunt reglementate în spital.

02.12.02.03

C

Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea medicamentelor pshihotrope şi stupefiante sunt respectate.

02.12.02.04

C

Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea citostaticelor sunt respectate.

02.12.02.05

C

Reglementările specifice privind depozitarea şi eliberarea soluţiilor concentrate de electroliţi sunt respectate.

02.12.03

Cr

Transferul informaţiei şi al responsabilităţilor privind pacientul asigură continuitatea îngrijirilor şi siguranţa acestuia.

02.12.03.01

C

Predarea-preluarea cazului se face aplicând o modalitate de transfer al informaţiilor şi responsabilităţilor legate de pacient, stabilită la nivel de spital.

02.12.03.02

C

Modul de transfer al informaţiilor şi responsabilităţilor la predarea-preluarea cazului se monitorizează şi se evaluează.

02.12.04

Cr

Spitalul urmăreşte creşterea siguranţei actului chirurgical şi anestezic.

02.12.04.01

C

în practica chirurgicală şi anestezică sunt utilizate liste de verificare specifice prin care se consemnează elemente de identificare pentru fiecare caz în parte.

02.12.04.02

C

în practica medicală sunt aplicate şi respectate protocoalele chirurgicale şi anestezice.

02.12.0403

C

Incidentele apărute în practica chirurgicală şi anestezică sunt recunoscute şi se iau măsuri imediate.

02.12.05

Cr

La nivelul spitalului sunt asigurate condiţii pentru radîoprotecţia pacienţilor şi a personalului

02.12.05.01

C

Principiile generale privind radioprotecţia în radiodiagnostic, radiologie intervenţională, radioterapie şi medicină nucleară sunt aplicate corect şi constant.

02.12.0502

C

Principiile de radioprotecţie privind procedurile de radiodiagnostic urmăresc calitatea imaginii, minimul de expunere şi delimitarea precisă a zonei.

02.12.0503

C

Principiile de radioprotecţie privind procedurile de radioterapie/medicină nucleară urmăresc stabilirea, adaptarea şi actualizarea planului de tratament individualizat.

 

02.12.05.04

C

Principiile de radioprotecţie privind radiologia intervenţională urmăresc utilizarea protocoalelor specifice în vederea optimizării timpului de intervenţie.

02.12.05.05

C

Persoanele care ajută voluntar un pacient sunt informate asupra riscurilor asociate expunerii voluntare şi li se asigură protecţia necesară,

02.12.06

Cr

Spitalul urmăreşte identificarea şi diminuarea riscurilor asociate procesului investigaţional.

02.12.0601

C

Laboratorul clinic identifică şi evaluează riscurile microbiologice.

02.12.06.02

C

Riscurile microbiologice ale laboratorului clinic sunt analizate şi se stabilesc reguli de bună practică.

02.12.07

Cr

Spitalul urmăreşte identificarea şi diminuarea cauzelor generatoare de vătămări corporale prin cădere/lovire.

02.12.07.01

C

Spitalul identifică pacienţii cu risc de cădere şi ia măsuri pentru prevenirea şi diminuarea consecinţelor.

02.12.07.02

C

Informarea şi educarea pacientului/aparţinătorilor şi personalului contribuie la diminuarea riscurilor de cădere.

02.12.07.03

Cr

Spitalul asigură resursele necesare desfăşurării activităţii de prelevare şi/sau transplant, în condiţii de eficacitate şi siguranţă a pacientului.

02.12.07.04

C

Spitalul asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de prelevare de organe/ţesuturi/celule.

02.12.07.05

C

Spitalul asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de transplant de organe/ţesuturi/celule.

02.12.07.06

C

La nivelul spitalului este organizată monitorizarea activităţii de prelevare şi/sau transplant, în conformitate cu cerinţele Agenţiei Naţionale de Transplant.

02.13

S

Spitalul a implementat bunele practici transfuzionale şi de hemovigilenţă.

02.13.01

Cr

Spitalul are organizate activitatea de prescriere şi monitorizare a terapiei transfuzionale şi hemovigilenţă.

