MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 252/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 252         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 11 aprilie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

52. - Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative

 

357. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

417. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Cerinţelor tehnice pentru donarea, prelevarea, testarea, procesarea, conservarea, distribuirea, codificarea şi trasabilitatea ţesuturilor şi celulelor de origine umană utilizate în scopuri terapeutice, precum şi notificarea incidentelor adverse severe şi a reacţiilor adverse grave survenite în timpul transplantării lor, stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.763/2007

 

521. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru stabilirea formei, conţinutului şi a modalităţii de arhivare a documentelor prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016

 

2.641. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, privind modificarea şi completarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, cărora li s-au alocat subvenţii de la bugetul local al municipiului Reghin în anul 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Articolul 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Conţinutul contractului-cadru de societate prin care se constituie un fond de pensii se stabileşte prin normele adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(2) Modificarea contractului de societate se poate realiza la propunerea administratorului sau a majorităţii participanţilor.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 1.910 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, hotărârile privind modificarea contractului de societate se adoptă cu acordul majorităţii participanţilor, dacă prin contract nu se stabileşte altfel.

(4) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate emite norme cu privire la procedura de modificare a contractului de societate.”

Art. II. - La articolul 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 31 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21)-(23), cu următorul cuprins:

„(21) Modificarea contractului de societate se poate realiza la propunerea administratorului sau a majorităţii participanţilor.

(22) Prin derogare de la prevederile art. 1.910 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, hotărârile privind modificarea contractului de societate se adoptă cu acordul majorităţii participanţilor, dacă prin contract nu se stabileşte altfel.

(23) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate emite norme cu privire la procedura de modificare a contractului de societate.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 11 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 10 aprilie 2017.

Mr. 52.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 aprilie 2017.

Nr. 357.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Cerinţelor tehnice pentru donarea, prelevarea, testarea, procesarea, conservarea, distribuirea, codificarea şi trasabilitatea ţesuturilor şi celulelor de origine umană utilizate în scopuri terapeutice, precum şi notificarea incidentelor adverse severe şi a reacţiilor adverse grave survenite în timpul transplantării lor, stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.763/2007

 

Văzând Referatul de aprobare nr. F.B. 3.258 din 6.04.2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile titlului VI - Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 588/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Cerinţele tehnice pentru donarea, prelevarea, testarea, procesarea, conservarea, distribuirea, codificarea şi trasabilitatea ţesuturilor şi celulelor de origine umană utilizate în scopuri terapeutice, precum şi notificarea incidentelor adverse severe şi a reacţiilor adverse grave survenite în timpul transplantării lor, stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.763/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 16 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după litera n) se introduc 18 noi litere, literele o)-dd), cu următorul cuprins:

„o) utilizare la om - utilizarea ţesuturilor sau a celulelor pe sau într-un primitor uman şi în utilizarea extracorporală;

p) centru de ţesuturi-o unitate sanitară publică sau privată acreditată pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul transplantului, respectiv prelevare, conservare, procesare, stocare, distribuire, import, export şi transplant de ţesuturi, inclusiv un centru de procurare, în funcţie de activităţile pentru care este acreditat;

q) centru de procurare - o unitate sanitară publică sau privată sau o altă entitate juridică având în obiectul de activitate activităţi referitoare la sănătatea umană, care se angajează să obţină ţesuturi sau celule umane şi care poate să nu fie acreditata în calitate de bancă de ţesuturi şi/sau celule;

r) cod european unic sau SEC (Single European Code) - codul unic de identificare aplicat ţesuturilor şi celulelor distribuite în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European. Codul european unic constă într-o secvenţă de identificare a donării şi o secvenţă de identificare a produsului, astfel cum se specifică în anexa nr. XI;

s) secvenţă de identificare a donării-prima parte din codul european unic format din codul/numărul centrelor de ţesuturi din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European şi din numărul unic al donării;

ş) codul centrelor de ţesuturi din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European - identificatorul unic pentru centrele de ţesuturi acreditate, desemnate, autorizate sau titulare ale unei licenţe din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European. Codul centrului de ţesuturi constă dintr-un cod de ţară ISO şi din codul/numărul centrului de ţesuturi stabilit în Compendiul UE al centrelor de ţesuturi, după cum se precizează în anexa nr. XI ;

t) numărul unic al donării - numărul unic atribuit unei donări specifice de ţesuturi şi de celule în conformitate cu prevederile art. 12 şi cu specificaţiile din anexa nr. XI;

ţ) secvenţa de identificare a produsului - a două parte din codul european unic formată din codul produsului, numărul sublotului şi data expirării acestuia;

u) codul produsului - identificatorul tipului specific de ţesut şi de celulă în cauză. Codul produsului constă în identificatorul sistemului de codificare al produsului care indică sistemul de codificare utilizat de centrul de ţesuturi («E» pentru EUTC, «A» pentru ISBT128, «B» pentru Eurocode) şi numărul produsului conţinând ţesuturi şi celule prevăzut în respectivul sistem de codificare pentru tipul de produs, astfel cum este specificat în anexa nr. XI;

v) numărul sublotului - numărul unic de identificare care caracterizează ţesuturile şi celulele cu acelaşi număr unic de donare şi acelaşi cod de produs şi care provin din aceeaşi bancă de ţesuturi/celule, astfel cum este specificat în anexa nr. XI;

w) data expirării - data până la care ţesuturile şi celulele pot fi utilizate terapeutic, astfel cum este specificat în anexa nr. XI;

x) platforma de codificare a Uniunii Europene - platforma IT găzduită de Comisia Europeană, care cuprinde Compendiul UE al centrelor de ţesuturi şi Compendiul UE al produselor din ţesuturi şi celule;

y) Compendiul UE al centrelor de ţesuturi - registrul tuturor centrelor de ţesuturi şi al băncilor de ţesuturi/celule care sunt autorizate, titulare de licenţă, desemnate sau acreditate de autoritatea sau autorităţile competente din statele membre şi care conţine informaţii despre aceste centre de ţesuturi, astfel cum se menţionează în anexa nr. XII;

z) Compendiul UE al produselor din ţesuturi şi celule - registrul tuturor tipurilor de ţesuturi şi de celule aflate în circulaţie în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European şi respectivele coduri de produse din cadrul celor trei sisteme de codificare permise (EUTC, ISBT128 şi Eurocode);

aa) EUTC - sistemul de codificare de produse pentru ţesuturi şi celule elaborat de Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European, constând dintr-un registru ăl tuturor tipurilor de ţesuturi şi de celule care circulă în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European şi din codurile de produse corespunzătoare acestora;

bb) punerea în circulaţie - distribuirea pentru utilizarea la om sau transferul la un alt operator, de exemplu, pentru prelucrare suplimentară, cu sau fără restituire;

cc) în acelaşi centru de ţesuturi - toate etapele, de la prelevare şi/sau procurare la utilizarea la om, sunt efectuate sub responsabilitatea aceleiaşi persoane, în cadrul aceluiaşi sistem de gestionare a calităţii şi a aceluiaşi sistem de trasabilitate, în cadrul unei unităţi sanitare acreditate pentru activitatea de bancă de ţesuturi/celule care cuprinde cel puţin un centru de ţesuturi acreditat şi o entitate juridică având în obiectul de activitate activităţi referitoare la sănătatea umană responsabilă pentru utilizarea la om, situate la aceeaşi adresă;

dd) amestecare - contactul fizic sau amestecarea într-un singur recipient a ţesuturilor sau a celulelor provenind din mai multe procurări de la acelaşi donator sau de la doi sau mai mulţi donatori.”

2. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11- - (1) Trasabilitatea ţesuturilor şi celulelor se asigură în special prin documente şi prin utilizarea codului european unic, de la procurare până la utilizarea la om sau la distrugere şi invers. Ţesuturile şi celulele utilizate în medicamentele pentru terapii avansate sunt trasabile cel puţin până la transferul la producătorul unor astfel de produse.

(2) Băncile de ţesuturi/celule şi instituţiile sanitare care utilizează ţesuturi şi celule umane în scop terapeutic la om păstrează în mod corespunzător informaţiile menţionate în anexa nr. X cel puţin 30 de ani, într-un mediu de stocare corespunzător şi lizibil.

(3) Trasabilitatea se asigură şi în cazul ţesuturilor şi celulelor prelevate de la un donator decedat de către echipele de prelevare care lucrează pentru două sau mai multe unităţi sanitare acreditate pentru activităţi de bănci de ţesuturi/celule sau transplant”

3. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (2), un cod european unic se aplică tuturor ţesuturilor şi celulelor distribuite pentru utilizare la om. Pentru alte situaţii în care ţesuturile şi celulele sunt puse în circulaţie, ca o cerinţă minimă, secvenţa de identificare a donării se aplică cel puţin în documentaţia însoţitoare.

(2) Constituie excepţie de la aplicarea prevederilor alin. (1):

a) celulele reproductive provenite din donări între parteneri;

b) ţesuturile şi celulele distribuite direct pentru transplantul imediat la primitor, astfel cum se menţionează la art. 6 alin. (5) din Directiva 2004/23/CE;

c) ţesuturile şi celulele importate în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European în caz de urgenţă, autorizate direct de către Agenţia Naţională de Transplant, astfel cum se menţionează la art. 9 alin, (3) lit. b) din Directiva 2004/23/CE;

d) ţesuturile şi celulele, altele decât celulele reproductive provenite din donări între parteneri, atunci când aceste ţesuturi şi celule rămân în aceeaşi bancă de ţesuturi/celule;

e) ţesuturile şi celulele care sunt importate în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European, atunci când aceste ţesuturi şi celule rămân în aceeaşi bancă de ţesuturi/celule de la import până la utilizare terapeutică, cu condiţia ca aceasta să cuprindă un centru de procurare acreditat pentru desfăşurarea de activităţi de import.”

4. După articolul 12 se introduc patru noi articole, articolele 121-124, cu următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) Codul european unic prevăzut la art. 12 alin. (1) respectă specificaţiile prevăzute în prezentul articol şi în anexa nr. XI.

(2) Codul european unic este prezentat într-un format lizibil şi este precedat de acronimul «SEC». Se pot utiliza în paralel şi alte sisteme de etichetare şi de trasabilitate.

(3) Codul european unic este tipărit împreună cu secvenţa de identificare a donării şi secvenţa de identificare a produsului, separate printr-un singur spaţiu său pe două rânduri succesive.

Art. 122. - (1) Următoarele cerinţe minime sunt îndeplinite de către băncile de ţesuturi/celule, inclusiv de centrele importatoare de ţesuturi, aşa cum sunt definite în legislaţia naţională de transpunere a Directivei 2015/566/UE:

a) se alocă un cod european unic tuturor ţesuturilor şi celulelor care necesită aplicarea acestui cod cel târziu înainte de distribuirea lor pentru utilizarea la om;

b) se alocă o secvenţă de identificare a donării după prelevarea ţesuturilor şi celulelor sau atunci când sunt primite de la un centru de prelevare/centru de procurare sau atunci când ţesuturile şi celulele sunt importate de la un furnizor dintr-o ţară terţă. Secvenţa de identificare a donării include:

1. codul UE al centrului de ţesuturi, astfel cum a fost alocat în Compendiul UE al centrelor de ţesuturi;

2. un număr unic al donării alocat de către centrul de ţesuturi, cu excepţia cazului în care un astfel de număr este alocat în mod centralizat la nivel naţional sau este un număr unic la nivel mondial, astfel cum este utilizat de către sistemul de codificare ISBT128.

În cazul în care amestecarea de ţesuturi şi de celule este permisă, produsului final i se alocă un nou număr de identificare a donării; trasabilitatea donărilor individuale este asigurată de banca de ţesuturi/celule în care se efectuează amestecarea;

c) nu se modifică secvenţa de identificare a donării odată ce aceasta este alocată ţesuturilor şi celulelor puse în circulaţie, cu excepţia cazului în care este necesar să se corecteze o eroare de codificare; orice corecţie necesită o documentaţie corespunzătoare;

d) se utilizează unul dintre sistemele autorizate de codificare a produselor şi numerele corespunzătoare ale produselor conţinând ţesuturi şi celule incluse în Compendiul UE al produselor din ţesuturi şi celule cel târziu înainte de distribuirea lor pentru utilizarea la om;

e) se utilizează un număr corespunzător pentru subloturi şi data expirării. Pentru ţesuturile şi celulele pentru care nu este definită o dată de expirare, aceasta va fi trecută în formatul 00000000 cel mai târziu înainte de distribuirea lor în vederea utilizării la om;

f) se aplică codul european unic pe eticheta produsului în cauză într-o manieră permanentă şi care nu poate fi ştearsă şi se menţionează codul respectiv în documentele de însoţire relevante cel mai târziu înainte de distribuirea lor pentru utilizarea la om. Banca de ţesuturi/celule poate încredinţa această sarcină unei sau unor părţi terţe, cu condiţia ca banca de ţesuturi/celule să asigure conformitatea cu prevederile prezentelor cerinţe, în special în ceea ce priveşte unicitatea codului.

În cazul în care dimensiunea etichetei împiedică aplicarea codului european unic pe etichetă, codul va fi clar corelat cu ţesuturile şi celulele ambalate cu o astfel de etichetă prin intermediul documentelor de însoţire;

g) se notifică Agenţia Naţională de Transplant atunci când:

1. informaţiile incluse în Compendiul UE al centrelor de ţesuturi necesită o actualizare sau corectare;

2. Compendiul UE al produselor din ţesuturi şi celule necesită o actualizare;

3. banca de ţesuturi/celule constată o situaţie de neconformitate semnificativă cu cerinţele referitoare la codul european unic cu privire la ţesuturile şi celulele primite de la alte centre de ţesuturi din UE;

h) adoptă măsurile necesare în cazul aplicării incorecte a codului european unic pe etichetă.

(2) Agenţia Naţională de Transplant şi Inspecţia Sanitară de Stat se asigură că următoarele cerinţe minime sunt aplicate:

a) se asigură alocarea unui număr unic de bancă de ţesuturi/celule tuturor băncilor de ţesuturi/celule acreditate pe teritoriul României. În cazul în care o bancă de ţesuturi/celule are diferite adrese fizice, însă are un singur sistem de alocare a numerelor unice de donare, ea poate fi considerată ca fiind una şi aceeaşi bancă de ţesuturi/celule. În cazul în care o bancă de ţesuturi/celule utilizează două sau mai multe sisteme de alocare â unui număr unic de donare, unei astfel de entităţi i se alocă numere separate de bănci de ţesuturi/celule corespunzătoare numărului de sisteme de alocare utilizat;

b) se decide ce sistem sau sisteme se utilizează pentru alocarea unui număr unic de donare pe teritoriul României. Sistemele de alocare permise includ sistemele naţionale de stabilire a alocării centralizate a numărului naţional unic de donare, sistemele care necesită ca fiecare centru de ţesuturi să aloce numere unice de donare sau sistemele internaţionale care alocă numere de donare unice la nivel mondial care sunt compatibile cu codul european unic;

c) se monitorizează şi se asigură aplicarea codului european unic pe teritoriul României;

d) se asigură validarea datelor referitoare la băncile de ţesuturi/celule aflate pe teritoriul României cuprinse în Compendiumul UE al centrelor de ţesuturi şi se actualizează fără întârziere nejustificată compendiul, în special în următoarele situaţii:

1. atunci când o nouă bancă de ţesuturi/celule este acreditata;

2. atunci când informaţiile privind banca de ţesuturi/celule se modifică sau nu sunt înregistrate în mod corect în Compendiul UE al centrelor de ţesuturi;

3. atunci când condiţiile privind acreditarea unei bănci de ţesuturi/celule, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. V, se modifică, inclusiv:

- acreditarea pentru un nou tip de ţesut sau celule;

- acreditarea pentru o nouă activitate prevăzută;

- detaliile cu privire la orice condiţii şi/sau scutiri adăugate la o autorizaţie;

- suspendarea, parţială sau integrală, a unei anumite acreditări pentru un anumit tip de activitate sau pentru un anumit tip de ţesuturi sau de celule;

- retragerea, parţială sau integrală, a acreditării unei bănci de ţesuturi/celule;

- situaţiile în care o bancă de ţesuturi/celule îşi încetează în mod voluntar, parţial sau integral, activitatea sau activităţile pentru care a fost acreditată.

Fără întârzieri nejustificate înseamnă după nu mai târziu de zece zile lucrătoare pentru orice modificări care afectează în mod substanţial acreditarea băncii de ţesuturi/celule în cauză. Atunci când o bancă de ţesuturi/celule este acreditată de două sau mai multe autorităţi competente pentru diferite tipuri de activităţi, tipuri de celule sau ţesuturi, fiecare autoritate competentă va actualiza informaţiile privind acele activităţi care intră în competenţa sa;

e) se informează autorităţile competente din alt stat membru în cazul în care ele constată informaţii incorecte în Compendiul UE al centrelor de ţesuturi cu privire la celălalt stat membru sau în cazul în care ele constată o situaţie de neconformitate semnificativă cu dispoziţiile referitoare la codul european unic în ceea ce priveşte celălalt stat membru;

f) se informează Comisia şi celelalte autorităţi competente atunci când, în evaluarea lor, Compendiul UE al produselor din ţesuturi şi celule necesită o actualizare. Pe teritoriul României este permisă, pe lângă aplicarea codului european unic, şi aplicarea altor coduri.

Art. 123. - Compendiumul UE al centrelor de ţesuturi şi Compendiumul UE al produselor din ţesuturi şi celule sunt cuprinse într-o platformă IT, denumită Platforma de codificare a UE, administrată de Comisia Europeană şi utilizabilă înainte de 29 octombrie 2016.

Art. 124. - (1) Ţesuturile şi celulele deja stocate la 29 octombrie 2016 sunt scutite de la îndeplinirea obligaţiilor referitoare la codul european unic, cu condiţia ca ţesuturile şi celulele să fie puse în circulaţie în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European în termen de 5 ani de la data respectivă şi cu condiţia asigurării unei trasabilităţi complete prin mijloace alternative.

(2) Pentru ţesuturile şi celulele care rămân în stoc şi care sunt puse în circulaţie doar după expirarea acestei perioade de 5 ani şi pentru care aplicarea codului european unic nu este posibilă, în special pentru că ţesuturile şi celulele sunt stocate în condiţii de congelare la temperaturi foarte mici, băncile de ţesuturi/celule utilizează procedurile aplicabile produselor cu etichete mici, astfel cum se prevede la art. 122 alin. (1) lit. f).”

5. Articolul 13 se modifici şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Anexele nr. I-XII fac parte integrantă din prezentele cerinţe tehnice.”

6. La anexa nr. IV, punctul 1.6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.6. Etichetarea ţesuturilor/celulelor prelevate

A. La momentul prelevării, fiecare pachet ce conţine ţesuturi şi celule trebuie etichetat. Pe eticheta primului container ce conţine ţesuturi şi/sau celule umane (dacă mărimea containerului o permite) sau pe o foale separată care însoţeşte containerul se vor preciza următoarele informaţii:

a) tipul ţesuturilor şi celulelor, numărul unic de identificare sau codul ţesutului/celulelor, precum şi numărul lotului, dacă este cazul;

b) identitatea băncii de ţesuturi/celule;

c) data donării (an/lună/zi şi ora);

d) data de expirare;

e) precauţii;

f) natura tuturor aditivilor (dacă este cazul);

g) în cazul donării autologe, eticheta trebuie să precizeze «numai pentru utilizare autologă», precum şi identitatea donatorului/primitorului;

h) în căzut donărilor directe, eticheta trebuie să specifice primitorul ales;

i) atunci când anumite ţesuturi şi celule sunt identificate ca fiind pozitive pentru un marker relevant de boală infecţioasă, acesta trebuie marcat cu sintagma: «RISC BIOLOGIC»;

j) codul european unic, astfel cum este aplicabil ţesuturilor şi celulelor distribuite pentru utilizare la om, sau secvenţa de identificare a donării, astfel cum este aplicabilă ţesuturilor şi celulelor puse în circulaţie, altele decât cele distribuite pentru utilizare la om.

În cazul în care oricare dintre informaţiile prevăzute la lit. g), h) şi j) nu pot fi incluse pe eticheta recipientului primar, ele trebuie indicate pe o foale separată care însoţeşte recipientul primar. Această foale se ambalează împreună cu recipientul primar într-un mod care să garanteze că rămân împreună.