02.13.01.02

C

Spitalul îndeplineşte condiţiile pentru asigurarea terapiei transfuzionale în condiţii de siguranţă.

02.13.01.03

C

Structurile funcţionale ale spitalului cu atribuţii în implementarea şi monitorizarea utilizării corecte a terapiei transfuzionale respectă modalităţile de lucru stabilite specific.

02.13.02

Cr

Prescrierea de sânge şi derivate este fundamentată medical şi asigură trasabilitatea utilizării acestora.

02.13.02.01

C

Prescrierea sângelui şi derivatelor se face conform Ghidului naţional de utilizare terapeutică raţională a sângelui şi a componentelor sanguine umane.

02.13.02.02

C

înregistrările aferente activităţii de transfuzie sanguină permit trasabilitatea procesului.

02.13.02.03

C

Spitalul asigură necesarul de sânge total şi componente sanguine, luând în considerare dinamica morbidităţii spitalizate, şi monitorizează consumul şi traseul complet al produselor eliberate, inclusiv al celor care nu au fost administrate.

02.14

S

Auditul clinic evaluează eficacitatea şi eficienţa asistenţei medicale.

02.14.01

Cr

Activitatea de audit clinic este organizată.

02.14.01.01

C

Misiunile de audit clinic intern sunt planificate anual.

02.14.01.02

C

Echipa de audit clinic este parte funcţională a structurii de management al calităţii.

02.14.01.03

C

în situaţiile în care se produc evenimentele indezirabile, echipa de audit clinic propune conducerii spitalului misiuni suplimentare.

02.14.02

Cr

îmbunătăţirea activităţii medicale se face utilizând rezultatele auditării clinice.

02.14.02.01

C

Recomandările rezultate în urma auditului clinic sunt utilizate pentru îmbunătăţirea protocoalelor de diagnostic şi tratament.

02.14.02.02

C

Spitalul urmăreşte îmbunătăţirea activităţii medicale, utilizând protocoale de diagnostic şi terapeutice,

02.15

S

Externarea şi transferul pacientului se organizează specific, în funcţie de starea acestuia.

02.15.01

Cr

Externarea este planificată, coordonată şi documentată.

02.15.01,01

C

Estimarea momentului externării se face la internarea pacientului şi se actualizează în funcţie de evoluţia clinică.

02.15.01,02

C

Spitalul îndeplineşte procedurile necesare externării şi asigurării continuităţii îngrijirilor.

02.15.02

Cr

Spitalul are proceduri legate de stări critice sau deces.

02.15.02.01

C

Aparţinătorii sunt alertaţi în caz de degradare a stării pacientului, inclusiv de iminenţa/survenirea decesului.

02.15.02.02

C

Demnitatea pacientului aflat în stare critică/fază terminală şi convingerile sale spirituale/culturale, deciziile anterioare legate de acest eveniment sunt luate în considerare.

02.15.02.03

C

Spitalul are reglementate activităţile necesar a fi desfăşurate în situaţiile de deces al pacientului.

03

R

ETICA MEDICALĂ ŞI DREPTURILE PACIENTULUI

03.01

S

Spitalul promovează respectul pentru autonomia pacientului.

03.01.01

Cr

Spitalul asigură conformitatea practicii medicale cu normele etice şi legale care se aplică consimţământului informat (CI).

03.01.01.01

C

Spitalul reglementează obţinerea consimţământului informat.

 

03.01.01.02

C

Identificarea vulnerabilităţilor în procesul obţinerii consimţământului informat al pacienţilor este o preocupare a spitalului.

03.01.01.03

C

Sunt aplicate măsuri pentru diminuarea efectelor vulnerabilităţilor identificate, referitoare la obţinerea consimţământului informat.

03.01.02

Cr

Spitalul prevede măsuri pentru conformitatea practicii medicale cu normele etice şi legale care se aplică confidenţialităţii datelor medicale ale pacientului.

03.01.02.01

C

Spitalul utilizează proceduri unitare privind asigurarea confidenţialităţii şi verifică respectarea acestora de către personalul medical.

03.01.02.03

C

Spitalul aplică măsuri pentru diminuarea efectelor vulnerabilităţilor identificate cu privire la respectarea confidenţialităţii datelor medicale.