B. Eticheta sau documentaţia însoţitoare trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) tipul de ţesut şi/sau celule şi, dacă este cazul, dimensiunile acestora;

b) morfologia şi caracteristicile funcţionale;

c) data distribuirii ţesutului/celulelor;

d) testele biologice efectuate la donator şi rezultatele acestora;

e) recomandări de stocare;

f) instrucţiuni pentru deschiderea containerului, a pachetului, precum şi pentru manipularea sau reconstituirea necesară;

g) date de expirare după deschidere/manipulare;

h) instrucţiuni privind raportarea reacţiilor adverse grave şi/sau a incidentelor adverse severe, conform art. 9 din cerinţele tehnice;

i) prezenţa reziduurilor potenţial dăunătoare (antibiotice, oxid de etilenă etc.);

j) pentru ţesuturile şi celulele importate, ţara de procurare şi ţara exportatoare (dacă este diferită de ţara de procurare).”

7. Anexa nr. VII se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

8. Anexa nr. VIII se modifici şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.

9. Anexa nr. X se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezentul ordin.

10. Anexa nr. XI se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4 la prezentul ordin.

11. După anexa nr. XI se introduce o nouă anexă, anexa nr. XII, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin, un link către platforma de codificare a UE va fi disponibil pe site-ul Agenţiei Naţionale de Transplant.

(2) Direcţiile din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Agenţia Naţională de Transplant şi unităţile sanitare implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 29 aprilie 2017.

*

Prevederile prezentului ordin transpun prevederile Directivei (UE) 2015/565 a Comisiei din 8 aprilie 2015 de modificare a Directivei 2006/86/CE în ceea ce priveşte anumite cerinţe tehnice pentru codificarea ţesuturilor şi a celulelor umane, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 93 din 9 aprilie 2015.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 6 aprilie 2017.

Nr. 417.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. VII la cerinţele tehnice)

 

NOTIFICAREA REACŢIILOR ADVERSE GRAVE

 

PARTEA A

Notificarea rapidă a reacţiilor adverse grave suspectate

 

Notificarea rapidă a reacţiilor adverse grave suspectate

Banca de ţesuturi/celule

Codul UE al centrului de ţesuturi (dacă este aplicabil)

Numărul de identificare al notificării

Data raportării (an/lună/zi)

Persoana afectată (primitor sau donator)

Data şi locul prelevării sau utilizării la om (an/lună/zi)

Numărul unic de identificare al donării

Data reacţiei adverse grave suspectate (an/lună/zi)

Tipul de ţesuturi şi de celule implicate în reacţiile adverse grave suspectate

Codul european unic al ţesuturilor sau celulelor implicate în reacţia adversă gravă suspectată (dacă este cazul)

Tipul de reacţie adversă gravă suspectată/reacţii adverse grave suspectate

 

PARTEA B

Concluziile anchetei privind reacţiile adverse severe

 

Concluziile anchetei privind reacţiile adverse grave

Bancă de ţesuturi/celule

Codul UE al centrului de ţesuturi (dacă este cazul)

Numărul de identificare al notificării

Data confirmării (an/lună/zi)

Data reacţiei adverse grave (an/lună/zi)

Numărul unic de identificare al donării

Confirmarea reacţiei adverse grave (da/nu)

Codul european unic al ţesuturilor sau al celulelor implicate în reacţia adversă gravă confirmată (dacă este aplicabil)

Modificarea tipului de reacţie adversă gravă (Da/Nu). Dacă da, a se preciza

Evoluţie clinică (în cazul în care este cunoscută):

- recuperare completă

- sechele minore

- sechele grave

- deces

Rezultatul anchetei şi concluzii finale

Recomandări privind măsurile preventive şi corective

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. VIII la cerinţele tehnice)

 

NOTIFICAREA INCIDENTELOR ADVERSE SEVERE

 

PARTEA A

Notificarea rapidă a incidentelor adverse severe suspectate

 

Banca de ţesuturi/celule

Codul UE al centrului de ţesuturi (dacă este aplicabil)

Numărul de identificare al notificării

Data raportării (an/lună/zi)

Data incidentului advers sever (an/lună/zi)

Incidentul advers sever care poate afecta calitatea şi siguranţa ţesuturilor şi celulelor din cauza unei probleme privind:

Specificaţia

Defecte ale ţesuturilor şi celulelor

Defecte ale echipamentului

Eroare umană

Altele

(Seva specifica.)

Prelevarea

 

 

 

 

Testarea

 

 

 

 

Transportul

 

 

 

 

Prelucrarea

 

 

 

 

Stocarea

 

 

 

 

Distribuţia

 

 

 

 

Materialele

 

 

 

 

Altele (Se va specifica.)

 

 

 

 

 

PARTEA B

 

Banca de ţesuturi/celule

Codul UE al centrului de ţesuturi (dacă este aplicabil) Numărul de identificare al notificării Data confirmării (an/lună/zi)

Data apariţiei incidentului advers sever (an/lună/zi) Analiza cauzei principale (detalii)

Măsurile corective stabilite (detalii)

 

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. X la cerinţele tehnice]

 

DATELE MINIME

care trebuie înregistrate şi păstrate în conformitate cu art. 11 alin. (2) din cerinţele tehnice

 

A. De către banca de ţesuturi/celule

1. Identificarea donatorului

2. Identificarea donării, care va include cel puţin următoarele informaţii:

- identificarea centrului de prelevare/centrului de procurare (inclusiv datele de contact) şi a băncii de ţesuturi/celule;

- numărul unic de identificare al donării;

- data prelevării;

- locul prelevării;

- tipul donării (de exemplu, un ţesut/mai multe ţesuturi; autologă/alogenă; donator în viaţă/donator decedat).

3. Identificarea produsului terapeutic, care va include cel puţin următoarele informaţii:

- identificarea băncii de ţesuturi/celule;

- tipul de ţesut/celulă/produs terapeutic;

- numărul de identificare a regrupării de ţesuturi sau celule/lotului (în cazul constituirii unui lot);

- numărul de identificare a unui segment din acelaşi ţesut sau lot celular/sublotului (dacă este aplicabil);

- data de expirare a validităţii terapeutice (dacă este aplicabil);

- starea ţesuturilor/celulelor (de exemplu, în carantină, apt pentru utilizarea terapeutică);

- descrierea şi originea produselor terapeutice, a etapelor de procesare parcurse, a materialelor şi produselor terapeutice aditive care vin în contact cu ţesuturile şi celulele şi care au un efect asupra calităţii şi/sau securităţii acestora;

- identificarea instituţiei care a emis eticheta finală.

4. Codul european unic (dacă este aplicabil)

5. Identificarea utilizării la om, care va include cel puţin următoarele informaţii:

- data distribuirii sau distrugerii în caz de neutilizare;

- identificarea medicului utilizator şi a instituţiei utilizatoare finale.

B. De către instituţia sanitară utilizatoare de ţesuturi şi celule umane în scop terapeutic

1. Identificarea băncii de ţesuturi/celule furnizoare

2. Identificarea instituţiei utilizatoare acreditate şi a medicului responsabil de procedură

3. Tipul de ţesuturi şi de celule

4. Identificarea produsului terapeutic

5. Identificarea primitorului/primitorilor

6. Data utilizării terapeutice la om

7. Codul european unic (dacă este aplicabil)

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. XI la cerinţele tehnice)

 

STRUCTURA CODULUI EUROPEAN UNIC

 

Secvenţa de identificare a donării

Secvenţa de identificare a produsului

Codul UE al centrului de ţesuturi

Numărul unic al donării

Codul produsului

Numărul sublotului

Data de expirare (AAAALLZZ)

Codul ISO al ţării

Numărul centrului de ţesuturi

Identificatorul sistemului de codificare a produselor

Numărul produsului

2 caractere alfabetice

6 caractere alfanumerice

13 caractere alfanumerice

1 caracter alfanumeric

7 caractere alfanumerice

3 caractere alfanumerice

8 caractere numerice

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. XII la cerinţele tehnice)

 

Date care trebuie înregistrate în Compendiul UE al centrelor de ţesuturi

A. Informaţii privind centrul de ţesuturi

1. Denumirea băncii de ţesuturi/celule

2. Codul naţional sau internaţional al băncii de ţesuturi/celule

3. Numele instituţiei în care se află banca de ţesuturi/celule (dacă este aplicabil)

4. Adresa băncii de ţesuturi/celule

5. Date de contact publicabile: adresa de e-mail funcţională, numărul de telefon şi de fax

B. Detalii privind acreditarea băncii de ţesuturi/celule

1. Denumirea autorităţii competente care a acordat acreditarea

2. Denumirea autorităţii sau autorităţilor naţionale competente responsabile de actualizarea Compendiului UE al centrelor de ţesuturi

3. Numele titularului acreditării (dacă este aplicabil)

4. Ţesuturile şi celulele pentru care a fost acordată acreditarea

5. Activităţile pentru care a fost acordată acreditarea

6. Statutul acreditării (autorizare, suspendare, retragere, parţială sau integrală, încetare voluntară a activităţii)

7. Detalii cu privire la orice condiţii şi scutiri adăugate la autorizaţie (dacă este aplicabil)

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

pentru stabilirea formei, conţinutului şi a modalităţii de arhivare a documentelor prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016

 

Ţinând cont de necesitatea întocmirii în mod unitar a documentelor necesare desfăşurării unor activităţi reglementate de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

În conformitate cu dispoziţiile art. 347 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă forma, conţinutul şi modalitatea de arhivarea documentelor prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulament, cuprinse în anexele nr. 1-35* ), care fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Documentele cuprinse în anexe se întocmesc în cadrul procedurilor derulate în penitenciare, precum şi în centrele educative şi de detenţie, ţinând cont de particularităţile determinate de executarea pedepsei şi a măsurii arestării preventive ori, după caz, a măsurii educative privative de libertate.

Art. 3. - Documentele cuprinse în anexe se grupează în unităţi arhivistice, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în Nomenclatorul arhivistic al dosarelor şi termenelor de păstrare a documentelor create în activitatea unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aprobat prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, şi se depun la depozitul de arhivă al locului de deţinere, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014.

Art. 4. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate duc la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marius Vulpe

 

Bucureşti, 21 martie 2017.

Nr. 521.


*) Anexele nr. 1-35 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007

 

În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) şi art. 36 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi ale art. VI alin. (1) din Legea nr. 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor,

în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 4 din 29 iunie 2016 şi nr. 5 din 21 septembrie 2016 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 13 „Performanţa energetică a clădirilor”, precum şi Procesul-verbal de avizare nr. 2 din 18 noiembrie 2016 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,

în temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, ale art. 5 pct. 34 şi ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, emite prezentul ordin.

Art. I. - Reglementarea tehnică „Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 1 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006, la punctul I.11 „Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clădirilor şi pentru ansamblul acesteia” se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins:

„La proiectarea clădirilor noi, precum şi la renovarea clădirilor existente, se respectă cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în anexa A15.”

2. În anexa nr. 1 partea I, la punctul I.11, subpunctele I.11.1 şi I.11.2 se abrogă.

3. În anexa nr. 1 partea I, după anexa A14 se introduce o nouă anexă, anexa A15 „Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele de anvelopă ale acestora”, al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

4. În anexa nr. 2 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001/2-2006, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.1 „Energia primară”, tabelele 1.12-1.14 se abrogă.

5. În anexa nr. 2, partea a II-a, la punctul 11.1, subpunctul 11.1.10.1, după ultima teză se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins:

„Factorii de conversie în energie primară sunt prevăzuţi în anexa II.1.H.”

6. În anexa nr. 2, partea a II-a, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.2 „Emisia de CO2” după ultima teză se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins:

„Factorul de emisie CO2 atribuit energiei primare, corespunzător fiecărui tip de combustibil sau sursă energetică, precum şi pentru cel atribuit fiecărui agent frigorific (refrigerent), aferent scăpărilor (pierderilor) de agenţi frigorifici (refrigerenţi) din instalaţiile frigorifice şi de aer condiţionat, este prevăzut în anexa 11.1 .H.”

7. În anexa nr. 2, partea a II-a, după anexa II.1.G2 se introduce o nouă anexă, anexa II.1 .H „Energia primară şi factorul de emisie CO2 atribuit energiei primare”, al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

8. În anexa nr. 3 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii, indicativ Mc 001/3-2006, la punctul III. 2.1, subpunctul III.2.1.1 „Domeniu de aplicare”, ultima teză se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:

1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - Instalaţii aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).

2. Respectarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.

3. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora.

4. Întocmirea raportului de audit energetic.”

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 2.641.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa A15 la partea I)

 

Cerinţe minime de performanţi energetică pentru clădiri şi elemente de anvelopă ale acestora

 

Cerinţele minime de performanţă energetică pentru elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirii, denumite în continuare cerinţe minime, sunt stabilite diferenţiat pentru clădirile noi şi existente, precum şi pentru diverse categorii de clădiri.

A. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri noi

A.1. Clădiri rezidenţiale

A. 1.1. Pentru clădirile rezidenţiale, cerinţele minime pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere energetic sunt structurate astfel:

- pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, unde cerinţa minimă este rezistenţa termică corectată minimă pentru fiecare element de construcţie al clădirii, R’min [m2K/W], respectiv transmitanţa termică corectată maximă a acestora, U’max [W/(m2K)];

- pe ansamblul clădirii, unde cerinţele minime sunt:

a) coeficientul global de izolare termică, G [W/(m3K)];

b) consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii.