03.02

S

Spitalul respectă principiul echităţii şi justiţiei sociale şi drepturile pacienţilor.

03.02.01

Cr

Spitalul are politici de prevenire a discriminării în acordarea serviciilor medicale.

03.02.01.01

C

Spitalul reglementează prevenirea discriminării.

03.02.01.02

C

Consiliul etic este constituit, este funcţional şi are reglementată activitatea la nivelul spitalului.

03.02.02

Cr

Spitalul asigură accesul la informaţiile medicale personale.

03.02.02.01

C

Spitalul reglementează modalitatea prin care se pun la dispoziţia pacientului/aparţinătorilor/împuterniciţilor documentele medicale solicitate.

03.02.02.02

C

Spitalul reglementează modalitatea prin care se pun la dispoziţia autorităţilor autorizate/altor instituţii datele medicale personale ale pacientului.

03.02.03

Cr

Spitalul asigură condiţii pentru exercitarea dreptului pacientului la a două opinie medicală.

03.02.0301

C

Spitalul reglementează condiţiile în care pacienţii pot beneficia de a două opinie medicală de la medici care nu sunt angajaţi ai spitalului.

03.02.03.02

C

Spitalul reglementează condiţiile în care pacienţii pot beneficia de a două opinie medicală de la medici care sunt angajaţi ai spitalului.

03.02.04

Cr

Spitalul este preocupat de protecţia pacienţilor în relaţia cu mediul extern.

03.02.04.01

C

Spitalul reglementează modalitatea de acces al mass-mediei în instituţie şi la pacienţi.

03.02.04.02

C

Spitalul protejează pacientul de intruziunile externe.

03.02.05

Cr

Spitalul reglementează înregistrarea audio/foto/video a pacienţilor în scop medical/didactic/de cercetare şi pentru evitarea acuzaţiilor de malpraxis.

03.02.05.01

C

Spitalul asigură condiţiile şi procedurile pentru înregistrarea audio/foto/video a pacientului, cu scopul de a evita suspectarea unei culpe medicale.

03.02.05.02

C

Spitalul asigură condiţiile şi procedurile de înregistrare audio/foto/video a pacientului, în scop medical, didactic şi de cercetare.

03.03

S

Spitalul promovează principiile binefacerii şi nonvătămării.

03.03.01

Cr

Spitalul impune limitarea practicii la sfera de competenţă deţinută în cadrul specialităţii.

03.03.01 01

C

Spitalul asigură pentru fiecare secţie personalul medical cu competenţa specifică.

03.03.01.02

C

Spitalul asigură instruirea personalului medical pentru prevenirea depăşirii competenţelor deţinute.

03.03.02

Cr

Depăşirea limitelor competenţei este permisă în interesul pacientului.

03.03.02.01

C

Spitalul reglementează condiţiile în care depăşirea competenţelor medicale este permisă în interesul pacientului.

03.03.02.02

C

Spitalul asigură instruirea personalului medical pentru respectarea drepturilor pacientului în situaţiile care impun depăşirea competenţelor.

 

ANEXA Nr. 2

 

Procedura şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - În înţelesul ordinului din care face parte integrantă prezenta anexă, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:

a) referinţă (R) - grupare de standarde, criterii şi cerinţe, având acelaşi domeniu de aplicare;

b) standard (S) - reprezintă nivelul de performanţă realizabil şi măsurabil, agreat de profesionişti şi observabil de către populaţia căreia i se adresează. Este constituit dintr-un set de criterii şi cerinţe care definesc aşteptările privind performanţa, structura şi procesele dintr-un spital;

c) criteriu (Cr) - obiectivul specific de realizat pentru îndeplinirea standardului;

d) cerinţă (C) - acţiune care trebuie întreprinsă pentru realizarea obiectivului specific.

Art. 2. - Standardele, procedura şi metodologia de evaluare şi acreditare a spitalelor respectă următoarele principii:

a) asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului;

b) asigurarea nediscriminatorie a accesului pacientului la serviciile de sănătate, conform nevoilor acestuia, în limita misiunii şi a resurselor spitalului;

c) respectarea demnităţii umane, a principiilor eticii şi deontologiei medicale şi a grijii faţă de sănătatea pacientului;

d) orientarea managementului organizaţional către susţinerea activităţii clinice centrate pe pacient;

e) abordarea integrată, inter- şi multidisciplinară a pacientului în managementul de caz;

f) promovarea eficacităţii şi eficienţei prin dezvoltarea conceptului de evaluare a practicii profesionale prin audit clinic şi prin optimizarea procesului decizional;

g) promovarea prin standarde a dezvoltării culturii organizaţionale;

h) protejarea mediului;

i) transparenţa şi deschiderea, prin informarea continuă şi eficientă asupra procesului de acreditare, comunicarea directă cu beneficiarii acreditării în toate etapele procesului de evaluare, inclusiv în elaborarea formei finale a raportului de acreditare;

j) independenţa, obiectivitatea, confidenţialitatea şi imparţialitatea procesului de evaluare şi acreditare;

k) integritatea şi profesionalismul evaluatorilor.

 

CAPITOLUL II

Procedura de evaluare şi acreditare

 

Art. 3. - Procedura de evaluare şi acreditare cuprinde următoarele etape principale:

a) etapa de pregătire a evaluării;

b) etapa de evaluare;

c) etapa de acreditare.

Art. 4. - Etapa de pregătire a evaluării, coordonată de către structurile de specialitate ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, denumită în continuare A.N.M.C.S., cuprinde următoarele activităţi principale:

a) înscrierea spitalului în procedura de acreditare la A.N.M.C.S., prin completarea şi transmiterea formularului-tip elaborat de către structurile de specialitate din cadrul A.N.M.C.S. Spitalele acreditate depun cererea de înscriere cu un an, dar nu mai puţin de 9 luni, înaintea expirării valabilităţii certificatului de acreditare, iar cele care depun pentru prima dată cererea de înscriere în procedura de acreditare în termen de un an de la publicarea ordinului din care face parte integrantă prezenta anexă se evaluează în conformitate cu prevederile acestui ordin;

b) identificarea de către A.N.M.C.S. a resurselor umane necesare vizitei de evaluare şi planificarea acesteia;

c) comunicarea de către A.N.M.C.S. a răspunsului la cerere, a perioadei estimate pentru desfăşurarea vizitei de evaluare şi a valorii taxei de acreditare estimate în baza declaraţiilor din fişa de identificare a spitalului. Calculul duratei vizitei de evaluare, care stă la baza estimării valorii taxei de acreditare, se face conform fişei de calcul al duratei vizitei, denumită în continuare FCD, al cărei model este aprobat prin ordin al preşedintelui A.N.M.C.S.;

d) în situaţia modificărilor de structură survenite ulterior depunerii cererii de acreditare, FCD se actualizează şi determină recalcularea taxei în conformitate cu noua structură;

e) modalitatea şi formula de calcul al taxei de acreditare sunt stabilite conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 1.350/668/2016 privind aprobarea modalităţii de calcul al taxei de acreditare, valabilă pentru ciclul de acreditare corespunzător perioadei 2017-2021;

f) comunicarea de către A.N.M.C.S., cu minimum 9 luni înainte de perioada planificată pentru desfăşurarea vizitei de evaluare, a iniţierii etapei de pregătire a evaluării, precum şi a termenului până la care spitalul trebuie să pună la dispoziţia A.N.M.C.S. documentele obligatorii solicitate, denumite în continuare DOS, şi documentele suplimentare necesare desfăşurării procesului de evaluare şi acreditare, denumite în continuare DS;

g) DOS reprezintă documente care atestă legalitatea funcţionării spitalului, reglementări interne privind desfăşurarea activităţilor cu impact major asupra siguranţei pacienţilor şi angajaţilor, structura spitalului şi dovada achitării taxei de acreditare. Modalitatea de achitare a taxei de acreditare este stabilită prin ordin al preşedintelui A.N.M.C.S.;

h) analizarea de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S. a DOS şi a DS;