A.1.2. (1) Rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie se calculează cu relaţia:

R’ = r*R                      [m2K/W]

în care:

r = coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale

 

 

Transmitanţele termice liniare ψ şi punctuale χ nu diferă în funcţie de zonele climatice; ele se determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor de temperaturi, corespunzător Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, partea I - Anvelopa clădirii.

 

R = Rsi + ΣRj + ΣRa + Rse                  [m2K/W]

 

în care:

Rsi - rezistenta la transfer termic superficial interior, [m2K/W];

Rse - rezistenţa la transfer termic superficial exterior, [m2K/W];

Rj - rezistenţa la transmisie termică a unui strat omogen j (din alcătuirea unui element de construcţie);

Ra - rezistenţa termică a unui strat de aer neventilat;

R - rezistenţa termică totală (de la mediu la mediu, în zona de câmp a unui element de construcţie).

(2) Transmitanţa termică corectată a elementului de construcţie se calculează cu relaţia:

 

         [W/(m2K)],

în care:

R - rezistenţa termică specifică unidirecţională aferentă ariei (A) a elementului de construcţie;

R’ - rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în considerare a influenţei tuturor punţilor termice asupra acestuia;

I - lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A a elementului de construcţie.

Coeficienţii specifici liniari (ψ) şi punctuali (χ) de transfer termic aduc o corecţie a calcului unidirecţional, ţinând seama atât de prezenţa punţilor termice constructive, cât şi de comportarea reală, bidimensională, respectiv tridimensională, a fluxului termic, în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie.

A. 1.3. Valorile normate ale rezistenţei termice corectate minime, respectiv ale transmitanţei termice corectate maxime sunt prevăzute în tabelul 1.

 

Tabelul 1

Rezistenţe termice corectate minime

(valori normate)

 

ELEMENT DE ANVELOPĂ

R’min

[m2K/W]

U’max

[W/m2K]

Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise)

1,80

0,56

Tâmplărie exterioară

0,77

1,30

Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri

5,00

0,20

Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe

2,90

0,35

Pereţi adiacenţi rosturilor închise

1,10

0,90

Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere ş.a.)

4,50

0,22

Plăci pe sol (peste cota terenului sistematizat - CTS)

4,50

0,22

Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS)

4,80

0,21

Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite

2,90

0,35

 

A.1.4. Coeficientul global de izolare termică este un parametru termoenergetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi exprimă pierderile totale de căldură la clădirile rezidenţiale.

Coeficientul global de izolare termică al clădirii – G(1) se calculează cu relaţia:

 

                [W/(m3K)],

în care:

L - coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia:

 

         [W/m]

τ - factorul de corecţie a temperaturilor exterioare:

 

V - volumul interior, încălzit, al clădirii [m3];

R’m - rezistenţa termică corectată medie, pe ansamblul clădirii, a unui element de construcţie [m2K/W];

A - aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termică corectată medie R’m;

n - viteza de ventilare a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h -1].

A.1.5. Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică, GN [W/(m3K)j, în funcţie de raportul [AA/](2) şi numărul de niveluri ale clădirii - N, sunt prevăzute în tabelul 2.

 

(1) Conform Reglementării tehnice .Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare - Partea 1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, C107/1.

(2) A-aria anvelopei clădirii de locuit şi V-volumul interior, încălzit, al clădirii, care se determină conform Reglementării tehnice Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Tabelul 2

Valorile normate ale coeficientul global de izolare termică – GN

 

Numărul de niveluri N

A/V

GN

Numărul de niveluri N

A/V

GN

[m2/m3]

[W/m3K]

[m2/m3]

[W/m3K]

1

0,80

0,55

4

0,25

0,33

0,85

0,58

0,30

0,36

0,90

0,61

0,35

0,39

0,95

0,63

0,40

0.42

1,00

0,66

0,45

0,44

1,05

0,67

0,50

0,46

≥ 1,10

0,68

≥ 0,55

0,47

2

0,45

0,41

5

0,20

0,31

0,50

0,44

0,25

0,34

0,55

0,48

0,30

0,37

0,60

0,50

0,35

0,40

0,65

0,52

0,40

0.42

0,70

0,53

0,45

0,44

≥ 0,75

0,54

≥ 0,50

0,45

3

0,30

0,35

≥10

0,15

0,30

0,35

0,38

0,20

0,32

0,40

0,41

0,25

0,35

0,45

0,44

0,30

0,38

0,50

0,47

0,35

0,40

0,55

0,48

0,40

0,42

≥ 0,60

0,49

≥ 0,45

0,42

 

NOTĂ:

Pentru alte valori A/V şi N, coeficientul global de izolare termică se interpolează liniar.

 

A.1.6. La proiectarea, din punct de vedere energetic, a clădirilor rezidenţiale trebuie respectate, cumulativ, următoarele:

a) R’m > R’min [m2K/W] pentru fiecare element de construcţie al clădirii, respectiv,

U’ ≤ Umax        [W/(m2K)],

b) G ≤ GN       [W/m3K], şi

c) consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii qan ≤ qar max.

A.1.7. Consumul anual specific maxim qan max de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii este:

- qan, max = 153 kWh/m2an, pentru clădiri cu regim de înălţime suprateran < P + 4,

- qan max = 117 kWh/m2an pentru clădiri cu regim de înălţime suprateran ≥ P + 4.

A.1.8. Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii se determină prin conversia energiei finale în energie primară, utilizând factorii de conversie din anexa 11.1.H din partea a II-a.

A.2. Clădiri nerezidenţiale

A.2.1. Pentru clădirile nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii sunt:

a) rezistenţa termică minimă, R’m, a componentelor opace ale pereţilor verticali care fac cu pianul orizontal un unghi mai mare de 60°, aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit [m2K/W];

b) rezistenţa termică minimă, R’min, a planşeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60°, aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit [m2K/W];

c) rezistenţa termică minimă, R’min, a planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit [m2K/W];

d) transmitanţa termică liniară maximă pe perimetrul clădirii, la nivelul soclului [W/(mK)];

e) rezistenţa termică minimă, R’min, a pereţilor transparenţi sau translucizi aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit, calculată luând în considerare dimensiunile nominale ale golului din perete [m2K/W].

 

NOTA:

Un perete este considerat transparent sau translucid dacă factorul de transmisie a luminii corespunzător acestui element este cel puţin 0,15. În caz contrar el este considerat opac.

 

A.2.2. Pe ansamblul clădirii, cerinţele minime sunt:

a) coeficientul global de izolare termică, G1 [W/m3K];

b) consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii.

A.2.3. Valorile de control - coeficienţi de control - pe elementele de construcţie, structurate diferenţiat pe zone climatice(3) şi categorii de clădiri, sunt prevăzute în tabelele 3 şi 4.