i) dacă în urma analizei, efectuată conform prevederilor lit. h), se constată îndeplinirea solicitărilor obligatorii, vizita de evaluare se desfăşoară în perioada anunţată iniţial, fiind constituită şi aprobată de către A.N.M.C.S. comisia de evaluare în vederea acreditării în funcţie de specificul spitalului Comisia de evaluare se constituie în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 136/2015*) pentru aprobarea Procedurii operaţionale privind repartizarea aleatorie, în componenţa Comisiilor de evaluare a spitalelor, a evaluatorilor incluşi în Registrul evaluatorilor de servicii de sănătate specializaţi pentru evaluarea spitalelor al A.N.M.C.S,, precum şi desemnarea preşedinţilor acestor comisii. Informaţiile cu privire la componenţa comisiei de evaluare şi la perioada desfăşurării vizitei sunt publicate de către A.N.M.C.S. pe website-ul instituţiei;

 

*) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 136/2015 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

j) după constituirea comisiei de evaluare au loc încheierea contractelor între A.N.M.C.S. şi membrii echipei de evaluare şi instruirea acestora de către personalul A.N.M.C.S.,

k) dacă în urma analizei, efectuată conform prevederilor lit. h), se constată că spitalul nu îndeplineşte condiţiile minime obligatorii pentru începerea vizitei de evaluare, A.N.M.C.S. transmite spitalului solicitarea de completare a documentaţiei, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea solicitării;

l) dacă la expirarea termenului de 30 de zile documentaţia este completă, se aplică prevederile de la lit. h) şi i);

m) dacă la expirarea termenului de 30 de zile documentaţia nu este completă, vizita de evaluare este amânată de către A.N.M.C.S., spitalul fiind răspunzător de consecinţele neacreditării. Replanificarea vizitei se face în funcţie de resursele A.N.M.C.S.

Art. 5. - (1) Etapa de evaluare, coordonată de către comisia de evaluare, cuprinde previzita, vizita propriu-zisă şi postvizita.

(2) Previzita include următoarele activităţi principale:

a) comunicarea cu spitalul şi elaborarea unui raport privind conformitatea DOS şi a DS, care se transmite A.N.M.C.S.;

b) pe baza raportului prevăzut la lit. a) A.N.M.C.S. poate decide anularea vizitei de evaluare;

c) elaborarea programului vizitei de evaluare şi comunicarea acestuia spitalului.

(3) Vizita propriu-zisă la spital include următoarele activităţi principale:

a) şedinţa de deschidere, cu participarea reprezentanţilor spitalului, în scopul stabilirii detaliate a modului de desfăşurare a vizitei în spital;

b) şedinţa de informare de la începutul fiecărei zile, cu participarea reprezentanţilor spitalului;

c) îndeplinirea obiectivelor specifice care i-au revenit fiecărui evaluator din cadrul comisiei de evaluare, prin utilizarea tehnicilor şi aplicarea instrumentelor de colectare a datelor şi prin aprecierea proceselor care au loc în cadrul spitalului;

d) şedinţa de informare finală, cu participarea reprezentanţilor spitalului, în scopul prezentării concluziilor preliminare ale vizitei de evaluare;

e) pregătirea proiectului raportului de evaluare începe în timpul vizitei de evaluare, fiecărui evaluator revenindu-i obligaţia de a nota în proiectul raportului propriile concluzii intermediare şi de a arhiva documentele elaborate sau primite în timpul etapei de evaluare, pe care le predă către A.N.M.C.S. împreună cu raportul de evaluare;

f) completarea fişei de situaţii deosebite, pentru situaţii care împiedică desfăşurarea procesului de evaluare, prin care comisia de evaluare solicită A.N.M.C.S. Întreruperea vizitei de evaluare. Preşedintele A.N.M.C.S. poate decide întreruperea vizitei de evaluare. În acest caz se consideră întreaga activitate a spitalului neconformă. Procesul de acreditare poate fi reluat, la cererea spitalului, cu aprobarea Colegiului director al A.N.M.C.S., conform prevederilor art. 4 din prezenta procedură;

g) completarea fişei de situaţii deosebite, în cazul identificării unor deficienţe care pun în pericol siguranţa pacientului sau a angajaţilor spitalului, prin care comisia de evaluare comunică aceste constatări către A.N.M.C.S. Preşedintele A.N.M.C.S. poate decide întreruperea vizitei de evaluare. În acest caz, procesul de acreditare poate fi reluat cu aprobarea Colegiului director al A.N.M.C.S., conform prevederilor art. 4 din prezenta procedură.

(4) Postvizita include următoarele activităţi principale:

a) redactarea de către membrii comisiei de evaluare şi transmiterea către spitalul evaluat a proiectului de raport de evaluare, în maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea vizitei propriu-zise la spital;

b) formularea de către spital, în scris, în maximum 5 zile lucrătoare de la primirea proiectului de raport de evaluare, a obiecţiunilor cu privire la unele aspecte cuprinse în acesta, dacă este cazul;

c) analizarea de către personalul A.N.M.C.S., în maximum 5 zile lucrătoare de la primire, a obiecţiunilor formulate de către spital şi înaintarea concluziilor către membrii comisiei de evaluare;

d) elaborarea de către membrii comisiei de evaluare, în maximum 5 zile lucrătoare de la primirea concluziilor, a raportului de evaluare şi comunicarea acestuia către spital.

Asupra raportului de evaluare spitalul nu mai poate formula obiecţiuni.

Art. 6. - Etapa de acreditare cuprinde următoarele activităţi principale:

a) elaborarea raportului de acreditare de către Unitatea de evaluare şi acreditare a spitalelor pe baza documentelor utilizate în procesul de evaluare;

b) emiterea ordinului preşedintelui A.N.M.C.S. privind acreditarea sau, după caz, neacreditarea spitalului şi comunicarea acestuia către spital.

Art. 7. - Certificatul de acreditare se eliberează spitalelor care au obţinut acreditarea, în termen de maximum 90 de zile de la comunicarea către spital a ordinului preşedintelui A.N.M.C.S. privind acreditarea.

 

CAPITOLUL III

Metode utilizate pentru acreditarea spitalelor

 

Art. 8. - (1) Evaluarea internă (autoevaluarea) de către spital constă în analiza serviciilor oferite, a indicatorilor de performanţă şi monitorizare şi comunicarea către A.N.M.C.S. a concluziilor acesteia, precum şi a altor informaţii specifice cerute de către A.N.M.C.S. pe tot parcursul procesului de evaluare.

(2) Evaluarea externă constă în parcurgerea tuturor etapelor prevăzute la art. 3 din prezenta procedură.

Art. 9. - (1) Tehnicile de colectare a datelor utilizate în procesul de evaluare şi acreditare sunt:

a) analiza documentelor furnizate de către spital;

b) observarea directă - constatarea la faţa locului a respectării unor cerinţe predefinite sau a modului de derulare a unei activităţi, fără ca aceasta să fie perturbată de către evaluatori;

c) focus-grupul - tehnică de cercetare a calităţii, prin care membrii unui grup de persoane format din reprezentanţi ai spitalului şi membrii comisiei de evaluare, într-un timp limitat, îşi exprimă opiniile referitoare la subiectele în discuţie;

d) interviul - urmăreşte colectarea de date prin discuţia directă cu interlocutorul, în timpul vizitei propriu-zise;

e) simularea unor procese pentru identificarea riscurilor clinice.

(2) Validarea datelor colectate constă în verificarea acestora de către comisia de evaluare, prin examinare, recalculare, comparaţie şi punere de acord pentru confirmarea realităţii datelor colectate.