 

(3) Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă este prevăzută în anexa D din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din Reglementarea tehnică „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Tabelul 3

Valorile coeficienţilor de control pentru clădiri de categoria 1

 

Tipul de clădire

Zona climatică

a

[m2K/W]

b

[m2K/W]

c

[m2K/W]

d

[W/mK]

e

[m2K/W]

Spitale, creşe şi policlinici

I

1,70

4,00

2,10

1,40

0,69

II

1,75

4,50

2,50

1,40

0,69

III

1,80

5,00

2,90

1,40

0,69

IV

1,80

5,00

2,90

1,40

0,69

Clădiri de învăţământ şi pentru sport

I

1,70

4,00

2,10

1,40

0,50

II

1,75

4,50

2,50

1,40

0,50

III

1,80

5,00

2,90

1,40

0,50

IV

1,80

5,00

2,90

1,40

0,50

Birouri, clădiri comerciale şi hoteliere*)

I

1,60

3,50

2,10

1,40

0^0

II

1,70

4,00

2,50

1,40

0,50

III

1,80

4,50

2,90

1,40

0,50

IV

1,80

4,50

2,90

1,40

0,50

Alte Clădiri (industriale cu regim normal de exploatare)

I

1,10

3,00

1,10

1,40

0,40

II

1,10

3,00

1,20

1,40

0,40

III

1,10

3,00

1,30

1,40

0,40

IV

1,10

3,00

1,30

1,40

0,40


*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidenţiale de la pct. A.1.1.

 

NOTA:

Clădirile nerezidenţiale de categoria 1 sunt acele clădiri cu „ocupare continuă” şi clădiri cu „ocupare discontinuă” de clasă de inerţie mare, a căror funcţionalitate impune ca temperatura mediului interior să nu scadă (în intervalul „ora 0-ora 7”) cu mai mult de 7°C sub valoarea normală de exploatare.

Pentru zona climatică V se vor utiliza, prin extrapolare, valorile corespunzătoare zonei climatice IV.

 

Tabelul 4

Valorile coeficienţilor de control pentru clădirile de categoria 2

 

Tipul de clădire

Zona climatică

a

[m2K/W]

b

[m2K/W]

c

[m2K/W]

d

[W/mK]

e

[m2K/W]

Spitale, creşe şi policlinici

I

1,50

4,00

2,00

1,40

0,69

II

1,60

4,50

2,30

1,40

0,69

III

1,70

5,00

2,60

1,40

0,69

IV

1,70

5,00

2,60

1,40

0,69

Clădiri de învăţământ şi pentru sport

I

1,50

4,00

2,00

1,40

0,50

II

1,60

4,50

2,30

1,40

0,50

III

1,70

5,00

2,60

1,40

0,50

IV

1,70

5,00

2,60

1,40

0,50

Birouri, clădiri comerciale şi hoteliere*)

I

1,50

3,50

2,00

1,40

0,50

II

1,60

4,00

2,30

1.40

0,50

III

1,70

4,50

2,60

1,40

0,50

IV

1,70

4,50

2,60

1,40

0,50

Alte clădiri (industriale cu regim normal de exploatare)

I

1,00

2,90

1,00

1.40

0,40

II

1,00

2,90

1,10

1,40

0,40

III

1,00

2,90

1,20

1.40

0,40

IV

1,00

2,90

1,20

1,40

0,40

 

*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidenţiale de la pct. A.1.1.

 

NOTA:

Clădirile nerezidenţiale de categoria 2 sunt acele clădiri cu „ocupare discontinuă”, cu excepţia celor din clasa de inerţie mare, a căror funcţionalitate permite ca abaterea de la temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care cel puţin 5 ore în intervalul „ora 0-ora 7”.

Pentru zona climatică V se vor utiliza, prin extrapolare, valorile corespunzătoare zonei climatice IV.

 

 

A.2.4. Coeficientul global de izolare termică este o caracteristică de performanţă termoenergetică globală a clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire.

Coeficientul global de izolare termică al unei clădiri nerezidenţiale - G1 se calculează cu relaţia:

 

          [W/m3K] ,

 

în care:

V - volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădire, [m3];

Aj - aria elementului de construcţie j, prin care are loc schimbul de căldură, [m2];

τj - factor de corecţie a diferenţei de temperatură între mediile separate de elementul de construcţie j;

Rmj - rezistenţa termică specifică corectată medie a elementului de construcţie j [m2K/W].

A.2.5. Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică, G1ref [W/(m3K)], se determină pe baza coeficienţilor de control prevăzuţi la pct. A.2.3 şi a suprafeţelor aferente acestor elemente, cu relaţia:

 

                [W/(m3K)]

 

A.2.6. La proiectarea, din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidenţiale, trebuie respectate condiţiile:

a) G1 ≤ G1ref  [W/m3K];

b) consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii qan ≤ qan, max.

A.2.7. Consumul anual specific maxim qan, max de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea diverselor categorii de clădiri, pentru toate zonele climatice, este prevăzut în tabelul 5:

 

Tabelul 5

Consumul anual specific maxim qan, max de energie primară, pentru toate zonele climatice

 

Clădire nerezidenţială

Consumul anual specific maxim de energie primară

qan, max [kWh/m2an]

Clădire de birouri

60

Spaţiu comercial

101

Clădire de învăţământ

123

Clădire pentru sănătate

149

Clădire pentru turism*)

81


*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile de la pct. A. 1.6 pentru clădirile rezidenţiale.

 

A. 2.8. Consumul anual specific de energie primara din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii se determină prin conversia energiei finale în energie primară, utilizând factorii de conversie din anexa II.1 H la partea a II-a.

B. Cerinţe minime de confort higrotermic în clădirile noi

B.1 Cerinţele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirilor noi şi existente, sunt stabilite diferenţiat pentru diverse categorii de clădiri:

a) pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii;

b) pe ansamblul clădirii.

B.2 Pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de construcţie ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:

a) diferenţa maximă de temperatură admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare - AG, max pentru considerente de confort higrotermic. Pentru partea opacă a clădirii, valorile normate Aθi max sunt prezentate în tabelul VI din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru diverse destinaţii şi funcţiuni specifice. La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplu, casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit ş.a.) valorile Aθi max se măresc cu 1 K;

b) rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în considerare a influenţei tuturor punţilor termice asupra acestuia, calculată pentru fiecare încăpere, să fie mai mare decât valoarea de control R’nec - rezistenţa termică necesară din considerente igienico-sanitare, calculată conform art. 13.1 din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

c) temperatura superficială minimă θsi min pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor, pentru care trebuie respectată condiţia:

θsi, min ≥ θr         [°C]

unde

valorile temperaturilor superficiale medii θsi min se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic, precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local.

Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime θsi min se dau în tabelele cuprinse în cataloagele de valori precalculate pentru punţi termice uzuale, prezentate în anexa K din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

θr - temperatura punctului de rouă se poate determina din anexa B din Partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul şi de umiditatea relativă a aerului interior.

B.3 Pentru clădirile rezidenţiale şi asimilate acestora, cerinţele minime pe ansamblul clădirii, din punctul de vedere al confortului higrotermic, se referă la debitul minim de aer proaspăt. Numărul mediu de schimburi de aer pe oră, [h-1] este prezentat pentru diverse categorii de clădiri în anexa I din partea 1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1 din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Cerinţa minimă se referă la numărul minim de schimburi de aer corespunzător clasei medii de permeabilitate, dar care nu poate fi mai mic de 0,5 h-1.

B.4 Pentru clădirile nerezidenţiale, cerinţele minime pe ansamblul clădirii, din punctul de vedere al confortului higrotermic, se referă la:

a) debitul de aer proaspăt în cazul ventilării clădirilor cu prezenţa umană, pentru care sunt prezentate valori, în funcţie de clasa de ambianţă, în tabelele 5.4,1 şi 5.4.2 din Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare”, indicativi 5-2010, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011;

b) permeabilitatea la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri trebuie să fie astfel încât rata de ventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai mare, în medie, de 0,2 schimburi pe oră, în sezonul de încălzire. Cerinţele minime privind asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare trebuie respectate în funcţie de destinaţia încăperii, tipul surselor de poluare şi activitatea care se desfăşoară în încăpere. Nivelul de CO2 pentru diferite categorii de calitate a aerului interior este prezentat în tabelul 3.2 din Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare”, indicativ I5-2010, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011.

C. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero

Cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile noi cu consum de energie aproape egal cu zero priveşte consumul de energie primară şi emisiile de CO2, care sunt prezentate distinct, pe categorii de clădiri şi zone climatice, pentru orizontul de timp 01.01.2019 şi 01.01.2021, în anexa L „Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” din partea 3 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3 din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107 - 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

D. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri existente

D.1 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidenţiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de la pct. A.1.6 lit. a) şi c).

D.2 Prin excepţie de la pct. D.1, pentru clădirile rezidenţiale pentru care nu se pot realiza cerinţele minime prevăzute la pct. A.1.6 lit. a), pentru unui sau mai multe elemente de construcţie ale clădirii, este obligatorie îndeplinirea condiţiei de la pct. A.1.6 lit. c), respectiv:

qan ≤ qan, max      [kWh/m2an]

D.3 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidenţiale existente, este obligatorie îndeplinirea condiţiei prevăzute la pct. A.2.6 lit. b), respectiv:

qan ≤ qan, max      [kWh/m2an]

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa II. 1.H la partea a II-a)

 

Energia primară şi factorul de emisie CO2 atribuit energiei primare

 

Pentru determinarea cantităţii de energie primară necesară/consumată pentru încălzirea unei clădiri, factorii de conversie a energiei finale (la nivelul consumatorului) în energie primară, corespunzător fiecărui tip de combustibil sau sursă energetică, sunt prevăzuţi în tabelul 1.

 

Tabelul 1

Factorul de conversie a energiei finale în energie primară

 

Combustibil/Sursa de energie

Factor

neregenerabilă

regenerabilă

total

Lignit*)

1,30

0,00

1,30

Huila*)

1,20

0,00

1,20

Păcură*

1,10

0,00

1,10

Gaz natural*)

1,17

0,00

1,17

Deşeuri*)

0,05

1,00

1,05

Biomasă - lemne de foc*)

0,18

0,90

1,08

Biomasă - brichete/peleţi*)

0,28

0,80

1,08

Energie electrică din SEN

2,62

0,00

2,62

Termoficare (cogenerare)

0,92

0,00

0,92

Energie termică produsă cu panouri termice solare

0,00

1,00

1,00

Energie electrică produsă cu panouri fotovoltaice

0,00

2,62

2,62

Energie termică pentru răcire (free cooling)

0,00

1,00

1,00

Energie termică pentru încălzire furnizată de pompe de căldură alimentate electric

0,86

0,67

1,53


*) Se consideră puterea calorifică inferioară a combustibilului.

 

Pentru determinarea cantităţii de CO2 atribuită energiei primare necesară/consumată, factorul de emisie CO2 atribuit acesteia este prevăzut în tabelul 2.

 

Tabelul 2

Cantitatea de CO2 atribuită energiei primare necesară/consumată

 

Tip combustibil/sursa de energie

Factor de emisie [Kg CO2/kWh]

Lignit*)

0,334

Huila*)

0,341

Păcură*)

0,279

Gaz natural*)

0,205

LPG = GLP

0,230

Biomasă - lemne de foc

0,019

Biomasă - deşeuri lemnoase, rumeguş

0,016

Biomasă - brichete/peleţi*)

0,039

Biomasă - deşeuri agricole

0,010

Biogaz

0,145

Energie electrică din SEN

0,299

Termoficare (cogenerare)

0,220

Energia solară

0,000

Energia eoliană

0,000

Energia geotermală, aerotermală

0,000

Energie termică pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră furnizată de pompe de căldură alimentate electric**)

0,257


*) Se considera puterea calorifică inferioară a combustibilului.

 

Pentru determinarea cantităţii de CO2 atribuită scăpărilor (pierderilor) de agenţi frigorifici (refrigerenţi) din instalaţiile frigorifice şi de aer condiţionat, factorul de emisie se determină pentru fiecare agent frigorific (refrigerent) şi tip de instalaţie, utilizând tabelele 3 şi 4.

 

Tabelul 3

Scăpările anuale de agent frigorific la utilizarea echipamentelor de refrigerare şi aer condiţionat

 

Tipul echipamentului

Capacitatea de încărcare cu refrigerent, în kg

Rata anuală de pierderi de refrigerent, în %

Răcire domestică cu R134a

0,05-0,5

0,3

Sisteme pentru supermarket

50-2000

18,0

Unităţi mici de AC

0,5-100

3,0

Unităţi medii de AC

0,5-100

6,0

Chillere

10-2000

3,0

Pompe de căldură

0,5-100

6,0

 

Tabelul 4

Factorul de emisie asociat agenţilor frigorifici

 

Tipul refrigerentului

Emisia de CO2 echivalent, în kg CO2/kg refrigerent pierdut

CO2

1

R134 a

1.300

R152 a

140

R407A

1.770

R407C

1.526

R410A

1.725

 

*

ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REGHIN

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, cărora li s-au alocat subvenţii de la bugetul local al municipiului Reghin în anul 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistentă socială

 

 

Nr. crt.

Denumirea asociaţiei/ fundaţiei

Număr de beneficiari

Unitatea de asistenţă socială pentru care se acordă subvenţia

Cuantumul subvenţiei aprobate

- lei -

1

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, Filiala Reghin

10

Casa de tip familial Maria I

30.000

2

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, Filiala Reghin

45

Casa de tip rezidenţial I şi Centrul de zi Maria II

99.375

3

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, Filiala Reghin

8

90

Centrul de criză Sf. Andrei Servicii de îngrijire la domiciliu

133.920

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.