Art. 10. - Principalele instrumente utilizate pentru acreditarea spitalelor sunt:

a) fişa de identificare a spitalului - document tipizat, elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S., prin care se solicită spitalului informaţii despre datele de identificare şi structura organizatorică şi funcţională;

b) lista documentelor obligatorii solicitate - document tipizat, elaborat de către structurile de specialitate ale A.N .M.C.S., prin care se solicită spitalului transmiterea documentelor a căror existenţă şi conformitate reprezintă o condiţie obligatorie pentru începerea etapei de evaluare;

c) lista documentelor suplimentare necesare desfăşurării procesului de evaluare şi acreditare - document tipizat, elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S., prin care se solicită spitalului transmiterea documentelor a căror existenţă este necesară pentru iniţierea vizitei de evaluare;

d) fişa de autoevaluare - document tipizat, elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S., prin care se solicită spitalului informaţii despre nivelul de îndeplinire a cerinţelor standardelor de acreditare în etape succesive ale procesului de evaluare şi acreditare;

e) plan de conformare în vederea evaluării - document trimis de către A.N.M.C.S. spitalului aflat în procedura de acreditare, prin care se comunică acestuia neconformităţile constatate, care nu permit începerea vizitei de evaluare;

f) programul vizitei de evaluare - document care cuprinde etapele orare şi obiectivele de evaluat;

g) minuta de şedinţă - document care cuprinde aspectele importante discutate de evaluatori şi reprezentanţii spitalului evaluat;

h) lista de verificare - formular tipizat elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S., utilizat în vederea colectării datelor;

i) lista documentelor solicitate în timpul evaluării propriu-zise - formular tipizat elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S., care cuprinde documentele suplimentare solicitate reprezentanţilor spitalului de către evaluatori în timpul procesului de evaluare;

j) chestionarul - instrument elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S., aplicat la nivel individual numai după obţinerea consimţământului şi după ce s-au dat toate asigurările în privinţa garantării confidenţialităţii şi anonimatului;

k) fişa de identificare şi evidenţiere a disfuncţionalităţilor - formular tipizat elaborat de către structurile de specialitate ale A.N.M.C.S, şi completat de către evaluatori, în care se consemnează, în timpul vizitei de evaluare, stări de fapt care perturbă desfăşurarea acesteia;

l) fişa de constatare a situaţiilor deosebite - act unilateral întocmit de către comisia de evaluare, care menţionează stări de fapt care împiedică desfăşurarea vizitei de evaluare sau care pun în pericol siguranţa pacientului sau a angajaţilor spitalului, transmis preşedintelui A.N.M.C.S., şi care poate atrage întreruperea vizitei de evaluare;

m) proiectul raportului de evaluare - comunicarea scrisă, adresată de către comisia de evaluare spitalului, referitoare la rezultatele vizitei de evaluare în vederea acreditării, transmisă spitalului în vederea formulării eventualelor obiecţiuni;

n) raportul de evaluare - comunicarea scrisă, adresată de către comisia de evaluare spitalului, referitoare la rezultatele vizitei de evaluare în vederea acreditării, transmisă spitalului după analiza şi soluţionarea eventualelor obiecţiuni;

o) raportul de acreditare - document elaborat de către structurile de specialitate din cadrul A.N.M.C.S., care stă la baza emiterii ordinului preşedintelui A.N.M.C.S. de acreditare sau, după caz, de neacreditare a spitalului.

Art. 11. - (1) A.N.M.C.S. publică pe pagina sa de internet referinţele, standardele, criteriile, cerinţele şi instrumentele de verificare.

(2) Documentele utilizate în procesul de evaluare şi acreditare, termenele şi modalitatea de transmitere a acestora, precum şi condiţiile de amânare, anulare sau întrerupere a vizitei de evaluare sunt stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.M.C.S.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 475 din 26.04.2017

Nr. 308 din 26.04.2017

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 3.888 din 26.04.2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 642 din 26.04.2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere dispoziţiile art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 4 alin. (31) lit. I) şi m) din Hotărârea Guvernului nr. 734/2010 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 şi 531 bis din 15 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 5. - Prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în baza protocoalelor terapeutice, se realizează după cum urmează:

a) în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi ale Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru denumirile comune internaţionale cuprinse în lista menţionată mai sus, notate cu (**), (**)1, (**)1β şi (**)1Ω în sublistele A, B, C - secţiunile C1, C3 şi sublista D;

b) în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru denumirile comune internaţionale cuprinse în lista menţionată mai sus, notate cu (**), (**)1, (**)1β şi (**)1Ω în secţiunea C2 a sublistei C.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se completează conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Marian Burcea


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.